Căpșunile din supermarket sunt bune? 🍓

Amule, te salut! Dr. Mihai la aici! Vorbim despre căpșuni și când să vorbești altcândva despre căpșuni, dacă nu acum, în sezonul căpșunilor, nu? E sezonul în care există un belșug de căpșuni. Dar știi ce? Căpșunile parcă există în ultima vreme, în orice lună a anului. Suntem norocoși să putem mânca căpșuni în decembrie și în septembrie și în februarie. Și tot anul avem căpșuni peste toți în magazine. Când ai acele căpșuni iarna în magazine, îți vine un gând așa, te gândești, dom'le, căpșunile parcă nu mai sunt ce erau înainte. Nu mai sunt căpșunile de pe vremuri, nu mai sunt căpșunile alea aromate din grădina bunicii care îți inundă nazofaringele într-o aromă din astea îmbelșugate de căpșună și atenție ca paranteză, și ai dreptate să crezi asta, ai dreptate să crezi că căpșunile nu mai sunt ce erau pe vremuri, dar o să intrăm în detaliile acestea imediat. Ca detaliu interesant, în momentul în care tu muști dintr-o căpșună, aroma aceea este dată de peste 300 de substanțe care se găsesc pe căpșună. Sunt peste 300 de substanțe volatile, tot felul de substanțe alcoolice, acetaldehide, tot felul de spori, tot felul de bețigașe, bețișoare care toate pulverizează, se pulverizează în aer când tu mănânci căpșuna respectivă. și creează acel gust. Deci nu există o substanță cu gust de căpșune, sunt peste 300 de substanțe amestecate, nici una luată per se nu miroase aia căpșună, dar amestecate dau un gust pe care noi îl asociem cu gustul de căpșună. El de fapt este un gust foarte complex. Și da, multe căpșuni în ziua de astăzi nu mai au acel gust. Și cred că asta este motivul pentru care oamenii sunt foarte polarizați, dacă te uiți la părerea oamenilor despre căpșuni. Sunt oameni care zic, ok, e fruct de pădure, e plin de fibra, de vitamina C, de electroliț și este foarte bun de mâncat. Alții zic că este un super aliment, ceea ce nu este, o să ajungem și acolo, dar e un aliment bun, spoiler. Și sunt oameni care zic că nu, că căpșuna este din plastic, are gust de plastic, nu are gust de căpșună și este plină de pesticide. Și adevărul este ca de obicei, științific, undeva la mijloc. Așa că hai să-l dezbatem și hai să vorbim despre acest fruct. În primul rând, căpșuna, acest fruct de pădure pe care tu îl vezi, deci tu te uiți la căpșuna ca la fruct de pădure și ai impresia că te uiți la fruct. Din start, asta este o minciună din punct de vedere botanic. Pentru că botanic sau din punct de vedere botanic, căpșuna este o anomalie. Partea asta pe care tu o mănânci, pe care tu o creezi fruct, de fapt este un fruct fals. Este ceva ce botanic se cheamă fruct accesoriu. Este pur și simplu, e un țesut de susținere pentru fruct. Adevăratele fructe de fapt sunt aceste semințe și dacă intri și, concret uite, semințele astea sunt de fapt fructe, partea asta roșie este receptaculul fals, e fructul fals, asta nu e fruct. Concret, semințele astea pe care le mănânci și sunt aproximativ 200 de astfel de semințe, pe căpșună, pe acel receptacul fals, astea sunt adevăratele fructe și ele sunt responsabile de o mare parte din beneficii. Ceea ce e foarte interesant este că aceste fructe, deci practic semințele astea de pe căpșună sunt cele care trimit semnale hormonale, sunt niște hormoni vegetali, trimit semnale hormonale către această pulpă, care este tesutul de susținere al fructelor micuțe și ele fac ca acea pulpă să crească și să crească. În experimente botanice, dacă îndepărtezi aceste fructe, căpșuna se va strica, pentru că nu va mai primi acele semnare. În fine, asta este așa la nivel de curiozitate. Apropo, acest material este inspirat de acest video făcut de Dr. Kamarowski, un doctor din Ucraina pe care îl urmăresc frecvent și care a făcut un super frumos material despre căpșuni. Așa că o parte din informațiile pe care le auzi în acest material sunt inspirate din acest video al doctorului Kamorowski, cum ar fi faptul că această căpșună sub forma pe care o avem noi astăzi în magazine, forma aceasta biologică se cheamă fragaria ananasa, Forma aceasta nu exista acum mai putin de 300 de ani. Acum mai putin de 300 de ani existau tot felul de forme diferite de căpșuni pe toate continentele. În Europa existau căpșuni micuțe care erau un fel de fragi, erau fragii de astăzi, care erau foarte micuți, aromați și creșteau în pădure. În America de Nord existau alte tipuri de fragi mai rezistenți la temperatură scăzută. În America de Sud, în Chile, exista o altă formă de căpșună care era mare. Era de dimensiunea unui ou și era foarte aromată. Partea interesantă este că această poveste sau modul prin care căpșuna pe care o mâncăm astăzi s-a născut este datorat unui spion și inginer francez. Îl cheamă Amédée François Frézier și acest spion francez a fost trimis în 1714 în Chile să spioneze tot felul de formațiuni, fortificații spaniole de pe acele coaste ciliene. doar că el era și pasionat de botanică. Și în momentul în care a descoperit aceste căpșuni, a fost foarte uimiț de cât de mari și de gustoase sunt. Astfel, zeci de ani mai târziu, acest inginer și spion, când se întoarce în Franța, reușește să ia după el cinci plante de astfel de căpșuni ciliene mari, zemoase, gustoase. Și reușește să le aducă pe un vapor care circulă șase luni prin ocean și, într-un mod miraculos, gestionează să le ude, să le îngrijească, așa că ajunge cu ele în Franța. Doar că toate acele plante care i-au rezistat și cu care a ajuns în Franța, în propria sa grădină, erau plante de gen feminin. N-aveau cum să se reproducă între ele, pe de-o parte. Pe de altă parte, el descrie faptul că au început să se ofilească, că nu reușea să le crească în mediul din Franță, pentru că ele erau cumva făcute pentru mediul din Chile, care era diferit. Pe scurt, ceea ce s-a întâmplat însă este că aceste plante de gen feminin au fost polenizate de fragii care creșteau în abundență în zona în care acest spion francez le cultiva și astfel s-a produs o hibridizare prin accident între aceste căpșuni din Chile mari, zemoase, dar nerezistente la frig și la mediul din Franța și căpșunile fragi care creșteau în Europa și astfel a apărut acest nou tip de căpșună descris ulterior de un alt botanist, fragaria ananas pentru că îi mirosea ananas. Fragaria ananas înseamnă căpșună-ananas. Căpșuna asta îi mirosea lui ananas și, într-adevăr, are un miros care ar putea să te ducă, sau poate că pe vremea aia chiar mirosea ananas. Ce trebuie să înțelegem însă este că această căpșună de acum 250 de ani, fragaria ananas care creștea în anotimpul ei, care creștea la soare și care crește și acum, cu toate că a suferit mici modificări, Este căpșuna care ne place nouă, căpșuna care este zemoasă, care are toate cele peste 300 de elemente care o fac să miroasă frumos. Asta este căpșuna, să zic, clasică pe care noi ne-o amintim. Căpșuna însă pe care o avem astăzi în supermarketuri, nu cea pe care o avem la piață și care este cultivată în grădini la soare și care are acel miros și gust de căpșună. Căpșuna însă pe care o găsim în supermarket în fiecare anotimp, oricând poți să ții această căpșună, este o căpșună modernă, este tot fragaria ananas, dar este o fragaria ananas care a fost ulterior selectată din cultură în cultură să fie rezistentă la transport, rezistentă la frig. rezistentă la a sta mult timp pe raft și rezistentă la a crește în tot felul de medii care nu sunt mediul ei natural. Asta înseamnă că noi am cedat gustul și mirosul și aroma acelei căpșuni Deci noi am cedat aceste caracteristici în favoarea rezistenței ei pentru ca acea căpșună să stea pe raft. Și asta nu este de mirare, pentru că atenție, producția mondială de căpșuni în momentul ăsta depășește 10 milioane de tone pe an și unele surse spun chiar că aceste 10 milioane sunt de fapt 15 milioane de tone pe an, în total 25 de miliarde de dolari. Asta este piața de căpșuni în toată lumea. Cel mai mare producător este China, cu 40% din producția mondială de căpșuni. Urmează Statele Unite, Turcia, Egipt, Mexic și Spania. Deci atenție, în momentul în care noi, ăsta ar fi primul lucru important, pentru că, cum ziceam la început, sunt mulți oameni care zic căpșuna de azi nu mai este naturală. Este prea mare, dar oamenilor le-ai frică de căpșunile mari, cu toate că alea din Chile erau de dimensiunea unui ou. Ne-ai frică de căpșunile mari pentru că avem impresia că sunt modificate genetic, că sunt stropite și, într-adevăr, sunt stropite și că ele nu mai sunt naturale și că ele nu mai sunt beneficii nouă. În realitate, selecția fructelor așa se face. Dacă tu ai, îți dau un exemplu cu un măr, dacă tu ai o livadă de meri și cultivi mere acolo, și trebuie să iei semințe din merele alea să le sădești mai departe. Oamenii au observat în timp că dacă iei semințele de la merele mari, alea mari, ai 100 de pomi și un singur pom face mere de două ori mai mari, tu dacă sădești acele semințe, o să ai meri care fac mere la fel de mari. și astfel tu din cele 100 de tipuri de mere pe care le cultivi, o să-l cultivi fix pe la mai mare și din ora mai mare, din nou, următoarea generație, unul o să fie și mai mare. Și astfel, noi cultivând constant fructe care au caracteristici care ne convin nou, noi cultivând constant și selectând acele fructe, am reușit de-a lungul anilor să avem fructe mai mari, mai colorate, mai dulci, mai gustoase poate sau mai rezistente la transport. Și atunci dacă vorbim despre mere, merele probabil că le poți transporta oricum, dar în orice fel. Și atunci noi cultivăm mere care trebuie să fie mai zimoase și mai dulci pentru că astea sunt merele care vând. Când vorbim însă de căpșuni, e foarte greu să iei căpșunile alea zimoase. dulci, coapte și super aromate și parfumate și să le transporti la frigider din China și ele se ajungă în două săptămâni pe raftul unei supermarket din Europa. Și atunci singurul mod în care putem să avem căpșuni în afara sezonului este să selectăm fix acele căpșuni rezistente. care pot să crească în solar, care nu se strică la două săptămâni de transport, care pot fi cultivate când încă nu sunt coapte și să fie coapte pe parcursul transportului lor. Astea nu sunt căpșuni modificate genetic, nu sunt căpșuni mai stropite decât poate căpșunile aromate pe care le găsim vara în piață, dar sunt un alt tip de căpșuni selectate pentru a fi rezistente, pentru a le avea tot anul. Asta e povestea cu aroma. Deci când iei o căpșună, și vreau să zic o anecdotă, de fapt o să o zic la final, pentru că acum 2 ani m-am dus la un supermarket, n-o să zic ce brand, ce supermarket, nici măcar nu contează, o să ne dăm seama la finalul poveștii, și am cumpărat un chil de căpșuni, m-am dus acasă, căpșunile alea nu aveau niciun gust, aveau gust de plastic și de sintetic, zici că erau injectate. Fix așa am simțit că sunt căpșuni injectate. Atât de injectate mi s-a părut că sunt, că am zis că trebuie să verific asta mai departe. Și m-am dus la un prieten de-al meu care are un laborator care testează alimente, un laborator profesionist care are paneluri prin care poate să testeze, de exemplu, într-o căpșună sau într-un chil de căpșuni, o mie de pesticide diferite. Și am făcut un test de acest tip de pesticide pe care eu l-am plătit. Și ne-a ieșit rezultatul și o să vă spun ce rezultat era în acele căpșuni luate din supermarket, atenție, da? Deci nu de la piață, din supermarket. La finalul materialului vă zic ce era în acele căpșuni. Și vom vorbi în curând și despre pesticide, dar până atunci aș vrea să vorbim despre proprietățile nutritive ale căpșunilor. Și atenție, căpșunile nu sunt un superaliment cum de fapt nimic nu este superaliment, da? Poate am putea zice de afine că ar fi superaliment. Dar niciun aliment nu ar trebui consumat ca un tratament. Niciun aliment nu o să șteargă stilul de viață greșit. Niciun aliment nu o să vindece boli. Deci nu există alimente sau lucruri pe care să le mâncăm care să ne vindece. Așa ceva pur și simplu nu există. Mai degrabă există alimente sănătoase care trebuie să fie mâncate. împreună. Și atunci când ele sunt mâncate împreună, ele pot face parte dintr-un stil de viață sănătos. Dar ar trebui să ne îndepărtăm de această idee că există alimente care ne vindecă de diabet, desfac vasele, desfundă vasele și așa mai departe. Nu există asta. Totuși, dintre alimentele pe care le putem mânca, căpșunile sunt extrem de bine echilibrate și au niște proprietăți care Nu sunt top proprietăți, dar împreună aceste proprietăți fac căpșuna un aliment foarte sănătos și vreau să fac o paranteză. Sunt unii oameni care nu mănâncă căpșuni pentru că au impresia că au zahăr. De ce oamenii pare că n-au nicio problemă să mănânce o ciocolată sau să mănânce o prăjitură? Pentru că prăjitura ea e prăjitura. Dar se verrez de căpșuni pentru că căpșunile au zahăr. De fapt căpșunile au puțin zahăr, un indice glicemic de 40 și au fibre care încetinesc absorpția acestui zahăr. 2 grame de fibre de pectină per 100 de grame de căpșună, e o concentrație foarte mare de fibre pentru un aliment, care fac în stomac și în intestină o barieră care încetinește acest indice glicemic. Aici la 100 e glucoza pe indicele ăsta glicemic, da? Acest indice glicemic, dacă ar fi să le explicăm, aici este glucoza, pe aici pe undeva este zahărul, aici este pâine albă, Alte fructe dulce ar putea veni in zona asta, dacă ăsta e 50, căpșunile sunt undeva pe aici, ceea ce este extraordinar. Deci un indice glicemic foarte bun. Avem un profil metabolic bun, doar 32 de kcal per 100 de grame de căpșuni, care 91% sunt făcute din apă. Avem vitamina C. 58mg per 100g e o concentrație mai mare decât în portocale. Portocalele sunt așa, sursă bună de vitamina C într-un mod așa social, cultural, așa am înțeles noi lucrurile astea, așa le-am răspândit mai departe. Dar căpșuna are mai multă vitamina C decât portocala. Cum multe alte fructe au mai multă vitamina C decât portocala. Deci ai mâncat 150 grame de căpșuni, ai doza tazinică de vitamina C. Avem un echilibru electrolitic între potasiu și sodiu care face ca vasele să se relaxeze puțin și avem o cantitate considerabilă de mangan care ajută într-un fel în arhitectura mitocondriei. Toate astea fac din căpșună un aliment pe care îl putem considera real sănătos, un indice glicemic mic Are componente care ajută în menținerea sănătății vaselor de sânge? Există studii care arată că oamenii care mănâncă căpșuni au o rezistență la insulină mai mică decât cei care nu mănâncă căpșuni. Și avem dovezi științifice că aceia care mănâncă căpșuni au un microbiom mai divers. Și e logic, ai o grămadă de polifenoli, ai o grămadă de fibre diferite, ai o grămadă de substanțe nutritive și anti-inflamatorii care îți vor modifica microbiomul. Atenție, această modificare este reversibilă când nu mai mănânci căpșuni. Din nou, nu este o modificare de natură să te vindece de ceva, dar există studii, cum ziceam, care arată efecte benefice asupra sănătății. Și hai să trecem în revistă doar câteva dintre studii fără să ne implic de sime. Există o sinteză din 2024 care leagă consumul regulat de căpșuni de o scădere modesta a colesterolului rău, a trigliceridelor și a marcului inflamator. Nimeni serios nu o să creade că o căpșună sau 100 grame de căpșuni îți salvează inima, dar consumate pe termen lung căpșunile îți pot ajuta puțin sănătatea ei. Un alt studiu, lăsăm studiile astea jos în descriere, pe 33 de adulți obezi cu colesterol mare, timp de 14 săptămâni au mâncat pudră de căpșuni, echivalentă a două porții și jumătate pe zi, ceea ce a scăzut rezistența la insulină și, cel mai important, particole mici și dense de colesterol, LDL-colesterol, fix cele de care vrem să scăpăm. Pentru că, din nou, în căpșuni există fibre care concurează direct cu absorpția colesterolului înapoi din intestine. Deci mănânci căpșuna, ea îți oprește absorpția propriului tău colesterol din intestin. Mergând la studii, o conferință Nutrition 2024, într-o astfel de conferință a fost citită o lucrare în care pacienții cu colesterol crescut au băut zilnic băutură de căpșuni, timp de patru săptămâni arterele lor se dilatau mai bine. Deci aveau o dilatație mai bună arterelor pentru că din căpșună, după ce ai mâncat-o, corpul produce oxid nitric care ajută la dilatarea vaselor de sânge. Există studii mici pe adulți în vârstă sau supraponderali care arată îmbunătățiri modeste ale memoriei și ale vitezei de gândire plus mai puțină inflamație cerebrală. Există studii mult mai multe care arată efecte mult mai bune ale afinelor, dar în final ideea este că n-ar trebui să alegem Dar nu e o olimpiadă a superalimentelor. N-ar trebui să alegem sau să votăm între aceste fructe de pădure. Asta zice și doctorul Kamorowski în materialul său. Ar trebui să le vedem pe toate cu beneficiilor diferite, iar sănătatea vine din diversitatea lucrurilor pe care le mâncăm, nu dintr-un singur superaliment pe care îl mâncăm în fiecare zi obsedați de acel aliment. Apropo, fitosteroli se numesc substanțele care sunt competitori directi ai colesterolului dar se leagă de micelele biliare în intestin, blocând absorpția colesterolului de origine animală, inclusiv absorpția propriului nostru colesterol. Apropo, există alergie la capșuni, este o formă rară de alergie, se cheamă sindrom de alergie orală și este o formă de alergie încrucișată sau reacție încrucișată la persoanele care au alergie la polenul de mesteacă. Deci dacă știi că ai alergere la polen de mesteacăn, atunci corpul poate să încurce anumiți aminoacizi de pe suprafața căpșunii să creadă că acei aminoacizi sunt de fapt polen de mesteacăn. Ca și simptome se pot umfla buzele, se poate umfla limba, rar. De regulă ai o oarecare mâncărime în zona gurii și aceste simptome de regulă trec de la sine, dar sunt puțin neplăcute. Ca și truc, se pare că atunci când fierbi căpșunile sau le gătești, și există tot felul de rețete cu căpșuni gătite, În toate felurile. Poți să le tragi în tigaie. Poți să dai cu oțet peste căpșuni. Dacă dai cu oțet peste căpșuni, ele devin mai fragede și eliberează mai bine aromele pe care le-au. Devin din contra mai dulci, da? Contraintuitiv, dar devin mai dulci dacă lași un pic de oțet peste căpșuni. Și există tot felul de alte rețete în care combini căpșuni cu oțet, cu un pic de piper. Există tot felul de metode pe care le putem experimenta cu aceste căpșuni. Dar revenind, dacă gătești căpșunile, dacă le tragi la tigaie sau le gătești puțin, se pare că tratamentul termic distruge aceaia aminoacizi și corpul nu-i mai încurcă cu acel polen de mesteagă. Și acum hai să revenim la pesticide, să vedem despre ce e vorba, pentru că într-adevăr căpșunile conduc clasamentul Environment Working Group pentru cele mai ridicate reziduri de pesticide. Deci, într-adevăr, de cele mai multe ori și inclusiv la noi când ne uităm la știri, de multe ori avem tot felul de vărdețuri și căpșuni care sunt găsite cu mai multe pesticide. Și asta este Într-un fel de înțeles, pentru că căpșuna este foarte fragedă, este foarte moale, ea crește aproape de pământ și este expusă la tot felul de fungi de cele mai multe ori și la tot felul de alți prădători. Deci asta înseamnă că de multe ori căpșunile e necesar să le stropești, să le prelucrezi. Însă, atunci când găsim pesticide în căpșuni, De cele mai multe ori, acele pesticide vor fi sub limita legala. Limita legala fiind o limita foarte stricta la care autoritatile sau institutele care reglementeaza aceste limite stiu ca acel pesticid in cantitate atat de mica nu iti face rau. Acum, in mod cert ca acele capsuni crescute la tara nestropite vor fi mai bune. pentru sanatate. Căpșunile bioecologice vor fi mai bune și ele au pesticide și alea de la țară au pesticide pe care le trag din pământ, dar mult mai puține decât cele care nu sunt bio și cele care sunt cumva mai protejate. Totuși, aceste pesticide încă, și ăsta este raționamentul medical de bun simț, care persistă în continuare, aceste pesticide, reziduri de pesticide, nu șterg și nu sunt mai grele decât toate beneficiile despre care am vorbit. Astfel e un pic absurd Când cineva alege să nu mănânce căpșuni ca să nu mănânce pesticidele din căpșuni. Ele pot exista acolo, dar ele nu fac mai mult rău decât binele pe care ți-l face consumul de căpșuni. Asta este o regulă de bun simț. pe care ar fi bine să o înțelegem, să o simțim și să mâncăm liniștiți căpșuni. Deci persoanele care nu mănâncă căpșuni pentru că au zahăr și preferă să mănânce alte dulciuri, persoanele care nu mănâncă căpșuni pentru că ar avea pesticide, sunt persoane care își fac poate mai mult rău renunțând la căpșuni. decât protejându-se de acele pesticide. Și acum revenind la acea poveste pe care am zis-o puțin mai devreme cu căpșunile pe care le-am testat în supermarket și am inclusiv, asta este doar o parte, am ferit restul ca să nu se vadă firma care transportă sau care comercializează aceste căpșuni, pentru că e irrelevant. Și raportul arată așa, sunt o mie de substanțe, zeci de pagini cu o mie de substanțe testate în final. Aici pe coloana asta, am putea să le arătăm dar nu are sens, pe coloana asta ai valoarea maximă legală și aici pe coloana asta ai ce s-a descoperit. De regulă valoarea maximă legală arată de forma asta, 0.0.5 să zicem și cât s-a descoperit arată de regulă așa. mult mai puțin, de zeci de ori mai puțin pesticid decât este legal. S-au descoperit în căpșunile pe care le-a mâncat, valori foarte mici de fungicide, adică substanțe care omoară ciupercile care poată strice acele căpșuni. Dar niciuna din subtanțele pe care le-am descoperit nici nu era la varoană care ar putea să strice gustul căpșunii. Îți aduci aminte că am zis că acea căpșună avea un gust sintetic, avea un gust de chemical. Niciuna din subtanțele găsite nu dădea acest gust și era la o cantitate mult prea mică ca să-ți dea și cea mai mică idee de acel gust. În final, ceea ce am constatat după toată această toată această pățanie de detectiv în care am dus și am luat 4 kg de căpșuni, așa trebuie să iau, 4 kg de căpșuni ca ele să fie analizate. După toată această analiză foarte amănunțită, cel mai haustiv panel de pesticide pe care îl poți face, după toate astea am învățat ceea ce am povestit la început. Că acea căpșună care a fost cultivată în Grecia, deci Uniunea Europeană, transportat în supermarket, cu un gust ușor sintetic. Era pur și simplu o căpșună care a fost selectată de-a lungul timpului să fie mai rezistentă la transport, mai frumoasă la raft, mai mare, mai rezistentă în timp, mai capabilă să se coacă pe drum și să reziste mai mult la raft. Și toate aceste lucruri au fost făcute în defavoarea gustului și a mirosului. Și atunci, în momentul în care tu renunți la gustul de căpșună și mirosul de căpșună, căpșuna ajunge să aibă un gust. care nu este al ei, care nu este gustul cu care tu te-ai obisnuit. Ceeasta te face sa crezi ca acea capsuna sau sa simti ca acea capsuna are un gust aproape sintetic. De fapt, e alta capsuna in fata de capsuna din gradina bunicii. Doua fructe probabil ca foarte diferite, dar tot capsuni Dar nu periculoase, asta e important. Și același lucru este valabil și pentru dimensiune. Dacă o căpșună este foarte mare, asta nu înseamnă că ea a fost injectată cu ceva, asta înseamnă că ea pur și simplu a fost cultivată și selectată din recoltă în alta, astfel încât să ai plante care să facă căpșuni mari. Recordul, apropo, este o căpșună de 289 grame E de 24 de ori mai mare decât o căpșună normală, care avea 18 centimetri lungime și este o căpșună care a intrat în cartea recordurilor în 2021 în Israel. Astfel, ce mi-ar plăcea mie la finalul acestui material în care am vorbit despre căpșuni, să înțelegem că da, chiar dacă căpșuna pe care o mănânci sau o găsești în supermarket are o dimensiune mai mare, nu nu e injectată așa a fost ea selectată de-a lungul timpului. și nu are poate gustul de altă dată sau gustul la care te aștepți, căpșuna aceea rămâne în continuare un produs foarte bun. Este plin de fibre, de vitamina C, de electroliți, are un profil de zahăr blând, și are o bază științifică serioasă în spate care îi dovedește beneficiile de ratenție. Nu e un superaliment, nu ne putem trata cu el și asta e partea bună, că nu există superalimente și nu există tratamente din alimentație. De fapt, sănătatea în alimentația pe care Noi avem zilnic, se bazează pe această idee plictisitoare de a mânca în fiecare zi variat, echilibrat, nu foarte mult și în principal legume. fructe cât mai variate, pentru a avea cât mai multe și variate fibre, pentru a rămâne sănătos mult timp, nu pentru a te vindeca de ceva ce ai deja. Deci, recomandarea finală, care e boring, e să ai echilibru în ceea ce mănânci și diversitate. Echilibru și diversitate la fiecare masă, asta este, să zic, nu mai e de mult un secret. E boring, dar e ceva ce odată ce ai înțeles, Începi să practici fără să te aștepți că te vii vindeca de la o porție de căpșuni. Apropo, o porție de căpșuni pentru o persoană sănătoasă e undeva de 8-10 căpșuni pe zi. Dar nu se întâmplă nimic dacă mănânci mai mult. Iar în studii în care s-a văzut un efect asupra insulinei, asupra dilatării vaselor de sânge și așa mai departe. Doza a fost de 300-400 grame de fruct proaspăt pe zi. Pare mult? Nu e mult. Eu cred că pot să mănânc un chili de căpșune într-o masă. În orice caz, porția din studie de 300-400 grame se duce undeva la 130 de calorii, ceea ce e foarte puțin. Bun. Îți mulțumesc pentru atenție. Dacă ai întrebări, lasă-le jos în comentarii. Dacă ai povești despre căpșuni, lasă-le jos în comentarii. Dacă ai vreo amintire care se leagă de mâncatul de căpșuni, lasă-mi asta jos în comentarii, de abia aștept să le citesc și dacă vrei să citești comentariile oamenilor care vorbesc despre asta, lasă-le jos în comentarii. Dar vreau să-ți zic ceva, ceva ce n-are absolut deloc gust de căpșune, cu toate că arată ca o căpșune și anume, cafea Azori Resolution are gust de ciocolată cu lapte afine Tofii și mure. Trebuie să facem și o cafea care să aibă un pic așa o nuanță de căpșune. Intră pe Zor.ro, ia-ți cafeaua asta, zi-mi ce părere ai despre ea. Mulțumesc! Ciao!