Adevarul despre PREBIOTICE (fibre): Element esential care ne lipseste tuturor.

Omule, te salut! Dr. Mihail aici și vorbim despre un element pe care pot să pun pariu că în următorii 10 ani o să devină elementul central, vedetă al sănătății. Și dacă îți dedici aceste 30 de minute să te uiți la materialul nostru despre fibre, o să faci un salt cu sănătatea ta de 10 ani. Dacă o să urmărești, bineînțeles, acest material și o să își pui, în practică, o singură regulă pe care o să o definim la final și regula asta o să le eclipseze pe toate celelalte pentru că dacă te ții de regula asta, cel mai probabil, cel mai probabil vei putea să nu-ți mai numeri caloriile, să nu mai numeri ce carbohidrați mănânci sau câte proteine mănânci într-o zi, vei putea să nu te mai abții de la alimente pentru că n-o să ți le mai dorești, O să-ți reglezi foamea, o să-ți reglezi apetitul, o să-ți reglezi greutatea și o să poți, probabil, să eviți foarte multe din problemele pe care sistemul nostru de sănătate, care de fapt e sistem de boală, le tratează. Pentru că medicina ziua de astăzi este un sistem de boală, nu e un sistem de sănătate. E un sistem care inventează pastile pentru că firmele farmaceutice vând pastile și pentru că ele investesc în cercetare și în tratament. Tot ceea ce face sistemul medical este să te accepte bolnav și să-ți dea o pastilă care o să-ți inhibe un simptom. Dacă tu nu folosești mașina corect, ea la un moment dat se strică. Și când ea se strică, apare acel martor în bord. În bord se aprinde o eroare. Te doare capul. Durerea de cap este acel martor din bord. Iar în momentul în care tu iei o pastilă pentru durerea de cap, ceea ce da, toți facem din când în când, Dar când tu iei o pastilă pentru durerea de cap, tu nu rezolvi cauza durerii de cap. Tu doar stingi acel martor din bord. E ca și cum te-ai duce la service și ai zice, hei, mi s-a aprins un martor în bord. Și mecanicul, doctorul în cazul de față, o să-ți dea o pastilă sau mecanicul o să vină și o să-ți dezactiveze acel martor. Iar tu o să pleci de la service cu problema cu care ai venit. Problema de bază. O pastilă nu are cum să aibă un stil de viață sănătos în locul tău. Asta este limitarea oricărei pastile. Iar sistemul medical este un sistem nu de sănătate, ci de boală. Așa ar trebui redenumit pentru că astfel noi am putea să ne dăm seama că sănătatea este în mânile noastre și nu prin diete, nu prin foarte multe abțineri. Sănătatea este în mânile noastre printr-un stil de viață pe care îl poți implementa Ajungând la regulă la care o să ajungem noi imediat, dar în principiu fibrele, când vorbim despre fibre, sunt foarte subestimate. Cred că atunci când zici fibre, și inclusiv eu credeam asta până să ajung la acest material și mă bucur că am ocazia să-l fac, când vorbeam despre fibre ne gândeam la un fel de furaj care intră în compoziția bolului alimentar și ne ajută să facem un scaun de o consistență normală și ne ajută la transit, da? E ca o este ca o, nu știu, ca o corabie pe care noi încărcăm niște containere cu produsele noastre. Corabia aia duce acele containere sau fibrele care duc macronutrienții prin intestin. Este însă cea mai mare subestimare pe care o putem face pentru sănătatea noastră. Și hai să pornim cu un pic de istorie ca să înțelegem care este treaba cu aceste fibre De ce ne afectează faptul că mâncăm puține? Fibrele nu o să te ajute neapărat să te vindești de diabet, boală cardiovasculară, alzheimer, imunitate slabă sau boli autoimune. Fibrele pot rezolva multe probleme însă, dar Introducerea corectă, după cum o să vedem în acest material, a fibrelor în alimentație, te poate ajuta în cel mai real mod să ocolești aceste probleme și să trăiești fiecare zi bucurându-te și de mâncare, dar și de viață, având o stare foarte bună, fiind bucuros pentru lucrurile pentru care merită să fii bucuros și, practic, asta o să te ajute la a-ți face corpul să funcționeze așa cum a fost el programat să funcționeze și despre asta vreau să vorbim acum. Atenție, acest material este sprijinit de optifibre care sunt un prebiotic care are un rol foarte bine stabilit științific în discuția noastră de astăzi. Dar atenție, asta este doar cirea așa de pe tort. Tot ce poți să faci tu pentru sănătatea ta, adică tortul, este făcut de tine și regulile de bază o să le afli în acest material. Dacă vrei totuși să pui o cireașă pe tortul tău, această cireașă poate să fie optifibre care, cum ziceam, este un prebiotic și o să-l descriem spre sfârșitul acestui material și o să explicăm care este categoria de oameni care beneficiază direct de un astfel de prebiotic și cum poți să-l introduci și tu în propria ta alimentație exact ca pe o cireașă de pe tort. Acesta nu este un substitut pentru fibrele de care tu ai nevoie, dar acesta este un supliment pe care, sincer, l-aș pune pe aceiași poliță pe care poți să ții și proteinele din zer de lapte. Proteinele din zer de lapte nu o să te hrănească doar din ele, dar pot fi un mic surplus la dieta ta generală sau la alimentația ta generală. Același lucru este valabil și pe optifibre, dar revenim spre sfârșitul materialului la ce sunt. Cum funcționează corpul tău este datorat evoluției biologice din ultimii sute de milioane de ani. Și putem să mergem în timp, în trecut, undeva la 500 de milioane de ani în urmă. Este un număr pe care nu avem cum să ne-l imaginăm noi care trăim 80 de ani. Vorbim despre 500 de milioane de ani în urmă. Acum 500 de milioane de ani în urmă și când o să spun de acum noi Nu mă refer la noi ca specie umană, ca umanoidi sau ca homo sapiens. O să mă refer la noi ca animal biologic, ca ființă biologică. Acum 500 de mii de ani, noi eram pești. inotam in apa si mancam tot felul de lucruri microscopice, tot felul de lucruri micute care erau usor digerabile. Evolutia insa ne-a vrut mai puternici si ne-a vrut iesiti din apa, pentru ca in afara apei deja cresteau foarte multe paduri, plante, fructe si in afara apei era practic urmatoarea treapta de crestere. In afara apei Erau resursele, era aurul. Și pentru a ieși din afara apei, peștii au trebuit să se transforme în vertebrate sau animalele care înnotau în apă trebuiau să se transforme în vertebrate pentru că pentru a merge pe uscat ai nevoie de ceva solid de care să te sprijini, aceste oase. sunt acel solid de care noi ne sprijinam pentru a merge. Dacă n-am avea oase, n-am putea să mergem pe stradă. Ei, pentru că avem oase, noi ne sprijinim aceste oase și oasele sunt inclusiv mandibula și maxilarul și inclusiv dinții putem pune în această categorie de solid care ne ajută să trăim. Și acei pești s-au transformat în vertebrate și vertebratele au ieșit la suprafață și au descoperit aurul, care era practic reprezentat de o bogăție de plante. Doar că plantele, o să vedem imediat, pe lângă carbohidrați, grăsim și proteine, au și ceea ce se numește fibre. Despre asta vorbim astăzi, despre fibre. Și fibrele există sub două forme. Există fibre insolubile pe care plantele le folosesc de regulă pentru a-și face structura plantei. Sunt un fel de schelet al plantei. Cum noi avem un schelet care ne ține așa, plantele în loc de schelet au fibre insolubile, care sunt structura plantelor care reușesc să atragă apă, să transporte lucruri prin plante. Și există fibre solubile. Solubile în apă, pentru că ele sunt hidrofobe, ele atragă apă, deci planta când e udată și atrage apa, ea o atrage în acele fibre solubile și acele fibre solubile transportă tot felul de elemente, adăpostesc rezerve de energie, joacă un rol în imunitatea plantei și, practic, multe plante au o proporție cuvârșitoare de fibre în ele. Și atunci când acele vietăți de acum 500 de milioane de ani, acele vertebrate, au început să mănânce plante și au dat seama că nu au ce să facă cu acele fibre. Și și-au dat seama că nu pot digera acele fibre. Pentru că dacă în macronutrienți, în carbohidrat, zaharuri, proteine, aminoacizi, grăsimi, avem câteva tipuri diferite, câteva să zic, zeci de componente diferite pentru care avem nevoie de enzime pentru a le digera. Când vorbim de fibre, în fibre există o variabilitate enormă. În lume există sute de mii de fibre diferite în plante și în fructe și în legume diferite. Și atunci acele organisme n-aveau cum să aibă sute de mii de enzime cu care să digere acele plante și au făcut un pact. au zis, ok, avem nevoie de ajutoare. Și acele ajutoare au venit sub formă de bacterii. De bacterii care au format primul microbiom în primul sistem digestiv complex care a apărut acum 500 de milioane de ani. Acest microbiom însă, care s-a mutat, aceste bacterii care s-au mutat în acele organisme vii, acele bacterii puteau să facă și rău. Când nu aveau suficiente fibre, când nu puteau să mănânce, se plimbau prin acel organism, da? Și atunci organismul ăla a zis, ok, trebuie să închidem undeva acel microbiom. Avem nevoie de el, dar trebuie să-i dăm un spațiu special în care acel microbiom să trăiască. Și dacă acel organism ar fi fost o clădire, locul pe care l-au găsit acele organisme pentru coloniile de microbi și de bacterii și de virusuri și de fungi care le colonizau, acel loc îl putem numi un penthouse și acel penthouse este sistemul digestiv și anume intestinul și colonul gros. Deci intestinul și colonul gros sunt un penthouse pentru această armată de microbi care au venit să digere lucrurile pe care noi nu le puteam digera atunci. Totuși, ca să stai un penthouse trebuie să plătești o chirie. Și chiriile sunt mari. Și acum și atunci erau destul de mari. Și această chirie a venit sub formă de elemente pe care aceste bacterii le sintetizează în urma digestiei de fibre. Și astfel noi, de-a lungul celor 500 de milioane de ani, până să ajungem în forma în care suntem noi acum, am devenit codependenți. Acele bacterii sunt dependente de lucrurile pe care noi le mâncăm, iar noi suntem intens, intens și foarte puternic dependenți de lucrurile pe care acele bacterii le secretă. Și sunt mii de substanțe chimice pe care acele bacterii le secretă și noi descoperim doar câteva dintre ele. Și despre asta o să vorbim în cele ce urmează. Deci intestinul nostru este un penthouse pentru o varietate de bacterii care digeră fibre și în schimb plătesc chirie. Blocul nostru depinde foarte mult de acea chirie. Dacă chiria noastră însă nu mai este plătită, dacă noi nu dăm materie prima acelui microbiom, atunci ei nu o să aibă bani să plătească chirie. Și ce se întâmplă când nu ai bani să plătești chirie? Ești evacuat din acel penthouse. Și asta se întâmplă în zilele noastre când noi nu mai Dăm materie prima acelor bacterii, ele n-au chirie să plătească și se sărăcesc din ce în ce mai mult. Și aici vreau să vă concentrați puțin la ce se întâmplă în lume. Gândiți-vă că în momentul în care noi eram, nu știu, culegători și vânători, noi mâncam absolut orice plantă comestibilă găseam în păduri. Noi aveam mâinile murdare, le luam direct din pământ și mâncam. Într-o care mănânci, de exemplu, un măr, un măr bio, cultivat bio și luat din copac, un pic spălat și mâncat, are sute de milioane de bacterii pe el. Sunt bacterii pe care le mâncăm și ele sunt benefice. În schimb, medicina a evoluat și asta este bine, pentru că ea a evoluat și noi ne adaptăm la această evoluție, dar evoluția asta presupune o tehnologizare a agriculturii. Am selectat foarte puține lucruri pe care ne e ușor să le cultivăm și am început să le cultivăm pe alea preponderentă. Doi la mână am început să folosim pesticide pentru ca acele culturi să crească mai ușor, iar pesticidele astea sunt și ele toxice pentru microbiomul nostru. Treilea mână am început să facem mâncare procesată. Mâncarea procesată din care scoatem fibre, mâncare procesată care e foarte bogată în lucruri care nu ne plac, dar nu plac microbiomului nostru. Am dezvoltat și am inventat antibioticele care au salvat foarte multe vieți, dar care vin și pot impacta până la 30-40% din microbiomul nostru printr-o singură cură de tratament cu antibiotic. Am dezvoltat tot felul de reguli de higienă și acum ne spălăm pe mâini, ne spălăm pe corp, spălăm totul în jurul nostru. Și astfel, dintr-o diversitate enormă a microbiomului și a bacteriilor care ne înconjoară și pe care le mâncăm, care populau acel penthouse, adică intestinele noastre și care, practic, făceau toate lucrurile bune, secretau toate lucrurile bune care ne ajutau corpul, acum am ajuns să sărăcim din ce în ce mai mult acest microbiom. Iar materia primă este mâncarea pe care o mâncăm și gândiți-vă la următorul lucru. Un om în medie mănâncă 1 kg și 200 grame de mâncare pe zi. Asta înseamnă că mâncăm aproximativ jumătate de tonă, un pic mai puțin de o jumătate de tonă pe an. Asta înseamnă că un om care trăiește 70-80 de ani o să mănânce undeva între 35 până la 40 de tone de mâncare pe an. Acum imaginează-ți 40 de mașini logan puse unele peste altele și aia este greutatea care o să treacă prin tine într-o viață. Ăsta e motivul pentru care o pastilă pe care ți-o dă doctorul când te-ai bolăvit, nu poate să schimbe calitatea celor 40 de loganuri echivalent în greutate de mâncare pe care tu le treci prin corpul tău. Și atunci putem să înțelegem foarte clar că ceea ce mâncăm este medicina noastră. Ceea ce mâncăm este fix ce facem noi și poți să transformi din mâncare sau mâncarea o poți transforma în medicina ta. Mâncarea este efectiv medicamentul tău. Pentru că mâncarea nu este doar ceea ce te hrănește pe tine, Mâncarea este ceea ce va hrăni această populație care este mai mare în cantitate decât numărul de celule pe care tu le ai în corp. Deci aici este legătura între ce mâncăm și sănătatea noastră. Acum revenim la fibre. Am spus mai devreme că există două mari tipuri sau categorii de fibre. Fibre insolubile care fac structura plantei și acestea ne ajută la tranzitul intestinal, la cum se formează bolul alimentar, la cum este digerată mâncarea în intestine. Aceste fibre insolubile ne ajută la absorpție mai lentă a nutrienților, la digestia nutrienților, la scăderea flatulenței, la scăderea balonării și așa mai departe. De asta sunt fibre insolubile. Și există fibre solubile în apă. Iar aceste fibre solubile sunt fix mâncarea pentru microbiomul nostru. Și am spus asta mai devreme și o repet, corpul nostru are undeva la 16 enzime care sunt foarfece care pot să-și cindeze carbohidrați, pot să-și cindeze proteine în aminoacizi, pot să-și cindeze grăsim și aceste foarfece ajută practic la descompunerea nutrienților pentru absorpția și folosirea lor. În schimb, pentru fibre care sunt peste 100 de mii, sunt câteva sute de mii de tipuri de fibre diferite, noi nu avem enzime. Iar microbiomul nostru are în rezerva sa peste 60 de mii de tipuri de enzime diferite. Noi avem 16 enzime, microbiomul are 60 de mii de enzime. Recomandarea de bază este ca un om să mănânce 30 grame de fibre pe zi Ori un european mănâncă în medie 20 grame de fibre, iar americanii mănâncă sub 15 grame de fibre pe zi. Pentru că mâncarea noastră este privată de fibre, pentru că mâncăm mâncare procesată și în mâncarea aia procesată, pe lângă toxinele pe care le avem, avem un deficit mare de fibre. Și acum vreau să vorbim despre vedeta materialului, pentru că nu vorbim doar despre fibre, ci Și vorbim despre produsul final pe care fibrele le fac. Și acest produs final de care cu toții ducem lipsă atunci când nu mâncăm și cum trebuie și nu respectăm regula la care o să ajungem în curând, acest produs final se numește acid gras cu lan scurt. E practic o grăsime, dar e o grăsime foarte mică și ea nu se comportă ca o grăsime, ci are multe alte roluri în organism. Practic, bacteriile noastre, când mănâncă fibre, ele secretă acești acizi grași cu lanț scurt. Cu cât mănânci mai puține fibre, cu atâta ai mai puțini acizi grași cu lanț scurt. Și hai să vedem care sunt cei trei acizi grași cu lanț scurt. Primul acid graș cu lanț scurt. Ele se mai numesc în literatura internațională SCFA, le putem găsi prescurtate cu SCFA care înseamnă Short Chain Fatty Acid. Dar în română le putem prescurta cu AGLS. Deci când o să spun de acum încolo AGLS vorbesc despre acizi grași cu lanț scurt. Primul este acitatul sau acidoacetic. El este produs majoritar al microbiomului nostru, adică microbiomul nostru o să facă acest acid gras preponderent Și el ajută la mai multe lucruri. În primul rând este o sursă de energie. Deci când bacteriile tale mănâncă din acele fibre, ele fac acest acid acetic care este o sursă de energie pentru mușchi. În al doilea rând, el îți reglează pH-ul colonului. Cu cât ai mai mult, cu atât pH-ul colonului devine mai acid, și atenție pentru iubitorii de alimente alcaline sau pentru iubitorii de diete alcaline, pH-ul colonului tău trebuie să fie acid. Când el este acid, atunci bacteriile se dezvoltă cum trebuie. atunci apare o diversitate în aceste bacterii, iar acidul acetic face colonul să fie mai acid așa cum îi place lui. Și acest acid acetic ajută la metabolismul lipidelor și al colesterolului înficat. Al doilea acid gras cu lans curt este propionatul sau acidul propionic. Acesta influențează producția de glucoză înficat, deci ajută la reglarea metabolismului și are un rol important neurologic. Practic atunci când ai acidul propionic secretat corect, tu o să te simți bine. El părăsește intestinele, el ajunge în creier, trece de bariera hematoencefalică și influențează felul în care te simți. Asta se mai numește axa intestin creier, este felul în care intestinul tău comunică cu creierul tău dacă ai suficiente fibre solubile în apă și faci suficient propionat și el inclusiv reglează starea de apetit. Cei care au mai mult propionat, pentru că mănâncă fibre sau alimente bogate în fibre, aceia o să se simtă mai sătui după ce mănâncă. Deci el îți reglează acest apetit și are un rol imunomodulator, adică ajută la imunitatea ta și ajunge imediat și la imunitate. Și al treilea acid gras cu lans curt se cheamă butirat. Și acest butirat are rol în lupta împotriva cancerului. Cu cât ai mai mult butirat în colon, cu atât ai risc mai mic de a face cancer de colon. Este un anti-inflamator, deci are proprietăți anti-inflamatorii puternice, protejând împotriva colitei și altor boli inflamatorii intestinale. Și în colon este o sursă majoră de energie pentru a repara pereții colonului nostru și anume mucoasa aceea a colonului este reparată de acest butirat. Și acum hai să vorbim despre imunitate. Am înțeles că noi am început să mâncăm din ce în ce mai puține fibre, din ce în ce mai diverse, cu din ce în ce mai multe bacterii benefice și acest lucru se observă de când lumea a început să se industrializeze. Și ce vedem noi în lume de când a început să se industrializeze este faptul că, odată cu scăderea consumului de fibre și scăderea diversității acelor fibre, au început să crească toate bolile posibile. Vorbim despre boli autoimune. În primul rând vorbim despre boli autoimune gastrointestinale, cum ar fi boală Crohn sau cum este colita ulcerativă. Iar în țările industriale aceste boli efectiv se înzecesc, adică ele nu cresc la modul la care se dublează de la an la an, ci se înzecesc efectiv. De ce se întâmplă asta? Pentru că, posibil, avem un deficit de butirat. Butiratul acesta este cel care, cum ziceam, repară mucoasa colonului nostru. Colonul nostru, mucoasa, este formată din niște proteine care stau, uite așa, să apere da? Ceea ce este in interior. Sunt pereții acelui penthouse de care am vorbit mai devreme. Acești pereți trebuie să fie tari, iar butiratul pune cărămizi în acele pereți, întărește acei pereți. În momentul în care nu ai suficient butirat pentru că tu nu ai suficiente fibre din care să faci butirat, acești pereți încep să se degradeze, îți cade câte o cărămidă. Și ce se întâmplă dacă într-un apartament Ți se dărâmă un perete. Păi poți să ieși din acel apartament și să te duci mai departe în alt apartament, să ieși pe scară și să circuli în tot blocul. Și așa cum am înțeles de la început, corpul nostru a izolat acele bacterii în intestine pentru ca ele să-și facă treaba în acest penthouse, care trebuie să fie confortabil, dar ele nu trebuie să iasă înapoi. Ele nu trebuie să iasă în organism. Ceea ce se întâmplă atunci când avem puține fibre în alimentație și apar aceste boli autoimune sau apare acest fenomen de colon irritabil, un lucru foarte neplăcut la care putem să ajungem este apariția colonului permeabil sau leaky gut. Și din colon sau din intestinul nostru care nu mai are pereții intacte la nivel microscopic, pătrund tot felul de endotoxine, tot felul de bacterii și tot felul de produs toxic care trebuie să rămână în acel penthouse. Iar asta poate să ducă la o pletoră foarte variată de simptome, de la anxietate până la depresie, până la brain fog sau ceea ce numim în română ceață mentală, nu te mai poți concentra, la inflamație crescută în corp, la risc mai mare de a face cancer, la risc mai mare de a face boli cardiovasculare cauzate de această inflamație. Și atenție, asta se poate întâmpla la o persoană care mănâncă, să zicem, fibre dintr-o singură sursă. Tu mănânci în fiecare zi salată de roșii cu castraveți și mănânci o friptură de pui și ai impresia că tu mănânci sănătos. Dar lipsa variabilității acelor fibre te poate predispune la o scădere a acestui butirat care este cărămida pereților noștri. Pereții noștri încep să se degradeze, cărămizile cad, iar bacteriile și toxinele din intestin pătrund în corp și își fac ravagii. Și vreau să-ți dau un singur exemplu. Ce ai tu in intestin trebuie sa ramana in intestin. Daca tu de exemplu iti tai pielea asa aici pe mana, ea o sa se vindece la un moment dat. Imunitatea vine si face fata si acopera aceasta taietura cu o cicatrice. In schimb daca tu faci o taietura asemanatoare, Pe intestine, dacă tu îți tai un intestin, un pic, un vârf de tăietură și conținutul din intestin o să pătrundă în cavitatea peritoneală, adică în burtă, ce ai tu sub piele aici, în burtă, dar iese în afara intestinului, asta o să ducă invariabil în mai puțin de câteva ore la ceea ce se va numi peritonită acută, o inflamație acută. a cavității peritoneale care este fatală în următoarele 24-48 de ore dacă tu nu intervii în momentul respectiv. Deci dacă scoți puțin din conținutul intestinului și îl bagi în cavitatea peritoneală, decesul este, din păcate, garantat dacă nu se intervine chirurgical și nu se spală cavitatea abdominală, nu se închide acel intestin și nu se intervine cu antibiotice puternice. Atât de nasol este conținutul din intestin pentru corp atunci când el iese. Și asta se întâmplă la un nivel mult mai mic când acea integritate a mucoasei este deranjată și acele toxine încep să pătrundă, adevărat nu în cavitatea peritoneală, ci încep să pătrundă în sânge și în tot corpul. Deci ca să rezumăm, bacteriile noastre prin diversitatea lor o să producă aceștia cinci grași cu lant scurt care au o sumedenie de beneficii pentru organismul nostru și asta este chiria de care noi avem nevoie. Asta este problema. este chiria de care blocul nostru are maximă nevoie și fără acea chirie corpul nostru începe să nu mai funcționeze. De aici există și o foarte strânsă legătură între diversitatea microbiomului nostru care este corect hrănit cu fibre diverse și imunitate. Cu cât ai mai puțină diversitate și microbiomul tău este mai puțin divers, cu atât el va reacționa mai greșit la diverse fenomene de imunitate. și aproximativ 70%, cantitativ 70% din imunitatea ta se află în intestine. Când microbiomul tău este sărac, imunitatea devine foarte hiperreactivă și ceea ce se întâmplă când imunitatea ta este hiperreactivă este că pe de o parte o să ai boli infecțioase mai des, pe de altă parte imunitatea hiperreactivă se poate întoarce împotriva corpului tău și poate să ducă la boli autoimune și din nou vedem acest trend. Cu cât alimentația noastră este mai puțin variată și mai săracă în fibre, cu atât bolile autoimune cresc ca și apariție, ca și frecvență în întreaga lume industrializată. Și apropo de asta există reguli sau excepții care confirmă regula și astea sunt zonele albastre. În zonele albastre oamenii mănâncă extrem de variat și mănâncă plant-based, adică mănâncă foarte multe plante despre care o să vorbim imediat și dincolo de zonele albastre există tot felul de triburi care trăiesc așa cum trăiam noi cu mii de ani în urmă. Acele triburi s-a constatat că mănâncă nu 30 de grame de fibre ci mănâncă peste 100 de grame de fibre pe zi. În acele triburi aproape că nu există cancer, diabetes, infart, boli autoimune. Ele efectiv nu există acolo. Astfel legătura între variabilitatea asta și variația, diversitatea mâncării pe care o mâncăm și sănătatea noastră generală devine din ce în ce mai strânsă. Deci ca rezumat, fibrele nu o să te vindece de bolile pe care le ai. Fibrele reintroduse corect pot să amelioreze aceste boli. Ce e cel mai important este că această diversitate în fibre pare să fie cea mai importantă măsură alimentară sau de stil de viață pe care tu poți să o ai. Și atenție! Asta e o carte pe care am citit-o pentru documentarea acestui material. Dar dacă vezi această carte în librărie, ai impresia că e o carte de bucate a bunicii tale. E ceva ce n-ai cumpărat. Pare ceva de rizoriu. O să pună Cătălin acum coperta originală a cărți în engleză, care se cheamă Fiber Fuel și este scrisă de dr. Will pe care efectiv o recomand. Daca vrei sa te duci in adancurile acestei cercetari, cartea are si un link pe care o sa il lasam jos in descriere, care are toate studiile care au stat la baza acestei cercetari. Cartea asta explica efectiv foarte clar ce trebuie sa faci si in ce combinatii si cum sa incepi si cum sa variezi lucrurile daca ai deja o boala autoimuna intestinala, daca ai Crohn, daca ai vreun fel de intoleranta la gluten. Toate lucrurile astea sunt super bine explicate in aceasta cartea. Deci pentru cine vrea să aprofundeze subiectul, să citească această carte, dar de aici înțelegi cum această dietă bugată în fibre diverse, stă la baza prevenției bolilor cardiovasculare a diabetului, îți reglează tranzitul intestinal, te scapă de balonare și culmea, da, fibrele, inclusiv pe lângă faptul că te scapă de constipație sau de diarhee, te poți scăpa de balonare. Dar e foarte important cum le introduci. Pentru că microbiomul tău este exact ca un mușchi. S-a constatat din nou pe studii că dacă e o persoană perfect sănătoasă care mănâncă foarte bine și îi dai să mănânce doar carne două săptămâni, microbiomul acelei persoane o să se răcească, o să se atrofieze. În schimb, dacă reintroduci treptat fibrele, atunci acel microbiom se va reantrena. Iar microbiomul nostru este extrem de inteligent. Spre exemplu, dacă îți prescrie medicul un antibiotic și tu iei antibiotic pentru o răceală, antibioticul ăla o să distrugă undeva la 30-40% din microbiomul tău. El o să reacționeze la antibiotic și o să moară. O să rămână însă foarte mici prezerve din diverse bacterii care ulterior cu o dietă sănătoasă se vor regenera. Ăsta este motivul pentru care, se pare, că nu este bine ceea ce fac mulți doctori atunci când îți prescrii un antibiotic și îți dau și un probiotic lângă el. Probioticul acela nu o să aibă diversitate de bacterii și nu o să suplinească toate coloniile de bacterii diverse care au murit sau care s-au dus aproape de extinție în intestinul tău. Ceea ce s-a constatat însă este că atunci când tu dai antibiotic și bacteriile tale mor și peste ele tu pui un probiotic care e o colonie sau sunt multe colonii din aceeași bacterie, Acele bacterii nu vor ajuta la refacerea florii talele microbiene ci din contra o sa colonizeze spatiul liber si o sa impiedice bacteriile tale bune sa creasca la loc. Deci astfel microbiomul tau se pare ca este cu atat mai mult ingreunat in a se reface atunci cand tu dupa antibiotic dai probiotic. Dar o sa ajungem si la asta si din nou lucrurile pe care le vom recomanda aici ca alimentatie si ca regula de aur o sa te ajute sa-ti refaci microbiomul dar din nou din asta trebuie sa tragem concluzia ca antibiotic trebuie sa iei doar atunci când este 100% esențial. Și dacă tot am ajuns la acest termen, hai să vorbim despre ce înseamnă prebiotic, probiotic și postbiotic. Deci, probiotic este practic bacteria din intestinul nostru. Spre exemplu, un măr poate să funcționeze și el ca un probiotic, pentru că am zis că un măr are sute de milioane de bacterii pe el. El are propriul sau microbiom pe care tu atunci când îl mănânci și el este bio de preferat, atunci tu îți diversifici propriul tău microbiom. Asta e valabil pentru orice fel de plantă ai mânca. Fiecare plantă o să aibă pe suprafața ei propriul sau microbiom care o să ți îmbunătățească propriul tău microbiom. Deci asta este probiotic. Acum, există ceea ce se numește prebiotic. Iar prebiotic, atenție, prebiotic este fix fibra pe care tu o mănânci. Și există, cum ziceam, peste 60.000 de tipuri diferite de fibre care se găsesc în diverse concentrații, în diverse plante. Deci cu cât mănânci mai multe tipuri diferite de plante, cu atât o să ai mai multe prebiotice. Prebiotic este pre, e înainte. El este cel din care probioticul o să mănânce. Deci avem pe de-o parte prebiotic, da, ceea ce mănânci, avem probiotic, adică bacteriile tale care cresc și înfloresc și cu cât sunt mai diverse, cu atât este mai bine apropo de acele triburi. Triburile alea se pare că au de două ori mai multe specii diferite de bacterii decât noi în lumea civilizată avem. Și există postbiotic. Postbiotic sunt fix acele substanțe bune care rezultă din digestia fibrolor de către microbiomi. Așa, deci am stabilit că există prebiotic fibrele pe care le mâncăm, care sunt digerate de probiotic, care sunt bacteriile din intestinul nostru și din astea două, din prebiotic plus probiotic, rezultă postbiotic. Iar postbiotic sunt acele substanțe benefice, care sunt absolut esențiale pentru noi și de care ducem lipsă, cum sunt acești aceizi grași cu lan scurt, care sunt post-biotic. Și pe lângă aceștia, 5 grașcuri la în scurt, există alte sute și mii de molecule pe care microbii noștri, cu cât sunt mai diversi și cu cât au mâncare mai diversă, cu atât o să facă post-biotice mai diverse. Și acum vreau să ajungem la regula pe care v-am promis-o de la început. Și regula asta nu este inventată de un guru, regula asta nu este ceva, un bazn din popor. Regula asta de aur a fost trostită de Rob Knight, este unul dintre cei mai mari cercetători în domeniul sănătății gastrointestinale, a microbiomului, a geneticii. Este vârful de lance, dacă vreți, în cercetarea nutriției. Și regula asta de aura a fost rostită de el în urma finalizării unui studiu, care este probabil cel mai mare studiu pe nutriție și pe sănătate în general, care se numește American Gut Project. Și regula asta de aur a fost rostită în 2017 la unul dintre cele mai mari congrese din state despre boli gastrointestinale, într-o sală plină de 20.000 de doctori. Imaginați-vă efectiv ca pe un stadion. Robert Knight era foarte așteptat să vină și să ne spună niște concluzii și să ne zică care sunt acele alimente minune pe care trebuie să le mâncăm. Și se pare că în urma acelui studiu și în urma cercetării a mai mult de 10.000 de persoane care au fost urmărite în laboratori, au fost urmărite exact cu ce mănâncă, au fost testate probele lor biologice, au fost testat scaunul lor și așa mai departe. Concluzia la care acest Robert Knight a ajuns este următoare, că în sănătatea noastră generală, vorbim despre toate bolile posibile care te pot ataca în afară de acelea genetice programate, care reprezintă un procent foarte mic, revin, regula, de bază este diversitatea și anume cei mai sănătoși oameni, și am mai spus-o și în alte materiale, cei mai sănătoși oameni din lume sunt cei care mănâncă într-o săptămână 30 de plante diferite. Și acum, urmărind tot materialul până aici, probabil că vă dați seama de ce. Pentru că 30 de plante diferite o să aducă acea diversitate în fibre diferite, care există peste 60 de mii de tipuri de fibre diferite, iar asta va hrăni bacterii diferite. Și în urma hrănirii acestor bacterii diferite o să rezulte post-biotice diferite, adică substanțe benefice care ne ajută pe noi să fim ceea ce suntem, care ne lipsesc, care ne duc mașina în serviciu și în urma cărui serviciu doctorul îți dă o pastilă ca să stingă martorul din bord. Cred că o pastilă nu poate să rezolve această lipsă de diversitate în cele peste 40 de tone de mâncare pe care noi le mâncăm. Și, spre final, o să trecem prin revistă alimentele pe care trebuie să le mâncăm, dar nu înainte de a mulțumi sponsorului care sprijină acest program, căruia îi mulțumesc foarte sincer pentru că astfel am fost impulsionat să trec prin aceste cercetări, să termin această carte și să înțeleg de fapt că fibrele sunt mult mai mulți decât ceea ce credem noi. Iar sponsorul de astăzi sunt cei de la Optifibre. Optifibre sunt practic fibre din gumă de guar. Guma de guar este obținută din niște semințe, din niște păstăi care cresc în India și în Pakistan. Iar în acest context al diversității, atenție, dacă mâncăm doar gumă de guar, da, e posibil să atingem acel necesar de 30 grame de fibre de care avem nevoie. Dar doar guma de guar nu o să ne dea acea diversitate de care avem nevoie. Deci guma de guar este într-adevăr un supliment, dar l-aș pune pe aceeași poliță de suplimente pe care avem și pudra proteică. Pudra proteică nu o să-ți aducă toate proteinele dintr-o zi, dar pudra proteică poate să-ți dea acel surplus de care ai nevoie pentru a-ți crește masa musculară. Deci, cum ziceam la începutul acestui material, dacă faci acest lucru, teoretic nu mai este nevoie să calculezi câte calorii mănânci pentru că aceste fibre care o să fie diverse, digerate de microbiul tău, o să-ți dea o senzație de sățietate, o să-ți dea o bucurie a vieții, o să-ți reducă riscul de a face aproape orice boală existentă, boală cronică, de care suferă foarte mulți oameni în ziua de astăzi. Și cheia, repet din nou, este diversitatea. Și acum, unde găsim diversitatea? Sau, întrebarea foarte simplă o să fie, băi, eu ce mănânc? În primul rând, ne întoarcem la curcubeu. Este esențial să mănânci curcubeu. În al doilea rând, este esențial să amesteci acel curcubeu. Sunt foarte multe substanțe în plante care se potențează una pe cealaltă. Spre exemplu, când faci guacamole, tu amesteci roșii cu avocado. Grăsimea din avocado se pare că activează licopenul care este o substanță sănătoasă din roșii. Deci dacă mănânci doar o roșie, acum aș fi un avocado într-o oră, asta nu o să fie la fel de benefic dacă ai mâncat guacamole, adică roșie amestecată cu avocado. Sau, spre exemplu, dacă mănânci fructe, e bine să mănânci fructe, dar un studiu a demonstrat că atunci când mănânci un bol de fructe amestecate, antioxidanții din acele fructe se potențează într-un mod sinergic. Deci dacă îți place să mănânci fructe, e și mai bine să le mănânci amestecate. Sau, spre exemplu, varza de cale este potențată de lămâie. Dacă îți faci o salată cu varză de cale și pui un strop de lămâie, lămâia aia o să facă fierul din cale mult mai biodisponibil și mai ușor de asimilat. O altă regulă foarte sănătoasă dincolo de curcubeu și amestecat aceste plante este să mâncăm mâncare fermentată pentru că fermentarea mâncării și fermentarea e foarte simplă. Ei varză care are deja micropi pe ea, deci are bacterii sănătoase pe ea, O pui în apă cu sare și adaugi ce vrei tu, adaugi niște usturoi, adaugi niște condimente și o ții pe blat în apa aceea scufundată cu o greutate pe ea ca acele foi de vază să stea sub apă și o lași acolo la fermentat două săptămâni, trei săptămâni. Aia este mâncarea fermentată ideală care nu este conservată și moartă, este o mâncare fermentată vie care îți aduce un surplus de microbi buni în organină. Și din colo de asta, haideți să vorbim despre alimentele care trebuie să reprezinte 90% din cele 40 de tone pe care le mâncăm într-o viață. Deci 90% din acea jumătate de tonă pe care o mănânci tu într-un an trebuie să fie formată din următoarele alimente. În primul rând vorbim despre fructe. Am zis fructele e bine să le amestecăm dacă vrem un efect sinergic și potențat, dar nu e neapărat să le amestecăm. Orice fel de fruct ai vrea să mănânci, mănâncă-l. Chiar dacă are zahăr, fructul dacă îl mănânci întreg, nu o să te ducă la diabet, nu o să-ți crească glicemia într-un mod nesănătos și fructele, repet, sunt super sănătoase și pline. de fibre și aici vorbim despre fructe de pădure, despre mere, despre pere, despre mango, despre orice îți trece prin minte, fructele sunt bune și trebuie să fie practic baza desertului nostru în fiecare zi. Al doilea rând vorbim despre alimente fermentate, ți le-am descris puțin mai devreme. În al treilea rând vorbim despre cereale integrale. Acum există acest mit și această conspirație absolut ridicolă că acea piramidă alimentară în care cerealele sunt la baza piramidei a fost inventată de industria de alimente care vrea să ne hrănească cu cereale procesate care sunt dăunătoare. Aici sunt de acord. E bine să evităm pe cât posibil acele cereale procesate care stau în cutii frumoase și care sunt pline de zahăr și e un aliment în final procesat. Dar când vorbim despre cereale integrale și anume despre ovăz, orz, grâu integral sau tărâțele de grâu care practic sunt reprezentate de fibra care e dată jos de pe acel bop de grâu, toate aceste cereale sunt asociate în toate studiile cu inflamație mai puțină, cu sațietate mai multă, cu scăderea în greutate, cu proteina cereactivă mai mică în sânge și rezultatele sunt vizibile doar la două săptămâni de la introducerea cerealelor integrale în alimentație. Deci cerealele integrale care au fibra pe ele sunt o sursă importantă de fibre care nu trebuie să ne lipsească în nicio zi. În al patruia rând vorbim despre legume verse, adică varză, cale, spanac, rucola și așa mai departe. nici ele nu trebuie să lipsească. Apoi vorbim despre semințe cu omega 3. Și există trei vedete în semințe cu omega 3 și vorbim despre semințe de in, semințe de cânepă și semințe de chia. Dar in, chia și cânepă sunt semințe bogate în omega 3 și foarte bogate în fibre. De exemplu, chia e considerat alimentul cu cea mai mare proporție de fibre pentru că chia e constituită în proporție de 40% din fibre solubile în apă. Pui cia și apă peste, o să vezi că o să rezulte o budincă, pentru că cia poate să absorbe până la 10, de la 10 până la 12 ori din greutatea ei în greutatea apei. Adică o linguriță de cia o să absorbe 12 lingurițe de apă. 6. Vorbim despre legume aromatice cum este usturoi si ceapa sau mirodenii pe care le poti adauga in absolut tot ce gatesti pentru ca ele si ele sunt bogate in fibre, sunt bogate in fitonutrienti care iti hranesc microbiomul si dau un gust mancarii care o sa iti aduca mai multa satietate. Vorbim după aceea despre leguminoase, pe care probabil că le ignorăm destul de mult, dar când vorbim de leguminoase, nu le încurcăm cu legumele, pentru că vorbim despre fasole, năut și linte. Sunt cea mai bună sursă de proteină posibilă, proteină vegetală, și sunt pline, pline de fibre. Și vorbim și, bineînțeles, despre crucifere, cum ar fi brocoli, germeni de brocoli, conopidă, varză de Brussel. Aceste crucifere, pe lângă fibrele pe care le aduc în alimentația noastră, vor forma și un post biotic, care, cum ziceam, o să fie format de microbiomul nostru, care se numește sulforafan și acest sulforafan este, se pare, unul din cei mai puternici antioxidanți, antiinflamatori și anticancerigeni pe care îi putem găsi în ceea ce produce microbiomul nostru. Deci iată că dacă combini într-o zi și te concentrezi Prin a procura fibre din plante, din fructe, legume și așa mai departe, dacă te concentrezi pe aceste categorii, o să depășești lejer în primele două zile 30 de tipuri de plante diferite. Fructe, alimente fermentate, grâne integrale. legume verzi, supersemințe cu omega 3, legume aromatice, leguminoase, cum e fasolea, năut, lintea, cruciferele. Dacă le combini pe toate și efectiv te duci la piață sau te duci la supermarket și în loc să îți cumperi un kilogram de cartofi doar, tu îți cumperi câte 200 grame din mai multe lucruri și îți cumperi curcubeu și ai curcubeu și în farfurie și curcubeu în coșul de cumpărături, atunci nu o să dai greș și o să respecti în viața ta, nu în dieta ta. ce o să respecti în viața ta, această regulă de aur care o să te ferească de majoritatea bolilor și anume o diversitate de plante care o să ducă la o diversitate de fibre, adică prebiotice, care o să ducă la o diversitate a microbiomului, adică probiotice, care o să ducă la diversitatea de postbiotice de care ai nevoie. adică elemente cheie pe care tu nu le iei din alimente, pe care tu nu știi să le produci, dar acei chiriași din acel penthouse, adică intestinul tău, știu să le facă, dar au nevoie de materia primă de care noi îi privăm grosolan. Și acum vreau să zic cantitățile, pe care o să le las și cătălim pe ecran, de fibre diferite pe care diverse alimente le au. Pasoala neagră, o cană, are 15 grame de fibre. Atenție, noi avem nevoie de 30 grame de fibre pe zi. Lintea, o cană, are 15 grame de fibre. Năutul are 12 grame de fibre. Mazărea, 8 grame. Chinoa, 5 grame de fibre la o cană gătită, atenție. Ovăzul are aproximativ 4 grame de fibre la o cană. Un avocado mediu are 10 grame de fibre, o pară are 5 grame, un măr are 4 grame, zmeura are 8 grame. Dintre fructele de pădure, zmeura e cea mai bugată în fibre, dar nu trebuie să ne ferim nici de celelalte fructe de pădure care sunt bugate de alți fitonutrienti super importanti. Morcovii, o cană de morcovi are 3,6 grame de fibre. Brocoli, 2,4 grame de fibre. Nucele au 3,5 grame de fibre. Cirealele integrale au aproximativ 5 grame de fibre per cană. Și așa mai departe. Și apropo, cartoful dulce, un cartof dulce cu coajă are aproximativ 4 grame de fibre și la cartofi mai este ceva interesant. Cartoful în principiu e plin de amidon. Însă acel amidon în condiții speciale poate să acționeze ca o fibră. Pentru că atunci când noi gătim cartoful, amidonul acela se coace și se desface și este biodisponibil și gata de a fi digerat. Dacă în schimb tu iei un cartof din care faci piure, atenție, nu vorbim despre cartofi prăjiți, care sunt o nenorocire, dar poate facem și acel material despre prăjit în curând. Deci nu vorbim despre cartofi prăjiți, vorbim despre cartofi piure. Dacă ți-ai făcut cartofi piure și îl mănânci cald, o să absorbi majoritatea din acel amidon. Dacă în schimb tu iei acel piure și îl pui în frigider, atenție, nu sugeresc că trebuie să gătim piureul de cartofi și să-l punem în frigider să-l mâncăm a doua zi, dar dacă ți-a mai rămas puțin și de obicei îl aruncai, nu-l arunca. Pentru că dacă pui acel piure de cartofi în frigider și după aceea îl scoți a doua zi din frigider și îl reîncălzești, Acele fibre care s-au răcit în frigider de amidon, acele fibre se vor transforma în amidon rezistent care o să funcționeze fix ca o fibră. O să se absorbă mai puțin și o să rămână mai multă mâncare pentru microbiomul tău. Deci da, cartoful pus la frigider și mâncat a doua zi o să aibă mai mult amidon rezistent și asta este valabil și pentru pâine. Dacă iei pâinea, o coci, O bagi în congelator și o mănânci a doua zi decongelată, pâinea aia o să aibă mai mult amidon rezistent care o să funcționeze exact ca o fibră. Și dacă stai și dai Google Search și cauți beneficiile prebioticelor, dar nu vorbim despre probiotice, am zis mai devreme că probioticele sunt un hype încă nedovedit pe care nu știm să-l folosim și recomandarea generală este să nu folosim aiurea probiotice după ureche. Ele nu ajută și pot face mai rău. Acum vorbim despre prebiotice și dacă cauți pe internet studii despre prebiotice, ele în unanimitate confirmă că prebioticele reglează tranzitul intestinal, reglează balonarea, reglează constipația, reglează flatulența. Dar pe lângă asta, multe studii și unele dintre ele o să fie în descrierea acestui material. demonstrează că prebioticele, adică fibrele pe care le poți mânca în felul acesta, îți cresc producția de acești grași cu lans scurt. Îți scad numărul de microbi dăunători care produc toxine. Îți reduc inflamația, adică o cură de prebiotice de acest fel la o persoană care are proteina cereactivă crescută, care e un marker la inflamație, o să scadă acel marker, o să scadă acea proteină cereactivă. Prebioticele reglează și glicemie, reglează colesterolul pentru că se fixează de el și îl scoți din intestin, nu-l lasă să reabsorbă, reglează nivelul de trigliceride, îți îmbunătățesc sațietatea printr-o secreție mai mare de GLP-1 și îți reglează absorpția de micronutrienți la nivelul tranzitului, la nivelul intestinului. Acum, prebiotice există mai multe tipuri. Există prebiotice din betaglucanii. Betaglucanii îi găsim în o văz, o orz, grău, secară. Există prebiotice din psilium. Semințele de psilium au fibre care sunt benefice și acționează ca prebiotice. Există prebiotice din guma de guar parțial hidrolizată, care se face din semințe de guar, care sunt niște păstăi care se cultivă în Pakistan și în India. Există pudră de acacia, există de extrem de greu și așa mai departe. Toate astea sunt prebiotice. Sunt fibre solubile care ajung in intestin, se transforma in acea pasta pe care o gasim si in terciu de ovas, de exemplu, si care fac inclusiv lucrurile pe care le-am descris mai devreme in acest video. Iar optii fibre fix astea sunt. Sunt fibre din guma de guar partial hidrolizata. Practic, o linguriță de optifibre o să-ți aducă undeva la 5 grame de fibre în alimentație. Și cum ziceam, există categorii foarte clare care beneficiază de aceste fibre. Medicii recomandă prebiotice de acest fel la persoane care suferă de constipație cronică, la persoane care suferă de sindromul colonului irritabil, probabil că dacă te-ai concentrat la acest video, poți să înțelegi acum de ce un colon poate să fie irritabil, pentru că nu are fibre, pentru că microbiomul lui este complet dereglat și sărăcit, pentru că apare această permeabilitate a colonului și colonul se inflamează și ai acest sindrom de colon irritabil. Prebioticele, cum sunt cele de la optifibre, pot fi recomandate persoanelor în vârstă care au probleme cu traiestul intestinal și femeilor gravide sau femeilor care arătează. Pe lângă asta poți să folosești un prebiotic cum este acesta, inclusiv pentru a-ți subliniție, să zic, pentru a-ți diversifica cantitatea de fibre. Atenție! El are anumite recomandări după care trebuie să fie inclus în alimentație și e bine să-i incluzi puțin câte puțin pentru că deodată, dacă îi dai deodată microbiomului tău foarte multe fibre, e posibil ca el să reacționeze greșit, să acționeze agresiv la acele fibre pentru că microbiomul tău e ca un mușchi El trebuie exersat. Imaginează-ți că te duci la sală și-ți pui din star după o pauză de un an 100 de chile la piept. Asta e echivalentul cu a lua, nu știu, 3 doze de 8 fibre pentru că vrei să ajungi dintr-o dată într-o singură zi la 30 de grame de fibre pe zi. Asta e greșit. Corect este să adaugi puțin câte puțin. Eu, de când fac această cercetare, de când am făcut acest conspect, mi-am schimbat alimentația. Încerc pe cât posibil să o schimb treptat. Am început să mănânc super variat. Și ca să aduc un plus, eu personal nu ți-o recomand ție neapărat dar îți spun ce am început să fac. Eu am început să adaug o linguriță, o doză de 8 fibre în cafeaua de dimineață și are o textură, n-are niciun gust și are o textură plăcută pentru că odată amestecat se dizolvă foarte bine și formează acea substanță gelatinoasă, o singură doză într-o cană de cafea cu lapte se transformă pur și simplu în face cafeaua sa fie un pic mai cremoasa, atat tot. Nu-i schimba gustul, o face putin mai cremoasa si o bei cu la fel de multa placere si ai din star dimineata acel surplus sau acel plus de fibra. Si revin la ideea cu care am inceput acest video. Un astfel de supliment nu o să te ducă la sănătatea pe care ți-o dorești. Un astfel de supliment poate să fie doar o cireașă de pe tort, este dovedită științific și are un mecanism de acțiune foarte clar explicat pe care îl găsești în studii, îl găsești în tratate de fiziologie și probabil că îl înțelegi din acest material. Dar un astfel de supliment nu o să te ajute să ai sănătate de care ai nevoie dacă tu nu-ți diversifici alimentația, introducând toate tipurile posibile de plante pe care le poți găsi. Deja avem puține pe piață, dar probabil că pe piață poți să găsești undeva la 100 de tipuri diferite de plante pe care le poți mânca. Este foarte probabil că într-o dietă românească obișnuită noi să mâncăm doar 15 tipuri de plante. Dacă noi mâncăm doar, nu știu, facem o ciorbă, mâncăm mere, pere și ne facem doar salată din roșii și castraveți, ai impresia că este sănătos, e o mâncare sănătoasă, dar nu este suficientă pentru că este săracă în diversitate și asta duce la toate problemele în cascadă despre care am vorbit mai devreme. Dar revenind la fibre și la regula de aur pe care eu am început să o respect cu strictețe și anume diversitate maximă în plantele pe care le mănânc, concluzia este următoarea. Fibrele în mocert o să devină un element vedet în următorii 10 ani. Fibrele sunt Fix acea cheie de care n-am inteles până acum cum funcționează, dar este fix ceea ce ne lipsește nouă. Și nu nouă, ci microbiomului care stă în acest penthouse. Îți dorești un penthouse curat, mare, divers? Reparat care își plătește chiria în fiecare lună. Asta se întâmplă dacă îți hrănești corpul sănătos și transformi cele 40 de tone de mâncare pe care le mănânci într-o viață în 90% preponderând fructe, legume, plante leguminoase, semințe, mâncare fermentată și nu carne, lactate și mâncare procesată. E ok să le mănânci și pe astea. Și se spune, și foarte mulți vegani spun asta, că după ce se lasă sau reduc consumul de carne, la un moment dat nu mai au poftă de atât de multă carne. Și asta din nou e explicat de microbiom, pentru că microbiomul îți ghidează poftele. Această axă intestin creier face ca acei micropi care mănâncă, sau acele bacterii care mănâncă carne, și nu ai mai mâncat carne de o zi, să semnalizeze creierului că le-ai poftă de carne. Dacă tu reduci carnea cum este recomandat și ajungi să ai doar 10% mâncare de origine animală și 90% mâncare de origine vegetală prin diversitatea asta de plante, se pare că îți pierde și pofta de carne pentru că bacteriile alea nu mai sunt hrănite de carne și ele încep să scadă ca și număr de colonii și ca și număr total de bacterii. În schimb, dacă mănânci o diversitate de plante, o să ai o grămadă de bacterii care o să digere aceste varietăți de plante și care o să-ți ghideze ulterior pofta înspre aceste plante. Și asta o să facă în așa fel încât dacă faci această schimbare a stilului de viață, este foarte probabil ca în șase luni să nu mai zici, mamă, ce poftă mie de o friptură de vită sau să zici, mamă, ce poftă mie de un cremvuști cu muștar, ci o să zici, mamă, ce poftă mie de un bol de salată diversă sau un bol de fructe. Asta îți doresc ție, asta îmi doresc și mie. Mulțumesc din nou celor de la Optifibre care au sprijinit acest material educativ. Repet, Optifibre este destinat unor categorii clare de persoane. Poate să fie și un supliment sau o cireașă de pe tort într-o dietă variată și bogată. Mulțumesc Optifibre, mulțumesc vouă că ați umărit materialul până acum, mulțumesc lui Cătălin care a editat un material mai lung de o oră care a fost promis să fie sub 30 de minute, dar așa se întâmplă de cele mai multe ori cu subiectele foarte interesante și de-abia am reușit să zgriem așa un pic suprafața subiectului cu fibrele. Dacă vreți să intrăm în detalii, să vorbim despre alimente specifice, despre ce conțin și cum acționează ele benefic în corpul nostru cu studii științifice pe care să le dezbatem, scrieți asta jos în comentarii. Până atunci, aveți grijă de voi și faceți alegeri corecte! Ceau!