Ce este HIPONATREMIA și de ce poate fi periculoasă?

Când hidratarea devine periculoasă vara, nu mai e suficient doar să bei apă, trebuie să știi cum să bei apă și ce să faci în anumite situații. Inclusiv cu recomandările de genul, hei, e cald afară, hidratează-te, bea mai multă apă. Această recomandare de abia 2 litri de apă pe zi nu mai este inteligentă pentru toată lumea. Acest lucru, dacă este făcut greșit, poate să te ducă în spital, Să înțelegem ce e hiponatrimia, ce trebuie să faci, cum trebuie să te hidratezi corect, ce să bei, la urma urmei, ca să eviți această hiponatrimie. Deci, în esență... Mamule, te salut! Dr. Mihail aici și astăzi avem un subiect neașteptat, dar un subiect care necesită atenție și anume când hidratarea devine periculoasă vara. Pentru că nu mai e suficient doar să bei apă, trebuie să știi cum să bei apă și ce să faci în anumite situații. Și această hiponatrimie, cum se cheamă ea medical și o să o explicăm astăzi, se întâmplă din ce în ce mai des pe fondul încălzirii globale. Acum, Noi o să discutăm despre cauzele încălzirii globale. Scopul discuției de astăzi este să înțelegem totuși ce se întâmplă în cadrul încălzirii globale, pe care n-o putem nega. Dincolo de cauzele încălzirii globale, știm clar că de la an la an, temperaturile sunt din ce în ce mai mari, cel puțin în România, dar și pe întreg mapamondul. Deci, temperaturile sunt mai mari. Asta este indubitabil. nu se supune dezbaterii. Vedem, dacă vedem temperaturile medii sau temperaturile maxime, cel puțin în perioada de vară, vedem că în fiecare vară este din ce în ce mai cald. Iar corpul nostru reacționează diferit, iar noi e posibil să nu mai ținem pasul, inclusiv cu recomandările de genul, hei, e cald afară, hidratează-te, bea mai multă apă. Acest lucru, dacă este făcut greșit, poate să te ducă în spital, poate să te ducă la camera de gardă în urgențe, ceea ce se întâmplă și din punct de vedere statistic și avem studii pe tema asta. Unul este studiul pe care îl lăsăm acum pe ecran și îl poți găsi și în descrierea acestui material care se numește Păvara actuală și viitoare a hiponatrimiei cauzate de căldură. Un studiu național bazat pe registre. Registre care s-au făcut între 2005 și 2014 în Suedia. Studiul e publicat în 2002 și datele în mocer sunt mai clare acum și studiul acesta arată că odată cu creșterea temperaturii medii, sute de oameni ajung la spital cu această hiponatrimie. Doar ca și comparație, se pare că între 2005 și 2014, cazurile hiponatrimie au crescut la 2,26 cazuri de hiponatrimie la milion de persoane liniuțe zile, la 25 de grade Celsius. Ce înseamnă asta între răducere liberă? Este că dacă avem un milion de oameni în România care se expun timp de 10 zile La temperaturi medii de 25 de grade Celsius, din aceasta expunere, vor rezulta 226 de cazuri in acele 10 zile de hiponatrimie severa. Dar atentie, vorbim de 2025! și de anii care urmează, temperaturile medii în România nu sunt de 25 de grade Celsius, se duc spre 30-31 de grade Celsius. Când vorbim de temperatură medie, ne referim la media pe toată durata zilei, dar ne referim și la maximele pe care le avem în țară, care pot ajunge la 40 sau chiar pot depăși 40 de grade Celsius. Și dacă vorbim de aceste maxime și vorbim de România și vorbim de cazuri de hiponatremie și medie, și ușoară, atunci cred eu că ajungem la zeci de mii de cazuri de hiponatrimie pe care vreau să le înțelegem și să le prevenim și acesta este scopul materialului de astăzi. O să înțelegem ce e hiponatrimia. După acest material o să devii expert în hiponatrimie și o să înțelegi de fapt ce înseamnă hidratarea corectă și cu ce trebuie să ne hidratăm. O să înțelegem care sunt populațiile în risc. Sunt anumiti pacienți care iau anumite medicamente care îi predispun la risc de hiponatrimie. Sunt anumite grupe de pacienți vârstnici, vorbim și despre ei, și o să vedem care sunt măsurile de prevenție. Ce trebuie să faci, cum trebuie să te hidratezi corect, ce să bei, la urma urmei, ca să eviți această hiponatrimie. Vorbim și despre simptome și așa mai departe. Deci, în esență, Hiponatremia este o problemă care este din ce în ce mai des întâlnită, din ce în ce mai multe persoane se prezintă la camera de gardă cu probleme serioase, ea poate să fie fatală, este cauzată de încălzirea globală și de faptul că corpul nostru se comportă diferit la această căldură și că simplu sfat de a te hidrata nu mai este suficient, trebuie să știi cum să bei apa. Și să începem discuția direct despre ce e hiponatremia și de fapt ce este sarea și care este rolul sării. Sarea, adică natriuclor, sau sodiu clor și de acum încolo, ori de câte ori vorbim despre sare, sau sodiu sau natriu, o să ne referim la același lucru. Practic componenta de electrolit, componenta funcțională din sare este acest sodiu. Sodiu este sinonim cu natriu, e același lucru. De aceea se cheamă hiponatremie, dar vorbim despre sodiu. Lipsa de sodiu este hiponatremie. Și sare este extrem de importantă pentru corpul uman. Corpul uman nu poate funcționa fără sare. Uneori putem să depășim cantitatea de sare pe care o mâncăm. Recomandările generale sunt de a consuma 5 grame de sare pe zi. Se pare că în studii ample această recomandare nu prea are sens. Recomandarea de 5 grame de sare pe zi nu prea are dovezi în spate. Iar în studii ample se pare că cei mai sănătoși oameni consumă undeva la 10 grame de sare pe zi. Cei care consumă sub 10 grame de sare pe zi, vorbim de zile obișnuite. pare să aibă probleme de sănătate și cei care consumă peste 10 grame de sare pe zi pare să aibă și ei probleme de sănătate. Deci 10 grame de sare pare să fie undeva un spot optim cu toate care comandările internaționale vorbesc despre 5 grame de sare pe zi. În orice caz, sare găsim în apă, în apă minerală, sare găsim în alimente și sarea este crucială, este super importantă pentru sănătatea noastră, pentru că acel sodiu din sare este electricianul corpului tău. El generează curenți electrici la nivelul membranei celulare. Membrana celulare, ca să transmită chestii, ca să facă schimburi, are nevoie de acești curenți electrici care sunt făcuți cu ajutorul sodiului. Astfel, generând curenți electrici, inima ta poate să bată, mușchii tăi se pot contracta, nervii transmit semnale către țesuturi și lucrurile funcționează. Deci sodiul este electricianul corpului tău. Când este insuficient, impulsurile electrice sunt afectate și se manifestă fie neurologic prin convulsii, stare mentală alterată și o să vedem alte simptome pe care le avem, sau simptome cardiace, aritmii și altfel de pățănii. Un alt lucru pe care îl face sarea este să fie un pas din calape. Sarea menține apă acolo unde este sare. Dacă nu ai sare, nu mai ai apă. Problema hiponatrimiei este ca ai apa dar nu ai sare. Și ce face sarea ca paznică la ape? Ea menține lichide în vase de sânge prin presiune osmotică și când e prea puțină, apa părăsește vasele, intră în sesuturi și apar edemele periferice, umflarea mâinilor la greză sau edem cerebral care e de fapt foarte periculos și fatal în unele situații de hiponatrimie severă. Ca și analogie putem să ne transformăm că corpul nostru este ca un râu și de fapt corpul nostru e făcut din sânge și din celule. sau sânge, plasmă, celule și putem să ne închipuim că sângele acela este un râu iar celulele noastre sunt niște baloane pline de apă. Și fix așa se întâmplă, corpul nostru este format din sânge care este ca apa din râu și celule care sunt baloane pline cu apă. Și râul Adică sângele și celulele au sare în interior și există niște reguli foarte clare, niște reguli biologice care mențin echilibrul acelui sodiu. Deci sodiul din râu trebuie să fie în echilibru cu sodiul din celule. Acum imaginează-ți că tu fie bei prea multă apă deodată. Am vorbit despre excesul de apă și intoxicația cu apă într-un alt material de anul trecut, o să-l punem în descrierea acestui material. Tema de astăzi este ușor diferită. E de fapt destul de mult diferită. Deci tu poți să vei fie prea multă apă și aduci prea multă apă sec în acel râu și nu mai ai sare suficientă ca și concentrație sau tu poți să prinzi o secetă. Apa din râul se evaporă, se absoarbe în pământ și se pierde sare. Se pierde și sare, rămâne sarea pe mal. Și tu după aia vii și refaci acea apă. Plouă cu apă nesărată. Și atunci concentrația de sare se va scădea. Practic apa din râu o să dilueze. Se va dilua mult și va scădea concentrația de sare. Dar concentrația de sare se menține în acele baloane plutitoare în celule. Și noi avem acea regulă biologică că acea cantitate de sare trebuie să fie echilibrată. Și ce face corpul pentru a restabili acel echilibru de sodiu este începe să tragă apă în baloane. În baloane avem apă cu multă sare, în râul avem apă diluată, așa că ca să restabilim acel echilibru, ce face corpul? Trage apa. din râu și atunci concentrația de sare o să crească în acel râu și concentrația de sare în celulă o să scadă și va restabili astfel acest echilibru. Ce se întâmplă prin acest mecanism de compensare care funcționează oricum, pentru că noi nu mâncăm mereu sare, ai mâncat acum sare, după aia 5 ore nu mănânci sare. Lucrurile astea compensează mereu acest echilibru de sare din râu și din acele baloane, dar când concentrația de sare scade brusc în râu, acele celule, acele baloane se umflă rapid de apă și cresc în volum. Dacă baloanele se umflă de apă, ele cresc în volum. Astea se întâmplă în țesuturi precum mușchi. Mușchii pot să crească în volum și se pot crea edeme și asta nu este o problemă. Dar celule care se umflă de apă sunt și celule cerebrale. Și în cazul acesta apare edemul cerebral care poate să ducă la probleme și la dezechilibre. Deci ăsta este rolul sării în principiu. Este un electrician al corpului și este un paznic al apei. Menține electricitatea prin corp stabilă și păzește apa din sânge și din celule. Când l-ai dat peste cap, el nu mai păzește bine apa și raporturile de apă din sânge și celule încep să fie chaotice, celulele se umflă în volum și asta face celulele disfuncționale. Mai mult decât atâta în creier, trebuie să ne gândim că nu avem loc pentru expansiunea acestor celule. Deci dacă celulele cerebrale încep să se umfle de apă, ele nu mai au loc unde să se ducă și apare demul cerebral care este periculos pentru viața noastră. Deci ăsta este rolul sării. Ce se întâmplă însă vara și ce se întâmplă în contextul acestor canicole, în zile foarte călduroase în care noi nu avem o încăpere climatizată în care noi trebuie să ieșim afară, trebuie să mergem prin soare, trebuie să cărăm niște pungi, trebuie să facem efort. Ceea ce se întâmplă este că încep să transpiri. Un om poate să transpire 1 litru pe oră sau 2 litri pe oră de transpirație sau în cazuri extreme, la activitate foarte intensă, poate să transpire până la 3 litri de transpirație pe oră. iar un litru de transpirație pierde între 2 și 3 grame de sare. Deci asta înseamnă că un om care transpiră între 1 și 3 litri de transpirație într-o oră, poate să pierdă între 3 și 9 grame de sare în acea oră. Iar recomandarea noastră este de a mânca, recomandare care am înțeles de la începutul materialului că este ușor depășită și nu are bază științifică, recomandarea este să mănânci 5 grame de sare pe zi. Deci cum poate fi această recomandare validă Vara când tu lucrezi și deodată te-ai dus pe câmp și lucrezi două ore pe câmp și zici, lasă, mănânc puțină sare că așa e sănătos și ai mâncat cinci grame de sare într-o zi și ai mâncit două ore în care ai transpirat trei litri de apă și de transpirație și ai pierdut nouă grame de sare. Pentru că aici în final vine greșeala, tu transpiri 2-3 litri de transpirație, care acei 2-3 litri de transpirație au 2-3 grame de sare pe litru, dar tu după aceea te duci și be apă de la robinet care are sare, dar foarte puțină. Și atunci tu ai un aport de apă fără sare care va dilua acel sânge, va scade nivelul de sodiu, de natriu din sânge, și care te poate duce la hiponatrimie. Deci iată că în acest caz, în comparație cu materialul de anul trecut, nu vorbim de persoane care beau exagerat de mult, ci vorbim de persoane care se expun la căldură, transpiră mult, pierd sare și electroliți prin acea transpirație și nu restituie acei electroliți prin alimentație și prin băuturi cu electrolizi, ceea ce practic au nevoie și nu te teme, nu este un video sponsorizat de vreo firmă care fabrică băuturi pentru sportivi. Câteodată că și alea pot fi utile pentru oamenite persoane, dar există multe alte modalități de a avea un aport de sare ieftin, fără să dai bani pe băuturi cu electrolizi. Apropo, dacă ai chef de astfel de analogii sau dacă nu le înțelegi sau dacă vrei să afli mai multe lucruri, avem un super instrument pentru asta și anume pe drmihail.ro, pe prima pagină avem această secțiune, întreabă-l pe drmihail și bineînțeles nu răspund eu la întrebarea ta, dar la întrebarea ta pe care o scrii în această căsuță răspunde agentul nostru virtual care știe toate materialele de până acum, care o să știe inclusiv acest vlog, pentru că acest vlog intră pe o pagină dedicată de pe acest site și acest vlog o să aibă transcript, adică tot ce vorbesc eu acum o să fie rescris în cuvinte, iar agentul acesta virtual AI va vedea acest transcript și va putea să-ți răspundă din acest transcript. Deci dacă ai întrebări sau sunt analogii pe care nu le înțelegi sau vrei informații în plus, Intră pe drmihail.ro, pe secțiunea Întreabă-l, pe drmihail.ro, scrieți întrebarea și agentul nostru virtual îți va răspunde și îți va da și surse din care s-a inspirat, adică articole sau alte vloguri cu locul exact concret de unde a luat el informația. Și mergem mai departe și vorbim despre hiponatrimie, adică prea multă apă în sânge sau prea puțin sodiu în sânge, pentru că l-ai pierdut prin transpirație. Sau pierdere de sodiu prin vărsături, de exemplu, și deshidratare, pentru că cele două pot fi uneori confundate de pacienți. Și o să lăsăm un tabel pe ecran ca să putem să vedem care sunt semnele și care sunt simptomele și cum diferă ele între cele două. Pentru că de multe ori Cele două se pot asocia sau cele două pot să fie încurcate. Pe de o parte ai pierdut lichide, ai transpirat și ți-e sete și ești deshidratat și bei, pe de altă parte poate ai bud prea mult și ți-ai diluat sângele și ai această hiponatremie. Iată ce se întâmplă diferit în cele două. Când vorbim despre sete, în deshidratare ție ție sete, sete intensă, îți vine să bei apă, Tenție e bine să nu bei prea multă apă, să nu bei litri de apă. Poți să bei ușor 200 ml, după aceea să mai bei 200 ml în 10-15 minute și să te hidratezi ușor. În hiponatrimie însă, când ai prea multă apă în organiză sau prea puțină sodiu, Setea este absentă sau este foarte slabă. Apoi, culoarea urinei. Urinea este închisă la culoare și este rară. Te duci la baie odată la 3-4 ore, faci pipi puțin și pipi este închis la culoare în deshidratare. Ai nevoie de apă. În schimb, în hiponatremie, urinea este deschisă la culoare și urinările sunt frecvente. Alte simptome care apar în deshidratare sunt gura uscată și pielea uscată. Simptome care apar în hiponatrimie sunt confuzie, greață, durere de cap. Dacă bei apă în deshidratare, vei simți o ameliorare. În hiponatrimie, bineînțeles, o să simți o agravare dacă bei apă fără electroliție. Iar semnele fizice la deshidratare sunt mucoase uscate, gura si buze uscate, piele uscata, semn, turgor scazut. Turgor este acest semn in care tu, l-am mai explicat, tu ciupesti asa pielea si ii dai drumul. Daca ea revine repede la loc, asta inseamna ca tu esti hidratat. Daca pielea totusi se mentine sus si revine usor la loc sau incet, asta inseamna ca esti deshidratat. Deci astea sunt semnele in deshidratare, tensiunea arterială este scăzută în deshidratare. În schimb, în hiponatrimie, tensiunea arterială este normală sau uneori ușor crescută. Ai edeme periferice, ele sunt posibile în hiponatrimie cu retenție de apă. De exemplu, poți să ai glezne umflate, ceea ce se întâmplă și în insuficiență cardiacă, unde poți să ai exces de apă. În esență, dacă ai greață, dacă ai amețeală, dacă urinea este clară și nu îți este sete, trebuie să oprești consumul de apă și să mergi la medic sau să suni ambulanța. Și paradoxal, cele două se pot întâlni și o să explicăm când se pot întâlni amândouă. Adică să ai și deshidratare și hiponatrimie la același pacient în același timp. Deci, e foarte important să reținem acest tabel, să reținem aceste semne ca să putem să facem diferența între cineva care pur și simplu a pierdut apă și este sete și trebuie să bea apă și cineva care a transpirat mult, a pierdut multă sare, s-a hidratat și are anumite simptome, dar cu absența de sete, cu o curină de culoare deschisă, dar are confuzie, grață, dureri de cap. Asta e posibil să fie hiponatremie și trebuie să fim din ce în ce mai atenți la aceste semne în timpurile pe care le trăim. Ok, și acum o să vorbim despre tipurile de hiponatremie pe scurt și anume hiponatremie ușoară, medie sau severă. Și ele sunt împărțite în ușoară, medie sau severă în funcție de concentrația de sodiu din sânge. Concentrația normală este între 135 și 145 milimoli pe litru și la hiponatrimie ușoară avem un nivel mai scăzut de sodiu, bineînțeles, între 130 și 134 milimoli pe litru de sodiu în sânge, sodiu seric. Ce se întâmplă într-o hiponatrimie ușoară? De obicei este Hiponatrimie ușoară de obicei este asimptomatică, e descoperită întâmplător la analiză. Te duci la analiză și ți-este ușoară hiponatrimie. Și medicul zice că trebuie să consumi mai mulți electroliți. Dar poate fi asociată cu oboseală, poți să ai o durere de cap difuză, poți să ai o concentrare scăzută, ușoară, ceață mentală, instabilitate posturală la vârstnici, adică risc de căderi și aici se întâmplă ca vârstnicii să cadă și să să aibă fracturi care sunt cauzate de hiponatrimie, eventual greață discretă, lipsa poftei de mâncare, poate trece neobservată, dar la vârstnici, cum spuneam, crește riscul de cădări, fracturi, turbulări cognitive subtile și atenție, vârstnicii sunt cei care sunt în risc să facă hiponatrimie pentru că ei nu simt senzația de sete, nu se hidratează, transpiră, după aia beau apă poate în exces pentru că nu simt sete să zic constant și nu se hidratează constant, bea o apă deodată multă și poți să faci această hipona tremie. Deci astea sunt simptomele și semnele pe care le întâlnim în hipona tremie ușoară, de regulă asimptomatică. Însă dacă concentrația sau nivelul de sodiu scade și ajunge la între 125 și 129 milimoli pe litru, simptomele pe care le întâlnim pot fi confuzie mentală, dificultăți de orientare, letargie, apatie, grață accentuată, uneori vărsături, tulburări de mers, dezechilibru, înmers amențeală stare de slăbiciune generală și irritabilitate în modificări de dispoziție. Atenție din nou, le asociem dacă aceste stări se manifestă după ce am fost afară, la piață, am mers pe jos, am cărat pungi, am transpirat o grămadă, am venit acasă, am but apă de la robinet. Și începem să avem aceste stări, ne gândim că e posibil să avem hiponatremie. Ne ducem din nou la tabelul de mai sus și dacă vedem că avem absența de sete, avem culoare deschisă la urină, avem confuzie, greață, dureri, avem EDM periferice, ne gândim la hiponatremie și o să vedem imediat ce avem de făcut. Există însă și hiponatrimie severă cu valori de sodiu seric sub 125 milimoli pe litru. Simptomele frecvente și periculoase includ convulsii, com, stop respirator, prime, dem cerebral masiv și moarte cerebrală în cazuri netratate. Pentru că tu nu mai ai sodiu, nivelul tău de sodiu este foarte mic. Atunci excesul de apă începe să fie migrat în celule, inclusiv în celule cerebrale care se umflă și ele nu au unde să migreze. Ele nu au unde să migreze pentru că spațiul pe care creierul tău ocupa este unul limitat. E o garsonieră de 30 de metri pătrați care nu crește cu nimic. Dacă bagi prea multe geamantane aici, Se pare ca poti sa ajungi la ceea ce se cheama moarte cerebrala pentru ca atunci cand faci un edem cerebral foarte puternic, singurul loc in care creierul poate sa migreze este prin acest orificiu pe unde trece trunchiul cerebral care îți dă reflexul de respirație. În momentul în care creierul apasă pe trunchiul cerebral și el migrează acolo și se strânge, el se sufocă și asta te face pe tine să te sufoci. Nu mai poți să respiri și practic se instalează decesul pacientului. Această formă de hiponatrimie severă este o urgență medicală majoră. Apare mai frecvent dacă hiponatrimia se instalează rapid. Deci, atenție! Persoanele vârstnice care trăiesc cu hiponatremie ajung să se obișnuiască, corpul se adaptează la acea hiponatremie. Însă sportivii care beau litri de apă într-un timp scurs sau oamenii care din vari motive au ieșit afară, au transpirat foarte mult și se întorc și beau foarte mult apă, aceia sunt în risc major de a face hiponatremie severă. Sau, nu în risc major, dar aceia au riscul cel mai mare dintre toate cealalte grupe de pacienți să facă hiponatremie severă. Ce e important de știut este că Nu doar valoarea sodiului contează, ci și viteza cu care scade acest sodiu. O scădere bruscă în 48 de ore sau sub 48 de ore e mai periculoasă decât o scădere lentă. Acum, hai să vorbim despre persoanele care pot face această hiponatrimie. Până acum am înțeles că e important să ne hidratăm inteligent, o să vorbim și despre asta imediat, și că dacă bem prea multă apă deodată, pentru că ne este foarte sete, sau bem preventiv prea multă apă, litri de apă, sau transpirăm mult și pierdem multă sare și nu compensăm această sare, ajungem la această hiponatrimie, celule se umfla iurea, sarea care, sau sodiu care este un electrician al corpului, nu mai funcționează cum trebuie și apar aceste dezechilibre care pot da simptome ușoare până la deces. Persoanele care sunt cele mai predispuse sunt persoanele vârstnice, sportivi, pacienții cu boli cronice și alte grupuri vulnerabile de pacienți și în special pacienți care iau medicație cronică, o să vă linguie despre medicamente care pot duce la hiponatremie. Acum, persoanele vârstnice au o funcție renală slăbită, au o senzație de sete redusă, au de regulă boli cronice din păcate, cum ar fi insuficiență cardiacă, insuficiență renală, iau medicamente și toate aceste lucruri, luate la oaltă, predispun persoanele vârstnice să facă hiponatremie, dacă ai bunici. Pe vreme caldă e atât de important să-i suni, să le explici că trebuie să-și cumpere o apă minerală, carbogazoasă, să le explici că e ok, chiar dacă au tensiune arterială și medicul l-a recomandat să mănânce fără sare, să le recomanzi, să ia legătura cu medicul lor, Și să întrebe, pe această perioadă caldă, când transpiră și beau multă apă, oare au voie să mai adaugă un pic de sare, ținând cont de tensiunea lor arterială și de medicația pe care o iau. E atât de important. Da, nu trebuie să faci tu recomandări bunicului tău cardiac să mănânce mai multă sare, dar îi poți recomanda să vorbească cu medicul despre asta. A doua categorie la risc, categorie de persoane expuse la hiponatremie, sunt sportivi, maratoniști cicliști care transpiră masiv, în special maratoniști amatori care au zis vara, hai că am făcut 40 de ani, fac primul meu maraton. Și fie se duc și transpiră masiv, fie se duc și fără să știe ce fac, beau foarte multă apă preventiv. Sunt persoane care au un risc să facă hiponatrimie. Beau și apă multă și transpiră ulterior și pierd sodiu, mai beau apă și tot așa își diluează sângele. Dacă beau doar apă, sângele se diluează și Ajung la risc de hiponatremie. Al treia categorie de pacienți expuși, de oameni expuși, sunt pacienții cu boli cronice, cu ciroză hepatică, sindrom nefrotic, când-s finață renală. Organismul îi ține lichide și pierde sodiu în aceste afecțiuni. Și alte grupuri vulnerabile, persoane cu turburări psihice, sunt persoane care au polidipsie, adică o setă exagerată fără motiv fiziologic și care pot să bea foarte multă apă și să-și dilueze sângele în felul ăsta. Consumatori de ecstazii. Au fost cazuri de persoane care au consumat fie ecstazii, fie alte amfetamine care se pare că ne cresc senzația de sete, ne încălzesc foarte tare corpul și pot duce la această hiponatrimie. Persoane cu diete sărace în sare și în proteine, persoane care țin diete extreme, dar dacă tu mănânci doar pâine fără sare și bei ceai ca să slăbești, de exemplu, n-ai un aport de sare, proape deloc. Și asta poate să fie ok o perioadă de timp, dar dacă prinzi o zi cu multă transpirație și mai faci niște sport ca să slăbești și mai mult, e posibil să ajungi la hipona tremie. Acum vreau sa vorbim separat despre medicamente care pot favoriza hiponatremia. Atentie mare, daca iei aceste medicamente, asta nu inseamna ca ar trebui vreodata sa schimbi singur schema de tratament. Asta este un lucru mai periculos decat ceea ce se poate intampla in cazul hiponatremiei cauzate de aceasta medicatie. Dar ce poți să faci este să ții cont că aceste medicamente pot să favorizeze hiponatrimia prin varii mecanisme pe care nu le discutăm acum și să vorbești cu medicul tău despre asta dacă iei aceste medicamente. În primul rând, vorbim despre diuretice tiazidice. Sunt medicamente care elimină apa și sarea prin urină. Persoanele care au hipertensiune, de exemplu, s-au EDM-e. Iau aceste diuretice pentru a elimina forțat, pentru a forța renihii să elimine apa și sarea. Acestea sunt cea mai frecventă cauză medicamentoasă de hiponatrimie și vorbim despre medicamente cum este hidrocloratiazida. Este disponibilă ca medicament individual sau în combinații, de exemplu în medicamentul Nefrix. vorbim despre indapamid, este disponibil sub nume de indapamid tertensiv sau indapamil sau cloratalidon. Aceste medicamente sunt prescrise frecvent pentru hipertensiune arterială, dar cresc riscul de hiponatrimie. Dacă ai aceste medicamente, sună medicul și întreabă-l ce trebuie să faci, ce regim să ții, Dacă e foarte cald afară și tu bei mult apă și transpiri și el te va ajuta. Apoi vorbim despre antidepresive. Cum ar fi inhibitorii selectiv ai recuperării serotoninei? Sunt substanțe care ajung în creier și care nu lasă receptorii de serotonină să recupereze serotonina. Astfel crește nivelul de serotonină în creier și astfel sunt reduse simptomele depresiei. Vorbim despre Prozac, Zoloft, Cipralex. Aceste substanțe cresc nivelul de serotonină în creier blocând și pot provoca hiponatremie prin sindromul de secreție inadecvată de hormon antidiuretic. Riscul de hiponatremie e mai mare la vârstnici femei și în primele săptămâni de tratament inițiat. Apoi vorbim despre pacienții care au epilepsie. și anumite antiepileptice pot crește riscul de hiponatremie. Vorbim despre carbamazepină sau timonil și mai rar, dar este descris, să faci hiponatremie la pacienții care iau acid valproic, adică Depakin. Dacă iei aceste medicamente, e bine să vorbești din nou cu medicul tău și să vezi ce poți să faci ca regim, ca hidratare, ce să mănânci, ce să nu mănânci, pentru a evita hiponatremia, în special dacă faci parte din acele persoane care au un risc mai mare, da? Am menționat acești oameni, persoane vârstnice, sportivi, pacienți cu boli cronice și grupul vulnerabil de pacienți. Apoi analgezicile, opioidele, morfina, tramadolul pot crește riscul de hiponatremie și antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofen, diclofenac pot agrava hiponatremia prin mecanism renal, dar mai rar. Inhibitorii de pompă de protoni, adică protecție gastrică, omeprazol, pantoprazol pot duce la hiponatremie și sau cresc riscul de a face hiponatremie la pacienții care iau această medicație și medicamente citostatice cum este ciclofosfamida și vincristina pot să crească riscul de hiponatremie. Ce înseamnă asta? Din nou zic, nu înseamnă că trebuie să întrerupi oricare din aceste medicamente, ci înseamnă că trebuie să știi de acest risc. Și dacă pui la oaltă faptul că iei această medicație și ai acest risc un pic mai mare și că trebuie să petreci timp afară unde sunt 40 de grade Celsius și că urmează să transpiri și că nu ai o apă la dispoziție sau poate trebuie, știi de acum ce tip de apă trebuie să ai la dispoziție, toate astea la oaltă te pot pune în situația în care tu să practici prevenție. Să suni medicul tău, să-l întrebi ce măsuri de precauție în plus să iei. Poți să-i spui că ai văzut un băiat pe YouTube care vorbea despre asta. Dar poți să nu îi spui, nu știu, și să-i zici, hei, uite, iau acest medicament și am văzut în prospect că poate să ducă la hiponatremie. La ce trebuie să fiu atent? Pentru că mă duc pe câmp și lucrez două ore. Sau trebuie să stau afară, sau trebuie să mă duc în piață să caut alimente, nu știu. Și o să transpir. La ce să fiu atent? Asta trebuie să faci. Sau asta poți să faci. Acum, hai să vorbim despre cum previi hiponatremia. și cum practici hidratarea inteligentă. Și aici această recomandare de abia 2 litri de apă pe zi nu mai este inteligentă pentru toată lumea. Pentru că cantitatea de apă depinde de vârsta ta, de sexul tău, de greutatea pe care o ai pentru că poți să fii o femeie de 50 de kg sau poți să fii un bărbat de 100 de kg. În mod cert, cele două persoane au nevoie de cantități diferite de apă. Apoi dacă ești femeie și ai 50 de kg și stai acasă și ești sedentară, în mod cert o să bei mai puțină apă decât un bărbat de 90 de kg care lucrează toată ziua cu corpul afară în căldură. Și depinde foarte mult de temperatură ambientală, pentru că dacă stai și te uiți la televizor e posibil ca 2 litri de apă pe zi să fie Dar dacă lucrezi în câmp, e posibil să ai nevoie de mai mult de 2 litri de apă. Indicatorul cel mai important însă, sau indicatorul de care ne putem folosi și de care ne putem aminti ori de câte ori ne ducem la baia și facem pipi, este culoarea urinei. Este un indicator esențial. Dacă urina este galben-pai, atunci e ok. E ok cu cât apă bei. Înseamnă că ești suficient hidratat și poți să continui același nivel de hidratare. Dacă urina este închisă la culoare, asta înseamnă că tu ești deshidratat și dacă urina este incoloră, asta înseamnă că e posibil să fii băut prea multă apă. Acum, ce apă este bine să bei? Este bine să bei apă minerală și eu în cazuri de acest tip, prefer și în general beau apă carbogazoasă. Și mă miră cât de mulți oameni încă au impresia că apă carbogazoasă este nesănătoasă, că se topește oasele, că provoacă arsuri gastrice și așa mai departe. Acest lucru este complet neadevărat și este contrazis în majoritatea studiilor care studiază apă carbogazoasă sau în general ingestia de apă. Acum, apa carbogazoasă poate să fie carbogazoasă din două surse. Poate să fie natural carbogazificată sau carbogazificată în fabrică unde se produce. Cea mai bună apă este aia natural carbogazificată și atenție, uitați-vă pe etichetă pentru că de multe ori Ele sunt înșelătare. Dacă te uiți și scrie apă minerală naturală carbogazificată, asta înseamnă că asta e apă minerală care curge din munte. E luată dintr-un izvor montan probabil. Deci apă minerală naturală și e carbogazificată probabil în acea fabrică. Ce trebuie să scrie de fapt pe etichetă este apă minerală natural carbogazificată. Deci noi căutăm pe etichetă acest natural carbogazificat. Adică e carbogazificată natural, în natură. Și la noi în țară există mai puține izvoare, mult mai puține, care vin direct cu apă carbogazificată, dar noi pe alea le căutăm pentru că este logică acea apă. care curge printre roci, dacă ea este natural carbogazificată, adică are acel dioxid de carbon în ea și e carbogazificată din munte, ea prin această carbogazificare va eroda mai multe roci și va strânge mai multe minerale. De aceea, dacă te uiți pe eticheta unei ape care este natural carbogazificată, Sau dacă te uiți la o apă minerală naturală carbogazificată, deci apă minerală naturală carbogazificată e păcăleală, este carbogazificată în fabrică. Apă minerală natural carbogazificată, deci dacă te uiți pe eticheta ape și nu arată aici, o să vezi compoziția chimică apei și o să vezi cât calciu, magneziu, sodiu, bicarbonată are apa respectivă. Și sub această compoziție chimică o să vezi ceea ce se cheamă TDS, adică total solide dizolvate. Și aceste solide dizolvate, substanța solidă din această apă, este practic reprezentată de acești minerali. Și acest TDS, pentru a servi scopului nostru de a introduce electrodisiție în organism, trebuie să fie peste 1.000. Și o să vedeți că atunci când scrie pe etichetă apă minerală naturală carbogazificată, e carboagazificată în fabrică, o să avem... substanță solidă puțină, de ordine la 100, 200, 300. Și dacă e o apă care este natural carbogazificată, adică e carbogazificată în munte, o să ai substanță solidă peste 1.000. Și aia ne interesează, aia este apa care ne aduce înapoi electrodiți în corp, inclusiv sodiu. Acum, ce poți să mai bei? Poți să mai bei ceai verde, băuturi fermentate, kombucha, poți să bei compoturi neîndulcite, poți să bei saramura aceea din murături, e ideală pentru situații de genul ăsta. Ce trebuie să eviți? Trebuie să eviți sucuri carboazoase, trebuie să eviți diuretice naturale care sunt în alcool și care sunt în cafea. Cafea aș zice că e un diuretic dacă o consumi exagerat. Zori, după cum știi, este brand-ul meu de cafea, este cafea curaturată de mine și cafeaua asta este excelentă. Poți să intri pe site, pe Zori.ro, să te duci la Resolution să citești comentariile. Comentariile sunt efectiv delicioase și faptul că oamenii au început să cumpere masiv Zori și să comenteze pe site și să ne spună că le place asta pe mine, asta mă mulțumește atât de mult, așa că cei care beau deja Zori Resolution vă mulțumesc că faceți asta și că vă place același gust de cafea care îmi place atât de mult și mie. Deci da, e bine să eviți excesul de cafea și e bine să eviți, cum am zis, băuturi, berea dezhidratează și ea și băuturile alcoolice în general. Ce pot să consum dincolo de apa asta minerală care este natural carbogazificată, poți în cazuri specifice, dacă știi că te duci pe câmp și muncești mult, dacă știi că ai un maraton, dacă știi că ai o activitate fizică, că te duci într-un oraș și e canicolă și vrei să te plimbi la prânz, poți să-ți iei o băutură cu electrolyți, poți să-ți iei Soluții de rehidratare orală din farmacie, pentru că e mai bine să le ai decât să nu le ai. Și cum să bei această apă? E bine să bei des, dar puțin, câte puțin, să bei 100-200 mililitri pe oră, să eviți șocurile de un litru deodată. Sunt oameni care fac binge drinking, unii beau preventiv. înainte de a face sport, înainte de a merge la alergat, poate nici nu transpira, dar beau 2-3 litri de apă deodată. E bine ca apa să fie la o temperatură de 12-15 grade Celsius, asta e temperatura optimă la care apa se absoarbe, dar dacă n-ai o problemă, dacă nu ești în grupa de risc, dacă nu suferi de hiponatrimie, poți să te bucuri și de apă rece, poți să iei apă rece, să pui gheață în ea, să o bei așa, ea întâi se va încălzi în corp și după aceea o să fie absorbită. Deci o să ai o absorpție un pic mai lentă, dar dacă n-ai nicio problemă, bucură-te de această apă. Alimentele în măceri pot să ajute și ele. Chiar dacă recomandarea oficială este de 5 grame de sare pe zi, de fapt studiile ne arată că 10 grame de sare consumă oamenii cei mai sănătoși. Deci poți să pui în perioada asta în care este atât de cald afară, să pui un pic de sare peste salata aia, să pui un pic de sare în supă, să pui un pic de sare peste pâinea aia cu unt, care e delicioasă, pâine cu unt și pui un pic de sare și da, calculează-ți totuși aportul de sare ca să nu treci de cele 10 grame, dar 10 grame sunt ok, în special într-o astfel de perioadă. Alte surse de sodiu sunt brânzeturile sărate, murăturile, roșiile, algele, măslinele și e bine să le completezi și cu surse de potasiu, pentru că potasiul menține echilibrul lichidian în celule Iar sodiul menține echilibrul extracelular. Iar surse bune de potasiu sunt cartofii, bananele, avocado, legume verzi, pepene galben și alte legume. În general, dacă mănânci mâncare colorată, formată preponderant din legume, fructe, lactate, carne, nu ai cu ce să greșești. Și ca și concluzie, ce poți să faci dincolo de prevenția asta, dacă știi că ești în grupul de risc, este să vorbești cu medicul tău. Fă-i o listă cu simptomele pe care le resimți în perioada asta, dacă le resimți, cu medicamentele pe care le administrezi și dacă ai recunoscut medicamentele din lista pe care am enumerat-o mai devreme, Și vezi, ai recunoscut că ei unul dintre acele medicamente, sau combinații de medicamente, specifică-i că ele dau un risc în plus de hiponatremie și întreabă-l ce poți să faci tu. Întreabă-l câtă apă poți să bei zilnic și ce poți să mănânci. Fă-i o listă în care să-i spui câtă apă bei. ce mănânci și el pe baza asta să-ți dea niște sfaturi. Și cum ziceam din nou, dacă ai bunici în perioada asta călduroasă, sună-i, vorbește cu ei, trimite-le acest material, trimite-le site-ul drmihail.ro și învață-i să se informeze acolo, să intre pe drmihail.ro la secțiunea de întreabă pe drmihail și să scrie acolo cum poți să eviti hiponatrimia, care sunt alimentele cu mai multă sare. Poți să întrebi orice și AI-ul nostru caută în toată baza noastră de date și vine cu niște răspunsuri legiți. Ce poți să-i faci este să-i trimiți site-ul nostru și să-l inviți la secțiunea subiecte. Dacă intri la drmihail.ro, imediat după întreabă pe drmihail vezi subiecte, cele mai căutate subiecte. Așa că poți să explorezi sisteme precum somnul, sportul, sănătatea mentală, nutriția, bolii autoimune. Uite, dacă dau click pe bolii autoimune, avem și articole și vloguri și podcasturi pe tema asta. Și așa avem la fiecare subiect. Deci dacă ești interesat de un subiect anume, poți să te duci acolo și poți să vezi exact toate materialele din cadrul subiectului respectiv. So, acesta a fost materialul despre hiponatrimie și de ce doar bea apă vara nu mai este un îndemn valid. Dacă îți mai zice cineva, hei, e vară, este cald, bea mai multă apă, Tu deja știi că știi mult mai multe decât el. Poți să zici ok, beau apă, dar nu foarte multă și trebuie să beau apă cu electrolizi, trebuie să beau apă minerală, natural carbogazificată, care a fost carbogazificată în munți și acea carbogazificare a scos electrolizi din munți și eu beau apă cu minerale naturale și beau apă ponderat și am grijă să nu transpir foarte mult ca să nu fac hiponatrimie și posibil că acea persoană să nu te mai sună niciodată sau să nu mai vrea să vorbească cu tine, dar poți să-i trimiți acest material ca să învețe și ea. Bun, dacă ai întrebări, scrie-le jos în comentarii. Până atunci, ceau!