Adevărul despre pseudo-știință | BOABE DE CUNOASTERE | cu Eugen Octav Popa

Nu, nu, nu. Scuze, scuze, scuze. Asta a fost curățată?

Da, nu. Acum, eu am curățat opamentul. Nu știu, treaba ta ce faci.

Vorbim de energie, vorbim de vibrații, vorbim de chestii cuantice. Sunt lumea, te invită la Ateneu, știi, ai o reputație?

Bolile nu există, este vorba despre energie joasă.

Afirmațiile care au succes în pseudosciință sunt în principal nefalsificabile. Prima lecție ar fi că 50% dintre ei aburesc, deci sunt pur și simplu șarlatani, 50% dintre ei sunt ei însi-și aburiți. Adică cred într-o poveste care ar trebui să fie privită critică.

Există foarte mulți vindecători și oameni care practică pseudoștiința, care pot să facă rău în mod direct.

Noi subestimăm cât de vulnerabili sunt oamenii care au nevoie de, sau cred că au nevoie de bazaconile astea. Că îi profită de vulnerabilitatea asta. Altă șmecherie e că, ok, noi nu facem medicină, facem terapie.

Știi care-i problema? În curând vreau să mă convinc.

Te ții bine de scaun? Există pe lumea asta Academia de Farmece. Mulți habari n-ai ce au studiat. Traume, relații, copii, slujbă, bani, tot. Adică dacă te duc într-un laborator unde e un computer cu antep, îți prindi urechile, nici nu știi unde să-ți lași geacă.

E un limbaj științific furat. Tu, de fapt, ai o minte rigidă și nu... Deci la tine e doar așa. Dom'le, scrie, nu scrie, ea nu există. Ei au o minte deschisă. Omule, te salut! Dr. Mihaila aici și în podcastul de astăzi vorbim despre vindecătorii de pe internet și cum putem să discernem printre ei și să ne ferim acolo unde e cazul să ne ferim. Pentru că, cu puțină carizmă, un cont de Instagram, o cameră bună sau o cameră de telefon și un repertoriu de cuvinte magice, oricine poate deveni astăzi expert pe internet. În medicină cuantică, în energie, manifestare sau vindecarea sufletului din alte vieți netrăite încă. În timp ce știința sau medicină este plină de nuanțe și de prudență, pseudoștiința are răspunsuri rapide pentru orice și, de sigur, vindecă tot. Și cum s-a ajuns aici? De ce adevărul ne plictisește, iar înșelătoria se viralizează și, mai ales, cum ne putem proteja de avalanșa de vindecători, mentori și profesioniști ai sufletului? Și ne-am dat seama ce trebuie să facem pentru a Nu a rezolvat această problemă neapărat, dar pentru a o realiza, pentru a o vedea în față. Trebuie să facem astăzi acest podcast cu adevărat cuantic, bazat pe energie masculină, dar și un strop de cea feminină ca să păstrăm echilibru vibracional al conversației. Astfel am setat intenția colectivă a echipei, am ridicat frecvența studioului la 528 Hz și prin legea tracției am manifestat prezența lui Eugen Octavian Popa, filozof, cercetător și creator al podcast-ului de filosofii. Atenție! Ne-am aliniat câmpurile energetice în acest studio, am calibrat microfoanele pe vibrație adevărului și am deschis portalul către rațiune. Eugen, bine ai venit, portalul e deschis.

Bine te-am găsit și mulțumesc pentru invitație.

Fierent, portalul acesta mi-a comunicat că tu ești cercetător la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda, specializat în teorie argumentării și în etica tehnologiei.

Corect.

Ce înseamnă asta dacă ar fi să explici unor copiii de clasa 5? Ce e aia etica tehnologiei și teorie argumentării?

Teoria argumentării este, simplu spus, studiul argumentării atât descriptiv, adică vrem să înțelegem cum oamenii argumentează, Dar și normativ, adică vrem să înțelegem cum ar trebui să argumenteze. Adică nu doar ne uităm la ce se întâmplă în realitate, dar am vrea să fim și critici cu privire la acea realitate. În primul rând, teoria argumentării nu e o teorie. Așa cum fizica nu e o fizică și logica nu e o logică, așa se spune teoria argumentării. și ea poate fi aplicată în toate domeniile în care se argumentează.

Adică teoria argumentării vrea să treacă peste etapa aia în care eu zic domnule, eu am dreptate și te zici tu ai dreptate. Noi începem să argumentăm ca să vedem și alte nuanțe, alte perspective ale același subiect.

Da, în principiu ea e animat de, într-adevăr, un ideal de ăsta liberal în care ne schimbăm opiniile atunci când suntem convinși de contrariul lor. Adică, dacă eu cred că, nu știu, pământul este plat și intru într-o discuție argumentativă cu tine, Noi în momentul ăla luăm niște roluri care sunt, în principiu, egale. Adică eu sunt proponent, tu ești oponent și nu mă las impresionat sau dat pe spate de ce spui tu doar așa. Adică lăsăm argumentele să tranșeze discuția și după aia, la sfârșit, repet, ca ideal, la sfârșit eu zic, eu am crezut că pământul este plat, dar argumentele tare au fost foarte bune, acum sunt de partea ta. Acum. De la idealul ăsta, repet, de origine liberală și iluministă până la realitate, este distanță foarte mare și, de fapt, subtilitatea disciplinei constă în tocmai a integra specificul situației. Pentru că dacă transpunem idealul ăsta, de exemplu, în dezbaterile prezidențiale, nu te poți aștepta de la participanții la o dezbatere prezidențială să zică, dom'le, Eu credeam că eu sunt candidatul cel mai bun, dar uite, știi, tocmai m-ai convins. Adică realitatea este mult diferită de idealul ăsta dialectic. Dar, într-adevăr, ai observat foarte bine că, în general, în teorie argumentării, mai ales în zona în care vrem să fim critici cu privirul la cum se argumentează, funcționează cumva din umbră așa idealul ăsta că, în principiu, ar trebui să fim raționali și să lăsăm argumentele și dovezile să tranșeze un subiect sau o temă.

Asta ne ajută în discuția de astăzi și ceea ce faci este și etica tehnologiei. Ce e etica a tehnologiei? De ce ne interesează etica și de ce de fapt o să ne intereseze din ce în ce mai mult etica? Dacă poți să-mi dai un exemplu de etica sau unde etica astăzi decide cum se fac lucrurile?

Etica tehnologiei, așa cum o fac eu, pentru că există tot felul de abordări, nu e decât aplicarea ideilor din teorie argumentării pe problema noilor tehnologii sau tehnologiilor emergente. În momentul în care te apropii de noile tehnologii, poți să le vezi din punct de vedere tehnic sau științific și să te întrebi cum funcționează, cum ar putea fi optimizate, care este durata de viață, tot felul de întrebări tehnice. Și eu fiind la o universitate, după cum ai spus, tehnică, politehnică practic, Majoritatea întrebărilor sunt de ori din asta. Cum facem un avion care să fie cât mai sustenabil? Cum facem un computer cuantic care să funcționeze la minus 200 de grade? Dacă faci etica tehnologiei, pui oarecum în parantez partea tehnică și te întrebi, ok, să zicem că facem un computer cuantic și cu asta îți dau și un exemplu, să zicem că avem quantum internet, un internet cuantic. Care sunt consecințele sau, mai general, cum va remodela societatea o asemenea tehnologie? De unde încep? Care sunt actorii care influențează tehnologia cu pricina? Care sunt riscurile? Mult din etica tehnologiei este risk analysis, analiza riscurilor, care este impactul asupra, de exemplu, egalității între cetățeni, asupra libertății, privacy, confidențialitate și așa mai departe.

Dar e asta doar o teorie sau e o teorie care se și aplică? Adică ai cum să o impui, să zici ok, din pădure etic, această tehnologie nu e ok, deci nu putem să o scoatem pe piață.

Aș zice că nu e nici o teorie, e numai practică, totuși se discută case by case. Există câteva principii, să zic generale, dar sunt foarte abstracte și în principal dacă tu te uiți la un computer quantic sau te uiți la un electrolizor care face hidrogen verde sau te uiți la baze de date și large language models care fac AI în ziua de astăzi, vei găsi foarte puține principii generale și, în principal, de regulă trebuie să te aplegi foarte mult asupra cazului specific și să nu pretinzi că vii tu din biroul tău de filozofie și din biblioteca ta de filozofie și știi cum stă treaba. E foarte aplicat. Deci invers, e foarte greu să găsești o teorie a eticii tehnologiei, deși au fost tentative.

Ok, dar Cumva una din întrebările aici pe care nu vreau s-o mai pun este ce te califică să dai cu hate în săracii vindecători de pe internet. Dar tocmai ne-ai explicat că având aceste cunoștințe în ceea ce înseamnă teorie argumentării, etică și ești până la urmă, lucrezi într-o universitate tehnică, deci lucrezi cu cercetători, ești cercetător. Probabil că asta te-a indignat în momentul în care ai început să vezi aceste filmulețe de pseudoștiință care se viralizează și ai început să răspunzi atât de omoristic, dar atât de la obiect la ele.

Da, eu n-aș folosi expresia dai cu hate pentru că...

Era întreghile mele, astea și se citind întreghile mele.

Dar, cum zic, și dacă s-ar aplica totuși n-aș folosi-o pentru că, dacă urmărești foarte atent, eu... cumva poate și din considerente juridice, că nu vreau să mă apuc să mă duc pe la tribunale sau așa, eu nu mă iau de oamenii despre care vorbesc. Eu nu spun, bă, tu ești incult sau tu arăți nu știu cum. Absolut niciodată. Dar mi se pare legitim și mi se pare responsabil să te iei de ce spun oamenii, adică de claim-urile lor, de afirmațiile lor, Și atunci, din punctul ăsta de vedere, aș zice că eticheta de hate nu se aplică pentru că eu văd, bine, nu știu, nici n-aș ști exact ce înseamnă, dar eu văd dialogul ăsta pur având ca subiect spusele lor. Deci dacă tu ai spus X și eu consider că X e o idioțenie, mie mi se pare de responsabilitatea mea, mai mult sau mai puțin, să spun, da, da, X e o idioțenie. Tu poate ești un tip mișto și, apropo, am avut foarte multe conversații foarte interesante, mulți dintre oamenii ăștia sunt oameni foarte buni, cu cele mai bune intenții, adică chiar nici n-aș avea de ce să mă agăț să îi atac personal, dar cu toate astea eu consider că X rămâne o idioțenie și aici navigăm problema cât și cum trebuie atacată idioțenia cu price.

Și aici, ca să avem context, pentru cine nu știe, pe Eugen, intrați pe Instagram, scrieți podcastul de filozofie, nu? Așa se cheamă, podcastul de filozofie. Era înainte nu podcastul de filozofie. Să te întreb de ce? Ah, pentru că podcastul de filozofie era pe YouTube. Și aici era nu.

Da, era un fel de cârlig ca să facă oamenii extincția între podcastul de filozofie, care e de istoria filozofiei și principal nu se ocupă de...

Care e un canal super interesant și acela. Deci pe YouTube este podcastul de filozofie, dar pe Instagram, dacă scrii podcastul de filozofie, Poți să dai acum pauză, să-l cauți și să vezi reactorile pe care e o gen de face. Deci practic vezi lucruri de genul, e un domn care zice, apa are memorie energetică și trebuie curățată. Inspiri, faci și după aceea obei. Nu făcea asta până acum?

Știi care a fost explicația tipului ăla? Că eu n-am avut timp, eu am doar trei minute și trebuie să tai cât să îmi rămână timp și pentru replicarea. Dar știi de ce are apa încărcat, memoria energetică și deci încărcătura energetică negativă? Pentru că oamenii care lucrează la fabricile care îmbuteliază apă sunt foarte nefericiți. și nefericirea lor se transmite în memoria energetică, deci apa a fost pe lângă, a fost manevrată, manufacturată de oameni care sunt foarte nefericiți, că nu, mucitorul în fabrică și imaginează el că e, prin definiție, nefericit și atunci tu bând apa aia încărcată cu emoțiile negative ale săracilor proletari, Da. Obții exact același efect negativ.

Știi în mod real apa, deci științific, dacă iei numărul de molecule de apă care trec prin rinichii noștri și cum se dispersează apa peste tot în oceane și cum este luată mai departe, într-un pahar de apă tu ai o moleculă care a trecut și prin rinichii lui Einstein și prin rinichii lui Stalin și prin rinichii lui Mussolini și prin rinichii lui Genghis Khan și tot așa. În podcastul de astăzi nu este despre memorie apei pentru că, apropo, știi că medicină are o știință, o pseudoștiință care nu știu cum a străpus pseudoștiința și a ajuns la știință, care se cheamă homeopatie, care se referă la memorie apei. Adică asta e bazează pe memorie apei.

Foarte indirect și implicit, dar da.

Revenind, ceea ce faci tu este să vezi aceste lucruri, probabil că foarte mulți oameni îți trimit deja aceste materiale, tu alegi din ele și reacționezi la ele. Mi se pare un lucru foarte important și foarte necesar, dacă vrei să zicem așa, pentru că, pe lângă faptul că ne amuzăm, vedem și o altă perspectivă, adică vedem o argumentare împotriva acestor lucruri care se spun pe internet. Ținând cont de faptul că ai analizat atât de multe materiale și primești atât de multe materiale, vreau să intrăm în ce înseamnă această pseudosciință și de ce crezi, pentru că podcastul acesta până la final ar trebui să funcționeze ca un mini-ghid care totuși să îți dea o gândire critică, minimă, suficientă, cât să-ți dai seama când nu trebuie să urmezi un sfat de pe internet. Pentru că, ok, curățarea apei este ceva banal care nu poate să-ți facă rău, dar există foarte mulți vindecători și oameni care practică pseudoștiința care pot să facă rău în mod direct. Vorbim de oncofitoterapie sau tratamentul cancerului prin plante, de la oameni care n-au trecut o zi printr-o facultate de medicină, Vorbim de la oameni care dau sfaturi nutriționale, gen puneți unt în cafea în fiecare dimineață și mănâncă slănină, că doar asta e mâncarea adevărată românească. Am un prieten care, apropo, a făcut asta timp de trei luni și a repetat analizele și avea colesterolul dublu. Pentru că l-a ascultat pe un domn de la Cluj care spune să mănânci numai slănină, că asta e mâncare sănătoasă. Real! Și el e director de firmă mare, director mare cu studii superioare. Ceea ce cred eu este că ne lipsește această gândire critică. Chiar dacă avem școală, ne lipsește gândirea critică care trebuie să zică, băi, stai un pic, eu înainte să fac modificarea asta în viața mea. ar trebui să-l cred pe domnul ăsta băzându-mă pe ce efect, adică ce mă face să cred că domnul ăsta, fără niciun studiu medical, îmi dă recomandări de nutriție. De ce crezi că pseudo-știința devine atât de magnetică pentru oameni? De ce ne atrage un discurs pseudo-științific mai mult decât un profesor privis de medicină care zice un adevăr științific greu de digerat?

Dincolo de conținut, până să ajungem la discursuri lor, cred că noi tindem să uităm faptul că social media sunt un mare, mare spațiu publicitar. Și toată lumea, într-un fel sau altul, indirect, că se ocupă cu creșterea reach-ului la început, că vinde un produs pentru că a venit, nu știu, compania nu știu care și a zis haide să facem o campanie împreună. În principal toate canalele de social media să zic în special cele verticale sunt menite să oferă un spațiu publicitar și atunci nu ar trebui să ne surprindă că pe panoul publicitar de la colți de stradă scrie ceva bombastic, merit să ne ceară și să ne prindă atenția și nu scrie un adevăr banal și plictisitor de tipul, mă, noi nu avem vaccin pentru majoritatea bolilor sau șansele de supraviețuire dacă ai cancerul nu știu care sunt atât și atât. Adică nu vrea nimeni asta de la un billboard, de la un panoul publicitar. Dar în momentul în care intri pe net, dimineața stai în autobuz, scrollezi pe pilot automat, tindi să uiți că tu de fapt ești în continuare bombardat de mici spații publicitare. Cred că trebuie să punem și o mică notă. Eu nu sunt psiholog, nu știu exact cum anume funcționează mecanismul cei care sunt atrași de pseudosciință, dar după părerea mea, ideea că tu ai putea să înțelegi un domeniu complicat, că tu ai putea să accesezi informație la care de regulă ai acces doar prin studii, diplome, examene, citit, recenzat, scris, făcut cercetare, toate chestiile astea nu numai că iau foarte mult timp, dar sunt și foarte dificile. Dacă eu aș putea să sar peste toate etapele astea și să-mi zică domnul cu cafea, cu untul în cafea ce să fac și practic să obțin cunoașterea respectivă rapid și să o utilizez, e foarte tentant. E ca și cum ai spune, ok, toată lumea vrea să se ducă la sală și să fie tonifiat și să aibă bicep și marș și așa mai departe, iar tu poți să iei această pastilă. Cine n-ar spune nu? Evident există riscuri văzute din afară, dar tentația este foarte clară din punct de vedere psihologic. Acum, dacă ne focusăm un pic pe conținut, după părerea mea există și problema conținutului academic ca atare. Pentru că un articol într-o revistă de specialitate nu e menit să fie citit de oameni de rând, ca să zic așa. Un articol este un text foarte convenționalizat, limbajul este de aia, terminologia este foarte criptică, este ca o cutie neagră pe care trebuie să știi cum să o desfaci ca să afli datele de dinăuntru și atunci Nu există neapărat alternativă la genul ăsta de publicații foarte greoaie. Un articol academic este, de fapt, un anunț către o comunitate de regulă foarte restrânsă. Nu scrie nimeni în revistă academică Medicine sau Physics. Sunt și reviste generaliste, dar în principal este un document care nu e menit să fie citit de oamenii care stau pe Instagram și așa mai departe. E ca și cum te duci la un tip care face cum se numește, programare și ai zice, păi domnule, dar eu nu înțeleg nimic din codul ăsta.

Cum?

Uită-te și tu. Eu nu înțeleg. Păi da, dar codul ăla nu-i făcut pentru tine. Nu-i făcut să-l citești tu. Atunci există într-un sens și poate n-aș zice vina, că nu-i de datoria lor, nu-i de datoria oamenilor de știință să-l facă citibil, dar există și factorii care influențează din partea cealaltă și anume lipsa de acces la știință ca atare.

Asta e posibil să fie o altă problemă anexă, nu este cauzatorul acestui fenomen care te uiți la un domn care zice, îți dă sfaturi intuționale fără să aibă nicio pregătire în acest sens sau îți dă sfaturi medicale sau cum să te ferești de cancer sau faptul că medicină germanică, cuantică, o să vorbim despre toate astea. Să zic, nu e cauza directă, dar este unul dintre facilitatorii. Faptul că textul medical corect nu e accesibil. Și îl citești tu ca medic și îl spui la trei pacienți, atât. Dar el nu e accesibil.

Și iară ce nu e accesibil este un fel de cunoaștere, să zic, generalistă asupra ceea ce constă un experiment științific serios, o teorie științifică serioasă, un enunț, o ipoteză științifică serioasă. Ne putem întreba, uite asta ar putea să fie pe final un subiect la care ne putem întoarce, unde în educația generalistă a omului de rând, ar putea fi introduse aceste teme. Pentru că, dincolo de situația totuși excepțională în care te duci la o facultate și iei contact direct cu cercetări reale și făcute pe bune, nu mi se pare că e un loc, de exemplu, în liceu, în programa de liceu, în care sunt explicate temele astea. Și atunci nu ai instrumentele necesare să te protejezi de omul care vine și zice, am văzut azi dimineață, un om care zice că nu există boală. Bolile sunt doar o pove, o narrativă a Big Pharma și după aceea zice că de fapt tot ce există, există energie joasă. Există o energie joasă și, de fapt, tot procesul de vindecare are legătură cu amplificarea, creșterea energiei. În momentul în care vine cineva cu un claim de asta, care e inteligibil, adică e simplu, în fine, să zic că e un pic vag și ne întoarcem la asta, dar e ușor de cuprins de oamenii de rând, apărarea ta, armura ta ar trebui să fie o cunoaștere generală cu privire la ce e aia dovadă empirică, ce e aia un claim empiric, ce e aia o ipoteză, ce e aia un experiment, clinical trials și așa mai departe. Care după părerea mea, aici iară trebuie să notez că eu nu sunt foarte mult în zona asta de programă de liceu și așa mai departe, cred că poate fi simplificat și introdus în programa de liceu. Nu e așa mare lucru să știi cum funcționează variabile într-o ipoteză în momentul în care testezi ceva în laborator. Nu e chiar atât de complicat. Merită încercat oricum.

Adică o pregătire încă din anii școlii în care copiii să înțeleagă că dacă eu vin și zic fii atent, pastila asta funcționează, am luat-o la un prieten și l-a ajutat, asta nu e o dovadă, e o anecdotă. Dar deja e o anecdotă care are totul, e un case report, ar putea să fie un case report. Dar trebuie să înțelegi cât de variabil poate să acționeze pastila asta la diverși oameni, pentru că poți să dai pastila asta la un alt om care nu o să mai doarmă bine, o să se ragite mai mult. Și atunci trebuie să înțelegi care este puterea dovezii astfel încât tu pe mine să mă convingi. Uite, ai zis exemplul ăsta. bolile nu există, este vorba despre energie joasă. Tocmai cred că aici este și secretul lor, pentru că tu nu te duci și explici ce-aia energie joasă, că dacă ai explica-o, poate jumătate din urmăritorii tăi ar zice, ai măi, vrăjeala asta. Tu o lași vag. Zici, dom'le, ai energie joasă și lași pe fiecare să completeze bucățica lui de înțelegere. Ce înțelege fiecare prin energia joasă?

Da, dar nu e doar vag. Adică da, în primă instanță ai observat foarte bine că este vag. Dar VAG-ul are picioare scurte, nu cred că poți să faci foarte multă pseudoștiință doar cu enunțuri VAG-i. E un prim înveliș care trebuie observat. A spune toate bolile vin dintr-un fel de energie joasă, dacă îl înțepi și îl întrebi despre ce energie e vorba, Știi tu energia vibrațională a corpului, ok, dar ce înseamnă vibrațional? Știi tu și la un moment dat se împodmolește. Asta da. Dar vezi tu, nu e doar un cuvânt aleatoriu, este un cuvânt care are o oarecare rezonanță științifică. Vorbim de energie, vorbim de vibrații. vorbim de tot felul de cuvinte care sunt foarte, unele în engleză, vorbim de chestii cuantice. Și atunci, pe de-o parte trebuie să fie vag și în același timp, cum ar veni pe ușa din dos așa, el trebuie să aducă impresia că ce se povestește acolo ține totuși de discursul academic. Deci el nu vine și spune, Nu există boli, totul este o karmă nu știu care, pentru că ar trebui să fie o vulnerabilitate să vorbești în termen. Bine, sunt și oameni care vorbesc în felul ăsta, dar vreau să spun că dacă vrei într-adevăr să fii de succes ca om de pseudosciință, trebuie să reușești și să manevrezi senzația că tu ești de fapt om de știință. Aici vine ideea de pseudo.

Vezi că noi posibil să vrem să facem un fel de ghid împotriva pseudosciinței, dar mie să nu transformă într-un ghid de pseudosciință. Gen, luați, ascultați aici, faceți cum vă zice eu gen și gata, business-ul e asigurat.

Trebuie să te gândești și în faze. Adică, într-o primă fază, ai de câștigat din a transmite implicit ideea asta că tu ești, totuși, angajat în claim-uri științifice, în afirmații științifice. Dar după aia, după ce ți-ai câștigat o oarecare reputație, ai scris câteva cărți la propria editură. Toată treaba asta cu Quantica e o doamnă pe care o cheamă Niculina nu știu cum și a scris trei cărți la propria editură. Odată ce ai scris cărțile cu tare, cu Conștiința Quantică și așa mai departe, tu poți să fii mai lejer și să încerci să folosești termeni care nu sună foarte științific. Pentru că deja ești expert, lumea te invită la Ateneu, ai o oarecare reputație și atunci odată ce ai ajuns la Ateneu cu cortina aia mare în spate, poți să te apuci să vorbești despre suflet, despre, nu știu, traume ancestrale, despre tot felul de concepturi de astea mai aproape de să zic, limbajul comun, pentru că ești în siguranță. Dar în prima instanță, dacă vrei, prima lecție în ghidul ăsta despre care vorbeai, sau prima lecție în clasa 12a când faci filozofia științei pentru elevi, prima lecție este că afirmațiile care au succes în pseudosciință sunt în principal nefalsificabile.

Ce înseamnă nefalsificabil?

Ideea de falsificabilitate vine din filozofia științei. Ea e ceva mai veche, dar cred că filozoful care e asociat cel mai mult e Karl Popper și Karl Popper spune în felul următor. Progresul științei are loc prin conjecturi, adică practic prin ghițeală, și infirmări. Cu alte cuvinte, noi nu... știi, imaginea clasică a științei în care noi producem mai multe adevăruri cumulativ, așa, este exact pe DOS. Noi, de fapt, eliminăm falsuri, eliminăm neadevăruri. Dar pentru a elimina un neadevăr, afirmația respectivă trebuie să se preteze la o asemenea verificare. Păi tocmai nu verificare, că cu verificare te-ai justifica un claim, o afirmație, ori prin testare sau prin falsificare încerci să o dai jos.

Deci falsificare ce înseamnă? E posibil să se înțeleagă greșit. Falsificare înseamnă că o dai la o parte prin neadevarul pe care îl găsești în ea, nu? Asta e falsificarea.

Îți dau un exemplu. Îmi dau seama că bine că ai zis, a falsifica nu e ca atunci când falsifici o bagnotă. A falsifica înseamnă a arăta că nu este adevărat. Vine din engleză to falsify, înseamnă a arăta că e fals. Pentru a arăta că ceva este fals, acel enunț trebuie să fie îndeajuns de clar și îndeajuns de, ca să zic așa, vulnerabil sau curajos, pentru ca o dovadă empirică, fie în laborator, fie pe teren, fie într-un fel sau altul, să ducă la concluzia că afirmația aia este falsă. Un exemplu, dacă eu spun toate lebedele sunt albe, s-a crezut multă vreme că toate lebedele sunt albe. Și există subtilități, putem cădea de acord cu privire la cum investigăm o lebădă, că dacă are un pic de gri poate e noroi și așa mai departe. Toate lebedele sunt albe a fost falsificat în momentul în care au descoperit ăștia lebede negre în New Zealand sau ceva genul ăsta. Afirmația toate lebedele sunt albe este curajoasă, ca să zicem așa, este curajoasă în sensul că e foarte expusă. Nu trebuie să găsești decât o lebădă neagră pentru a o falsifica, adică pentru a o infirma. Una din cărțile pe care eu le recomand celor care vor să citească despre asta este exact cartea Conjecturi, adică ipoteze, toate lebedele sunt albe, și Infirmări, lebăda aia neagră descoperită, scrisă de Karl Popper, Conjectures and Refutations. Bun.

E.

Și acum să ne întoarcem. Prima lecție ar fi că oamenii din pseudoștiință își formulează enunțurile în așa fel încât ei să fie imuni la o asemenea falsificare. Îți dau un exemplu. Hai să luăm pe tipul cu domnul există o energie joasă. Dacă eu, să zic, arăt că un om perfect sănătos, dintr-o mutație genetică perfect arbitrară, face, nu știu, cancer la nu știu ce, și-și spun, dom'le, omul ăsta este sănătos, este fericit, este bucuros, este un tip activ.

Are energiile foarte sus.

Să zic într-un sens, el tot timpul poate să spună, nu, nu, dar vibrațional vorbind, el are energie joasă și atunci este foarte imun la critică. Despre asta până la urmă este vorba, în primul rând. A te imuniza la critică prin concepte vagi și prin tot felul de tertipuri, se numesc uneori strategii de imunizare, este cel mai simplu lucru din lume. Și asta îți răspunde într-un sens și la întrebarea de ce există atât de multă pseudoștiință, dincolo de faptul că social media o încurajează, este că este foarte simplu. Este foarte, foarte simplu. În momentul în care spui ceva și tu ai tot felul de strategeme pentru a evita un contraexemplu, n-ai niciun motiv să nu spui ceva ăla, că n-ai decât de câștigat.

Sunt gândite strategemele alea sau pur și simplu așa funcționează mintea unui pseudo-scientist?

Aici e un pic de interpretare a contextului pentru că senzația mea este că în multe cazuri oamenii sunt să zic irresponsabil, nu se gândesc de două ori, bă, dar stai un pic, ce spun eu acum este adevărat, deci nu pot să-i acuz nici de una, nici de cealaltă, sunt pur și simplu detașați de consecințele afirmațiilor lor. Cei care sunt interesați și se uită și investigează despre ce-i vorba, uite, hai să luăm cu treaba cu noua medicină germanică, pentru cei care nu știu, ideea din noua medicină germanică este un pic asta cu emoțiile, toate bolile au o cauză emoțională. Da. Dacă tu nu doar repeti chestia asta ca să-ți faci o audiență și să vinzi produse de cosmetică, asta nu știu ce să zic, poate că ești blamabil sau blamabilă din punct de vedere moral, dar lăsăm deoparte. Dacă tu te interesezi de adevărul enunțurilor din noua medicină germanică, care e o tâmpenie, o bazaconie completă, Senzația mea e că e un pic 50-50. Unii oameni își dau seama că e o bazaconie, dar zic, bă, cine sunt eu să, știi, mă aliniez și eu la coloana asta de oameni care o propun. Ceilalți oameni pur și simplu nu-și dau seama că este o poveste de adormit copii care nu ar trebui în mod normal, deci dincolo de social media, dacă ne întâlnim noi, n-ar trebui să supraviețuiască, dacă ne întâlnim noi într-un bar și cineva vine și-ți spune, dom'le, știai că toate bolile au o cauză emoțională?

Da.

Imediat am râd și am zis și cum rămâne cu pandemiile. Când milioane de oameni au același virus identificabil pe care azi putem să-l vedem. Când milioane de oameni au același virus. Au fost toți triști în același timp, știi? Într-o conversație normală, cred că lucrurile astea ar surveni, ar veni la suprafață, drept contraexemplu. Dar pe net, mai ștergi un comentariu, plus că nu contează, nu stă nimeni să scroleze sub 200 de comentarii să le găsească pe alea inteligente. Și atunci cred că e 50-50. 50% din, cred, nu știu, știi? Adică n-am văzut nicio statistică. 50% dintre ei aburesc, deci sunt pur și simplu șarlatani. 50% dintre ei sunt ei înșiși aburiți, adică cred într-o poveste care ar trebui să fie privită critic.

Totuși, de ce e nevoie de aceste povești? Pentru că există o cerere. și e o carte pe care mi-ai recomandat-o, The Bogus Doctor se cheamă, scrisă de doi sociologi, care iau și se uită științific la toată pseudosciința de peste tot în lume, care este huge. Instagram-ul e doar un vârf de iceberg. Oamenii care practică pseudosciința nu s-au inventat acum, pur și simplu l-au descoperit și ei Instagram-ul și au văzut că dacă ies pe Instagram și zic Primul semn că străsul te îmbolnăvește este când se ard becurile în casă. E un material la care tu ai reacționat, poate îl comentăm imediat. Ei au observat că dacă ies pe internet și zic lucrurile pe care le zic pacienților săi sau clienților săi, se viralizează. De ce De unde vine nevoia asta? Și ziceam de această carte Bogus Doctor în care cei doi ceretori au analizat cât de mare e amploarea pseudostinței în lume și se pare că este huge. În Franța, la fiecare medic cu diplomă ai un pseudocercetător, vindecător, coach, magician, vraci, care te tratează, îți propune ceva, atunci când atenția medicină nu mai are niciun răspuns. Și medicina este sinceră și spune, ok, pentru boala asta nu știm de unde vine și așa-s majoritatea bolilor. Adică dacă te duci în profunzimea lor, nu știi de unde vin bolile autoimune, nu știi de unde vine cancerul, avem niște supoziții, niște mecanisme care da cum să le tratezi și ce să le faci, nu știi. Și atunci dacă te duci la un doctor care zice, Domnule, nu știu de unde ai boala asta autoimună sau acest cancer." Și din păcate s-a răspândit și avem această chimioterapie chinuitoare care îți mai dă încă un an de viață și that's it, îmi pare rău, gata, s-a închis poarta. Efectiv, ești dat afară dintr-o instituție, între ghilimele, dintr-o instituție medicală care nu are soluție pentru tine, tu nu poți să te duci acasă să zici, asta e, asta a fost sau ți-e foarte greu să faci asta. Și atunci te duci să cauți prin noua medicină germanică sau prin medicină cuantică cum poți să te vindeci? Da.

Asta e și jumate din răspuns. Cred că noi subestimăm cât de vulnerabili sunt oamenii care au nevoie de bazaconile. Cred că un om care este rănit la propriu sau la figurat, dau un alt exemplu, toată treaba cu manifestarea, că poți să-ți manifesti iubitul și chiar dacă te-a părăsit, tu dacă intri în treaba asta cu manifestarea și spui în oglindă, eu sunt aleasă, eu sunt iubită, poți să-ți manifesti și nu contează că ăla e în Australia căsătorit fericit cu trei copii, nu contează, tu poți să-l manifesti. Și noi zicem, ha-ha, ce tâmpenie, dar trebuie să fim un pic mai empatici și să înțelegem că atunci când ești rănit pe bune, în dragoste în cazul ăsta, atunci când ești rănit pe bune pentru că mai ai un an de trăit pe foaie, ești extraordinar de vulnerabil și toate poveștile despre gândire rațională, despre gândire critică, epistemologie, filozofia științei, ajung în plan secund și tu ai un singur gând călăuzitor și anume, bă, trebuie să fac tot ce îmi stă în putere. Asta este realitatea în unele dintre cazuri. Mie mi-au scris oameni care, la un moment dat a fost un scandal cu tipul ăsta care propunea teoria manifestării și că poți să manifesti orice bani, iubiți și așa mai departe și mi-au scris unii oameni cumva foarte lucizi că ei au accesat treaba asta în momentul în care erau foarte vulnerabili. Și aici intervine o, să zic, parte morală în ceea ce se întâmplă, pentru că ei profită de vulnerabilitatea asta. Adică omul care mai are un an de trăit pentru că are un tip de cancer pe care noi nu-l înțelegem, este foarte ușor de mânat prin tehnici de marketing despre care tocmai vorbeam, tocmai pentru că el în esență nu are nimic de pierdut să încerce și treaba asta. Și atunci toată responsabilitatea, aș spune eu, toată responsabilitatea e pe umerii celor care vin să profite de treaba asta. E ca și cum tu nu știi care e diferența dintre un, nu știu să zic, tricou de firmă și unul de contrabandă. Și eu observ asta la tine. Eu îmi dau seama că tu nu știi care-i diferența și vin și-ți vând un tricou de contrabandă. Și.

Fiecare de aici există legi. Chiar dacă ele nu funcționează sau nu sunt puse în aplicare, totuși e ilegal să vinzi tricou de contrabandă. Tu trebuie să te ferești, să-l bagi la portbagaj. Nu poți să zici pe Instagram Boss, am tricou de contrabandă, vino și cumpărăm, că o să vină protecția consumatorului. Adică avem niște instrumente de a le regla și vorbim de un tricou de contrabandă. Eu am un prieten foarte bun al cărui tată a murit de cancer pentru că a ales să nu se opereze la fundeni când eu lucram la fundeni.

Și.

A ales obstinut de o știință. Da.

Și cred că ăsta e și cazul Steve Jobs. El a avut, i-au scăzut șansele dramatic pentru că timp de nu știu câte luni a ales, nu știu ce, tratament cu suc de morcovi. Corect. Poate nu era suc de morcovi, nu mai știu ce e, dar, în fine, chestiile astea naturiste. Bob.

Marley, nu? Așa a murit Bob Marley. Exact.

Exact. A.

Avut cancer la deget și a vrut să treze cu nu știu ce, avem tu mea la nou, s-a tratat cu ierburi până s-a răspândit tot corpul. Bun, știi care e ideea asta? Sunt cazuri cunoscute, sunt cazuri celebre, dar oamenii ăștia străiesc printre noi. Adică eu cunosc oameni care au ratat fereastra terapeutică, așa se cheamă, e o fereastră terapeutică în care te operezi și trăiești zeci de ani, vindeci cancerul, care ratează fereastra terapeutică pentru că aleg să meargă la un vindecător care îi tratează. Adică, știi cum, nu vorbim de ha-ha, știi, ok, ai stres dacă se par becurile în casă. Adică nu poți să-ți facă rău. Dacă ți se ard becurile în casă, poate să fii un reminder că ai putea să te destresezi. Adică e o pseudoștiință benignă asta. Nu.

Pentru că iarăi vedem doar vârful iceberg-ului și în momentul în care ai intrat în canalul de Instagram al doamnei care spune că primul semn al stresului e că ți s-au ars becurile din casă, În momentul în care te uiți la o bucățică inofensivă, ai putea trage concluzia că de fapt nu e nimic rău acolo. Dar vreau să spun că inclusiv marea majoritate trec foarte ușor în tărâmul ăsta, pentru că gândește-te, e o gândire pur economică. Unde sunt oamenii mai vulnerabili? Unde au un pic de stres sau unde sunt pe moarte? Evident că în ultimul caz. Și atunci ei au tot interesul, ține minte că ei sunt imuni, deci ei discursiv nu pot fi puși în fața faptului contra exemplu și atunci au tot interesul, inclusiv doamna cu cerasela, cu stresul, inclusiv faza cu manifestarea. La un moment dat se pune și că poți să manifesti sănătate. oamenii cu fitoterapia, la încep cu da, stai să vezi aromaterapie, dor mai bine și după aia îți povestesc despre cum poți să reduci o tumoare. Deci chiar dacă există o ramură sau o dimensiune inofensivă, sub ea sau mai departe la rădăcini, aproape tot timpul este o intervenție care de fapt e ilicită și care bine ai punctat, poate ar trebui să fie ilegală. Dar uite, vreau să adaug ceva. Ai spus că, de fapt, există protecția consumatorului și că există statul care... Eu nu asta văd. Eu văd oameni care au... Știi faza cu biorezonanța? Te duci și există niște aparate care măsoară cumva o anumită electricitate și îți spun... Dom'le, tu ai o problemă la ficat. Faza, cum să zic... Trucul de magie e că ei de regulă își cer și analizele înainte. Adică văd și pe analiză, dar în sfârșit asta trecem peste. Și te duci la doamna cu biorezonanța și te scanează cu niște chestii. E.

Un aparat japonez sau ceva de genul ăsta corean. Sunt.

Multe, sunt multe că nu sunt așa. Hai să termin povestea și după aia îți spune că ai o problemă la FICAT. Și fii atent, apropo de imunizare. Dacă tu ai problemele la FICAT, dacă tu ai, să zic, datele, analizele ok la FICAT, îți va spune că tu de fapt vei avea o problemă la FICAT. Și atunci ea nu poate să fie contrazisă niciodată, dacă spui dumneavoastră, ficat, triglicerile mele sau în fine, știți, totul e ok, nu știu dacă am zis bine, ea o să zică, da, dar ce observă aparatul meu de biorezonanță este că ai o vulnerabilitate acolo și trebuie să te tratești. E.

Primul semn, urmează anumite. E.

Primul semn, exact, ok. Bun, și acum să ne întoarcem, deci ei n-au niciun interes să nu se ducă în zona asta periculoasă. Cum se ascunde doamna cu aparatul de biorezonanță? să zic de lege, ca să simplificăm așa, a, nu, ce facem noi aici nu este diagnostic medical. Pe site-ul, că citam tipul cu oncofitoterapia, scrie literalmente, adică scrie explicit, acest website nu oferă indicații medicale, textele nu trebuie luate drept sfat medical, nu consulta, deștii, scrie explicit, dar cine se ducă... Dar.

El asta face tot. Eu dacă îmi scriu pe mașină, această mașină nu are parfum furat în portbagaj, dar eu în portbagaj am parfum furat, nu contează ce am scris, nu? Pe mașină. Adevărat.

Dar face treaba unui avocat care ar vrea să se ducă după oamenii ăștia mult mai dificilă, pentru că la un moment dat trebuie să ai ce? Trebuie să ai înregistrări din consult, trebuie să ai alt tip de date, pentru că el oficial, public, În fața cabinetului cu ușa închisă, și acolo interving și chestii de privacy și așa mai departe, el este foarte în siguranță. Și altă șmecherie e că, ok, noi nu facem medicină, facem terapie. Și sub ideea de terapie, și mai e unul care e acum foarte popular, că am înțeles că e și mai puțin reglementat, spune, dom'le, aparatul ăsta este certificat ca aparat de wellness. succes să dai în judecată pe cineva că te-a tratat greșit cu aparatul de wellness. Tu n-ai venit la wellness, n-ai venit la doctor. Deci eu nu mi-aș pune foarte mult în crederea în capacitatea statului, instituțiilor statului, fiind de ajuns de flexibile și reactive la genul ăsta de stratageme, încât să ai succes urmărindu-i penal sau cazuri civile și așa mai departe. Uite.

În China e o propunere care înțeleg că s-a pus și în aplicare dar nu știu cum se va și executa, vorbim totuși de un stat comunist și întrebare... Adică o să fiu curios să văd din punct de vedere etic dacă crezi că e corect să fac asta sau nu sau dacă noi am putea să facem asta. În China nu mai e voie teoretic, conform legii, să vorbești despre zone științifice pe internet fără să ai o pregătire superioară în acel lucru. Deci dacă vrei să explici unui om cum se fac stâlpii de rezistență a unei case, nu e suficient să fii făcut tu o casă la țară. La un moment dat trebuie să ai o pregătire superioară în arhitectură. La fel și la medicină. Dacă vrei să vorbești despre cancer, dacă ai spus cancer și zici ceva despre cancer, trebuie să ai pregătire ca medic-oncolog. Nutriție cu nutriție și așa mai departe. Ce părere ai despre... și dacă nu ai, dacă zici claimuri medicale fără să ai pregătire, e o amendă de-asta usturătoare. În.

General, și există excepții și revin și la excepții, dar în general mi se pare o idee foarte proastă. Pentru că, una la mână, statul, repet, nu are flexibilitatea și dinamismul să se adapteze pe tot felul de situații și atunci e foarte ușor să, în primă fază e foarte ușor să scapi de o lege de genul ăsta. Uite, a fost un exemplu la noi. Ministrul Educației a venit și a spus de acum încolo toate emisiunile care au astrologie sau numerologie trebuie să afișeze un mesaj de ăsta de 10 secunde la început în care să spună că numerologia și astrologia nu sunt bazate pe date științifice. O măsură tipic burocratică, o burocrație tipic statală care nu are niciun efect. În primul rând toți oamenii care au ratat segmentul ăla vor vedea aceeași emisiune și nu va avea niciun impact. În al doilea rând, ok, ce înseamnă ca o emisiune să fie despre numerologie, să fie în titlu, să fie în descriere? Perfect, schimbăm titlu. Știi? Ora Spiritismul, Ora Spiritului, despre suflet. Mai e unul pe antena 3, nu știu dacă mai e, dar era mai demult și îl cheamă I Think. Sub I think poți să povestești despre ce staie ție. Și ăsta mi se pare un exemplu bun de faptul că statul este un instrument sau folosește instrumente care sunt tot timpul în urmă. Ei tot timpul aleargă după un fenomen care evoluează mai rapid decât pot ei. La fel și cu ăștia în China. Evident că o să existe stratageme pentru ei pentru a evita să fie incriminați. Asta unul la mână. A doua la mână. Eu nu știu. Să zic, născut la sfârșitul anilor 80 și având cumva experiența redobândirii libertății de exprimare, pentru că în momentul în care a apărut presa, în momentul în care a apărut ProTV în anii 90, simțeai cum societatea se transformă tocmai datorită libertății de exprimare, eu am așa o oarecare suspiciune pentru toate măsurile astea la nivel general. Pot deraia în lucruri foarte nasoale, eu de altfel nici nu am susținut tentativă asta de cenzură cu să spui la început că numerologia nu e științifică, pentru că mie îmi miroase a... uite ia o bombonică acum care e dulce ca să stai la mila mea și după aia să spună statul că nu știu, o terapie experimentală de exemplu, dacă tot vorbeam de cancer, există foarte multe terapii experimentale care ar putea fi cenzurate, dar care, fără să ne dăm seama, mai târziu au rezultate bune în clinical trials, în studii clinice, și după aceea ne uităm în urmă și zicem, bă, bine că n-a venit statul să ne cenzureze, bine că sunt terapii serioase și studii serioase, nu ce vezi pe Insta. Și atunci, eu am o mefiență de asta, să zic, de la sine cu privire la tot ce înseamnă reguli de sus date de un stat care intervine să spune ce e adevărul și ce e neadevărul. Eu prefer responsabilitatea să fie în totalitate pe umerii societății civile, pe umerii cetățianului, pe umerii oamenilor care abordează discuția când ies la suc cu prietenii și așa mai departe. Chiar dacă s-ar putea să fie mai lent, că o tranșare de asta definitivă s-ar putea să fie eficientă, chiar dacă varianta acțiunii prin societate civilă e mai lentă, cred că pe termen lung e mai utilă, pentru că păstrează libertatea de exprimare. Da.

Uite, în timp ce te ascultam, mă gândeam la toate reclamele care se fac cu fața mea și cu fața zecii de alți doctori, la tot felul de creme pentru hemoroizi, pastile care desfundă vasele de sânge, tratament pentru paraziți. Inclusiv din podcast-ul ăsta, o să ia vorbele astea, pe nici nu e nevoie. Deci eu am un podcast pe care l-am făcut cu profesorul Inel Popescu, în care am vorbit despre FICA, despre transplant și pe YouTube am dat report, are 500 de mii de views, are jumate de milioane de views. Este aceeași discuție cu noi, cu deepfake, pe față în care eu zic, domnule profesor, dar cum va veni ideea să vindecați toți paraziții din lume? Și el zice, măi, Mihael, eu sunt om de știință și m-a dus capul și uite, am făcut o pastilă care costă doar 100 de lei și vinde pastila asta. Și sunt oameni care îmi scriu, să mă întreb, deci sunt oameni care îmi scriu, ei, nu mai e stock, când băgați stock? Exact.

Asta este excepția despre care vorbeam și am zis că trebuie să ne întoarcem. Evident că există zone de discurs de contrabandă care sunt exact și vânzarea unui tricou care nu e de firma respectivă. E de fapt un discurs de contrabandă pentru că tu spui undeva acolo că tricouul ăsta e făcut de Nike sau Adidas. Excepția este discursul care este evident ilicit din punct de vedere al legilor în aplicare pe treabă de copyright, pe treabă de promisiune falsă, pe treabă de concurență neloială. Toate legile astea există și cred că ele trebuie aplicate cât mai des și cât mai bine, dar Senzația mea e că vorbim totuși de excepții. În momentul în care un castravete calcă strâmb în felul ăsta, da, dar situația e excepțională, pentru că ei învață, poate instinctiv sau poate sunt foarte atenți în mod explicit și conștient, învață ce pot spune fără să intre în probleme de-astea legale. De exemplu, tipul cu website-ul plin de tratamente și pe care scrie la, nu știu, în fiecare pagină sunt ad-uri de alea cu vindecarea cancerului. Deci, cred că apare termen de vindecare de, nu știu, 500 de ori, știi? tipul ăla la un moment dat și-a dat seama că există o vulnerabilitate legală și a pus textul ăsta. Adică cazurile pe care le rezolvi cu legi nu despre pseudosciință, ci despre drepturi de autor și promisiuni false și așa mai departe, senzația mea e că sunt foarte puține. Tipii care ți-au clonat fața, încă vreo 2-3 și coasta-coasta. Marea majoritate este în zona care Cel puțin din punct de vedere legal, rămâne acceptabil. Din păcate. își.

Adaptează discursul astfel încât să fie safe, mereu din punct de vedere legal, dar să promită același lucru fake. Și mă descurajează asta, știi? Faptul că îmi zici că nu vezi nicio implicare din partea statului, cred că ea poate să degenereze ulterior, dar Ce facem cu oamenii care nu sunt obișnuiți cu tehnologia asta, care au 50-60 de ani, care trăiesc singuri, care n-au un prieten care să-i spună domne, nu se ad becurile când ești stresat în casă sau nu trebuie să porți mătase de la Turcie, era o glumă, ca să-ți crești frecvența cu 500 la 500 de Hz și să degenerezi după aceea, că algoritmul se duce. O să vorbim și despre algoritm. Uite, eu am fost acum recent în vacanță cu doi prieteni. Și am început la Mișto să ne trimitem riilor cu pământ tăieplat. Și cât astea. Uite bă, ți-am zis eu, uite, au ajuns la zidul mare și au trecut de zid. Să vezi că după zid acolo e numai pagiște-i rai. Și algoritmul nu s-a prins că noi facem mișto. Și am acum tot, fiecare al doilea reel al meu este cu Pământul e plat, cu explicații fizice, cuantice, cu filmări de la capătul Pământului. Dați.

Seama cum e la mine în feed. Știi.

Care e problema? În curând nu o să mă convingă. Adică încep să mă gândesc, bă, dar what if? Poți.

Să te mai dezamăgesc încă un pic înainte să trecem la soluții? Vreau să zic că oamenii ăștia nu doar că devin experți în a evita o critică din partea mea și a ta și a evita acțiuni legale, dar devin experți în a găsi moduri nondiscursive de legitimare care sunt Exact cum ai spus tu pentru omul de 50-60 de ani, aproape impenetrabile din punct de vedere rațional. De exemplu, există școala de științe spirituale. Și nu-i nimic în legislația din România care să nu te împiedice să deschizi o școală de științe spirituale. Și bineînțeles că ce facă ei acolo este total de înaltă lume, dar Dacă tu vrei să afli despre numerologie și despre vindecare karmică și traume ancestrale, că multe sunt și în zona asta psihologică, adică avem subsetul de oameni care au claimuri afirmații pe medicină, dar multe sunt și în zona asta spirituală. Te vindești de anxietate, te vindești de traumă, te vindești de blocaje emoționale, te vindești de traume ale tale, traume ancestrale, traume nu știu ce. Și toate astea se întâmplă la școala de științe spirituale. Aparent inofensiv, dar există tot felul de mecanisme de astea instituționale prin care tu lași impresia că de fapt statul te agrează, te certifică. Evident că dă și diplomă. Bine, acolo e un pic de... te duci razant dacă începi să prindi prea mult tupeu, s-ar putea să... Nu, o diplomă de... Dar nu te supăra, eu dacă-mi fac o școală de portari, eu pot să dau diplomă de portari, fără nici o problemă. Dar.

Știi că tu poți să faci școală de portari dacă n-ai experiență. Dacă ai însă experiență și te duce capul, faci Academia de Portari. Sau poți să faci și Institut de Portari. Deci în România poți să-ți denumești firma sau logo-ul, brand-ul, institut sau academie? Te.

Ții bine de scaun? Există pe lumea asta, și să dea oamenii pe Google, există Academia de Farmece. Ok? Deci la nivelul ăla suntem. Cinstit.

Dar cel puțin a fost cinstit, adică n-a zis de medicină cu antideprinză. Da.

Da, Academie. Exemplul meu preferat este o doamnă care și-a deschis ea practic are un SRL, doar ea și încă altcineva și se numește în engleză, deși totul e în română, Oxford Numerology University și atenție, singura, și bineînțeles cu logo ăla, cu scris foarte clasic și așa mai departe, singura treabă care leagă să zic, SRL-ul ăsta de Oxford, e că ei fac retreat-uri în Oxford, unde înveți despre numerologie. Dar, atenție, ca să revenim la faptul că... În.

Orașul Oxford. Deci, fac retreat-uri în orașul Oxford. Și.

Fac acolo, cu autobuzul, se duc în Oxford, știi? Și d-aia se numește Oxford Numerology University. Fac o paranteză, partea cea mai funny la treaba asta e că ea este... Dă-mi două secunde să te explic. Deci, ea este președin... ea și încă unul sunt președinții unei asociații de numerologie europene, ceva de genul ăsta. Și ei și-au dat LOR ÎNŞIŞI statutul de institut de numerologie și ea, care e și cea care a dat statutul, ea ca decan a acceptat. Tu înțelegi despre ce vorbim? Deci și în momentul în care scrollezi vezi tot felul de diplome, institut, că nu știi că nu seamănă ca nume și e o mascaradă de asta. Partea într-adevăr tristă e că există deci nu doar evitarea contactului negativ cu societatea și statul, dar și de fapt imitarea unui contact pozitiv. Pe diploma mea, apropo și e adevărat, pe diploma mea scrie Ministerul Muncii, pentru că numerologul are cod la Ministerul Muncii. Bine, că nu înseamnă nimic, repet, și portarul care face așa la ușă are un cod de profesie, că trebuie să plătească taxe. Dar ei mimează practic o acceptare din partea societății și a statului. Apropo.

Am găsit Academia de Pharmacie, fix așa are Instagram, Academia de Pharmacie și 8.000 de urmăritori, aproape 1.000 de pustări.

Academia de Pharmacie. La fel și cu Oxford Numerology University. Uite, un punct foarte important, dacă tot am adus în discuție. Mulți habar n-ai ce-au studiat. Deci apar în online, n-au nicăieri CV-ul, dacă te uiști la pagina despre mine, scrie eu am avut o timp, o chemare din partea divinului și așa mai departe. Adică nu poți să îi trasezi în niciun fel din punct de vedere al studiilor clasice. Dar atenție! Există și câțiva, există o mână de oameni care au studii. Mie clasa asta mi se pare mult mai interesantă. Că nenea care abia terminat liceu încearcă să facă un ban prostin oamenii cu astrologia pe net, asta pot să înțeleg. E mai interesantă și mai eficientă, deci mai periculoasă, dar acolo aș face o distinție. Există oameni cu diplome care în practică nu înseamnă nimic. Eu sunt de părere că în România avem mult prea multe universități. Mult prea multe. Nu știu câte sunt, că se înființează, se desființează. Era la un moment dat o listă updatată pe Wikipedia, erau vreo 90 ceva de genul ăsta. Multe dintre ele nu au niciun drept să dea diplome, de fapt, în practică, sunt oameni care n-au niciun statut academic. Nu există nicio lege. Nu există o lege. Dom'le, poți să fii decan, dar să ai H-index-ul de 20. În sensul că să fii publicat și apreciat de comunitatea academică cât de cât. ca termen de comparație, eu am H-index-ul, să zic, nouă, că eu s-a bea la început. Măcar de două ori mai mult decât mine, la început, ca să fii decanul unei facultăți. Știu că ai.

În legislație cererea asta pentru a fi profesor. Deci pentru a fi profesor ai un H-index de nouă.

Cred, sau șapte, ceva genul ăsta. Ok, dar atenție, atenție. Era doar un exemplu pentru că și H-index-ul poate fi, să zic, mânuit un pic, publicând la reviste de 2 lei. care se întâmplă să fie citate. Întoarcem la grupul de oameni cu diplome pe bune. Prima explicație este că oamenii ăștia au diplome de psihologie, de sociologie, de la tot felul, de la, nu știu, Universitatea Tom și Jerry din Oradea. Și cine vine să-ți spună ție după aia că, dar stai domnule, statutul universității, acolo e mari, știi, e greu de demonstrat. Asta e prima categorie. A doua categorie este oameni care au diplome Mă, uneori de doctorat, dar ei profesează într-un total alt domeniu. Și de asta mi-am adus o aminte, pentru că doamna care nu mai știu cum o cheamă, că sunt prea mulți, nu ne țin mintea numele, doamna care e cu Oxford Numerology University, se prezintă drept doamna doctor. Ceea ce, tehnic vorbind, este adevărat. Și eu, academic vorbind, eu sunt doctor, pentru că mi-am făcut doctoratul. Dar are doctorat în istoria artei. Și ok, legit, și e doctor. Și e legit doctor, dar distanța mai e. Altă doamnă care face istoria evreilor pe la facultatea din București. Sau mai sunt oameni care au pe bune doctorat în psihologie, care sunt psihologi pe bune. Dar în loc să ajute oamenii pe un salariu mediu și să depună un efort sincer, se duc întreburi de toată treaba asta. Constelațiile familiale, că acolo se câștigă mai bine. Deci ce vreau să zic e că în momentul în care ai într-adevăr o certificare pe bune, asta nu te asigură deloc că omul ăla nu se dedă la tot felul de discursuri pseudosciențifice care îl ajută să facă mai mulți bani. Asta este destul de dificil. E practic o inflație de diplome. Stai să am gând, vin mii de studenți de psihologie în fiecare an, bă, poate zeci de mii, de la toate universitățile. Nu știu dacă ai vreo universitate să n-aibă ceva cu psihologie. Ăia unde se angajează? Ăia ce fac? Că nu există decât, nu știu, poate 500 de cabinete de psihologie. Își fac Academia de Farmece? Există cabinet de psihologie cuantică în București? Doamna.

De la Academia de Farmece este cea cu Neuroscience? Claudiu? Nu. Dar era o altă doamnă. Era o doamnă pe care am văzut-o noi la tine și într-unii spunea că face neuroscience și pe site scrie așa. Am început cariera profesională ca desenator tehnic, apoi am lucrat în imobiliare, după care am activat în domeniu fashion ca stilist vestimentar, după care.

Am trecut la neuroscience. Ceea ce e interesant e și gradul de abstracție la care ea face afirmații. Atenție, totul este panou publicitar. Deci singurul efect palpabil pe care ea îl urmărește e eu să fiu dat pe spate și să mă gândesc, e ceva acolo, ia să intru pe site-ul, ia să mă duc la curs, nu știu care. Deci spune la un moment dat în podcastul ăla cu Neuroscience, spune că Sistemul nostru nervos ea ceva care nu există. Cred că are impresia că unda nu există. Că unda nu e materie și deci nu există. Stai cu mine. Și îl transformă în moleculă, pentru că neuronii noștri sunt molecule, deci el ia lipsa de realitate neexistentă, ceva ce nu există, și îl transformă în materie. Ceea ce bineînțeles că totul se transformă. Vreau doar să dau exemplu de cum dacă sari îndeajuns de mult într-o disciplină și pretinzi că ai expertiză, ești aproape de neurmărit. Omul care ești șofer de taxi și stă, că se stă, că Uber și așa mai departe, și stă și stă și stă. Omul ăsta când intră în, sau doamna care intră în contact cu un asemenea discurs, este aproape dezgolită de orice tentativă de a gândi critic. Pentru că cum să te aștepți de la ea să știe ce am zis eu din aur și anume că creierul nostru nu face asta, că în știi termodinamic vorbind nimic nu se pierde, totul se transformă și așa mai departe. Nu poți să ai așa. Deci ea trebuie doar să aibă îndeajuns de multupeu cât să sară din ce ai zis tu acolo o creatoare de modă în terminologia de fizică cuantică. De asta faza cu cuantică e așa populară. Câți dintre noi, nici eu nu înțeleg ce înseamnă unele ecuații. Eu am student pe Quantum Internet și eu Eu nu pot decât să mă uit la partea de legislație, de etică, de consecințe. Dacă eu habar n-am care sunt cât decât razant în domeniu, taximetristul nostru din exemplu sau taximetrista este pur și simplu total dezbrăcată și vulnerabilă și doamna Cela-Sela știe ce face sistemul nostru nervos. Dar auzi, ai.

Încercat să ii vreau astfel de carte pur și simplu ca și studiu de caz să vezi ce scrie acolo? Adică într-o carte despre vindecare cuantică, care e legătura cu cuanticul? Ce spune despre cuantic? Cum se explică.

Lucrurile acolo? Depinde, adică treaba asta cu vindecarea cuantică e atât de vastă, încât nu poți să dai o descriere unanimă. Dar uite, îți dau un exemplu. Doamna despre care vorbeam, care din cât îmi dau eu seama este așa figura psihologiei cuantice în România, Niculina Gheorghiță o cheamă, care, repet, e cea care își publică propriile cărți, niște cărticele mici așa și roz, la propria editură și după aia le vinde în sfârșit, are următoarea Să zic poveste generale. În momentul în care noi gândim ceva De fiecare dată când gândești ceva, tu te placezi din punct de vedere quantic, habar n-am cum, că nu explic niciodată, dar tu te placezi din punct de vedere quantic într-o anumită realitate. Și aici intervine povestea aia care a ajuns în știința popularizată, că știi pisicalul Schrödinger, e și moarte, așa, că toate realitățile sunt valabile sau accesibile în același timp, cumva duce la treaba asta. ea nu trebuie să zică nimic mai mult sau mai detaliat. Tu mă întrebi, ea cum folosește treaba cu Quantic? Atât. Deci, la un moment dat spune că toată treaba asta e un proces Quantic sau că noi avem energie din punct de vedere Quantic și că putem să o redirecționăm să facem un salt Quantic, știi că electronul sare de pe o bandă de frecvență. Atât. Deci nu vorbim de o teorie complexă cu mai multe componente în care ea îi explică nimic. La un moment dat în primul capitol arunca așa, știi cum dai un pic de sare prin ciorbă, arunca un pic de sare cuantică peste discursul ei și la revedere. După aceea spune ce vrei tu pentru că doamna e cu psihologia cuantică. Deci nu vorbim de mecanisme sofisticate, de chestii de marketing gândite, teoric, cu componente, cu ipoteze. Vorbim de o aranjare discursivă, o bibilire discursivă, cât să dai cititorului impresia doamna e expertă pe psihologie cuantică și, încă o chestie, nimeni nu recenzează cărțile astea. Păi, dacă e editura mea, cine să mi-o recenzeze, știi? Adică ea publică.

Ceea ce vrea. Asta e liniștii, nu să-ți fie editura ta. Edituri care publică.

Orice. Evident, plus asta. Dar cu atât mai mult dacă este editura mea. Deci nu o trage nimeni de mâne că se spune, hei, dar mi-ar plăcea un pic de clarificare a conceptului. Nu, nu. Deci este foarte, foarte simplu. Și la fel treaba cu chestia asta, cu biorezonanța. Deci exemplul meu favorit cu biorezonanța este un tip pe care îl cheamă Siegfried, uite o să-ți dau după aia, poate ne uităm, care vezi, doamne, a descoperit treaba asta că poți să detectezi boala înainte ca ea să apară prin biorezonanță, știi, cam asta este faza. Și m-am dus să văd, zic, ia mă să văd cine e ăsta Siegfried nene ăsta, despre cine este vorba. Vreau să spun că toată treaba este inventată. Deci, la un moment dat, eu nu nec că la un moment dat a existat un nene în Elveția pe care îl chema Sigfrid nu știu cum, Conrad Sigfrid nu știu ce, sună foarte german. Ei au luat identitatea asta, au pus o poză, există pe tot internetul o singură poză cu nenea asta, ceea ce este teribil de suspect, Au luat o poză cred eu de pe Shutterstock, pentru că este vorbind de un tip care a trăit în anii 80. Este super HD, full, știi, 1080, așa mai departe. Folosesc doar poza aia. Au făcut niște texte care sunt publicate numai în germană și în cărți de, nu știu, cred că sunt 190 de euro. Au luat treaba asta, au atașat povestea asta a mecanismelor sau aparatelor ăstea de biorezonanță, că te duci și îți puni niște electrozi și evident că electrozii ea bârâie cumva și tot îți găsești ceva, știi că există câmp energetic, câmp electric. Există, există pulsul măsoric. Evident, dar asta nu pune nimeni la îndoială. aparaturile, măsoară ceva. Sunt folosite, de exemplu, dacă eu îmi fac o capsulă și vreau să aflu cum reacționează la căldură, să zic că fac o baterie nouă, folosesc exact electroziei, adică nimeni nu pun la îndoială. au atașat povestea cu tipul ăsta care e inexistent și au zis aparatele mele de biorezonanță sunt bazate pe știința cercetătorului elvețian, care nu există. Adică identitatea omului ăsta este prefabricată ca să le susțină.

Lor Că e un cercetător și elevețian. Că e un.

Cercetător și elevețian și mă cheamă și Sigfrid și așa mai departe. Și e exact aceeași tentativă de a închide discuția, ca să nu trebuiască să intre în detalii. Că dacă îi tragi de mânecă și îi întrebi, auzi, dar tu de unde știi că dacă pe detectorul ăla scrie, nu știu, 180 de amperi? Asta înseamnă că am eu ceva la pancreas. E totul știința biofotonilor și așa mai departe. Alt exemplu. Treaba cu biofotonii. Există, într-un sens, niște fotoni care pot fi detectați în aproape orice. Deci e foarte greu să găsești ceva care să nu aibă o anumită interacțiune cu lumina sau cu un fel de câmp electromagnetic. Punct. Asta este adevărat. Dar că biofotonii aia spun ceva despre sănătatea ta, că ei pot fi măsurați corect și interpretați corect, dar până să fie interpretați, măsurați corect, pentru că aparatele astea nu sunt calibrate unele cu celelalte, nu e o certificare internațională. Deci eu dacă mă duc la biorezonanță în Crângaș sau la biorezonanță în Dristor, s-ar putea să am complet alte, știi? Dar de ce să dai banii dublu? Nu se duce nimeni, știi? În sfârșit. Deci alt exemplu e faza cu biofotonii. O bucată de știință care există, Există biofotone așa cum există câmpi electromagnetic, etc. Este tradusă în prescripții medicale și diagnostice. Trebuie să faci asta, trebuie să iei asta și vitaminele, uleiurile și așa mai departe. Deci pe ei îi ajută să nu trebuiască să intre în detalii, până la urmă despre asta este vorba, știi? Se rezeamă pe un fel de știință inventată și cu asta basta și succes. Du-te, citește cărțile alea în Germană, știi? Sunt pe Amazon, poți fi găsit, dacă vrei poți să pui link. Sunt vreo două, trei și sunt super scumpe și hapar n-am ce în ele, știi? Dar gândește-te și invers. Mie mi se pare foarte interesant să încerc și gândirea inversă. Mă, dacă... Centrul Transilvania de tratament, wellness și așa mai departe. Ar descoperi într-adevăr. tratamentul împotriva cancerului, dacă ce fac ei ar fi replicabil, ar fi documentabil, dacă totul ar fi pe bune, mă, n-ar fi instantaneu niște superstariuri de nivel internațional? Ți-ar da ție mail-uri cu fonturile alea de 2 lei scrise în galben? Pe bune? Adică omul ăsta a tratat un anumit și un tip de cancer, nu tot cancerul, un tip de cancer. Păi nu, hai.

Că să-ți explic de ce. Pentru că ei au încercat, dar Big Pharma nu-i lasă. Pentru că Big Pharma vrea să-ți dăm medicamente și ei de fapt sunt protejați. Pe de altă.

Parte, Big Pharma este un domeniu în competiție. Bun, nu vrea Big Pharma ăla, dar vrea celălalt Big Pharma. Și atunci e greu de crezut că cineva care s-ar gândi, a, ok, eu pot să fac un tratament sau o pastilă sau un sfârșit, cu minim de investiție și resurse, cu studii clinice pe bune și să devin, știi, marele erou al vindecării nu știi cărei cancer, nu știu ce Big Pharma ar zice nu la treaba asta și dacă îi zice ea nu, zice alt Big Pharma că sunt foarte multe companii. Și atunci mi se pare interesant să gândesc și invers, mă, dacă ar fi pe bune, dacă nenea ăsta care e preot la bază și toamna care e, nu știu, psiholog, într-adevăr au clinică unde, într-adevăr, au descoperit tratamentul pentru nu știu ce cancer, ei ar fi pe prima pagina din... Time Magazine. Ar.

Fi de.

Premiu Nobel. Pentru că noi avem o sete extraordinară de tratamente care chiar funcționează. De asta se bagă milioane de dolari în studii clinice și experimentale. De asta se bagă milioane de dolari în înțelegerea fizicii fundamentale, în ceea ce privește tumorile sau ADN-ul și așa mai departe. Pentru că avem nevoie. Ar fi o piață extraordinară. Ar fi multimilionari peste noapte fără nici o îndoială. Și totuși Stau să-ți vândă ție nu știu ce ulei aromatic de 700 lei și trimit mail-uri în fiecare zi. Da, dar asta.

Înseamnă să ai gândire critică, pe care dacă nu ai ce faci, adică care crezi că ar fi soluția? Pentru că domnul sau doamna care stau, whatever, la locul de muncă și au o pauză și deschid Instagram-ul și nu au această putere de gândire critică, nu poate să-și pună întrebarea asta. Dom'le, dacă îi chiar vindecă cancerul și sunt atâtea spitale care dau atâția bani pe tratamentul cancerului, De ce nu fac la scară mai largă? De ce trebuie să fac acolo? De ce trebuie să fac în niște podcast-uri obscure și să dea aceste mail-uri? Cum faci, totuși, să rămâi sănătos în lumea asta? Să nu te duci pe aceste piste care pare inofensive, dar te duc în... Adică poți fi efectiv... Cum zic? Poți fi efectiv mortale. Adică te poți lua din acea fereastră curativă în care tu poți să te vindești de cancer la chirurg, și te duc pe ultimul.

Drum. Da și ce e interesant e că noi nu o să vedem niciodată oamenii care sunt în situația asta. Pentru că știi totul se întâmplă în subteran. Eu dacă se duce cineva la clinica nu știu Transilvania sau cum s-o fi numind și nu se vindecă de cancer. Nu o să zici ca asta. Nu o să apară nică. Știi nu apare ca un studiu de caz într-un articol sau dincolo de chestii de malpraxis sau de repede care sunt foarte rare. Noi nu o să știm niciodată câți oameni sunt în situația pe care tu tocmai ai descris-o. E de la.

Sine situația atât de jenantă și regretabilă încât nu îți vine să deschizi Facebook-ul și să zici, hei, uite, am fost diagnosticat de cancer, am urmat terapia Bowen, acum sunt în stadiu 4, mor într-un an. Nu faceți asta. Nu-ți vine să.

Faci asta. Știi, nu vreau să fiu foarte pesimist, dar problema e nu neapărat că tu n-ai putea să faci chestia asta. Problema e că tu ești atât de în urmă cu audiența pe care ai putea să o atingi, în ce o zi, în două ore, nu-ți mai recomandă algoritmul, reel-ul tău nimănui? Deci și dacă ar putea ieși din subteran unele din cazurile astea, ar avea un impact minim. Din punct de vedere algoritmic, nu dă nimeni doi bani pe săracul Claudiu care gata, nu mai are nimic de făcut pentru că a petrecut timpul la nu știu ce clinică. Cum faci atunci.

Totuși să recunoști un fake guru? și să faci diferența între un, atenție, vorbim despre schemer, despre șarlatani, despre oameni care te păcălesc cu un scop clar financiar, deci niște hoți. cum îi se pari de, nu știu, psihologi veritabili care au terminat facultatea și care respectă, cum să zic, respectă normele și protocoalele lor de psihologie. Ai vorbit mai devreme despre Niculina Gheorghiță, la acreditări, zice așa, psiholog lincial principal, acreditat de Colegiul Psihologiei în România. Supervizor acreditat COPSI, doctor în psihologie a dezvoltării, terapeut relaționar expert IMAGO, prezentator workshop IMAGO și supervizor IMAGO, terapeut BAUN. Baun e tot.

Așa, ceva magie. Deci ea e un exemplu de persoană care, după părerea mea, are un background cât de cât acceptabil, dar asta nu scutește de la tentația de a sări în afară la claim-uri și mai promițătoare, la promisiuni și mai ridicole, pentru că sunt cele care sunt promovate de algoritmi. Și acum să ne întoarcem la întrebarea ta. Cred că trebuie văzută ca o rachetă în mai mulți pași. În primul și în primul rând, tu ar trebui să descoperi, nu în jumătate de oră sau o oră de cercetare, tu ar trebui să descoperi imediat care este trecutul academic al persoanei respectivi. Cum faci asta? De regulă ei au un link în bio, au un site, dar știi care-i faza? Nu e de datoria mea ca cetățean ca omul ăla să-și facă expertiza publică. Deci la mine dacă dai pe Google îți apare primul, dar îți apare ori website-ul de la universitate, Ori îți apare Academia și ResearchGate, care sunt foarte cunoscute pe treaba asta de publicare, dacă ești în zona de cercetare. Ori îți apare un website personal, eu nu am un website personal, dar în sfârșit îți apare un website personal unde poți găsi credentials, poți găsi datele, profilul respectiv. Asta cred că ar fi un prim pas pe care toată lumea poate să dea. Ia-mă să-l văd pe ăsta cu untul în cafea. Ce a studiat? A. Absolut nimic. E un exemplu cel mai bun pentru că el ești și foarte popular. S-a scris în presă, s-au făcut reportaje despre ce face el. În continuare, provocare pentru cei care nu văd, du-te și vezi Gadola sau ceva de genul ăsta, du-te și vezi ce a studiat el așa și o să-ți fie foarte greu. Deci primul pas, verifica baza, verifica faptul că omul este într-adevăr certificat. Al doilea pas aș zice, și aici s-ar putea chestia asta să dea câteodată rateuri, dar eu aș zice că dacă se discută despre energie, Despre vibrații, despre suflet, despre destin, despre karma, despre chakra, despre conștiință, despre subconștient. Iar le place treaba asta cu Freud și cu subconștientul de numa-numa. Știi de ce ești tu sărac? Subconștientul tău te blochează și hai la mine să te deblochezi. În momentul în care apar termenii ăștia în discursul lor, s-ar putea în continuare, știi, din când în când poate poți să asezonezi discursul tău, dar dacă tot ce spun ei este o manifestare, știi, până la urmă și cuantic din păcate în zona de psihologie, dacă discursul lor se învârte în jurul conceptelor astea teribil de vagi, cred că este un red flag și cred că e un seminal de alarmă să te întrebi, ok, poate ar trebui să văd un pic cu un expert. Dacă eu am cancer și mă duc la doamna cu energiile, hai să vorbesc și cu doctorul meu. Hai să vorbesc și cu nenea care mă tratează la spital sau hai să vorbesc și cu un expert care este să zic mai clasic. Asta ar fi pasul al doilea. După părerea mea, Există și un al treilea pas și anume toate formele de discurs ar trebui să aibă, dacă sunt legitime, ar trebui să aibă un corespondent pe platformele de long form și asta poate să dea rateu. Și pe YouTube există foarte mulți oameni care prostesc. Dar e mult mai greu Într-o discuție ca asta e mult mai greu să o dai cu replici. Te dai de gol mult mai ușor. Și mi se pare că acolo trebuie să ne întrebăm să zici că doamna mai povestisem noi despre doamna care face imagistica sufletului. E o tipă care a studiat radiologie, cred, sper, dar ea nu mai face imagistică medicală, face imagistica sufletului și vine la podcast și, cum să zic, nici măcar o tentativă de întrebare critică. Doamne, dar tu de unde ai expertiza asta de a vorbi despre? traume, relații, copii, slujbă, bani, tot. Pasul ar fi în primul rând long form, discuții mai mare, unde poți să prinzi un pic subtilitatea goliciunii spuselor, dar și niște contexte în care poate ți se adresează o întrebare mai... poate ți se pune un pic bețe în roate, știi? Adică uite-te un pic și la gazda podcast-ului respectiv. Eu am tot povestit despre Damian Drăghici. Damian Drăghici are un podcast foarte frumos, el este licențiat în muzică, adică dacă îl pui să-ți explice de ce La-7 te poate duce la La-7-9, îți povestește 15 minute și îi curge lapte și miere din gură. El are un podcast în care practic vine toată lumea, nu știu care-i aranjamentul economic cum fac, vine toată lumea și le explică despre, you name it, orice. Și atunci poate o mișcare critică ar fi să te întrebi, ok, dar eu nu mă pot aștepta de la Damian Drăghici să pună întrebări critique despre conștiința cuantică. Pentru că nu e tipul de pregătire. Și atunci el stă și ascultă blând și aia constituie un fel de liability, un fel de vulnerabilitate pentru cei care urmăresc. Ăștia trei pași. Primul rând, CV-ul. Al doilea rând să te uiți un pic la conceptele folosite și în al treilea rând să te uiți la contextul mediatic. Știi, există în teoria media, există maxima, the medium is the message. Mediul e uneori mesajul pe care trebuie să-l înțelegi. Cred că ăștia trei pași pot fi făcuți și de doamna taximetristă despre care vorbeam și despre domnul taximetrist pentru că e o chestie pentru care n-ai nevoie de pregătire specială. Dar nu știu, dacă ar fi să am eu un impact din punctul ăsta de vedere, eu cred că expertiza despre ce înseamnă să falsifici o teorie, despre ce înseamnă un concept vag, despre ce înseamnă până la urmă un experiment. Toți au făcut niște experimente. Ce înseamnă un experiment? Astea sunt lucruri foarte simple. Sunt extraordinar de simple. Și până să ajungi la subtilități de statistică, regresie, ANOVA, component analysis și toate tâmpenile, orice elev de clasa 12-a, după părerea mea, poate să absoarbă genul ăsta de cunoștință de bază. Deci poate instituțional ar fi interesant măcar să experimentăm cu un capitol în manualul de sociologie sau.

De educație civică. Exemple de pseudosciință. Cum e construită, care sunt elementele, care sunt cuvintele, cheie. Exact. Și exemple.

Sunt foarte multe pentru că ce observăm acum la pseudo-știința crasă și evidentă, se poate observa la un nivel mai mic și în științele care au fost din trecut care s-au dovedit a fi false. Noi în știință, ca să zic, noi falsificăm de dimineață până seara. Ai atât de multe exemple încât poți să le alegi pe cele mai simple, pe cele mai.

Grăitoare. Falsificând înseamnă că.

Le infirmi. Și atunci avem atâtea exemple, atâtea interesante, atâtea simple, încât, cum să zic, într-un capitol, poate exagerez că repet, eu acum nu am neapărat pedagogia în față, dar cred că într-un capitol poți să explici tot ce e de explicat despre ce înseamnă un concept vag, ce e o strategie de imunizare, ce e o ipoteză, ce e o predicție, ce e dovada empirică, punct. Atât. Ai putea.

Să faci cursul ăsta pe podcastul de filozofie. Aș putea să.

Fac cursul ăsta. Eu pe podcast m-am axat pe istoria filozofiei. Deci mă gândesc odată ce ajung în anii 80 cu filozofia, poate mă reprofilez un pic și încerc chestii de filozofia științei. Dar repet, reach-ul chiar și al meu ar fi mult mai mic decât dacă cineva s-ar gândi să pună treaba asta în manualul de educație civică. Pentru că este până la urmă o treabă. Țin minte că am zis că societatea civilă trebuie să și atunci este o responsabilitate civică până la urmă. să te educi și să intervii pe baza educației astea când vine vorba de prostirea unor oameni cu tot felul de bazacone. Și de ce.

Insiți cu ea? E un articol scris de Press One pe 4 septembrie 2024 care zice despre Sorin Godol așa, fiul de milionar, în fine, nu contează, cu fondator al tău și așa, nu contează, inculpat într-un dosar. Nici asta nu contează. Gadolla s-a întors la Hristos și astăzi îi învață pe români care e treaba cu nutriția și sănătatea. Soring Gadolla nu este nici dietician, nici medic. Pe internet s-a remarcat prin clipuri virale în care își pune unt în cafea și în care recomandă o dietă bogată în grăsim. Sunt informații pe care le oferă în schimbul a 1600 de euro și într-un program de mentorat dezvoltat împreună cu soția lui. În viața reală, Gadolla administrează două clinici, între ghilimele, de medicină integrativă, Între ghidimele. Deci, Soringa Dola.

Fără niciun fel de... Asta cu integrativă și holistică, iarăi e un termen, un buzzword care poate să însemne un milion de chestii. Ce medicină nu e integrativă? În principal, inclusiv dacă te duci la, să zic, orele, El are o expertiză, dar nu o să fie niciodată indiferent la informații generale despre... dacă tu ai febră sau nu știu, ai... ditai stomacul pentru că... știi? Adică toată medicina este, chiar și cea specializată, este integrativă în sensul că absorbe informația generală despre corp. Trecem peste. Corect.

Ei ce vor să zică este că nu te duci la cardiolog și la neurolog. Ei le fac pe toate. Adică în medicina convențională, în medicina alopată, Noi ne-am dorit să facem medicină integrativă holistică. E foarte greu. Cu cât te duci mai mult în fiecare specializare, cu atât sunt mai multe boli pe care le tratezi bine doar dacă te superspecializezi.

Pe alea. Ce vor ei să spună cu medicină holistică este că ei abordează Viața ta în totalitatea ei. Cu sufletul și cu toate. Cu sufletul și cu hrana, cu nutriția, eventual cu medicamente. Ce zice în.

Continuare. În viața reală, GADOLA administrează două clinici de medicină integrativă în care oamenii sunt diagnosticați de o baghetă metalică. Electrozie. Da, efectiv.

Și.

Vindecați de boli grave cu dispozitive de biorezonanță produse de un scientolog din Germania. Deși experții spun că aparatele nu pot deosebi un om de o banană, o consultație în clinicii lui Gadola costă 990 de lei. Întrebarea e aici. Hai să zicem că zice Sorin într-un ril că el bea unt cu cafea. Bine, bravo domnule! Asta e, mai păcălit. Dar când eu mă duc și plătesc cu bon fiscal, astfel de lucruri care sunt promovate că fac ceva, ceea ce nu fac. Asta e o înșelăciune, nu? Adică eu dacă îți trimit o cutie cu un cartof și l-am văzut vândut pe OLX scriend că este un iPhone, eu nu pot să zic, doamne, vorbește la cartoful ăla, e treaba ta ce crezi, nu crezi. Adică nu este o înșelăciune, nu trebuie o intervenție a statului ca oamenii care strâng bani și, atenție, nu vorbim de... Hai să zicem că dacă ești un excentric care vrei să practici ceva nou și te duci să dea sorin cu bagheta și n-ai nevoie de 900 de lei, e ok. Dar vorbim despre oameni cărora medicii le-au spus scuze, nu mai avem ce face, care se împrumută de bani de la familie și iau credit și merg cu copilul acolo și dau 1600 de lei pentru asta. Asta este înșelăciune gravă. Adică cum ai.

Putea totuși să intervii? Mi se pare că din nou trebuie să fiu destul de pesimist și să-ți aduc aminte că în momentul în care intri la clinica respectivă, tu s-ar putea să semnezi un contract, pentru că nu se întâmplă totul pe bună ziua, și s-ar putea ca în acel contract cu scris mic, ei să se apere împotriva claimurilor respective și dacă tu citești și poate aduci treaba aia în discuție, să zică, a, nu, ăstea-s doar formalități. Eu mă îndoiesc, eu sper așa din optimismul meu față de inteligența umană, eu mă îndoiesc că ei au făcut treaba asta fără un avocat deștept lângă care le-a spus, dom'le, îți dai seama că la un moment dat oamenii o să fie, poate nu în termenii ăștia, dar știi cam asta poate a fost discuția și atunci nu știu ce să zic, mi se pare că Trebuie de fapt să fii aici destul de pesimist pentru a judeca realist situația și să-ți dai seama că dacă te aștepți de la stat care, repet, este un monstru destul de neîndemânatic să vină cu Barosu și să ucidă un țânțar, Țănțarul ăla va fi tot timpul mai rapid și mai îndemânatic decât poate statul să dea la o parte. Eu sunt convins că ei din punct de vedere legal sunt absolut impenetrabili și impermeabili. Eu sunt convins că altfel nu ar risca nimeni. pușcărie pentru nu știu ce baghete cu biorezonanță, nimeni. Dacă ar exista într-adevăr vulnerabilitatea asta, ei ar ieși din domeniul ăsta în secunda a doua. Apropo, există medici, nu doar el, nu face el treaba asta. Există medici la clinica respectivă. Corect, medici, da. Mie nu mi se pare o așteptare foarte realistă ca statul să-i prindă cum ar veni. De asta mi se pare mult mai important ca societatea civilă, ce fac eu, ce facem acum și așa mai departe, să atragă cumva atenția asupra fenomenului și dincolo de asta, scuze că iară poate sunt cam pesimist, dar până la urmă Noi am căzut cu toții de acord ca într-o societate liberală și un sistem democratic, tu să nu vii să îmi spui mie pe ce mirosesc eu banii. Pentru că s-ar putea din perspectiva ta și laptop-ul meu de aici să fie o irosire de bani, s-ar putea și adidașii și atunci... Unul din riscurile societății liberale este individualismul și lipsa de comunitate, pentru că într-un sat din anii 1700 s-ar putea să fii pus la zid mult mai rapid, dar în societatea liberală, hiper individualizată din 2025, fiecare cu aia lui, adică fiecare cu treaba lui și cu banii lui. Cine ești tu să îmi spui mie când mă duc să mă trișeze gadolă? Că tu te-ai.

Dus, ai plătit banii, ești mulțumit. Who cares? Dacă.

Ești mulțumit sau nu, asta depinde. A, încă o chestie, fac o paranteză. Știi că noi am mai vorbit la un moment dat despre ideea de placebo. Efectul placebo este real, adică a fost documentat de atâtea ori. Efectul placebo în care avem două grupuri, un grup de oameni ia tratamentul pe bune și celălalt grup ia un tratament fals, nu iau tratamentul pe bune, o pastiră cu zahăr. a fost documentată de foarte multe ori situația în care câțiva dintre aceia care nu iau tratamentul se vindecă la fel cum se vindecă cei care iau tratamentul. Poate chiar mai.

Bine. Și medicina nu are o explicație pentru asta, o explicație.

Precisă. Exact. Acum. Cred că în același timp ar trebui să oferim, că vorbeam de libertate, ar trebui să oferim oamenilor spațiu pentru a produce aceste efecte. Deci dacă vorbim despre o, să zicem că este o tumoare, hai să dăm un exemplu, care se întâmplă să fie benignă și care din naiba știe ce motive, în momentul în care se duce omul acolo și se simte mai bine și nu știu, nu știu ce, S-ar putea tumoarea aia să se micșoreze? Sau s-ar putea, nu știu ce, durere de cap să dispară? Bine, diagnosticată greșit, tratată greșit, dar datorită. Nu doar. Deci.

Există situații, adică... Există situații în care diagnosticul e corect pus, că tumoarea malignă s-a topit, sunt anecdote. La Funden e o anecdotă cunoscută printre rezidenți cu o doamnă care a plecat cu un cancer de colon, cu metastaze hepatice, s-a deschis, nu se poate face nimic, a plecat la chemioterapie. Un astfel de caz nu are cum să supraviețuească mai mult de 2-3 ani maxim și s-a întors în 7-8 ani să-și facă analizele și a repetat analizele, era complet curată. Sunt lucruri inexplicabile, efectiv. Și până să te duci în zona de minune, te poți gândi. Diagnostic greșit, pus, altă imagistică, nu știu, ceva inexplicabil. Schimbări de stil.

De viață, știi? Ok, da, schimbări.

De stil de viață nu te trazesc de cancer, da. În general, ceva ce... ok, ne-a scăpat, nu știm ce s-a întâmplat acolo. Dar, în general, Efectul placebo poate să-ți facă, adică asta înseamnă efectul placebo, înseamnă că tu ai oameni pe care-i doare capul, unorile le dai buprofen, unorile le dai cretă și nu le spui că nu-i buprofen sau nici unii nu știu care cum e și cei care iau cretă au un efect terapeutic, adică le scade durerea de cap. Problema este că tu nu ai cum să vinzi placebo. Adică e atât de eficient, dar tu nu ai cum să vinzi, pentru că dacă eu îți dau cretă și îți zic că e cretă, dispare efectul placebo. Deci într-un fel tu trebuie să îl păcălești și nu e etic. Adică nici măcar la medic nu poți să te duci. Eu știu că Asta nu e substanța activă. Eu știu că dacă ți-o dau, îți fac indirect bine, pentru că îți fac placebo, dar nu.

Este legal, nu este etic corect. De asta ne întoarcem la problema libertății. Eu cred că inclusiv în situația în care tu, oferind această libertate de a fi păcălit cum ar veni, spre binele tău, cred că trebuie să organizezi critica asta socială în așa fel încât să existe posibilitatea ca doamna taximetristă de care vorbeam să beneficieze de efectul ăsta păcălitor, dar care este un efect real, să beneficieze de efectul ăsta și dacă pentru fiecare doamnă taximetristă care se vindecă de dureri de cap sau de stomac sau în sfârșit în felul ăsta există 300 de oameni a căror situație este înrăutățită, Acolo s-ar putea să fie responsabilitatea noastră pentru o critică mai susținută și apropo, încă o chestie, pentru a lua subiectul ăsta dintr-o indiferență totală într-un fel de temă interesantă pe platforme sau în general de discutat. Deci vreau să zic că, dincolo de reel-urile mele, fanii și așa mai departe, Zona asta de hai să privim pseudo-știința ca pe un fenomen destructiv, destructiv dintr-un punct de vedere și ilicit și imoral, Nu prea există. Adică nu există activism pe zona de hai să luptăm împotriva pseudosciinței. A, când a fost Covid-ul au mai început să facă aștia live-uri pe net de pe la universități. Ce este pseudosciința? De ce sunt oamenii păcăliți de teorie ale conspirației? Și a dispărut. Deoarece pseudosciința a încetat. Cred că în primul și în primul rând pentru aia 300 care nu sunt ajutați și a căror situație este înrăutățită, cred că ar trebui să ne intereseze un pic mai mult. Pentru că exact așa cum dacă zi de zi, la un moment dat, zi de zi lasă unii, nu știu, gunoaiele în fața străzii. Bun, în fața casei, pe stradă. Bun, nu le-am lăsat eu. Bă, dar la un moment dat le iei. Știi? Adică la un moment dat, chestii de spirit civic, pui mâna și le iei. În fine, tragi un jurătură sub mustață și aia e. Cred că în același fel ar trebui în primul și în primul rând să realizăm ce mare e industria asta, că ai început cu faza în Franța, ce mare e industria pseudosciinței, mă, și să ne intereseze, să ne dăm seama că subteran există foarte mulți oameni care sunt afectați de treaba asta și că se fac foarte mulți bani. Deci vreau să zic că nu intru în detalii, nici nu are sens să intru în detalii, dar La un moment dat cineva a descoperit contabilitatea din chestii pe care nu vreau să le știu pentru că probabil sigur nu era cred că nu era legal contabilitatea unei doamne care face treaba asta. Măi omule, Claudiu îi sar papucii din picioare dacă îi explic cât câștig. Profit, nu cifră de afaceri. Profit. Profit. Gândește-te ca SRL, ca antreprenor. Eu ca să vin și să vând dimagistii ca sufletului, n-am niciun cost de producție. Totul e aici. Și vin și îți explic ție și mă duc acolo și mă duc acolo și fac discurs și nu știu ce. Nimic. Și dacă eu fac, cost aproape zero. Nu e ca la tratament când faci radiologie și ai nevoie de instrumente. Nu ai niciun aparat. Totul este minim și dacă te gândești că oamenii ăștia sunt pe o pantă ascendentă și se vând foarte scump, dacă tu faci două trei cursuri de 5.000 de euro pe lună, nici nu-i mult trei cursuri pe lună, Tu ajungi la o cifră de afaceri de repet. Cred că asta ar trebui să ne indigneze. Eu la sfârșitul lunii, din 12 luni, apare un minus acolo. Dacă doamna care vinde baliverne, măcar la invidie, dacă doamna care vinde baliverne și nu face nimic toată ziua, Dar zi-mi, ce profit avea? În jur de 250.000 pe an. De euro. De euro. Profit. Profit. Da, ok. Care, scuze, știi, pentru viața mea de om din universitate este absolut.

Enorm. 25.000 pe lună. 22.000 pe lună, cam așa. Ceva.

De genul ăsta. În fine, din care, să zic, plătești taxe și așa mai departe. Știi, deci o chestie de total nemeritată. Ok. Nu îi ai în față pe.

Aia.

300 care sunt defavorizați. Nu îi ai în față pe oameni care sunt de a căror vulnerabilitate se profită. Ok, pot să înțeleg asta. Bă, dar măcar o ftică pentru câți bani fac oamenii ăștia. Măcar atât ai putea să folosești drept motivație.

Da, eu sper că tot ce am vorbit acum să funcționeze ca motivație și personală să poți să vezi astfel de materiale, să-ți pui întrebări. Repet, ele pot fi, încep ca fiind benigne și mi-a plăcut să cum ai arătat următorii pași care urmează după ce vezi un material benic. E apa, o cureți așa, dar îți apare în algoritm după aia că trebuie să-ți pui unt în cafea și dacă dai like la ala, o să-ți apare în algoritm numai că trebuie să mănânci numai grăsime și carne. Și dacă nu-ți faci analiză cum am făcut acea cunoștință a mea, nici nu o să vezi că ți s-a dublat colesterolul și riscul tău de boală cardiovasculară crește, și iată cum facem fara la 55 de ani și o să zic că lumea săracă, a trăit chiar sănătos, chiar respectă toate toate sfaturile de pe internet și sunt sfaturi aparent benigne, dar care te duc la consecințe absolut grave și dacă o să facem pentru noi, o să facem și pentru ceilalți, adică.

Nu știu, să... Deci, practic, eu așa intru în contact cu lumea asta, am, să zic, contul meu pe care îl folosesc cât de cât personal, dar am un cont pe care nu îl știe nimeni, pe care l-am antrenat, pe care l-am folosit ca să antrenez. Deci 90% din reacții sunt de unde îi găsești. Nu, eu nu îi găsesc. Te-ai dus.

Pe aceste rabbit hole-uri de...

Exact, eu am antrenat algoritmul să mi sugereze, deci eu ca să descoper oamenii ăștia, în fine, eu trebuie să caut și un pic de varietate, că dacă zi de zi vorbesc despre, nu știu, oncofitoterapie sau zi așa, încerc și să mențin diversitatea. Eu nu fac niciun efort. Bine, dincolo că m-a ieșit trimită lumea, eu nu fac niciun efort. Ceea ce e semnificativ pentru că arată cât de ușor poți să ajungi în găuri dăstea de iepure și să... Foarte.

Mulți oameni trăiesc acolo. Adică cred că Instagram-ul foarte multor oameni așa arată. Am mers cu trenul, am dat până la Brașov și înapoi. Când mă întârceam era o doamnă în spatele meu care nu avea căști. O doamnă simpatică, la 70 și ceva de ani și care se uita pe Facebook. Și numai asta era. Cu ce ciuperci tratezi hepatita, cu ce ceai poți să vindești pietrele la renichi. Era numai despre asta fidul ăsta. Am crezut că e o glumă, dar efectiv despre asta era tot fidul. Care sunt top 5 preferate ale tale? Uite o să încep eu cu nu se fac operații pe lună plină că apar hemorragii și nici când iei mercur în retrogradă la tine am văzut-o. După.

Părerea mea, cele mai mari, care în continuare sunt stabilite și sunt acceptate în România, este treaba cu numerologia și astrologia, care sunt mai mulți sau mai puțin același lucru. Deci le punem pe primul loc la instituționalizare. Adică treaba cu științe spirituale e de-asta, cu astrologie și numerologie. Există cursuri, există o asociație a numerologilor, există tot felul de tabere și retrituri și așa mai departe. Trebuie să adăugăm că poate când îți spune numerologul, hei, încearcă să-ți găsești o soție care e născută pe data 4, 13 și 7, știi? Ok, impactul lor negativ e un pic mai difuz, așa, nu mi-e foarte clar că ar trebui să te protejezi, că ți-a zis numerologul că tu ai fi bun de bucătar, știi? Ok, dar ca mărime este, pe primul loc e sigur treaba cu astrologia și numerologia, Pe al doilea loc aș pune toată colecția de abuz al conceptului de traumă ancestrală. Din nou, există o fărâmă de adevăr acolo. Tot timpul există undeva o fărâmă de adevăr și biofotonii aia, țin minte, existau.

Și sunt observabile. Să că știți există, e ceva în epigenetică care se transmită de la bunicul.

La străbunicul. Evident că am nevoie să intr în chestiuni de epigenetică. Există un studiu foarte cunoscut, îl știu pentru că e în Olanda, în care au urmărit familiile de după al doilea război mondial care sufereau de foame. Au avut ăștia o problemă foarte mare cu agricultura în Olanda, de asta sunt acum și foarte buni pe asta, și sufereau de foame. Și au descoperit că, tocmai familiile care...

Fac obezitate mai rapid, nu? Nu știu.

Dacă obezitate, dar aveau un cumul d'ăstea de boli, fie cardiovasculare, fie... Nu cred, nu cred, da, da, da, I know, corect. Deci, evident că există un adevăr incipient, nu, scuze, nu evident, dar există de multe ori un adevăr incipient, dar ei ce fac? Ei au ideea asta care în sine este adevărată, care nu are direct semnificație terapeutică. Deși noi putem să studiem fenomenul, nu e foarte clar că Mariana poate să vină și să mă vindece pe mine de traumă ancestrală. Și toată treaba cu constelațiile, cu traumele transgeneraționale, cu șocurile emoționale din trecut, cu blocajele din trecut, Dar un exemplu, dacă nu mă înșel este chiar președinta, decanul școlii de științe spirituale, a avut la un moment dat o chestie că dacă ai nu știu ce boală, înseamnă că bunica ta a făcut un avort. Și felul în care te vindești de asta, să scapi de treaba asta, este să spui nu știu ce sau să te gândești în nu știu ce fel. preluată o idee, dar mutilată în așa fel, încât ea de fapt nu mai are nicio legătură cu ideea de traumă transgenerațională și de efect socio-economic al statutului socio-economic asupra sănătății, care e adevărat. Dar pe locul doi aș zice, tot clusterul ăsta de prostii cu traumele din trecut, cu vindecarea Hai să te întreb întâi dacă nu cumva bunicul tău a avut o problemă și poate ți-a transmis-o și așa mai departe, pe locul 2. Pe locul 3 aș spune, deși e atât de ridicol încât, sincer, o ridicăm la un rang pe care nu îl merită, e treaba cu manifestarea pe care Când eram noi mici a apărut The Secret, mai ții în minte? Când eram tânări. Dar a ieșit tradus.

Acum, nu? A.

Fost, e în continuare. Exact ideea aia. Și când a apărut, că n-a era carte, când a apărut toată lumea a făcut mișto mai mult sau mai puțin. A apărut și un film și toată lumea zicea, hai domne, eu mă gândesc la locul de parcare și apare locul de parcare. Dar ei au luat-o și au învelit-o în discurs quasi-academic. Oamenii cu manifestarea de regulă sunt și oamenii cu câmpul cuantic, că fac un salt cuantic și profită foarte mult pe ideea că eu pot să influențez realitatea ala Matrix, așa, știi? Eu pot să manifest realitatea gândindu-mă într-un anumit fel. Atenție! Ceea ce e adevărat, există un sâmbure.

De adevărat acolo. Adică e gri și zona aia roșie în care ei monetează și cheșuiesc este de fapt zona absurdă pentru că, uite, și eu am manifestat să fie aici, știi? Real. Am zis, mă uitam la Instagram-urile tale și ziceam, Chiar am putea vorbi. Am cu cineva vorbit despre pseudostința. Ai să manifesti. Și am tras de tine și te-am întrebat și hai să facem. Tu ai propus să-l facem online. Eu am zis nu trebuie să-l facem.

Aici. Dar nimeni nu pune la îndoială asta. Nimeni nu pune la îndoială claim-urile la.

Nivelul ăsta. Corect. Adică ăsta e adevărat. Cum se pare ridicol? Cum pui o graniță când zona devine.

Ridicolă? Aș zice că marea majoritate a oamenilor, dacă nu cumva toți, au o voce interioară care în momentul în care doamna cu manifestarea îți zice, fii atent cum trebuie să îl aduci pe iubitul tău înapoi, înainte de culcare, și asta e 100% real, înainte de culcare, trebuie să-ți imaginezi, e real sfatul ăsta, că e tot repetat. Înainte de culcare trebuie să-ți imaginezi că te sună și că îți spune el că te vrea înapoi. Și ce faci tu e să te culci, să adormi practic, nu gândindu-te, bă, trebuie să-mi iau roșii, trebuie să fac o carbonara mâine. Deci tu nu trebuie să-ți mai lași creierul, tu trebuie să te gândești la ceva total fals, care nu o să se întâmple probabil, și în felul ăsta îl manifeste. Acum, distanța, distincția, dar și distanța dintre ce ai spus tu, bă, dacă ești ambiționat și te duci la sală în fiecare zi și te gândești la asta și manifesti, ai anumite realizări, asta nu pune nimeni la îndoială, că nu stai așa și te aștept să-ți vină rezultatele. Asta e adevărat și, să zic, e o platitudine, un adevăr pe care știe toată lumea. Dar doamna care îți spune să scrii scrisurile, alta e că să-i scrii scrisurile în fiecare seară, nu spunând mi-ar plăcea să, ci spunând el m-a sunat, el mă vrea, știi, eu sunt aleasă, eu sunt iubită, chestie genul ăsta. Eu cred că toată lumea care merge pe fața Pământului are o voce internă care îi spune, bă, Come on, man! N-are cum, știi? Și aș zice ascultați de vocea aia interna. Bun, locul 3 câte mi-ai dat? Câte.

Trebuie să fac? 5, am zis top 5. Dar mă gândeam că o să-mi dai niște dume de astea. Dar mi-ai dat și dume. Deci mi-ai zis de astrologie, numerologie, dacă e instituționalizat și asta e nasol. Mi-ai spus acum de manifestare. Care a fost pe locul 2? Ce.

A fost pe locul 2? Treaba cu traumele transgeneraționale. Ah, traumele generaționale.

Și constelații și așa.

Mai departe. Da. 4-5. Aș spune că toată treaba cu homeopatie, fitoterapie, uleiuri esențiale, aromaterapie, toată treaba asta, din nou, dintr-o fărâmă infimă și aproape nedetectabilă de adevăr, că eu sunt convins că dacă aprinzi o lumânare cu mușețel, nu știu, te relaxezi un pic și toate, eu sunt convins că există ceva acolo, dar din toată, din fărma asta de adevăr, mutilată, a ajuns o industrie, o industrie apropo susținută și de faptul că la noi în farmacii nu găsești doar medicamente, găsești și tot felul de uleiuri și săpunuri și toate, în fine, asta e altă treabă, dar pe locul 4 aș zice În momentul în care nenea îți spune ia suplimentul ăsta alimentar, pentru diagnostic consultați medicul. Aș spune că e pe locul 4, poate nu sunt ei foarte cunoscuți, pentru că nu te duci la ei decât dacă ai o problemă reală, dacă te doare stomacul sau ai cancer. Dar sunt teribil, teribil de eficienți. Imediat te prind pentru că ești cel mai vulnerabil. Ai tot felul de probleme până când ai cancer. Singura ta problemă e că ai cancer și în momentul ăla ești foarte vulnerabil. Fac o paranteză, există, până să ajung la al cincelea, există studii, există un tip la Universitatea, cred că din Warwick, s-ar putea să mă înșel, care studiază fenomenul ăsta și publică odată la câțiva ani ultimele bazaconii inventate și explică un pic cam care este claim-ul și... Una din cărțile sale se numește Trick or Treatment. Cărțile lui conțin câteva discuții introductive, după care ordonate alfabetic zeci, vorbim de sute de domenii, ca să vezi. Deci Trick or Treatment, cartea se poate găsi și PDF, e foarte interesantă și le are aranjate și le are discutate și acolo poți să vezi de ce și de ce lucrurile sunt, care e fărâma de adevăr, știi? De ce lucrurile ajung să prostească pornind de la ceva care e în esență adevărat, dar poate un clișeu pe care toți îl acceptăm. Bun, deci am zis numerologie cu traumele transgenaționale, am vorbit despre partea cu manifestarea și cu medicina holistică. Sincer, dacă reușești să te aperi de toate astea, aș zice că ești destul de bine. Hai să vorbim despre chestiile cuantice pe locul 5. Pentru că, în special, psihologia cuantică, aici avem două direcții. Sunt oamenii cu biorezonanța care spun că totul se întâmplă cuantic și ei îți măsoară biofotonii și așa mai departe. Ok, oamenii cu aparatele. Oamenii cu aparatul, cu bagheta magică și așa mai departe. Aia cu bagheta e destul de veche, să știam. Văzuc acum, pune detectorul ăla, practic, pe corp și nu mai stă cineva să te facă cu bachetan sfârșit. Poate pentru că au făcut mișto de ei un articol cu pricina. Deci maltratarea ideei de fenomen cuantic pe parte de analiză și biorezonanță, dar și pe parte de psihologie. Doamna Gheorghiță, Niculina Gheorghiță, despre care vorbeam, a descoperit fizică cuantică inclusiv în proverbele și zicătorile românești. Știau de atunci. Știau de atunci, ei știau, dar era o înselepciune. O simțeau cumva, dar nu cu terminul ăia și ea o traduce pentru noi. Deci toată treaba asta cu cuantic este Știi ce este? De fapt este exact ce era acum prin anii, la sfârșitul anilor 2000, să zic 2008-2010, treaba cu nanotehnologia. Mai ții în minte nano-boom-ul din perioada aia? Bă, toate erau nano. Nano-tape, nano-paint, nano-tot. Nano-fiber, tot era nano-fiber. Exact asta cu Quantic-ul e ce era nano-nano în anii 2010. Un cuvânt care sună... Dom'le, asta e de ultimă, e cu Einstein, cu ultimă generație, Max Planck... Au descoperit acum. au descoperit și acum se aplică în.

Sfârșit. Este și next level, adică nu contrazice ce facem noi aici, dar noi aici ne jucăm și acum este tehnologia cuantică.

Da, toată treaba asta cu cuantică, din oameni care, cum să zic, ca să există pe lumea asta, nu știu, hai să zic, o sută de oameni care înțeleg într-adevăr cum funcționează fizica cuantică. Da.

De acord. E ceva foarte complicat.

Pentru că matematica din spate, matematica din spate... Trebuie foarte.

Multe cunoștințe fizice ca să înțelegi măcar cum ar putea să funcționeze.

Alea două Fizica de la 1950 în Coacea e formalizată, e matematică. Adică da, când spui simbolurile alea, ele au un corespondent fizic. Dar în principal ce face fizica cuantică foarte dificilă este limbajul abstract, limbajul matematic, limbajul care nu are nicio legătură cu intuițiile, limbajul care trebuie pur și simplu învățat și aplicat în universități serioase. Iar doamna cu manifestarea care îți spune să faci un salt cuantic ca să-l aduci pe prietenul tău înapoi că te-ai despărțit de el, pur și simplu nu are pregătirea necesară ca să decodeze limbajul.

Ăla. Adică nu că nu se... pur și.

Simplu nu are. Dacă o.

Terapie, o carte, o tehnică, o promisiune are cuvântul quantic în frază, în promovare, e direct scheam?

Decât dacă îți cumperi un manual de fizică cuantică. Există chestii care sunt bazate pe fizică cuantică. Dacă îți cumperi un compartiment cu vid în care vrei să produci plasmă, la tine acasă, for some reason, tot ce este, știi, cabinetul de care vorbeam de psihologie cuantică sau doamna care vorbește despre conștiința cuantică a românilor, totul care se traduce într-o terapie Tot ce se traduce în anumite sfaturi terapeutice și au cuvântul ăsta cuantic, aș spune că... Sărbetează-mă în șel, evident, dar aș spune că sunt toți... E pur o chestie de marketing, fac o paranteză. Am intrat pe site-ul Clinicii de Psihologie Cuantică, care e pe aici, prin București, pe undeva. Vreau să zic că nicăieri... Deci ea se numește, e în titlu, bă, e în siglă. Mi-a trimis cineva ca așa, mă frate, au o siglă pe perete înșurubată pe care scrie Clinica de Psihologie Cuantică. Și am intrat pe site-ul lor. zic-mi ia-ma sa vad ce anume e Quantic și au mai mulți psihologi, toți își au descrierea acolo, eu presupun că sunt niște psihologi serioși, cred, or fi și printre ei o mai fi scăpat vreunul, dar nu sunt în primă fază schemări, vreau să zic că în nicio descriere, nici pe site, nici pe tratamente, nici pe probleme, Nicăieri nu este reloată ideea de cuantic. Ok, doar numele. Doar numele. Deci ei au făcut practic... sau o fi undeva, știu eu, i-ai fi ratat-o eu într-o întorsătură de frază, ori zice undeva că, dom'le, la noi facem psihologie cuantică. Dar în rest, este pur ambalaj. Deci, în rest, ce fac oamenii aceia.

Este... E un limbaj științific furat, pur și simplu, și folosit pentru a... Este exact.

Contrabandă. Deci este exact, ei folosesc piratare. Este o piratare a discursului academic. Băi.

Ia dați sine cuanticul înapoi, să zic în facultate de fizică. Dați cuanticul.

La noi înapoi. Problema piratării limbajului este că, în principal, noi tindem să gândim treaba asta ca fiind o responsabilitatea celor care se împotrivesc e doar pe umerii unor oameni ca nu știu ca mine și ca tine să spunem hai bă dați-ne înapoi dar după părerea mea oricine până și săracul Claudiu ar trebui să spună știi într-un sens la un nivel să spună același lucru adică nu e doar despre cei care au o oarecare autoritate că am studiat nu știu ce și am studiat nu știu ce nu cred că bă dați-ne cu anticul înapoi ar trebui să fie într-un sens, indignarea naturală a omului care vede plăcuța aia cu psihologie cuantică pe la romană, nu știu pe unde.

Și fii atent, psihologie cuantică, centrul, și-a rescris un pic descrierea și e scrisă cu George P.D. și zice că aici ne inspirăm din perspectivă numită psihologie cuantică, nu ca metodă de intervenție, atenție, ci ca paradigmă de înțelegere.

Aia e o paradigmă de înțelegere. Fii atent, una la mână paradigmă de înțelegere nu înseamnă nimic. Ce e aia o paradigmă de înțelegere? Ea.

Explorează conexiuni subtile dintre minte, emoție, corp și conștiință, recunoaște rolul, intenția al gândului și a realităților interioare în modelarea experienței.

Umane. Nu înseamnă nimic. Adică ce psiholog nu face asta una la mână și a doua la mână? Iarăși un cuvânt, poate nu l-ai sensizat așa, cum adică inspirat din? Adică ce mai exact înseamnă să fii inspirat.

Din? Adică ce este de te-ai inspirat din el?

Ce este? Definește-o! Exact! Spune ce, cu anticul fel. Și dacă eu îți spun că, uite, felul în care cânt la pian este inspirat din șah, Good luck, succes să decodezi treaba asta, dar dacă citești superficial și rapid și ești vulnerabil pentru că treci prin momente de anxietate și dacă dai pe Google poate ei apar primii, s-ar putea să nu mai ai puterea, energia, vorbesc fiziologic, să nu mai ai energia necesară pentru a te plasa critic vis-a-vis de textul ăsta stupit. Și fiind, ce.

Mai scrie? Scrie, centrul nostru reunește psihoterapeuții acreditați de Colegiul Psihologiilor din România, atenție, deci cu asta începe, și la final zice, psihologia cuantică nu înlocuiește abordările valide profesional, deci ăsta e claim legal, ci le susține cu.

Profunzime, întuiție și sens. Mulțumesc! Uite, e un aspect important pe care nu l-am menționat și foarte pervers. Marea majoritate a oamenilor care sunt implicați în zonele astea nu doar că piratează discursul academic, nu doar că piratează terminologia academică, dar fii atent, ei piratează și exact genul de critică pe care îl facem noi acum. Pentru că dacă tu strigi lupu, e foarte puțin probabil ca tu să fii lupu.

Păi fii atent că asta fac în următorul paragraf pe care nu l-am citit și care zice așa. Psihologia cu astnică nu înlocuiește abordările vaiații psihologice, ci le susține cu profunzime, intuiție și sens. Este expresia unei minți deschise către ceea ce nu poate fi redus la concepte rigide. Tu, de fapt, ai o minte rigidă și la tine e doar așa. Nu scrie, nu există. Ei au o minte.

Deschisă. Ei practică gândirea critică și sunt foarte multe exemple foarte funny. De exemplu, la un moment dat, un tip pe care noi îl știm de la când era cu Badea și Oreste, nu știu dacă mai țin minte, pe Antena 1. Oreste, în fine, a decolat de mult și face destea cu numerologie, face cu astrologie, cu portalul către IAD și așa mai departe. Și, în același timp, face reel-uri și videoclipuri despre gândire critică. Atenție! Eu nu știu dacă el face chestia asta intenționat și conștient, dar cea mai bună deghizare a lupului e într-un cioban care strigă, bă, vedeți că vine lupul și face destea despre, dom'le, În introducerea unui podcast, unui episod, cu o doamnă din, nu știu ce, în sfârșit, terapii de-astea, el povestește despre cum oamenii care nu înțeleg treaba asta sunt niște oameni religiți, de-asta mi-am dat seama, închiși la minte, spune. Deci el este exact genul de gânditor critic. care nu poate fi în realitate dat fiind ce povestește el pe net. Dar nu îl împiedică nimeni să practice discursul ăla. Știi care-i discursul? E exact ce ai citit tu. Trebuie să ne uităm foarte critici la ce spun oamenii, trebuie să nu credem la prima mână, niște clișee de-astea, știi, pe care nu te doare mâna să le scrii acolo. Foarte pervers, pentru că mi se pare că tu subminezi nu doar știința și discursul științific, dar și discursul de gândire critică care de regulă vine cu știința și...

Și fii atent, ruptura este aceeași ca la, cum o văd eu, aceeași ca la noua medicină germanică, pentru că noua medicină germanică zice că fiecare boală are o cauză psihologică de stres, de whatever, că te-ai stresat, ceva psihologic a provocat boala. ceea ce poate fi adevărată în anumite circunstanțe și are și dovesti. În felul în.

Care fac ei claim-ul ăsta, deci ei nu spun că stresul poate fi sursă de boală. Ei spun că.

Dacă rezolvi stresul, rezolvi boală.

Dacă ar fi asta, cum să zic, ar fi o oarecare exagerare dar poate aș fi de acord. Ei spun și nu la figurat sau indirect, ei spun foarte concret Toate bolile, deci cancer, virus, infecții, toate bolile au ca sursă un șoc emoțional. Și aici este exact pericolul și au fost cazuri de, și e documentată treaba asta, de o fată care a venit la ei și a trebuit statul să intervină și să rupă autoritatea părinților care erau nebuni cu medicina germanică pentru a o vindeca. Din fericire, fata s-a vindecat. Aici este pericolul. Nu că spun ei, exagerează un pic faza cu stresul. Dacă ar face asta, ar zice, bă, ar fi mai bine să fii mai puțin stresați. Go ahead. Do your thing, exagerează faza cu stresul. Dar ei fac nu un pas într-o direcție dubioasă. Ei fac, iau trenul și se duc într-un alt oraș și îi spun toate bolile. Deci nu glumițe cu ha-ha, că te doare alficatul de la stres. Nu. Toate bolile au un șoc emoțional. Deci... Ei sunt experții care vindecând șocul ăsta emoțional, știi ce zic? Deci este mult mai periculos și mai pervers și mai universal, mai general, claim-ul pe.

Care-L fac ei. De acord, da. Scuze.

Că a trebuit să întrerupt, dar vorbim.

De chestii foarte periculoase. Ai puntat foarte bine, da. Să zicem că dacă ar zice unele boli au ca și cauză șocul emoțional. Șocul odată produs, boala odată născută, tu nu poți să o vindeci prin vindecarea acelui șoc emoțional, la fel cum dacă nu respecti regulile de circulație. Treci pe roșii și faci accident, degeaba faci din nou școala de șoferi și mergi doar pe verde, accidentul e făcut. El se repară doar la mecanic. Și, practic, toate astea pornesc cu niște ipoteze adevărate, dar găsesc rezolvări absolute pe care noi nu le avem. Din nou, dacă.

Ar fi asta, aș zice bă... cu un pic de grijă, ai putea chiar să folosești claimul ăsta într-un mod responsabil. În continuare aș zice, păi stai, dar de unde știi tu că-i șocul ăla emoțional acolo? Deci în continuare claimul, a, da, a existat un șoc emoțional, este total nefalsificabil. Apropo, ce e ăla un șoc emoțional, știi? Că există șocuri și șocuri, da? În fine. Deci dacă ar fi doar ăsta enunțul, eu aproape că aș fi gata să spun, bă, E ceva acolo, e să zic cât de cât admisibil, dar ei nu la nivelul ăsta prostesc oamenii, ei spun așa boala, virusul, cancerul, infecția, ele sunt acolo ca să ne ajute pe noi. Spun chestii genul bacteria E. coli nu există. Este doar felul în care corpul nostru ne ajută să ne vindecăm. Deci ei răstoarnă practic relația dintre ce spuneai tu acum între diagnostic și pagubă diagnostic și damage în așa fel încât practic tu să nu mai ai niciun motiv să te duci la doctor. Înțelegi, dacă eu îți spun ai două variante de tratament. Repari mașina sau ne uităm un pic la de ce ai trecut pe roșu. Tu s-ar putea să zici fie fie. Hai de data asta să îmi repar mașina și mai vedem data viitoare cu șocurile emoționale. Dar dacă eu îți spun mașina asta avariată nu este de fapt avariată și trebuie să vii la mine să înțelegi cum să lucrezi cu avaria, să lucrezi cu damage-ul, eu te-am rupt total de medicina tradițională. Deci nu este poți să folosești șamponul cu tare sau șamponul un pic mai dubioșel cu tare, nu. Este o rupere totală și după părerea mea foarte periculoasă de noțiuni de bază și anume boală, diagnostic, tratament, efect. Lanțul ăsta este că nu există boli. Tipul cu care am început e din aceeași idee că nu există boli. Deci ei sunt foarte subversivi. Ei subminează întreaga noastră înțelegere a bolii, a realității și așa mai departe ca să-și creeze un domeniu a lor și să.

Practic să aburească. Și fără legătură cu medicina germanică, vreau doar să termin cu acest paragraf de pe pagina de psihologie cuantică. Ultimul paragraf sună în felul următor. Viitorul va aduce dovezile necesare. Experimente, modele matematice, aplicații terapeutice care vor fundamenta această paradigmă. E doar o chestiune de timp, Eugen.

Niște tâmpeni. Deci eu dacă îți vând un Adidas fără talpă și zic uite da, dar viitorul îți va aduce o talpă, tu îl cumperi? Știi? Adică viitorul va... perfect, dar până una alta tu îmi ceri bani acum, în prezent, știi? Și viitorul va aduce... Există și alt exemplu poate mai grăitor din punctul ăsta de vedere? Spun unii oameni că, în sfârșit, că am văzut că povestesem noi despre brizarieni, știi? Oamenii care trăiesc doar prin fotosinteză. A, da.

Da, da, deci oamenii care nu.

Mănâncă, doar beau lichide. Iarăși un adevăr, și anume, există o anumită interacțiune cu lumina Soarelui, există plante care practic transformă, sau folosesc energia Soarelui pentru a transforma dioxidul de carbon în zaharul și așa mai departe, deci există o mini știință acolo, Și ăștia, fără niciun fel de legitimitate, în ultima vreme, afirmă foarte convinși că, în sfârșit, știința ne-a arătat că, de fapt, poți trăi doar prin lumina soarelui, ceea ce anticii știau de mult. Și repet, noroc bun, încearcă să demonstrezi că nu-i adevărat. Unde? Știința unde? Adică pe Instagram nu dai referințe, nu faci... Ah, și încă o chestie, scuze, că trebuie să insist. Altă treabă foarte perversă, tipa cu brief tarieni, nu știu cum o cheamă, Amalia, nu știu cum, în postul respectiv, la descrierea postului și încearcă să urmărești un pic de câte ori trebuie să fii cinic și evident rău intenționat, la posturile respective a pus anumite studii. că vorbeam de pirată, stai, a pus anumite studii, una la mână. Unele dintre ele sunt clar, să zic că ele sunt evident irrelevante, că sunt studii de-astea la cărți nebunatice de pe la edituri anonime. Bun. Să zic că alea le poți da la o parte, dar atenție. Între alea existau și studii pe bune ale fenomenelor naturale, așa cum sunt ele studiate pe bune. A, că ălea n-avau nicio legătură cu ce zicea ea, e o concluzie la care de fapt nu poți ajunge decât dacă știi engleză foarte bine. Dacă cauți link-ul.

Ăla, dai click pe el.

Apropo, nu erau Open Science. Eu le-am accesat, că eu am acces prin universitate. Dar nu știu, tu dacă n-ai acces prin universitate sau printr-un spital, s-ar putea să.

Nu ai acces. Vezi doar un abstract.

Dar eu am trecut de că eram la universitate și mi-a apărut așa. Ce spuneau alea? Era cumva razant cu legatura cu energia electromagnetică emanată de cor, că noi emanăm căldură tot timpul, evident, dar nu aveau nicio legătură cu ce zice ea, nicio legătură cu Brizarienii, dar omul pe Instagram deschide descrierea Instagram-ului și zice ia uite mă, șapte, opt, nouă studii, știi? După părerea mea e foarte dificil să faci treburi de genul ăsta și în același timp să pretinzi inocență că tu ești, să zic, la fel de tras pe sfoară ca și ceilalți. Nu! Nu! Aici o aș trage linia. Aici ar spune că doamna cu bridarienii care o dă cu... poți să trăiești fără doar să faci fotosinteză. e reavoință, după părerea mea. Dacă ea ar fi citit într-adevăr studiile respective și, apropo, doamna cu pricina în exemplu de față nu are nimic, dar vinde cosmetice pe net, vinde creme și șampoane. Dacă ea s-ar fi dus acolo, cred că ar fi văzut. Cred că ar fi văzut că studiile alea nu aveau... fie erau la edituri bombă și toată lumea le discreditează din mediul academic, fie erau niște studii care arătau și erau analele societății de chimie din state. Impact Factor, 24. Dar nu aveau nicio legătură cu ce zicea ea, dar erau acolo, apăreau la Springer.

Da, corect. Studi și tate în caption pe Instagram. Am pățit asta când am făcut un material critic despre neurofeedback. Există, din nou, știi neurofeedback? Să cauți. În România e boom. Neurofeedback presupune că te duci la aceste centre și fie ți se pune electrozi pe cap, un fel de encefalogramă, doar că sunt mai puțini electrozi, fie există o cască, îți pui o cască, o caschetă. Și cascheta aia măsoară cantitativ, într-adevăr măsoară ce, unde, alfa, delta, whatever ai în anumite zone ale creierului. Dar că știința cam acolo se oprește și majoritatea academiilor internaționale sau naționale de neurologie spun că asta e o tehnică experimentală care trebuie studiată, punct, atât. Ei însă pe site-ul scriu că tratează, ce puțin până să facem acel material critic, un simplu ril. După care am primit multe telefoane. Pe site-uri erau deschise că tratează epilepsia, autismul, îți crește IQ-ul, schizofrenia, depresia, anxietatea. Deci toate erau cu tratează. S-au schimbat site-urile.

În ajută-în. Contribuie la ajută-în.

După ce am făcut această postare, tot ei Tot instituții s-au dus în comentarii și au început să scrie întâi intimidări legale scrise cu CGPT și după aia comentarii în care scriau că există studii. Doar că ce nu știau ei este că dacă intri pe CHGPT și zici, bă, îți dăm și mie studii care să demonstreze că astea ajută, CHGPT îți dă link-uri și are GPT în titlu. Adică studiile sună padmet.com, artică, nu știu ce și la link scrie source CHGPT și un număr lung. Adică erau efectiv copy-paste link-uri de pe CHGPT. Știu.

Despre ce vorbesc și vreau să zic că inclusiv acolo se face claimul cu Quantic, unii dintre ei sunt chiar în București și se numesc, poate s-ar putea să fie aceiași, Coelia, Coelio, îți dau după aia link-ul că l-am aici pe laptop, și o dau și cu partea de Quantic. Un alt exemplu pe care l-am văzut eu la emisiunea aia cu I think, a venit un tip care povestește despre o chestie care se numește micronutriție și faptul că electromagnetismul la care suntem expuși, inclusiv acum că e lumină, inclusiv că microfonul ăsta este amplificat, că este electric, toate device-urile, practic ne îmbolnăvesc de cancer. Sau mă rog, ne îmbolnăvesc de tot felul de boli în principal de cancer. Ceea ce ai fi putut să o lași așa și ești vulnerabil. Hai de mă, dar câți oameni nu sunt zi de zi în apropierea device-urilor ăstea și n-au nimic. Dar ce au făcut ei? Au pus pe ecran, au dat, știi cum se trece prin fața ecranului, nu l-a lăsat unde a ajuns să vezi ce nu știu ce, și trece prin fața ecranului un studiu, atenție, din nature. Acel studiu din Nature nu era din revista Nature în care n-ajungi decât dacă ești superstar în știință și cercetare. Eu dacă o să public vreodată Nature, mă și pensionez după aia. Era o revistă de-asta academică care se numea Nature and Science. Și el a zis Nature and Science și poate fi interpretată drept în revista Nature și revista Science. Da, cele mai mari. Dar faza e că ei nu au fost, cum să zic, partea ridicolă e că ei nu dic niciodată procesul ăsta până la capăt și, de fapt, PDF-ul ăla era un PDF de s-a făcut, avea background-ul galben, dacă îți imaginezi. Adică era evident pentru cine a deschis vreodată o revistă a către noi că nu e nici din Nature, nici din Science. la televizor, știi, pe antena 3 și după aia au continuat să povestească despre și omul. Omul vindea destea cristale sau în sfârșit device-uri pe care le pui pe masă și sunt dintr-un anumit metal din nu știu ce și le pui pe masă și îți protejează toată casa de electromagnetism. Tipul era și cu stop 5G, că și 5G-ul ne ucidea. Deci, lucrurile, dacă le ușesc să le demasc, sunt destul de ridicole, adică sunt destul de simpluțe. A, un PDF, îți spun că-i din science and nature și la revedere. Și după aia-mi văd de treabă și-mi văd cristalele. Nu sunt foarte profunde și complexe. Sunt de cele mai multe ori niște mișmașuri de astea așa de 2 lei, simpluțe. Ăsta.

E un episod cândva demotivant pentru că de o parte înțelegi profunzimea lucrurilor și că de fapt e la suprafață, îți trebuie foarte puțin ca să păcălești oamenii, totuși din păcate nu avem o soluție. Nu avem o soluție, dar poate ăsta e un început în a dezbate, în a vorbi despre aceste lucruri și ce puțin de a fi cu ochii pe ei, fie pentru că îți pasă de acei oameni, fie pentru că te roade invidia, cum ai zis tu, că ăia câștigă o grămadă de bani prin schemuri. Cred că trebuie să fim cu ochii deschiși și să semnalăm aceste schemuri atunci când le vedem sau când vedem că încalcă fragrant sănătatea oamenilor, să avem curajul să le arătăm cu deget. Și hai să încercăm.

Faza cu un mic capitol în clasa a 11-a în manualul de educație civică. cu exemple foarte grăitoare? Cine.

Ar trebui să-l facă? Cum l-ai vedea făcut? Adică concret, ca proiect educațional, cine ar trebui să-l scrie? Pentru că probabil că există mecanisme în care poți porni o inițiativă, nu știu, dacă să facem parlament sau la Ministerul Educației. De.

Exemplu, în primă fază, ai putea să începi cu oameni nu generaliste, ai putea să începi cu oameni care predau științele exacte. De exemplu, în momentul în care vorbești despre chimie. Hai să zic în manualul de chimie. Ok, faci calculele alea cu protonii care se duc de colo-colo și așa, foarte frumos și foarte important. Dar fă-și o lecție despre felul în care au avut loc tot felul de teorii în chimie care s-au dovedit a fi baliverne totale și care au supraviețuit în, să zic, mediul academic doar prin faptul că s-au imunizat în felul despre care vorbeam. La fel la biologie. Vorbeam acum din aur într-un material pe care l-am făcut despre teoria că geneza vieții este din nimic, din materia anorganică. Pentru că dacă lași un cadavru care este mâncat de vierme, în sfârșit, poți să-ți imaginezi că viermele apar de nicăieri sau musculițele pe fructe apar de nicăieri. Teoria asta, care la mod intuitiv e destul de contraintuitivă, a supraviețuit prin exact aceste tehnici. Fă o oră despre teoria flogistonului în chimie și teoria genezei materii organice din materia organică explică nu doar că sunt false, că e ușor să zici, a, sunt super stupide, azi știm mai bine, ci de ce au fost crezute. Și atunci e un fel de analiză, eu îi aș zice analiză retorică, adică analiză a strategiilor discursive, analiză retorică pe care o poate face expertul în Încă o chestie, economia. Noi, până să ne așezăm pe teoriile economice pe care le avem astăzi, am crezut în tot felul de bazaconi despre cum funcționează economia și încet încet ele au fost infirmate. Aș începe poate nu generalist, ci aș începe cu științele exacte și cred că mulți profesori, de fapt, învață despre astea la facultate și când își iau gradul și când fac examene de tipul ăsta, pentru că sunt de regulă evenimente foarte cunoscute. Toată lumea care predă fizică știe care-i faza cu teoria flogistonului. E o ideea că e o substanță sau eteru, când ne-am dat seama că toată treaba cu eteru e obtâmpenie. Toată lumea știe și, ok, nu vorbești despre pseudosciință, pentru că eu n-aș spune că teoria Flogistonului este o pseudosciință, dar strategiile prin care teoria Flogistonului a supraviețuit și strategiile prin care castraveții ăștia aburesc pe net sunt aceleași din punct de vedere discursiv.

Și merită încercat, cred. Mulțumesc pentru tot ce ne-ai povestit astăzi și sper, sper ca cu acest podcast și dacă ți-a plăcut ție acest podcast, trimite-l mai departe mamei, tatălui, trimite-l bunicilor, să se uite și da, avem nevoie momentan de o imunitate personală împotriva acestor dezinformări care ne pot duce pe căi greșite. Adică momentan nu avem perspectiva ca cineva să ne.

Apere de aceste lucruri. Mulțumesc foarte mult pentru invitație și pentru discuția. Mersi!

Și cred că repetăm. Dacă ești de acord, o să mai repetăm poate un podcast, poate la anul în care putem să continuăm discuția asta. Vedem cum evoluează situația. Vedem următoarea medicină cuantică care apare, care o să fie The New Quantic Medicine. The New.

Thing. Bun! Mersi mult! Mersi mult de.

Tot! Mulțumesc și ție că ai rămas până acum cu noi. Dacă ai întrebări, cliele jos în comentarii. Mersi! Ciao! Pe curând!