Scurt dialog în limba română (YouTube) în care un somelier de ulei de măsline și alți participanți evaluează un ulei cumpărat din supermarket. Concluzia: uleiul este defect (probabil nu e extravirgin); discuția acoperă marcatori de laborator (aciditate, peroxid, Delta K/oxidare) și defecte senzoriale tipice (rânced, metalic, oțetit) versus aromele dorite ale unui ulei extravirgin (miros de iarbă/verde).
Am luat un ulei de măsline din supermarket și vreau să îmi spui tu, în calitatea de somelier de ulei de măsline, ce părere ai despre acest ulei. Nu e bine.
Nu, nu e bine deloc. Este defect. Probabil nu este un ulei extravirgin. Ce trebuie să fie să fie extravirgin? Trebuie să aibă o anumită aciditate, dar asta nu spune nimic separat de celelalte lucruri. Trebuie să aibă niște marcări oxidării, delta K, peroxis, care trebuie să fie niște valori. Stabilită de un european, adică știm exact cât trebuie să fie și găsim toate uleiurile, ar trebui să aibă...
Dar la gust, ce simți când uleiul nu e bun?
Asta e a treia. Nu trebuie să aibă niciun defect. Când are defect de genul metalic, rânced, oțețit, nu mai este extravirgin. E doar virgin în cel mai bun caz Știi, eu de când am mirosit.
Uleiurile astea, am dat seama că multe uleiuri din care am mâncat și am pus în mâncare aveau gust râncet și aveam impresia că este normal să aibă gust râncet, dar nu, nu e normal.
Să aibă gust râncet.
Miroase a iarbă, un ulei de măsline bun, miroase fix a iarba verde.
Miroase-l pe ăsta acum, să vezi diferența.
Da, nu, ăsta este luat, zici că este stors din troșa urma.