Care e treaba cu RUJEOLA? Efecte adverse ale vaccinului ROR. Care sunt pericolele si cum le eviti?

Materialul de astăzi cred că este extrem de necesar pentru că suntem într-o plină epidemie de rujolo. Ceva ce oamenii de știință care au inventat vaccinul împotriva rujolii cred că efectiv se zvârcolesc în sicriu în momentul de față când văd ce se întâmplă în lume. Dar dacă oamenii aceștia ar veni în această lume, post-pandemie, post-scandaluri cu vaccin, post-toate lucrurile care s-au întâmplat și care au nenorocit foarte mulți oameni închiși în case, care și-au pierdut business-uri, oameni care nu au înțeles tot zbucimul și toată comunicarea ceodată, Dacă oamenii care au inventat vaccinul împotriva rujolei s-ar întoarce în timpurile astea, probabil că ar fi înțeles și ei, în special dacă ar fi părinți, ezitările oamenilor care nu vor să se vaccineze împotriva rujolei, lucru care duce la această epidemie și la aceste riscuri. Vedem copii care, din păcate, decedează din cauza rujolei, copii care de altfel ar fi putut fi salvati printr-o decizie corecta. Iar acesti copii ca sa fie salvati au nevoie de parinti care studiaza, care inteleg o problema, care isi inteleg fricile si care iau decizii in consecinta. Astfel, acest material este destinat în primul rând acestor părinți, indiferent că ei și-au vaccinat copiii sau nu și-au vaccinat copiii. Acest material nu vrea neapărat să vă convingă să vă vaccinați. Vaccinarea trebuie să fie alegerea ta în final. Ok, că nu o să fii primit, poate, cu copilul tău într-o anumită comunitate, într-o grădiniță, pentru că nu este vaccinat. Asta este decizia comunității de a-l primi sau nu. Dar decizia de a vaccina un copil este la părinte. Și materialul de astăzi, cum ziceam, are ca scop trecerea. Prin ce înseamnă rujor? Care sunt semnele bolii? Cum le recunoști? chiar dacă nu l-ai vaccinat. E important să înțelegi care sunt seamenele și să recunoști o rujolă ca să limitezi răspundirea ei la alți copii și pentru a lua măsuri din timp. Și vom trece și printr-o istorie a rujolei ca să înțelegem de unde vine ea, pentru că vine cu mii de ani în urmă. Și pentru a înțelege cum s-a ajuns în situația eradicării rujolei în foarte multe țări, adică absența oricărei boli, absența oricărui pacient timp de 12 luni consecutive într-o țară, asta înseamnă eradicare, și cum ne întoarcem acum la epidemie de rujeolă și cum ele ne pun în pericol. Ok, și după această introducere lungă, hai să trecem la rujeolă și să vedem ce este. Rujeola este dată de virusul rujeolei și haideți să arătăm. Pe Biomap ce face acest virus? Acest virus îl inhalăm. O persoană care este bolnavă crujolă o să expectoreze această particulă virală, vedem cum ADN-ul, RNA-ul virusului, pardon, a pătruns în celulă. Deci persoana care este infectată o să expectoreze prin particule mici fluide de salivă care plutește în aer. Sunt particule atât de fine încât ele plutesc în aer. Particule flughe se cheamă. Ele vor fi expectorate de o persoană care este bolnavă și la nivelul acestor particule o să rămână acest virus rujeolei. Acest virus poate să supraviețuiască pe suprafață sau în aer timp de ore. Asta face virusul foarte contagios. Adică cineva care este un pic bolnav de rujol, o să vedem care sunt seamenele și când începe să fie contagioasă boala asta, dar cineva care e un pic bolnav la început și îi tușește, zice ai cum să-mi iau o pâine, a intrat în magazin și a luat o pâine și a tușit de două ori acolo, În acel magazin o să plutească particule cu rojeolă timp de 2-3 ore. Vii cu copilul tău pe care nu l-ai vaccinat, intri în magazin, copilul acela o să inhaleze acele particule. Și ceea ce se va întâmpla este fix ce vedem aici. Această rojeolă, virusul o să pătrundă în plămâni, în plămânii copilului, se va așeza, se va lipi de o celulă, iar acest RNA viral va pătrunde în celulă și acolo va începe multiplicarea acest virus și hai să vedem care sunt fazele care urmează după această multiplicare. Prima fază, deci prima fază am expus-o, faza 0 este expunerea la virus, te-ai infectat. După această infectare urmează faza 1. Zilele 1-10 este perioada de incubație. Dacă aici ziua 0 este prima zi în care ne-am expus, Urmează perioada de incubație care durează în medie 10 zile, dar poate să țină 9 zile, poate să țină 12 zile, dar în medie aceste 10 zile este perioada de incubație. Ce se întâmplă în perioada de incubație? Păi nu se întâmplă nimic mare lucru. Tu nu simți nimic aparte. Tu nu ai simptome, tu nu ai tuse, tu nu ai febră, tu nu ai... N-ați congestionat și așa mai departe? Tu pur și simplu te simți normal, dar virusul este multiplicat în celule. El se multiplică din ce în ce mai mult, se multiplică exponențial în fiecare zi, se multiplică dublu, de două ori, de două ori, de două ori mai mult, până când în ziua 10-a sau ziua 11-a, adică aici apare prodromul și o să-l desenăm așa cu verde. Ziua 11-14 este prodromul, este faza inițială. În această fază inițială putem să încurcăm rujola cu o răceală simplă, pentru că apare febrea, apare tusea, congestie nazală, ochii se înroșească, ăsta e primul semn un pic aparte care diferențiază o răceală obișnuită cu rujolă și o sensibilitate la lumină. De ce se întâmplă asta? Pentru că virusul se multiplică deja la o rată mult mai mare și toate semnele astea arată un prim răspuns al imunității. Imunitatea ta zice, wow, stai un pic, ăsta se multiplică prea mult în corp, hai să-l atacăm și îți crește temperatura. La temperatura mare, virusul nu se mai multiplică la fel de bine. La temperatura mare, corpul tău își durează propria sa imunitate. Apare tusea pentru că membranele astea, mucoasele din zona faringelui, încep să fie lovite prea mult de virus, celulele mor și încep să ai secreții și de aceea tușești. Apare congestia nazală din același motiv, iar ochii se înroșesc pentru că acest virus ajunge și la nivelul ochiului și provoacă această conjunctivită virală. Ochiul este înroșit, ai secreții, Așa arată ochiul unei persoane care este în faza asta inițială a prodromului. Din cauza acestei conjunctivită apare și fotofobia, adică ne este greu să ne uităm la lumină, o să tragem toate draperiile ca să stăm la întuneric și un semn patagnomonic, un semn patagnomonic adică care îți indică faptul că ai putea de a face cu rujeul ăla, ăsta este semnul patagnomonic, Sunt petele coplic. Aceste pete coplic le vom găsi în gura pacientului. Dacă el deschide gura și îi punem blițul de la telefon și ne uităm în gură și îi rugăm să spună A cu condiția ca noi să fie trecut prin rujolă, pentru că în mod cert o să ne îmbolnăvim în felul ăsta dacă n-am trecut și nu suntem vaccinați. O să vedem că pacientul nostru o să aibă aceste pete sugestive în gură care se cheamă pete cuplic. Vedeți aceste pete albe pe mucoasa faringelui pacientului. Ce e foarte important este că persoana în cauză în momentul ăsta devine contagioasă. Deci în faza de prodrom când ai febră, Când tușești, când ai nasul congestionat, tu încă nu știi ce ai de a face cu rujola. Poate te duci la magazin să-ți iei repede o pâine, să te întorci acasă, tu ești contagios și, cum ziceam, virusul ăsta este extrem de contagios. Adică tu o să te duci în magazin, o să vorbești acolo, o să tușești și toți oamenii care intră în acel magazin în motorele trei ore se vor îmbolnăvi dacă nu sunt vaccinați sau nu sunt trecuți prin boală. De regulă, contagiozitatea apare cu patru zile o să anotăm așa, cu 4 zile înaintea apariției erupțiilor cutanate. Și o să vorbim imediat despre erupții pentru că apariția erupțiilor cutanate începe din ziua 14 până în ziua 18. Deci, 14-18, asta este perioada apariției ruptiilor cutanate care sunt caracteristice. Atenție, ele de regulă nu provocă prurit, adică nu ne mănâncă ca la alte boli ale copilăriei și de obicei apar în zona capului, progresând în jos spre trunci și spre extremități. În perioada asta febra poate să devină mai severă, deci temperatura, câteodată că o tratăm, se face mai mare, Și persoana este extrem de contagioasă în această perioadă. Atenție, din nou, repet și vreau să ținem minte asta. În perioada asta în care este galben, în ziua 1 până în ziua 10, în perioada de incubație când nu avem simptome, de regulă pacientul nu este contagios. Deci nu o să da boala la nimeni. Cu 4 zile înainte de apariția erupțiilor și 4 zile după apariția lor, deci dacă în ziua 14, este ziua în care apare erupțiile, cu 4 zile înainte, ziua 13, 12, 11, poate chiar și ziua 10, astea sunt zilele în care pacientul devine contagios și este extrem de contagios cu 4 zile după apariția erupțiilor, adică ziua 15, 16, 17, și 18 pe graficul nostru, o să le facem așa, pur și simplu un chenar roșu. Acest chenar roșu reprezintă zilele în care persoana noastră este foarte contagioasă. Repetăm, cu galben avem faza de incubație, în care persoana nu este contagioasă, nu are simptome. Avem cu verde faza de prodrom, în care persoana începe să aibă simptome specifice răcelii, dar poate să aibă și acele pete coplic, care apar pe faringe, pete albe, care sugerează că avem de-a face cu o rojolă. și o conjunctivită cu o fotofobie caracteristice și ce vedem cu roz, adică zilele 14-18 este perioada apariției erupțiilor cutanate. Acum urmează perioada cea mai grea, pentru că ăsta e considerat punctul culminant și anume zilele 18, 19 și 20. Zilele astea sau perioadele astea vedeți că se între pe trunc pentru că fiecare pacient este diferit și atunci zilele 14, 18 pot să fie faza apariției erupțiilor dar se pot suprapune cu ziua 18, 19, 20 care este în cazul nostru punctul culminant. Asta e cea mai grea perioadă pentru că simptomele pot atinge severitatea maximă. Febra atinge severitatea maximă, poți să ai temperaturi de 40, 41, Rămâi la paț, ai o slăbiciune extrem de accentuată și în cazuri severe sau fulminante pot apărea complicații precum pneumonie, encefalită sau diarhea severă. De ce apar aceste lucruri? Pentru că se pare ca această rujolă. Răspundindu-se peste tot în corp și având acele 10 zile de camuflaj, 10 zile de incubație în care corpul nu o recunoaște și doar în a 10-a sau a 11-a zi corpul lovește cu imunitate, se pare că această rujolă se răspundește atât de mult în corp și atât de peste tot, dar petele acestea, erupția cutănată apare pe piele pentru că virusul se răspundește inclusiv la nivelul pielei și acolo fiecare erupție cutănată este practic un război imunitar între virus și imunitatea ta. Virusul se răspândește în plămân, se răspândește în ochi, se răspândește în multe alte organe. Practic, virusul acopărează atât de mult corpul tău, încât corpul îi dă un super mare răspuns imunitar în faza asta, în punctul culminant, în faza desenată cu albastrul în noi zile 18, 19, 20. Răspunsul imunitar este atât de puternic, încât corpul tău pur și simplu nu mai are resurse să se apere în alte locuri. Imaginați-vă că o țară este atacată într-un război și țara trimite practic toate forțele de ordine, jandarmi, polițiști, tot ce are țara asta trimite la granița unde este atacat. Dacă țara asta este atacată de un grup de mafioți, de 10 persoane cu niște jeep-uri în cealaltă parte a graniței unde nu are forțe de ordine, Aia poate să facă prăpăd. Și același lucru se întâmplă în cazul rujoalei. În cazurile fulminante și severe, corpul urmâne fără resurse pentru imunitate și orice bacterie banală poate să ducă la pneumonie. De fapt, 60% dintre decesele provocate de rujoală sunt cauzate de această pneumonie. Pneumonie care se face pur și simplu la un virus banal sau la o bacterie banală care în rest nu ți-ar face rău. Iar studiile arată că persoanele care trec prin boală rămân cu imunitatea scăzută și cu susceptibilitatea de a face alte boli și cu un risc mai mare de deces în următorii 2-3 ani, până când rujeola ne distruge atunci când ne infectăm cu ea, sistemul imune în așa fel încât el rămâne în convalescență în următorii 2 ani. O să lăsăm două studii în descrierea acestui video. Unul publicat în 2015 în revistă Science, care a publicat un raport în care cercetătorii au demonstrat că infecția cu rujola poate lăsa o populație cu risc crescut de mortalitate din cauza altor boli timp de 2 ani până la 3 ani. Și un alt studiu care arată că virusul rujolei poate ucide celule care produc anticor. Asta este mecanismul pe care Rujiola nu ne omoara ea direct, dar ne scade imunitatea intr-o asemenea masura, incat suntem predispusi la a muri din alte cauze. Dupa ziua 20 avem perioada de convalescenta, persoanele incepe sa isi revina, eruptiile cutanate incep sa dispara. Atenție! Ce am desenat eu cu roșu mai sus este o perioadă de contagiozitate maximă. Persoana însă poate să rămână contagioasă chiar și la câteva zile după dispariția erupțiilor cutanate. Deci perioada roșie este clar contagioasă, dar tu poți teoretic să rămâi contagios și în perioada de convalescență cât timp încă ai acele erupții cutanate, Nu ești la fel de contagios, dar încă ești contagios pentru alți oameni care nu au trecut prin virus. Deci iată cum arată un tablou clinic al unei persoane care se infectează cu rujolă. Sunt 24 de zile. Dacă punem mai multe zile de convalescență, putem vorbi de aproape 4 săptămâni în care persoana respectivă este inițial într-adevăr în stare de incubație, nu știe că este bolnavă, își face treaba, dar după aceea cadă la pat și cel puțin două săptămâni ești scos din uz, asumându-ți o scădere a imunității, asumându-i să te îmbolnăvești, să faci pneumonie sau encefalită din alte cauze banale de care de regulă corpul tău știe să se apele sau de care corpul tău știe să se apele. Dar, hai să vedem totuși de când a apărut această rujoare. Pentru că rujeola e considerată de origine zoonotică, adică este evoluată dintr-o pestă bovină care a infectat pe vremuri bovinele. Există tot felul de teorie, există tot felul de mărturii ale unor oameni care sufereau de boli, care seamănă ca și tablou clinic cu rujeola, dar prima documentare a rujeolei a fost menționată pentru prima dată, deci într-un text scris medical, de niște scrieri medicale persane care datază din secolul al IX-lea. Aceste texte vechi descriu pacienți care au un tablou clinic foarte asemănător cu ceea ce am descris eu mai sus. Adică oameni care se întâlnesc între ei după care încep să facă febră, după care încep să facă aceste bubițe în în gât, după care fac acea erupție cutanată, cad la pat și după aia ori revin, ori decedează. Și astfel, din secolul al nouălea, cel puțin, când avem niște scrieri medicale, persoane care efectiv descriu Rojola și până de curând, Rojola efectiv a măturat orașe întregi și țări întregi. Provocând epidemii, atenție dacă vă pare cunoscut, în trecut un fucar de rujolă putea însemna izolarea comunității, întreruperea comerțului și a școlilor, care era practic un adevărat test pentru societate. Vă sună cunoscut bineînțeles din pandemie când asta s-a întâmplat în lumea întreagă, dar de mult pe vremuri când apărea un fucar de rujolă, comerțul ocolea orașul respectiv, școlile se închideau, toată activitatea se oprea în oraș pentru a limita răspândirea acestei boli, pentru că rujolul a dus la milioane de decese. Milioane de decese și zeci de milioane de oameni infectați de pe glob. Sunt statistici care arată mii de decese anual în anumite țări, spre exemplu aici e o statistică interesantă și vedem În anii în care se raporta, vedem din 1940 și numerele în mod cert erau mult mai mari înaintea acestor ani, vaccinul inventându-se undeva în anii 1963, deci aici este undeva inventat vaccinul, dar vedem în anii acestia vedem numărul de raportări, deci numărul de cazuri, câte 400.000-600.000 și aici vorbim doar despre Marea Britanie, deci 400.000-600.000 de cazuri pe an și cu roșu vedem numărul de decese și vedem numerele corespunzătoare în dreapta, adică avem ani în care în Marea Britanie Mureau cate o mie de oameni, raportati fiind cate 800 de mii de oameni cu rujola. Si aici apare partea cea mai interesanta, pentru ca imaginati-va ca pe vremuri incercati sa ganditi cu mintea unui medic de pe vremuri de acum o mie de ani. Ai de face cu bolnavi care fac aceste simptome. Dar tu nu stii ca exista virusuri sau microbii. Tu nu stii ca exista lucruri microscopice care misuna pe noi si care ne pot crea boli. Tot ce știi tu este că acel bolnav face aceste simptome și moare sau este foarte rău sau se vindecă și tot ce poți să faci este să îl tratezi simptomatic. De altfel foarte mulți medicina și în ziua de astăzi tratează lucrurile simptomatic. Cu toate că în ziua de astăzi, noi cam știm ce cauzează bolile în ziua de astăzi. Dar, pe vremea aceea, medicul nu știa ce cauzează această bolă. Și aici apare primul salt. Când în secolul XVIII, medicul scoțian Francis Holm a realizat că rujiola era diferită de alte boli cu erupție, cum ar fi varicela și el este primul care punctează că această rujiolă are la bază un agent infecțios, un agent patogen. El își dă seama că oamenii care fac rujolă sunt întâlnindu-se între ei, transmit acest agent patogen, infecțios. E un lucru care pare banal în ziua de astăzi, da, adică știm ce înseamnă o ruceală, știm cum se transmite, dar când tu nu știi despre asta, când tu nu ai instrumente să vezi asta, pur și simplu să bănui acest lucru și să vii cu această teorie, este un salt, este o paradigmă, este o schimbare a mentalității. Deci secolul al XVIII, la 1757, Un medic își dă seama că avem de-a face cu un agent infecțios. Dar lucrurile nu schimbă evoluția rușiolei. Oamenii în continuare se îmbolnăvesc. Rușiola mătură efectiv în secolul al XIX și al XX-lea oraș, după oraș, când zeci de milioane se îmbolnăvesc și milioane de oameni mor din cauza rușiolei. Și aici vin două momente culminante care mi se par atât de interesante. Simplea imaginație acelor momente și să-ți dai seama cum oamenii au ajuns la niște teorii, cum au ajuns să izoleze virusul fără să-l vadă și o să ajungem și la asta. E o conspirație foarte interesantă care a circulat pe timpul pandemiei. Dar hai să mergem mai departe și ajungem în anul 1954, când Thomas Peebles și colegii săi izolează pentru prima dată virusul rujolei. Încerc să-mi imaginez asta și să o explic, pentru că la vremea respectivă nu existau microscopele electronice cum ele există astăzi. Existau doar microscope optice în care te uitai și un lentil amărea imaginea pe care o vedeai de 50 de ori, de 200 de ori. Dar nu puteai să mărești în atât de mult încât să vezi un virus. Și echipa asta și-a imaginat virusul și-a dat seama că e vorba de un virus și-au reușit să-l izoleze. Cum au făcut asta? Au luat exudat faringian de la un copil de 13 ani care era bolnav de rujolă și-au pus acel exudat în niște celule. Asculți, așa, explicația mea pare foarte simplu. Dar e o idee ingenioasă pentru că era prima dată făcută. Au luat acel exotat faringean și l-au pus în celule, în momentul în care inoculau acele culturi de celule care au culturi umane sau culturi de celule din maimuțe, au văzut că acele celule încep să se schimbe. Și au dat seama că dacă iei virus din gât și îl pui peste celule, acele celule încep să se schimbe, să se deformeze sub acțiunea acelui virus. După care au luat sânge cu anticorp de la o persoană care a trecut prin Rujolă și au văzut că dacă ei pui acel exudat peste celule, dar pui sânge care are anticorp, celulele alea nu mai reacționează în niciun fel, nu mai modifică acele celule. Și astfel, prin aceste experimente, prin infectarea unor maimuțe, prin experimente clinice, au reușit pentru prima dată să izoleze un virus. Dar cum îl izoleze? Aici din nou este foarte interesant. O să desenăm așa o eprubetă. Și ne imaginăm că în eprubeta aceasta avem sânge. Și dacă ai sânge în această eprubetă, sângele acesta are tot felul de elemente, are plasmă, are elemente figurate și ele toate plutesc amestecate în această eprubetă. Dacă tu pui această eprubetă la centrifugă și o centrifughezi la diverse viteze, ceea ce se va întâmpla este că elementele figurate din sânge pe care le desenezi acum cu albastru, care au o altă greutate față de plasmă, se vor separa. Și astfel, dacă noi luăm și centrifugăm această eprubetă, o să vedem că elementele figurate o să rămână jos, care sunt mai grele, iar plasma o să rămână sus. Și poate între ele o să rămână celulele roșii care dau culoarea roșie a sângelui. Și iată cum ne-a ieșit un tricolor aici, neintenționat, dar ăsta este felul în care oamenii de știință pot separa diverse elemente dintr-o anumită soluție prin centrifugare. Și asta au făcut ei. Deci în 1954, fără să vadă virusul, ei au presupus că el există acolo, făcând lucrurile astea și după aia făcând centrifuga, presupunând care este greutatea sau dimensiunea acelui virus, centrifugau acele soluții și practic stratul pe care ei îl presupuneau că are virus era recoltat de acolo și ăsta a fost în 1954 prima mostră de virus izolat. Deci oamenii, fără să vadă, fără să poată pune mâna pe acel virus, fără să aibă microscop, au izolat în aceste prubete, în laborator, virusul. Gândiți-vă că e un virus dar trebuie să pui mâna pe el printr-un fel. Și ăsta este tot felul în care ei au reușit să pună mâna pe acest virus. Ca să fac o analogie, imaginați-vă că aveți în casă voastră Un șoricel care distruge mobilă, care face găuri în pereți, care vă mănâncă țevile și face dezastru. Dar tu nu-l vezi. Șoricelul e atât de bun încât oricând aprizi lumina, el se ascunde. Tu nu-l vezi. Dar vezi semnele astea. Și uitându-te la gaura din perete, uitându-te la cum a lăsat el semnele pe mobilă, văzând unde a aros el, Țeava, tu îți imaginezi, fără să-l vezi, îți imaginezi cam ce dimensiuni ar trebui să aibă și cam care sunt proprietățile lui. Deci tu nu vezi șoricelul, nu știi cum arată, dar începi să-ți imaginezi ce este acest animal care face acest dezastru. Și după aia, ce faci tu? Că au făcut ei, au luat exudat faringean și l-au pus în celule. E ca și cum ai lăsat o valiză în care vrei să prinsi peste noapte șoricelul, iei peste noapte, iei valiza și o aduci. la un vecin in apartament. Și acel șoricel face dezastru și acolo, tu nu-l vezi. Dar în felul ăsta tu îți dai seama că tu poți să prinzi acel șoricel într-o valiză. Tu, fără să vezi acel șoricel, deja știi cam cum arată el și știi că poți să-l izolezi în acea valiză și poți să faci studii, să faci experimente pe acea valiză, pentru că șoricelul intră în valiză și se duce la vecinul. Când duci valiza la vecinul, șoricelul iese la vecinul și face același dezastru. Deci știi că valiza transportă acel șoricel. Cam asta au făcut oamenii de știință în 1954. De ce au făcut asta? Pentru că era un program național care încerca să găsească un vaccin la această epidemie globală de rujolă care omora oamenii cu sutele și lăsa foarte mulți oameni spitalizați, foarte mulți oameni cu sechele și care închidea orașe până la vindecarea populației și provoca practic un dezastru medical, umanitar și economic. Treaba asta cu nevăzutul virusului dar făcutul, izolarea lui este atât de interesantă pentru că în pandemie a circulat peste tot în lume O conspirație, efectiv, cretină. Pe lângă alte conspirații care sunt legit. Genul, băi, cine a făcut virusul? A făcut omul? I-a dat drumul lumei ca să facă profit Big Pharma? De ce am fost obligați să stăm în casă? De ce a fost atât de multe dezordine? Există niște interese pe acolo? Toate aceste conspirații sunt legit. Sunt răspunsuri pe care poate să le aflăm la un moment dat, dar, mănută de față, în marea majoritate nu le știm, doar le putem bănui. Una din conspirațiile cele mai cretine și mi s-a întâmplat mie, eram la un Mega, îmi luam ceva și vine un vecin pe care îl vedeam de multe ori, zice, băi, tu care ești doctor și omori oameni, ia zi cu virusul ăsta care nu există. Oare s-a văzut virusul ăsta? L-a văzut cineva vreodată la microscop? Realitatea este că în pandemie, în prima lună de când sau în a doua lună, de fapt în martie mai exact, deci la trei luni după ce s-a observat că există niște tablouri clinici aparte care indicau o boală nouă, la trei luni s-a descoperit și s-a publicat în Nature un articol prin care se evidențea izolarea virusului și pozarea lui. Deci virusul COVID a fost de la început văzut și există poze cu el, Cu toate astea, vedem prin acest exemplu că nici măcar nu trebuie să vezi un virus ca să îți dai seama că ai de a face cu un șoricel cam ce dimensiune are, că îl poți lua într-o valiză, că îl poți crește într-un laborator și poți face experimente cu el și poți inclusiv să faci un vaccin, după cum o să vedem cum s-a făcut, fără să ai nici măcar cea mai mică poză a virusului, dar doar înțelegând cum funcționează. Și asta ne duce în anul 1963, când, la mai puțin de 10 ani de la izolarea virusului, o echipă mare de medici condusă de John Enders a revoluționat această problemă a rujolei. Pentru că ce au făcut ei este să reușească să facă un vaccin și aici este partea cea mai interesantă. Ce au făcut ei? Au izolat, aveau deja virusul izolat, îl aveau în laborator, îl creșteau în celule, Când le punea peste celule, virusul făcea ravagii. Dacă punea anticor, virusul se potolea. Deci deja aveau acest virus și au început să facă experimente pe el. Și au făcut așa, au luat virusul, l-au distrus și l-au pus într-un vaccin, au injectat oamenii cu acel vaccin și oamenii n-au avut nicio reacție. Și când au fost expuși la rujeolă, s-au îmbolnăvit. Deci vaccin ineficient. Au luat virusul, l-au pus în vaccin, l-au combinat cu tot felul de substanțe, au injectat oamenii cu vaccin și oamenii s-au îmbolnăvit. Au făcut o boală la fel de nasoală cum ai face dacă ai contacta rujola de pe stradă, tulpina sălbatică. Deci, din nou, acesta nu este un vaccin, era pur și simplu o infectare făcută prin seringă. Trebuia să găsească o modalitate să prezinte corpului acest virus astfel încât virusul să fie încă viu și să fie recunoscut de organism ca el să poată să facă imunitate împotriva lui, dar să nu fie atât de virulent și să nu îți dea boală. Deci să nu îți provoace simptomele rujolei, dar să se semene cu rujola. Și aici a fost inventat ceea ce se cheamă virus atenuat sau forma atenuată a virusului care a fost folosită și este încă folosită, după multe modificări, în vaccinurile de astăzi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că oamenii au luat acel virus care era izolat, forma sălbatică care circulă în lume, care circulă în lume și astăzi, și au început să o modifice prin tot felul de metode. Au început să pună virusul peste tot felul de alte celule. Celule de maimuță, celule de pui, celule de alte animale și îl puneau peste celule de pui Și ce făcea virusul? Zicea, stai așa, asta nu mai este o celulă umană pe care eu sunt pregătit să o distrug, e o celulă diferită, hai să mă adaptez pentru celula asta de pui, zic ipotetic. Ok, și virusul se adaptea pentru celula de pui, făcea brațe speciale pentru celula de pui și nu mai avea brațe pentru celula umană. După care virusul era luat de acolo, crescut colonie după colonie. Și era pus peste alte celule de alte animale și virusul în felul ăsta din generație în generație de-a lunga 9 ani a fost adaptat să infecteze alte celule și astfel el s-a depărtat de scopul lui principal de a infecta oameni. Și asta de fapt este forma atenuată a virusului. Ca să ne întoarcem la exemplu cu șoricelul, imaginează-ți că acel șoricel care face ravagii la tine în casă și tu nu îl vezi, îl iei în valiză, faci o colonie, faci mii, milioane de valize pline de astfel de șoricei care sunt gata să-ți distrugă casa. Și începi să-i atenuezi, astfel iei și îi duci pentru un an în peșteră și ți-i în peșteră. Și astfel aceștia o să facă alți pui care se vor naște în peșteră și nu o să fie adaptați să vadă lumină, o să se adapteze la întuneric, o să învețe că în peșteră nu sunt oameni. După care iei și îi duci într-o grădină zoologică și ei o să fie adaptați să fie atenți la animale, nu la oameni. Și uite așa plimb 9 ani acei șoricei peste tot și ei din generație în generație se adaptează să nu mai fie capabili să se ferească de oameni. Și după ce aduci în acei 9 ani, aduci înapoi șoricelul nou format care o să fie un șoricel atenuat și îl pui în cameră și intri în cameră și aprinzi lumina, șoricelul o să stea și o să se uită la tine. și nu o să mai mănânce mobilă și o să fie acolo și tot ce trebuie să faci este să te duci să o mori. Asta este mecanismul prin care funcționează vaccinurile cu formă atenuată de virus. Este un virus suficient de modificat cât el să nu îți dea boala Dar totuși are trăsăturile virusului de bază astfel încât corpul să îl recunoască și să facă anticorp. Și din mântâmân care tu ai făcut anticorp, tu nu te mai poți infecta din nou cu acest virus pentru că ai din start anticorp. Acea prima zi în care virusul pătrunde în tine, el nu are loc acele 10 zile să crească pentru că este din start capturat și omorât de anticorpii pe care tu i-ai dezvoltat în urma vaccinului. So, astfel în 1963 John Anders face primul astfel de vaccin. El este aprobat de FDA și începe vaccinarea. În 1971 apare vaccinul combinat pentru că același lucru se folosește și la vaccinul împotriva Orionului și al rubelei. Deci rubelă, Orion, rujolă. Deci, în 1963 apare vaccinul împotriva rujolei și este aprobat de FDA și începe să fie folosit la scară largă în Statele Unite ale Romeniei și după ce a fost testat și aprobat că este sigur, Iar în 1971 apare prima combinație de vaccinuri care este RORUL de la noi, MMR se cheamă la ei și este vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. De ce sunt combinate o să vă întrebați? Și ăsta e vaccinul de care majoritatea părinților se feresc și se feresc până în punctul în care nu-l fac și apar astfel de cazuri din păcate la știri în care vedem copii care decedează din cauza rujeolei, ea fiind complet prevenibilă prin acest vaccin. Asta se întâmplă pentru că acest vaccin dă, într-adevăr, niște reacții adverse. Și o să vorbim și despre aceste reacții adverse imediat, dar ce este important de menționat este că oreionul și rubeola, ca virusuri și ca vaccin, au fost dezvoltate în același fel. Virusul este atenuat, el este viu dar este atenuat, el este complet amețit, este făcut pentru alt mediu decât corpul uman. Tu le introduci pe toate trei si practic capeti imunitatea impotriva celor trei. Motivul pentru care cele trei sunt combinate este pentru ca au o eficienta imbunatatita. Intr-un care tu turezi imunitatea pentru fiecare din acele virusuri, imunitatea ta devine mai buna pentru fiecare virus. Deci imunitatea este imbunatatita daca le combini pe toate trei. are o mai mare rată de acoperire. Adică părinții nu trebuie să mai vină de trei ori să facă trei vaccinuri, să înțepe copilul de trei ori să îl traumatizeze. Este mult mai fezabil ca părintele să vină o singură dată și este mult mai sigur pentru tine ca sistem medical să te ai sigur că acei copii sunt vaccinați. Este mult mai eficient ca și cost să chem un om o singură dată să ai o singură doză de vaccini decât să-l chemi de trei ori. cu trei dose de vaccin și are o siguranță demonstrată, o să vorbim despre efecte adverse imediat, pentru că ajungem la aceste frici. Da? Și cu toate că vaccinul este dovedit și sigur și în 2000 Statele Unite au declarat eradicarea bolii, adică 12 luni n-au avut niciun caz de rujeolă, cu toate că rujeola s-a întors și la ei. Au apărut tot felul de dezinformări și vreau să nu fiu absolut deloc critic pentru că nu Nu avem niciun drept să fim critici la adresa oamenilor care aleg să nu se vaccineze. Hai să comparăm cele două lumi. Există o lume în care rujoala mătură oraș după oraș, mor copii, n-ai niciun leac, aștepți și te rogi la autorități, la medici, la oameni de știință să vină cu o rezolvare și apare în 1963 primul vaccin. Este verificat și deodată dintr-o multime de oameni care se îmbolnăvesc, tu ai șansa să-ți faci vaccinul să nu te îmbolnăvești. Și ce faci? Normal că te duci și te vaccinezi. Este o amenințare grozavă care datează de mii de ani pe care tu o poți opri acum. Ți-ai vaccinat copilul și el nu mai face boala. Ce poate fi mai bun? Și atunci, în mintea ta, tu când cântărești cele două variante, logic că te duci să te vaccinezi, cu toate că vaccinul are efect advers, să imediat ajungem la ele. Dar imaginaţi-vă situaţia de acum în care boala a fost aproape eradicată, în care toţi părinţii noştri sunt vaccinaţi, toţi bunicii noştri sunt vaccinaţi şi nu există boală în jurul nostru. Ameninţarea aproape că a dispărut complet. Ce se întâmplă? Nu-ţi vaccinezi copilul şi el o face 14 ani, 18 ani, 25 de ani şi vine şi zice, băi, eu nu m-am vaccinat şi n-am nimic, stăţi nebun, ce-i cu vaccinul ăsta, ce-i cu aceste efecte adverse? Eu să mi-asum? Păi de ce să mi-asum eu să mă vaccinați voi pe mine? Ce îmi băgați voi în vaccinul ăla? Aceste ideații e ușor să apară când lucrurile merg bine. Când tu trăiești în siguranță. Când nimeni n-a făcut rujolă pentru că am deschis toată istoria precedentă rujolei. Când totul este ok și deodată face un copil vaccin anti-rujolă și face convulsii. Și tu zici, bă, ce se întâmplă? Ce bagă ăștia? Ce chimicale bagă în noi? astfel încât să ne facă pe noi bolnavi. Vor să reducă populația, zic eu. Și iată cum oamenii când nu au primejdii reale, când nu au pericole reale care le pasc, încep să se gândească. Ajung la o astfel de ideație care este bolnovicioasă. în care tu te gândești că de fapt autoritățile vor să-ți facă rău și de asta vor să te injecteze. Și în felul ăsta ajungi să nu mai faci vaccinul. Zici, bă, fii atent, vecinii mei n-au făcut vaccinul, ăla n-a făcut vaccinul, n-au pățit nimic. Dar pericolul de-abia așteaptă. Pericolul te paște, da? Pentru că apare astfel de epidemii și Am văzut acel copil care a apărut la știri în fine. Este un singur caz, este un caz regretabil, este un caz care putea fi ocolit. Copilul ăla era prea mic, el nu putea fi vaccinat. Primul vaccin ror se face la 12 luni și pentru că oamenii de știință au văzut că Unele cazuri vaccinate mai făceau boala, au făcut și rapelul. Deci rolul se face la 12 luni și la 5 ani. Deci copilul care a murit avea sub 12 luni, dar el a luat boala de la fratele său care nu era vaccinat și care se pare că este ok, n-a pățit nimic. Nu este vina lui, nu este vina părinților, nu este vina nimănui. Este pur și simplu o frică. care este alimentată de foarte multă conspirație și foarte multă neînțelegere și dezinformare. Dezinformare care e construită pe frică, nu e construită cu rea intenție. Și astfel oamenii săracii ajung să nu-și vaccineze copilul pentru că nici vecinii nu și-au vaccinat și nu au pățit nimic. Și un frate mai mare care nu pățește nimic transmite boala fratelui mai mic care nu poate fi vaccinat până în 12 luni și care decedează. Deci astfel de cazuri pot fi ocolite și acum hai să mergem la efecte adverse și vorbim despre ele. În primul rând, între 5 și 15% dintre vaccinați fac febră. Este normal pentru că corpul tău vede acel virus El nu te infectează, dar el există în forma lui inactivată, el e adaptat pentru alte animale, nu pentru tine și corpul reacționează cu imunitatea și imunitatea poate să crească febră. E normal, faptul că ai febră înseamnă că tu faci imunitatea împotriva celor trei virusuri și nu o să te îmbolnăvești de ele. Da? Deci este un lucru bun. Erupții cutănate ușoară apar în sub 5% din cazuri. De ce? Pentru că din nou imunitatea ta, virusul acela inactivat ajunge la piele, imunitatea ta aruncă cu obuze și cu gloanțe în zona respectivă și în zona de război apare un crater. Deci este imunitatea ta care se turează. Asta pare rar, adică erupții cutănate. Unflături la locul injecției sunt comune, pentru că din nou se face imunitatea la locul injecției și unflături sau dureri la glandele salivare în cazul ureonului apar rar. Deci astea sunt efecte adverse ușoare. Există efecte adverse moderate de severe. Deci moderate să le spunem. Și aici asta este cea mai de temut pentru că arată foarte urât. Și unul din 3.000 de copii în alte statistici, unul din 1.000 de copii o să facă convulsii febrile. În general, convulsii febrile o să facă între 2 și 5% din copiii nounăscuți, de regulă între 6 luni și 5 ani. Deci dacă iei 100 de copiii între 6 luni și 5 ani, 2 până la 5 copiii din 100 o să facă în perioada asta convulsii febrile. De ce fac convulsii pe febrile? Nu se știe mecanismul exact, dar se pare că atunci când corpul tău se încălzește foarte rapid, ai o temperatură de 36 de grade Celsius și deodată îți crește temperatura la 38 de grade Celsius, creierul tău reacționează în așa fel încât face ca un, nu știu, ca un brat de Crăciun care se scurt circuitează și copilul face convulsii pe febrile care arată foarte nasol, dar sunt complete inofensive dacă știi ce să faci copilul ăla. Pur și simplu îl pui pe ceva moale Îl ții într-o parte ca el să nu închită salivă, să nu verse și el se calmează din convulsiile alea febrile și nu trebuie să faci nimic. Trebuie doar să suni la medic, medicul o să zică ok, care a avut febre așa și medicul probabil că o să-ți recomande să rămâi acasă și să-l urmărești, nici măcar să nu mergi la spital. Deci convulsiile febrile alea copiii sunt complet inofensive și dacă 2 până la 5 copii din 100 fac în viața lor convulsii febrile, Din cauza vaccinului o să facă unul din 1.000 sau unul din 3.000. Dar faptul că tu faci vaccinul și vii acasă și copilul tău tremură, este un tablou, un spăimântător pe care tu o să-l povestești celorlalți părinți și ele o să zică, băi, dar n-au făcut de mult nimeni rujolă, de ce să-mi fac eu ror la copilul meu, de ce să-l vaccinez să facă și el convulții. Deci asta este una din frici. care este irrațională și cu raționament putem să o depășim. Iar efecte adverse grave care se referă la reacție alergică severă întâlnim la unul dintr-un milion de cazuri. La un milion de doze apare o reacție alergică severă, iar encefalită sau meningită aseptică, adică să ai o encefalită sau meningită fără un patogen, se întâlnește extrem de rar. Sunt cazuri extrem de rar descrise. So, dacă te gândești la riscul de a contacta un virus nasol cum este rujolă, oreon, rubeolă sau riscul de a face aceste reacții adverse, adică temperatură și una din 1.000 sau una dintre 1.000 de cazuri convulsii febrile pe care oricum le-ar face probabil dacă s-ar îmbolnăvi și ar face febră. Dacă pui în balanță aceste riscuri, cred că nu prea avem despre ce discuta aici. Și acum merge la cel mai interesant lucru și e faptul că foarte mulți conspiraționiști credeau și încă cred că acest vaccin provoacă autizm. Și aici explicația este destul de simplă. În primul rând, autizmul este diagnosticat fix la vârsta în care tu faci acest vaccin. Adică, imaginează-ți că ai născut un copil care se dezvoltă aparent normal, dar la 12 luni, 16 luni, când începe să aibă care caractere de învățare, când începe să vadă să întoarcă capul, să se uită în ochii tăi, să zâmbească, să răspundă, În perioada asta, de regulă, e diagnosticat autismul, pentru că copiii care fac parte din acest spectru de autism, care e un spectru foarte larg, unii copii sunt diagnosticati și la 10 ani, pentru că nu-ți dai seama până la 10 ani că au autism. Dar, de cele mai multe ori, cam pe la vârsta asta, un an, un an jumate, Părinții se sizează că copilul ăla este cumva în lumea lui, nu răspunde la stimul, nu zâmbește, nu răspunde când îl strigi. Și atunci tu îi faci vaccinul și după aia vii la un control într-o lună la doctor și zici, băi, e ceva în regulă, nu se uită la mine. Și doctorul zice, opa, cred că copilul tău are autizm. Ce faci tu? Normal ca asociezi vaccinul cu diagnosticarea autismului. Doi la mana, se pare ca rata de autism a inceput sa creasca in ultima vreme si rata coincide cumva cu programele de vaccinare. Dar se pare ca pe ultimele studii, duvezile sunt clare ca Rata de autism nu coincide exact cu perioada în care populațiile au început să fie vaccinate. Și aici avem un studiu care este un studiu de căpătii pentru această supoziție. Este un studiu danez. Deci danezii, să zicem așa, au făcut acest studiu și în Danimarca copiii în continuare cu o rată foarte mare sunt vaccinați, da, cu ror, da, ei își vaccinează copiii, ei trăiesc o viață foarte sănătoasă, speranța lor de viață este foarte mare, sunt foarte fericit și își vaccinează copiii cu același vaccin cu care noi ne vaccinăm copiii și acest studiu este făcut pe jumătate de milion de copiii, sunt 537.303 copiii care au fost vaccinați între 1991 și 1998, o parte din ei vaccinați, 440.655 de copiii vaccinați și restul nevaccinați, și s-a urmărit rata de autizm și rata de autizm a fost absolut identică în grupul de copii vaccinați și grupul de copii nevaccinați. Este știință la cel mai înalt nivel, este publicată în British Medical Journal și cum ziceam este făcută pe jumătate de milion de copii danezi și nu se vede nici măcar o urmă de plus de autizm la copiii vaccinați. Ce vreau să vă zic eu spre final este că și eu Mi-am vaccinat cu emoții cei doi copii, și pe Anastasia și pe Navane. Deci nu pot să vă mint și să vă zic că m-am dus direct acolo, hai bagă vaccinul că nu mă interesează. Toate aceste conspirații, inclusiv pe mine, mă afectează. Pentru că la finalul zilei stai și te gândești, stai un pic, e copilul meu până la urmă. Dacă se întâmplă ceva cu el, eu o să trag și eu o să-l văd cum suferă. Și eu mă duc în mâna mea să-i fac vaccinul. Chiar dacă-l duc la doctor, eu decid. Și dacă, poate, nu știu, poate toată facultatea de medicină pe care am studiat-o a fost o minciună. Poate că există interese mari să se facă aceste vaccinuri, poate că există, nu știu, poate nu există aceste interese malefice, dar poate sunt efecte adverse nediagnosticate, poate au fost efecte adverse ascunse. Dacă poate acei părinți care spun că copililor au făcut autizm după un vaccin, dacă au dreptate, Iar comunitatea științifică greșește nebăgându-i în seamă. Dacă mă duc și îmi expun copilul la o astfel de nenorocire. Astea sunt doar o parte dintre gândurile care mi-au trecut și mie prin cap. Ca părinte, înainte să mă duc la vaccinare, având inclusiv eu aceste temeri, n-am cum să critic și să fiu cinic la adresa părinților care nu-și vaccinează în final copiii. Am cum să fiu critic la adresa părinților care nu-i vaccinează din ignoranță? Pur și simplu nu au timp să se ducă să-i vaccineze. Dar nu-i pot critica pe cei care nu se duc gândindu-se că poate copiul meu face autizm sau poate face crize convulsive. Dar, în final, asta înseamnă să fii părinte. Înseamnă să te interesezi să studiezi. Să-ți analizezi fricile, să le integrezi. Ok, mi-e frică de lucrurile astea, dar uite ce spune știința. Uite câți copii se vaccinează. Uite în ziua de astăzi ce se întâmplă, pentru că de curând nu aveam pericolul care să ne bată la ușă, dar acum avem pericolul care ne bate la ușă sub forma de epidemie de rujolă și copiii care mor. Asta înseamnă în final să fii părinte. Nu înseamnă să ai decizii foarte clare și foarte simple de luat, înseamnă să ai decizii greu de luat. și sper la finalul zilei ca acest material să ajute părinții care sunt între, care nu știu dacă să facă sau nu să facă acest pas. Nu trebuie să vă influențeze faptul că eu mi-am vaccinat copiii și v-am explicat cum i-am vaccinat și cu ce temeri. Puneți întrebări doctorului, da? Întrebați-i pe doctor, ok? Din lotul ăsta de vaccin, ați avut un fel de efect advers? Ce s-a mai întâmplat? Din ultimii copiii vaccinați ce efecte adversați au avut? S-au înflat? Câți dintre copiii vaccinați din Astra au făcut crize convulsive? Ce fac dacă îmi face copiilor cu crize convulsive? Cum le evit? Puneți întrebări medicului pentru că pentru asta este el acolo. Citiți studiile pe care le las jos în descrierea acestui material și sper din tot sufletul că acest material se va materializa într-un instrument cu care voi să luați în final decizia care este corectă pentru voi, pentru că așa vreți voi pentru copiii voștri. Nu pentru că vă zic eu, nu pentru că vă zice medicul, nu pentru că vă luați shaming de la societate, ci pentru că, poate, decizia pe care o veți lua Este cea mai bună pentru siguranța copilului vostru. Și cu asta o să încheiem acest material. Îi mulțumim lui Sorin care a făcut acest edit superb. Vă mulțumesc vouă că sunteți aici. Faptul că sunteți aici, cum am mai zis, este baza activității noastre. Așa că orice like, orice subscribe, orice comment pentru algoritm. Scrie, algoritm, scrie. Hei, nu mă vaccinez. Hei, vaccinistule. Mai primesc mensaje în care oamenii zic, bă, dar pandemia ai încurajat vaccinarea. Scrieți-mi orice. Cum ziceam, asta este baza pe care noi facem aceste cercetări, aceste materiale care sunt sper educative în final. Și, apropo, vă aștept pe 21 ianuarie la primul meu aveniment în care ne vedem față-înfață. Avem două conferințe, vorbind despre somn, vorbind despre vise, interpretarea viselor, ce se întâmplă în noaptea în somn. Avem o masă super sănătoasă și avem și un recital de jazz de care ne putem bucura toate astea pe 21 ianuarie. Biletele le găsiți pe bunbine.ro. Pe bunbine.ro o să găsiți detalii și despre următoarele evenimente pe care eu și cu echipa mea le vom organiza. În fine, nu mai lungim, vă mulțumesc că ați fost aici, rămâneți sănătoși și fericiți, aveți grijă de voi și faceți alegeri corecte pe curând. Și, apropo, în acest material puteți să vedeți ce să faceți dacă copilul vostru a răcit și cum să vă pregătiți pentru o noapte cu un copil răcit, pentru că noaptea cu copilul răcit o să fie clar mai grea decât ziua. Toate informațiile aici.