Cum poți "desfunda" vasele de sânge? | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Ștefan Busnatu

Din cauza faptului că mulți dintre noi fumează, sângele devine păstor.

Și e un risc real ăsta.

Și e un risc real, da. Nu trebuie să te gândești doar la vase, trebuie să te gândești că colesterolul ăla e și în creierul nostru, e în toate celulele noastre.

De ce caută totuși oamenii aceste remedii pentru vase de sânge înfundate?

Tot prăjeli, fast food-uri, snacks-uri și așa mai departe ajungem să avem de 15 ori în alimentație mai mult omega 6 decât omega 3. Fatiseriile sunt peste tot în definitiv și e bine să fim foarte atenți pentru că de acolo apar cele mai multe probleme când vorbim de dezechilibrele metabolice din organismul nostru.

Deja se complică lucrurile.

Pentru că ăsta e și unul din motivele pentru care vedem atât de mulți tineri cu vase înfundate. Ajunge omul la spital în urgență, spunând că s-a certat cu șeful, s-a certat cu soția, s-a certat cu vecinul și l-a luat iară în piept. Media cazurilor de infarct e undeva la 40-45 de ani.

Stressul e principalul trigger?

Realitatea este că și cocktailul ăsta între fumat și administrarea de anticoncepționale Reprezintă un cocktail extrem de periculos când vine vorba de sănătatea cardiovasculară.

Asta-i urmea pentru că aceste suplimente așa sunt promovate.

Reducerea plăcii de colesterol, ce-și dorește toată lumea, se întâmplă atunci când...

Omule, te salut! Dr. Mihaila aici la Boaberi de Cunoastere. Avem un episod in care vorbim despre vase de sange infundate. Atentie! Și despre cum poți să desfunzi aceste vase de sange. Și dacă te miră acest subiect, să știi că și pe mine m-a mirat când am văzut o postare care îmi folosea fața mea, într-un mod fraudulos, și care promova niște medicamente, niște suplimente care în mod miraculos desfundă vasele de sânge, ca și cum ar desfunda o țeavă care este înfundată. Și postarea avea zeci de mii de like-uri și mi-am dat seama că e nevoie de un material care să explice această înfundare a vaselor de sânge. Așa a venit un articol care cred că este cel mai citit articol de al nostru de pe site-ul drmihail.ro, a venit un vlog în care am explicat asta, al doilea vlog în care am explicat ce soluții totuși există pentru desfundarea vaselor de sânge și bineînțeles astfel a venit și nevoia de a discuta cu un specialist care, atenție, fix asta face. Specialisticul cu care vorbim astăzi desfundă vasele de sânge dar într-o sală de operație. Este cel care scoate chiagurile, Este cel care desface vasele care sunt astupate de ateroscleroza și este cel mai în măsură să ne spună dacă ne putem desfunda vasele de sânge și cum le putem desfunda. Vreau să mulțumesc celor de la Unicredit Bank pentru faptul că sprijină podcastul Boabe de Cunoaștere și prin asta sprijină aceste inițiative. educative și alături de noi, probabil că ai bănânii deja, este doctorul Ștefan Buznatu. Este medic primar, cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență Bagdazar Arsenie, este prorector la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București și este un specialist cu o vastă experiență în prevenția și recuperarea bolilor cardiovasculare, inclusiv un desfundat vase de sânge. Ștefan, bine ai revenit la Cum desfundăm vasele de sânge?

Când vorbim de arterele de la inima, un tip de vase, Vorbim de vasele care hrănesc efectiv un mușchi cardiac, vase care pot fi și la nivelul creierului, artere cerebrale și la nivelul membriilor. De fapt, toate organelele noastre au artere care transmit sângele cu oxigen și cu nutrienți ca să trăiască corpul nostru. Pe partea cealaltă, vorbim de sângele care se întoarce către inimă și către plămâni și vorbim practic de vene. care și venele sunt vase și venele sunt și ele problematice în anumite situații, ele având rolul de a prelua, practic, sângele cu mai mult dioxid de carbon și cu mai puțin oxigen, pentru că e utilizat în celule, să-l transporte la inimă și să-l arunce în plămâni, să se producă o remprospătare a lui, cu nutrienți și totodată și cu oxigen, care e necesar vieții. Deci.

Două tipuri de vase de sânge. Arterele au un pic de mușchi, împing sângele oxigenate acolo unde e nevoie de el, le-am putea numi mai importante cumva, nu? Și sunt mai zgomotoase atunci când sunt afectate. Da.

Sunt mai zgomotoase. Zgomot produc și venele, în principiu. Ideea e că mecanismele prin care apar fenomenele astea de înfundarea lor sunt puțin diferite de la artere față de vene, cât și partea de intervenție e puțin diferită și soluțiile terapeutice sunt variabile. De.

Ce caută totuși oamenii aceste remedii pentru vase de sânge înfundate? Deci eu îți repet, am văzut reclama aia cu fața mea, apropo, am făcut și la asta, am făcut o plângere la parchet, poți să faci online plângere la parchet, nu știu cât de funcțională e, pentru că am primit număr de înregistrare, nu are niciun răspuns și aia, cincea plângere pe care o fac. Poți să faci plângere, adică poți să dai report pe Facebook, am făcut asta și Facebook nu a văzut nicio problemă cu faptul că fața mi-e folosită la un supliment no name. Asta înseamnă că se întâmplă frecvent. Nu-mi dau seama ce putem să facem legat de asta. Asta e un alt subiect. Dar m-a șocat să văd o reclamă cu zeci de mii de like-uri pentru vaste de sânge înfundate. Oamenii în comentarii întrebau cum pot să procure, vor să ia mai mult, vor să trimită altora rudelor de afară și după aia inclusiv la articole pe care le-am scris, O adânânță foarte mare, foarte multe vizualizări, foarte multe click-uri. Pe acest subiect, de ce sunt oamenii atât de interesați în a-și desfunda vasele de sânge? Problema.

Se pune că atunci când mergi la un medic și îți spune că ai vasele înfundate la inimă sau la gât, dacă vorbim specific de vasele de la cap, practic discutăm de două organe vitale. Și în condiția în care tu afli că s-ar putea ca lucrurile să meargă prost în viitor apropiat și când discutăm de inimă discutăm practic de viață, capiți o panică. și panica asta te duce să cauți soluții, cum de altfel caută toți oamenii soluții și vor să găsească soluțiile cele mai rapide, în principiu, și soluțiile care îți garantează și că nu sunt riscuri. Tocmai asta vând reclamele astea care apar pe internet, în principiu vând soluții rapide, așa zisele, desfundări ale vaselor de sânge și fără niciun risc, în principiu. Și aici e marea păcăleală, pentru că lucrurile pot deveni extrem de problematice pentru că tu mergi la medic, primești o terapie care să ajute procesul ăsta de stabilizare a vaselor de sânge și să nu existe o progresie către înfundarea completă și luând anumite suplimente pe care nimeni nu le-a testat din punct de vedere clinic și medical, îți crește efectiv riscul de a avea complicații pe acele vase, vase care la un moment dat pot să sângereze extrem de sever. Adică noi nu trebuie să avem în vedere doar că avem zonele înfundate. Noi mai avem și alte vase care s-ar putea să capete probleme odată ce luăm terapii multiple și nu știm exact efectele pe care le au. Suntem în situații în care putem să avem sângerări când efectul efectiv de subțierea sângelui e foarte mare, dar pe de altă parte suntem în situația în care putem să avem și reacții adverse pe alte teme pe care nici nu ne bănuim. Apropo de instabilitatea rinichilor, înfundarea efectivă a rinichilor și odată ce se înfundă rinichii apar probleme majore cu tot corpul în definitiv. Au.

Fost cazuri raportate de persoane care au suferit efectiv de pe urmă acestor suplimente? Sunt.

Cazuri raportate, asta e și motivul pentru care, exact cum ai zis tu, că ai încercat să tragi un semnal de alarmă, s-a anunțat și autoritățile și autoritatea asta națională de medicamente și dispozitive medicale lansează campanii de conștientizare cu privire la Necesitatea oamenilor de a se documenta și a discuta cu un specialist. Asta.

E culmea pentru că aceste suplimente așa sunt promovate. Povestea din spatele lor de regulă este că acest doctor care a descoperit acest supliment miraculos care îți desfundă vasele de sânge și de aceea am fost dat afară și încearcă să mă închidă și să mă facă, dar eu nu vreau să tac. Eu vreau binele românilor, așa că luați acum acest medicament la ofertă, cumpărați două pachete, primiți trei. Așa se promovează acestea și tu ca pacient vezi reclama asta și e o reclamă efectiv criminală, când oamenii nu doar fac profit folosind o imagine pe care nu o pot folosi, ei te pot îndemna efectiv, vind direct, Să renunți la tratamentul criminal al medicului și să iei tratamentul eroului care a fost suprimat de sistem? E.

O poveste care este chiar de film. Mulți oameni ajung să consume astfel de suplimente și eu primesc personal mesaje de la oameni care mă întreabă dacă suplimentele care sunt disponibile pe canalele de social media pentru că se circulă foarte multe reclame pe zona de social media, îi ajută să-și desfunde vasele de sânge și dacă ar trebui să le ia suplimentar și mă dau temă de cercetare pentru că în definitiv când vezi câte un supliment de ăsta ce a mai apărut, de unde a mai apărut, medicina chinezească, din medicina indiană, de unde de mii de ani era și acum a fost descoperit și lansat de un mare medic, încep să studiez și îți dai seama de fapt și de drept că Există niște efecte, sunt anumite efecte care nu sunt dozate și nu sunt evaluate clinic la momentul ăsta. Ideea generală e că dacă ne raportăm la anumite suplimente pe zona de desfundare a vaselor de sânge, poți să ai anumite efecte pe subțierea sângelui. Dar tu nu știi doza optimă pentru organismul tău pentru că suplimentele alea nu au fost testate pe organismul tău sau pe organismul altor mic de oameni pentru a afla o doză terapeutică. Și în condițiile în care nu ai un control pe doza pe care ar trebui să o iei, tocmai ce ziceam puțin mai devreme, riscurile de a avea complicații când vorbim de suplimente care desfundă vasele de obicei, trebuie să subțieze foarte mult sângele. Riscul hemoragic poate să crească extrem de mare și să ajungi să ai o hemoragie, să faci un accident, tu te ferești să nu se înfunde vasul și mori că ți-a sângerat creierul sau ți-a sângerat alt organ și nu a putut fi închisă sângerarea. Și.

E un risc real ăsta. Și.

E un risc real, da. În.

General, ar trebui, din start, dacă vezi că există două tipuri de vase complet diferite, artere, vene, mecanisme diferite de înfundare, mecanisme diferite de desfundare, că acolo ai niște plăci de scleroză, niște ateroame care se bagă pe subintimul, pe sub primul strat al CRRTR. La vene, în schimb, ai trombi care pot înfunda sau poți să ai varice sau tromboză vinoasă profundă. Mecanisme complet diferite necesită abordări complet diferite. Deci când auzi supliment pentru desfundarea vaselor de sânge, e ca și cum ai avea la mașină roți, și motor. Poate să se strice motorul și ai nevoie de mecanic, poate să se strice roata, ai nevoie de vulcanizare și cineva ți-ar vine de kit de reparat mașină. Orice problemă ai o repărăm. Ceea ce din start este dubios. Da, e din start dubios ca și promovare. Dar revenit, ai spus că sunt suplimente care îți pot subția sângele. Există suplimente pe care le-ai putea recomanda unui pacient concret care e în fața ta după o evaluare? Adică există suplimente pe piață nerecomandabile care au efect? Hai.

Să-Ți povestesc care e abordarea pe care o am cu oamenii în general. Pentru că zic oameni în contextul în care o parte dintre noi nu avem o boală constituită și vrem să facem prevenție. O parte dintre noi când ajungem să avem boala, practic discutăm de tratamente mai specifice și mai complexe. Dacă e să ne raportăm la lucrurile care sunt importante ca vasele noastre de sânge să funcționeze bine și să sângele nostru să fie fluid, trebuie să avem în vedere că trebuie să avem un echilibru foarte bun între ce e în sânge când discutăm de celulele care sunt în sânge, celulele roșii, celulele care au rolul în a face cheaguri de sânge să fie echilibrate. Pentru toate lucrurile astea, în principiu, trebuie să facem niște analize de sânge ca să vedem care e statusul celulilor noastre de bază prin sânge și în contextul în care vedem care e situația acolo, putem să ne orientăm ce ar fi deodată. Adică.

Nu vrei să ai sângele nici prea gros, nici prea subțire. Ai nevoie de o zonă optimă.

Sunt cărăuși de oxigen prin vasele de sânge. Când globurile alea roșii sunt prea mari, sângele devine hipervăzcos. E neapărat că sunt situații când pot fi problematice, când sunt foarte mari. Spre exemplu, la niște persoane care fumează, globurile roșii poate să crească reactiv, ca răspuns la faptul că organismul e cam intoxicat cu fum și cu nicotină și trebuie să producă mai multe celule roșii ca să transporte oxigenul. Îl face mai văzcos. Dar nu vorbim de o situație în care să fie apărută în mod specific o boală cardiovasculară. N-am ajuns așa de departe. Și dacă ne gândim ce anume am putea să-i facem persoanele respective să-i mai fluidificăm sângele, în principiu discutăm de partea de suplimentare cu niște elemente de bază. Și aici vorbim de acizii grași omega 3. Din punctul meu de vedere, acizi grași Omega 3, ca efecte, sunt poate printre cele mai bune suplimente care au rolul, în definitiv, de a reduce și inflamația de la nivelul vaselor de sânge, dar totodată au și efectele de subțiere a sângelui, subțiere ușoară, care nu se compară la nivel de activitate cu medicația specifică care se dă, dar sunt elementele pe care eu le recomand de început când încep discuțiile cu oamenii de viața sănătoasă și de prevenție. Și partea de omega-3, în principiu, e important să fie luată și din alimentație, e foarte important să avem în vedere alimente bogate în omega-3 și totodată e important să avem în vedere și partea de suplementare. Trebuie să știm că dacă mâncăm teoretic o porție de somon, care e un pește destul de bogat în omega-3, la 150 grame de somon, avem cam un gram de acest graș omega-3. Suficient, nu? În principiu ai zice că e suficient pentru început, pentru că la bărbat de obicei dozele recomandate sunt cam până la 3 grame de omega-3 pe zi. De asta spun că e important să și mâncăm, dar trebuie să avem în vedere și componenta de suplimentare. Ce.

Alte alimente sunt bogate în omega-3? Alimentele.

Pe bază de semințe, și discutăm dacă semințele de in, spre exemplu, semințele de chia sunt extrem de bogate în acest graș Omega 3 și ar trebui să reprezinte o componentă importantă a alimentației noastre, mai ales când ne raportăm la a pune ceva peste salate ca să ne ofere și o senzație de burtă plină, pentru că sunt și foarte bogate în fibre. În principiu, cam toate tipurile de pește sunt bogate în acest graș Omega 3. Acum n-aș vrea să vorbim specific de pește oceanic, că nu suntem chiar la marginea oceanului, dar e important să aibă în vedere cei care ne urmăresc că ar trebui să consume cât mai mult pește pentru Omega 3 și totodată și pentru cantățile de fosfăr din pește. Sunt.

Totuși studii, unul recent despre care chiar am vorbit cu tine la un moment dat, când mi-am aruncat o leu de pește din frigider, Am citit studiul ăla, era o meta-analiză care arăta că cei care consumă pacienții tini sau oamenii să zicem oamenii sănătoși, non-pacienți care consumă ulei de pește bugat în omega 3 au un risc mai mare de a face fibrilație. Se pare că se întâmplă ceva la nivelul antioxidant sau al subțierii sângelui care te predispune la fibrilație atrială, adică inima ta Când avem noi toate studiile astea, trebuie.

Să avem și un ochi critic de multe ori când le analizăm. Eu personal parcurgând acel studiu și totodată evaluând din punct de vedere al proceselor chimice care au loc în organism odată ce consumi alimente sau suplemente cu omega 3, îmi dă seama că lucrurile sunt destul de eronate la privirea generală din acel studiu, pentru că în acel studiu nu s-a făcut o diferențiere și cu stilul de viață pe care l-au avut toți cei care au fost urmăriți. În toate studiile, în principiu că dacă noi ne raportăm la toată lumea care a luat omega-3, spre exemplu, din populația, nu mă ați aminti exact, parcă era într-o țară nordică studiul respectiv și avea o cantitate mare de omega-3 în alimentație, Nu s-a făcut o corelație și o paralelă raportată la expunerea cu ceilalți factori de risc, adică expunerea pe partea de hipertensiune, fumat, factori de risc care sunt direct relaționați cu tulburele de rit cardiac. Și în condițiile în care s-a analizat doar la nivel general pentru tot lotul, datele au o calitate destul de redusă, astfel încât să fie cuantificate și recomandate la nivelul ghidurilor europene. în.

Sensul în care nu sunt neapărat replicabile sau nu au fost replicate la noi pentru a arăta același risc. Teoretic.

Că lucrurile astea îți pot indica o direcție de cercetare ca să vezi mecanistic ce se întâmplă. Apropo de ce ai zis tu mai devreme cu relația cu tulburările de ritm cardiac. Dar nu poți să atrag o concluzie că există o relație între omega-3 și apariția fibri la zici. Totuși.

Acel studiu îmi arată că există și poți vedea că au efect adverse. Pe mine ce puțin studiul respectiv m-a convins să nu mai iau ulei de pește, pe care l-aveam și îl luam din când în când. Dar cumva faptul că poți obține omega-3 din sumon, din pește, din semințe de cia și așa mai departe, Este încurăjător și te poate îndeplna să ai o dietă mai sănătoasă. Asta.

Da și pe de altă parte apropo de ce zici tu că te-a făcut să te sperii de omega 3. Există limita asta de 3 grame pentru bărbațe, în principiu, până la 3 grame de omega 3. Și femei? Femei cam până la 2 grame. Eu ce aș putea să spun la momentul ăsta e că, lucrând și cu mulți sportivi și cu mulți sportivi care fac activitate fizică de forță, adică antrenament de culturism, fitness și culturism, fiind și medicul Federației Române de culturism și fitness, Am întâlnit cazuri de sportivi care ajung să ia până la 6-12 grame de omega 3. Și asta e o chestie în care eu n-aș putea spune că e o chestie subiectivă, că au ei senzația, dar îi ajută foarte mult pe partea de recuperare după efort. Astea sunt situații în care sunt prezentări de caz. Adică nici ele nu au o putere statistică astfel încât să te facă să iei o decizie cu privire la cantitatea oportună de omega 3. lucrurile sunt la nivel de discuție, dar pe mecanismele specifice pe care le face acidul, grasul, omega 3 în organism, el are rolul de a reduce inflamatia și de a reduce efectiv din corpul nostru, chiar și nivelul de trigliceride, pentru că în mod specific în ghidurile de cardiologie preventivă se recomandă, discutăm de reducerea unor factori de risc, omega 3 pentru reducerea trigliceridelor din sânge. Din.

Suplimente în ghiduri. Toate.

Ghidurile astea ale noastre au niște nivele de indicație. Adică ai un nivel de indicație care e bazat pe niște studii care sunt foarte exacte și care înlătură erorile astea de care menționam. și atunci ai niște indicații că trebuie să îi dai pacientului pentru a avea o viață bună și mai sunt niște studii care zic că mai lasă loc de interpretări și atunci recomandările ar fi bine de luat în considerare pentru pacienți. Avem.

Și o întrebare din comunitate de la ultimul nostru podcast. Și e cineva care întreabă în legătură cu omega-3, care este rolul raportului omega-6, omega-3 și cât de mult contează acest raport. Contextul este că se pare că mâncăm prea mult omega-6 și prea puțin omega-3 și există acest raport între cele două. Da.

Uleiurile omega-6 se pare, tot din punct de vedere al mecanismelor pe care le au în corpul nostru, că au efecte pro-inflamatorii, adică favorizează dezvoltarea inflamației în corpul nostru, și proaterogene. Proaterogene înseamnă că ele practic conduc la depunerea sau accelerează depunerea colesterolului pe vasele de sânge și îngustarea vaselor. Mai.

Exact, excesul lor și nu ele în sine. Excesul.

Favorizează prin mecanismele pe care le au la nivel celular, generează practic favorizarea depunerii colesterolului pe vasele de sânge. Balanța asta într-adevăr e un lucru care e studiat și în principiu se consideră că un raport de 1 la 1 până la 4 la 1 pentru că trebuie să avem în vedere că e mai disponibil uleiul omega-6, dacă se discută de ulei de floarea soarelui, care în țara noastră se obține mult mai disponibil decât uleiul de măsline și decât acizii grașpoli nesaturați cu ulei de pește. Și în contextul ăsta se pare că cei care au o abordare mediteraneană ajung să aibă un raport de omega-3, omega-6, 1 la 1, și în principiu merge până la un nivel de 4 la 1, discutând specific 4 fiind cantitatea de omega 6, 1 cantitatea de omega 3. Deci.

4 la 1, adică ai de 4 ori mai mult omega 6 decât omega 3. Și.

Acolo e o chestie care se păstrează totuși echilibrul ăsta anti-inflamație în corp, pentru că noi discutăm de niște lucruri care trebuie să fie echilibrate, asta înseamnă moderația în viața noastră, dar cu dietele vestice, în definitiv, se pare că raportul ăsta ajunge până la 15 la 1. Adică cu tot prăjeli, fast food-uri, snacks-uri și așa mai departe, ajungem să avem de 15 ori în alimentație mai mult omega 6 decât omega 3. Și.

Raportul ăsta nu este o extremă, e o medie. Adică se pare că foarte mulți dintre noi au un raport apropiat de 15 la 1 față de acel optim de 4 la 1 sau 1 la 1? Da.

Din păcate așa este pentru că mulți dintre noi suntem consumatori de alimente semiprocesate care au un conținut mare de grăsim cu omega 6. Și.

Poți să corectezi acest raport real prin alimentație? Adică este dieta și alimentația corectă un instrument valid, funcțional, care să reducă acest raport? Asta.

În condițiile în care reușim cu adevărat să ne dăm atenție grăsimilor pe care le consumăm și vorbim aici de grăsimile din produsele de patiserie care Eu n-aș vrea să mergem în zona în care, da domnule, trebuie să creștem omega 3-ul ca să balansăm ce se întâmplă cu omega 6. Adică ar trebui totuși să fim atenți la lucrurile pe care le consumăm, care sunt bogate în ulei de floarea soarelui, uleiuri procesate și produsele de patiseriile sunt peste tot, în definitiv. Și e bine să fim foarte atenți pentru că de acolo apar cele mai multe probleme când vorbim de dezechilibrele metabolice din organismul nostru. să reducem cantitatea aia și să încercăm, pe cât putem, pentru că nu trebuie să ascundem că ce vorbim de somon, ce vorbim de ton, ce vorbim de uleiuri de omega 3 și capsule de ulei de pește au un preț și au un preț extrem de ridicat pentru populația din România. Și cred că cel mai inteligent ar fi totuși să avem echilibruul ăsta și să avem în minte că lucrurile pe care le facem, în definitiv, nu fac decât să ne promoveze o îmbătrânire a vaselor noastre și a organismului. Deci.

Să încercăm să avem un aport mai mare de omega 3 și să-l reducem pe ala de omega 6, nu doar să creștem omega 3. Ce alte lucruri ca și alimente sau suplimente pot să ne ajute în calitatea sângelui sau poate chiar în desfundarea vaselor de sânge? Să zicem că avem un pacient care are vase de sânge înfundate și când zicem vase de sânge înfundate ne referim la cele care pot să ducă la infart, la AVC, adică ateroscleroză care începe să se depună, colesterolul ridicat, ateroscleroză, să zic, într-un grad de incipient, când este încă moale, nu este calcificată. Și știm că acel pacient are recomandarea să renunțe la fumat, la alcool, să mănânce mult pește, ulei de măsline, legume, fructe, fibre și să renunțe la cele nocive. Dacă în mod real acel pacient renunță la toate vicile lui și mănâncă exemplare, efectiv cum scrie la carte, poate să aibă un efect vizibil asupra acelor vase de sânge înfundate? Realitatea.

Este că nu. Dacă vasele sunt bolnave și au deja depunere de colesterol pe ele, adaptarea stilului de viață va conduce la stagnarea procesului de îngustare. Dar nu va conduce la regresia efectiva a placelor de colesterol. Ideea generala e ca daca ne raportam la artere, trebuie sa avem in vedere ca sunt depunerile alea pe termen lung de colesterol in peretele vasului de sange. Exact ce ziceai tu, care primul strat se numeste intima. Ala cand se strica, intra colesterolul acolo si se depune. Asta daca se depune, el in definitiv în condițiile în care noi ne controlăm alimentația, n-o să ajungem să ne reducem atât de drastic colesterolul, astfel încât organismul, ca să-și extragă colesterolul, să trebuiască să intre în placa aia efectivă. Pentru că, pe studii de laboratori s-au observat că reducerea plăcii de colesterol, ce-și dorește toată lumea, se întâmplă atunci când LDL-ul, adică colesterolul ăsta rău, ajunge undeva la valori de 15-20 mg pe decilitru. Există.

Și ceva, da? Adică.

Există valori de asta? Ieri am avut un pacient la cabinet care avea 7mg pe decilitru după ce a început un tratament și cu pastile și cu injecții, un tratament mai avansat pentru controlul colesterolului. Eu personal m-am speriat când am văzut că a venit cu colesterolul rău de 7mg pe decilitru pentru că lucrurile nu sunt atât de bine studiate la ce se întâmplă Atât de puțin colesterolul, pentru că nu trebuie să te gândești doar la vase, trebuie să te gândești că colesterolul ăla e și în creierul nostru, e în toate celulelele noastre și când îl reduce atât de drastic, îți pui problema cum mai rezistă celulelele din corpul nostru. El.

Practica LDL, colesterolul este cel care ia colesterol, e o barca, avem un material despre colesterol in care am povestit ca LDL-ul e de fapt o barca care transporta colesterol acolo unde e nevoie de el. Atunci cand tu ai un stil de viata nesanatos, ai inflamatia in corp, acele bari sunt ranite si corpul nu le mai poate retrage din circulatie prin eficat. Atunci el se acumuleaza in sange si ajungi la acel nivel mare de LDL-colesterol. Și pentru referință, recomandarea este să ai undeva sub 100 LDL colesterol la persoanele sănătoase. La.

Persoanele sănătoase. Și.

Când te duci la doctor și zice ai colesterolul LDL 120, 140, 160, e deja un risc. Ți se recomandă un stil de viață mai sănătos. Tu spui că persoanele foarte sănătoase, din ce știu, pot avea un colesterol LDL, un LDL colesterol, adică colesterolul rău, undeva la 50-60, corect? Persoanele.

Foarte sănătoase din toate punctele de vedere. Adică.

Asta e zona optimă pe care o poți atinge și tu spui că studiile spun că trebuie să ajungi cu un LDL colesterol la 20 ca să poți.

Să începi să sub 20. Să observi regresia, să-i cheamăm, adică reducerea plăcii de colesterol pentru că organismul fiind secat de colesterol trebuie să-i extragă de pe unde mai are. Ok.

Deci îl duci într-o zonă atât de mică încât el caută din ultimile resturi și se duce și în aceste plăci de ateron ca să scoată de acolo. Exact.

Da. Și.

E aproape imposibil, adică probabil că este imposibil fără medicație să te duci în 20 de minute. E.

Imposibil pentru că noi trebuie să avem în vedere că cu stilul de viață stabilizăm un organism, dar îl stabilizăm la un nivel exact cum ziceai tu. Îl stabilizezi și poate îl duci la un colesterol de 60-70, dar nu poți să Asta în principiu este o problemă pe care el nu mai poate gestiona odata ce lucrurile s-au depus acolo cand ajunge colesterolul general la 50, prin corectie. Uite.

Eu de exemplu vreau sa vorbim un pic despre acest colesterol si vreau sa-ti dau un exemplu personal, nu ca sa ma consulti aici gratuit la podcast, ci pentru ca poate fi relevant si pentru alti oameni care aud des ca au aceleasi analize. Am avut la un moment dat, anul trecut, undeva in jur de 100 de kg. Mergând la sală, fiind așa mai corpulent, credeam că sunt culturist. Eram de fapt supraponderat cu un BMI de 28 și un colesterol mâncând așa ocazional, adică zilnic câte un dulce. Cu un LDL colesterol, cel rău, care trebuie să fie la riscul meu cardiac, adică neexistent sau nefiind diagnosticat. Ținând cont de vârstea mea, LDL colesterolul meu trebuia să fie sub 100 și eu eram undeva la 159-160. Nu mi-a plăcut analiza aia și tu mi-ai zis că trebuie să încep să iau măsuri de simt de viață un pic mai agresive. Mâncat mai atent, am mâncat cu mai multe fibre și am redus aportul de grăsim saturate și a scăzut LDL-ul la 140. După care am slăbit 10 kg. Acum am în jur de 86-87 kg de la 100. Și cu scăderea asta în greutate, ultima mea valoare a fost de 115. A scăzut la 115. Nu știu încă dacă o să scadă în continuare, adică eu nu știu dacă l-am prins în scădere la 115 și la următoarea analiză care o să fie acum o să fie și mai mic sau dacă mă stabilizez acolo. Dar dacă sunt stabilizat la 115, ce pot să fac eu în plus? Mănânc corect, mănânc 30 de plante nu pe săptămână ci în fiecare zi, nu am exces caloric, Mănânc dulce foarte rar acum și preponderent din fructe, n-am renunțat la grăsimi saturate să zic, adică mănânc o carne de porc sau o carne de vită, dar nu foarte des. Ce altceva aș putea să fac eu ca supliment alimentație, măsuri de stil de viață ca să mă duc și mai jos cu acest colesterol rău? Deci.

Acum tu ești în situația în care faci mișcare. Da, zile. Asta e un lucru care e extrem de important. Greutatea, ți-ai redus-o și ai ajuns la o greutate normală. Aproape.

Am 85 de kg, BMI de 24.9, deci aș putea să mai scadă încă vreo 3-4 kg. Aici e.

O chestiune în care poate ar fi important de văzut cât avem din greutatea asta masă musculară, câte parte de grăsime, câte grăsime viscerală, pentru că și aici sunt niște discuții legate de distribuția efectiva grăsimii în corpul nostru, care poate influența destul de mult riscul cardiovascular și totodată nivelul de intervenție. Apropo de ce ziceai tu, cât de jos să te duci cu valorile de colesterol, da? mănânci bine, echilibrat, regulat și ai o dietă care e normă hipocalorică, adică să te țină pe o linie de echilibru, nu să fii în excedent. La momentul ăsta, dacă e să discutăm în mod specific de suplimente, ar fi de luat în considerare și de cuantificat cam care e cantitatea de omega 3 pe care o consumi tu în fiecare zi, pentru că Omega-3-ul poate reduce trigliceridele, dar reduce într-o mică măsură și colesterolul rău, adică LDL-ul. Și pe lângă Omega-3, un supliment care este extrem de bun și important și chiar este documentat ca obținând un răspuns bun pe valorile de colesterol și chiar pe echilibrarea componentei metabolice când discutăm de sensibilitate la insulină. Avem și berberina disponibilă, pe care eu o recomand pacienților la început sau oamenilor care nu au o boală diagnosticată, pentru a încerca să vedem dacă putem să stabilizăm organismul cu niște elemente naturale. Berberina, tot așa și ea, se recomandă între 500 și 1500 de miligrame și în principiu dozajul îl stabilezi și în funcție de țintele la care vrei să te duci cu colesterolul. Și cam astea ar fi suplimentele de început. Mai există pe lângă berberina, mai există și monocolina, sau drojdea de orez roșu. Există sub diverse forme comerciale, care de altfel reprezintă tot o componentă naturală, să spunem, un supliment natural. Și e interesant asta de discutat că asta e un, din punct de vedere al formulei chimicei, asemănătoare cu o statină de generație.

Mai veche. Acestă monocolină.

Da. Asta face practic trecerea cumva când discut cu oamenii și au îngrijorarea legată de administrarea de medicație hipolipemiantă, dacă nu ajungi la ținte cu omega 3, cu stilul de viață, cu berberina, introduc și partea asta de drojdie de orez roșu pentru urmărit 2-3 luni, reevaluez cum a ajuns colesterolul și după aceea evaluez și dacă sunt implicații la nivelul ficatului, la transaminazie sau la nivelul mușchilor. Din punct.

De vedere al suplimentelor? Din punct.

De vedere al suplimentelor, da. Pentru că odată ce începi să îi dai pe zona de drojdie de orez roșu, care e din punct de vedere chimic, un similar al statinei, după aceea trebuie să vezi și dacă începe să facă ceva reacție adverse. ca și cum ar lua statină. Și atunci îl confrunți pe om după ce ai ajuns după 36 luni de zile de urmărire și vezi exact unde ai ajuns și e o decizie mai orientată dacă e cazul să treci pe medicație hipolipemiantă. Pentru că trebuie să ai în vedere că discutând în mod specific ce îmi povestești cu 115 mg pe decilitru, Asta va conta de-a lungul anilor, poate în următorii 20 de ani nu va conta, dar în următorii 40 de ani sigur va conta. Deci e extrem de important ca LDL-ul, dacă discutăm de longevitate, e extrem de important ca colesterolul ăsta rău să fie într-adevăr pe undeva pe la 70-80, acolo sunt valoarele optime. Uite, lasă.

Să te-l spui, deci LDL-ul contează să fie jos ca măsură în longevitate. În longevitate, da. Asta e foarte tare pentru că căutăm logivitatea în tot felul de proceduri dar nu căutăm să îmbunătățim exact ce știm că ne face rău și ai vrea să spui că la un pacient ca mine care are un LDL de 115 ai interveni? Dacă să zic berberina și monocolina recomandate de tine în cazul în care să zicem mai consulta în cabine și aș fi pacientul tău, dacă în urma acestor suplimente n-aș avea un răspuns, ai interveni și pe un LDL de 120 la o persoană de 38 de ani care mâncă sănătos.

Și face sport? Asta e o întrebare foarte bună și depinde foarte mult și de om în sine, pentru că dacă e un om care e foarte meticulos și urmărim analizele în mod specific pentru că atunci când trecem la discuția de medicație hipolipemiantă, după aceea începem să trebuiască să urmărim și efectele posibile metabolice pe care le generează statinele, Apropo de influențarea sensibilității la insulină și a rezistenției corpului la glucoză, dar dacă vorbești cu cineva care e foarte meticulos și vrea efectiv să facă tot ce se poate pentru a reduce riscul cardiovascular, inițiezi și urmărești foarte bine organismul. Menționam și transaminazele cu începi să urmărești mai atent și componenta de reacție glicemică pentru că și acolo s-ar putea să fie niște modificări pe partea de reacție glicemică și că ne ducem din zona asta și ne ducem pe studii care au apărut apropo de longevitate în impactul pe care luau medicamentele astea de redus colesterol la statinele mai specific în reducerea riscului de Alzheimer. Și practic tot către zona de longevitate te duci, că ai niște efecte pe care la momentul ăsta nici nu le cunoști foarte bine, dar vezi că practic observi că în evoluție practic medicamentele ajung să-ți reducă ția efectiv riscul de Alzheimer și stai și te gândești ce se întâmplă. Tu când ai colesterolul mare îți pui problema în principiu doar pe vasele care sunt mari, că alea îți pun riscul de viață. S-a înfundat la nivelul inimii o coronară, e rău, am pierdut mușchiul. Dar nu prea te gândești la ce se întâmplă cu capilarele, cu firișoarele alea mici, mici de sânge, pe care le ai în creier, care de fapt alea transportă efectiv oxigenul cu nutriențe în tot corpul și alea sunt cele mai mici când ai exces de grăsime, se înfundă, nu mai trece sângele corespunzător și progresiv organul, celula care primește sângele, nu mai primește cât sânge îi trebuie și îmbătrânește La ce.

Vârstă ar trebui să ne monitorizăm acest colesterol? Când începem.

Să dozăm un sânge? Am avut o prezentare acum vreo 4 săptămâni la un congres de specialitate și discutam cu colegii. Era specific pe ateroscleroza, adică sesiunea strict pe înfundarea vaselor de sânge și terapii și ce a mai apărut, inovații. în zona asta și de ce ar trebui să ne ferim și aveam niște discuții legate de când ar trebui urmărit colesterolul și ar trebui făcută intervenție. Există niște cercetări prin America care arată că chiar de la vârsta de trei ani de zile ar trebui făcută, mai ales dacă părinții au istoric de colesterol crescut, ar trebui făcută monitorizarea copilului pe valorile de colesterol și intervenții active, mai ales când ne discutăm de educația nutrițională a copilului, astfel încât, el știindu-se că are un risc pe linie genetică, să se diminueze cât mai mult riscul lui global de a face o boală de asta aterosclerotică, practic, la vârste tinere sau medii. Au copii.

În ziua de astăzi colesterolul crescut? Păi ratele.

De obesitate pe care le aveam în Europa și mai ales în România sunt extrem de mari în rândul populației infantile și asta din cauza faptului că copiii mănâncă excesiv și mănâncă alimente de foarte, foarte proastă calitate. Acum eu ce aș putea să zic dacă toți suntem aici e că am reușit în principiu într-un comitet anul trecut la Agenția Națională pentru Sport, cu sprijinul Ministerului Educației, practic s-a reușit un proiect de introducere a educației nutriționale la clasa pregătitoare 1 și 2, pentru a încerca să îi ajutăm pe copii prin joacă, să obțină de prinderi și să fie mai direcționați către zona de alimentație sănătoasă, tocmai pentru a încerca să facem prevenție în sfera asta, pentru că ăsta e și unul din motivele pentru care vedem atât de mulți tineri cu vase înfundate. Deci ar.

Trebui să ne dosăm colesterolul de la primele analize pe care le facem. Cam așa.

Ar fi cel mai bine. și să.

Intervenim în a-l modifica în sens bun pentru că, într-adevăr, eu analiz a longevității. Nu te încurcă acum, în următorul an, dar te poate încurca în următorii ani. Aproape de această rată crescută a obezității copiii care nu mănâncă bine, colesterol crescut încă din copilărie, ai în ultimă vreme, ce puțin tu în propria ta experiență, mai multe cazuri de tineri care fac boli, cariovascolare, care ajung cu infarți la o vârstă la care nu te aștepta altfel să vezi infart.

Media cazurilor de infart e undeva la 40-45 de ani. Acum dacă e să adunăm toate cazurile care apar într-o gardă de STEMI, adică o gardă.

De infart. Media e.

40-45 de ani. Lucrurile sunt extrem de îngrijorătoare pentru că discutăm noi de impactul suplimentelor pe organismul nostru și nu vorbim doar de suplimente de desfundat vasele de sânge. Vorbim de foarte multe tipuri de suplimente care sunt pentru reducerea greutății și aici e o altă zonă care este extrem de problematică și extrem de relaționată cu impactul pe sistemul cardiovascular al persoanelor. și vorbim de asocieri de substanțe care au rolul lor indirect de a stimula și sistemul cardiovascular. Sistemul cardiovascular care devine foarte fragil în zilele astea pe care le trăim noi, în care oamenii nu sunt doar grași și fumează mult, Sunt și foarte stresați, acum eu sincer cataloghez stresul din toate interacțiunile pe care le am cu pacienți atât la spital cât și la cabinet, îl cataloghez ca principalul trigger al evenimentelor cardiovasculare adverse. Noi avem problemele astea cu plăcile de colesterol care se tot depun pe vase, dar ce ar trebui să înțeleagă toți cei care ne urmăresc e că nu trebuie să ajungă placa de colesterol, avem vasul așa și placa de colesterol e aici și s-a înfundat totuși și gata e problema. Problema asta apare în general la aia care ajung să trăiască 80-90 de ani. Atunci la ei, în evoluție, se întâmplă toate lucrurile astea. De cele mai multe ori, din păcate, noi avem o placă de colesterol care îngustează vasul de sânge 10-20%. Și placa asta de colesterol care îngustează vasul 10-20%, în condițiile în care noi suntem foarte stresați, ea începe să aibă o suprasolcitare din cauza faptului că vasul pe stres se contractă, se strânge. Contractiile astea care se produc într-o manieră o destabilizează placa asta de colesterol. Și ea când e destabilizată, ea se rupe. Problema e că atunci când se rupe placa de colesterol, aia de 10%, organismul percepe că e ca o julitură care s-a întâmplat la piele. Dar nu-și dă seama că e în exterior, că e în interior. Și trebuie să facă chiag, să vindece julitura de unde s-a rupt placa, din vas. Și dacă julitura aia, acolo unde s-a rupt placa, e mare și vin celulele să formeze cheag, se face cheagul local? Chiar cu ala de sânge, dacă e foarte mare, înfundă ala vasul și atunci apare infartul. Deci infartul la tineri nu apare că s-a depus colesterolul de s-a înfundat vasul de n-ai mai avut loc. Pentru că.

Așa te gândești, te gândești, lasă că nu o să la, dacă fumez, la 80 de ani o să fac dita mai, să zic, gâlmă acolo care mi-a stupă vasul. Acum am fix, am o aterosclerozo de 10%, dar de fapt Stressul, ce spui tu, este că el dilată și contractă vasul de sânge până când se rupe asta și se face ca o glugă, nu? Ca un capușon, ca o glugă acolo care începe să strângă chiar. Se face.

Chiar, exact. Vrei să.

Spui că tinerii care vin în gărzile tale și care au infart și după ce îi stentezi, după ce îi salvezi, în discuția cu ei, afli că de fapt au avut un stres înainte de acel infart? De foarte.

Multe ori, da. Au avut o ceartă cu cineva, erau în trafic și simple lucruri care se întâmplă în viața cotidiană se asociază cu fumatul. Adică trebuie să subliniezi că, practic, din cauza faptului că mulți dintre noi fumează, sângele devine văzcos. Ne întoarcem la cauzele alea pe care se formează cheagurile de sânge. și sângele ăsta văscos, practic, e un factor extrem de important de risc că atunci când se rupe placa de colesterol să se facă cheagul ăla atât de mare încât înfundă vasul. Pentru că plăcile se rup în vasele noastre, vin mecanismele reparatorii, se face cheag, dar nu se face atât de mare încât să înfunde efectiv vasul de sânge. Dar dacă noi avem asociat factori de risc care generează vâscozitatea asta crescută a sângelui, atunci când s-a rupt, de asta ziceam eu că stresul e ca un trigger pentru treaba asta, când s-a rupt, cu tot terenul vâscos care e pregătit, chiar acela se face atât de mare încât înfundă vasul și ajunge omul la spital în urgență spunând că s-a certat cu șeful, s-a certat cu soția, s-a certat cu vecinul și l-a luat Gara în piept și după aia după 30 de minute a sunat la ambulanță că nu se mai liniștea durerea. Deci stresul.

Acut când te-ai certat cu cineva, te-ai înervat, poate să rupă acea placă mică de ateroscleroză care duce la acel cheag. În schimb, stresul cronic, cum l-ai putea lega de riscul cardiovascular? Ne poate modifica analizele sau ce se întâmplă cu.

Stresul cronic? În principiu, stresul cronic ne schimbă hormonii din corpul nostru. Și e important că pe termen lung există practic o descărcare mai importantă de cortizol în organismul nostru, în condițiile de stres excesiv. Stresul excesiv se asociază și cu stări de oboseală excesive. Și practic ajungem în situația în care avem un proces de asta de inflamație crescută în organismul nostru. Ca să ne relaționăm efectiv cu boala cardiovasculară, ce face stresul cronic, în principiu ne epuizează tot corpul, nu doar inimă. Dacă noi rămânem în zona respectivă, practic riscăm să ne epuizeze și creierul și la un moment dat o să înceapă să cedeze organele. Cam asta e perspectiva, da? Însă dacă să ne raportăm la evenimentele acute, Loviturile astea care vin direct sub centură, puternice, alea sunt elementele care sunt cele mai marcante când vine vorba de un risc major pentru sănătatea noastră. Pentru că inima când se epuizează, ea poate să se epuizeze prin evenimente acute, cum e un infart, dar poate să se epuizeze și prin insuficiență cardiacă. Progresiv scade capacitatea de pompare a muscului cardiac, forța lui pe epuizarea asta a celulelor și ajungem la alte simptome care sunt generate de un stres cronic. Și asta.

Poate să fie cauza de un stres cronic. Exact. Ai spus că vârsta media cazurilor de infart pe care le vezi în practica ta sunt undeva de 40-44 de ani care sunt cele mai tineri sau zic sau ce alte adică vin și sub 40 de ani oamenii că dacă avem o medie de 40 înseamnă că... Cel mai.

Tânăr care a fost anul ăsta a fost de 21 de ani un pacient, un băiat de 21 de ani și a fost într-o asociere de fumat cu consum de energizante excesive și în cursul nopții s-a trezit direct cu o durere puternică în piept și a fost preluat de ambulanță și a adus la camera de gardă de urgență, diagnosticat cu infarță și ultimul rând a intrat în sală. Mai sunt și situații în care, dacă e să ne raportăm la alți factori de risc cardiovasculari, care înfundă vasele, când ne întoarcem la discuția cu vasele, mai sunt și situațiile în care femeile nu își dau seama de riscurile pe care le generează tratamentele pe termen lung cu anticoncepționale. Anticoncepționalele și ele în sine cresc viscositatea sângelui extrem de mult și mai ales dacă le iei pe perioade foarte lungi fără să faci pauză, îți crești foarte mult riscul de a face cheaguri de sânge și cheagurile de sânge numai pe artere, ci cheagurile de sânge care se pot forma și pe vene. Și cocktailul ăsta între fumat și administrarea de anticoncepționale reprezintă un cocktail extrem de periculos când vine vorba de sănătatea cardiovasculară. Și zic asta pentru că am avut o serie de cazuri de persoane tinere care s-au prezentat și ca factorii identificați, au fost fumat cu consumul prelungit peste 3-4 luni de zile, Prălungit.

Înseamnă câteva luni, adică vorbim despre luni sau ani? Păi nu.

Vorbind dacă trece de 3-4 luni de zile, devine practic un risc independent de formarea cheacului. Deci ai.

Spus că anticoncepționalele pot, sunt un factor de risc independent și de multe ori probabil asociat cu alți factori de risc, adică paciente care iau anticoncepționale și fumează și nu fac sport și nu au o dietă. Ok, dar ai avut și cazuri cu paciente care doar iau anticoncepționale și din cauza asta au făcut infart? Am avut.

Cazuri, da, și aici când discutăm de femei, în general, trebuie să avem în vedere, pentru că la femei se identifică mai frecvent treaba asta, riscul de a avea o trombofilie. Adică de a avea probleme genetice pe partea de coagulare a sângelui cu modificarea unor factori din Unor proteine din corpul nostru care au rolul de a coagula sângele. Deci un.

Factor de risc genetic, adică o predispoziție genetică. De care.

Nu știi. Și nu știi și e anticoncepționale și în situația asta îți crești riscul doar bazat pe faptul că ai luat anticoncepționale.

Vreau să te întreb, sunt curios dacă poți să-mi povestești despre un caz care te-a impresionat și vreau să le aduc aminte oamenilor că tu ești medicardiolog, dar faci și cardiologie intervențională, adică oamenii care fac infart sună la ambulanță, ambulanța aduce pacientul în spital la tine la Bagdazar când ești în garda de STEMI. și tu practic intri cu pacientul în sală, poți să-i vezi vasele de sânge pe un aparat de imagistică special, vezi unde este înfundat vasul de sânge și intri de regulă pe arterea femurală, Tu intri cu un stand pe care îl urmărești imagistic, îl vezi ca o radiografie în timp real, tu ajungi cu acel stand fix unde este vasul blocat și îl deblochezi. Asta faci tu. De asta ziceam la început că tu desfunzi aceste vase de sânge la propriu, adică nu doar prin medicație și sfaturi, ci la propriu îl desfunzi. Ai un caz care t-a impresionat în ultima vreme pe care vrei să îl povestești? Am un.

Caz care e și subiectul pe care am încercat să-l subliniez, cel cu anticoncepționalele de la o doamnă tânără trimisă din teritoriu, care din păcate a venit cu un cheac foarte mare pe artera principală a inimii și lucrurile cel mai probabil s-au datorat fără fumatului și consumului de anticoncepționale pe termen lung peste un an de zile. A avut un cheac atât de mare pe care ne-am chenuit împreună cu colegul meu să-l aspirăm principiul a început încerci să aspiri din el ca să extragi din materialul ăla care e în vasul de sânge și ulterior să după ce ai pregătit vasul foarte bine și vezi efectiv care e calibrul lui cât de mare e să îi pui un stent o gămașă metalică pentru al ține efectiv deschis și și al menține bun pentru a trece sângele prin el Dar a avut un teren de-asta pro-coagulant, adică un sânge atât de vâscos încât la câteva ore după ce s-a terminat procedura s-a înfundat stentul cu totul și lucrurile au fost din păcate tragice și de-asta cred că e extrem de important să avem în vedere că sunt niște lucruri care azi nici nu ne dăm seama efectiv că mâine s-ar putea să nu mai fim și sunt niște lucruri care sunt banale la prima vedere și nici nu îți trece prin cap dar cred că ar fi foarte important ca cei care care urmăresc acest material să dea atenție la toate lucrurile astea pentru că atunci când discutăm de un eveniment acut cardiovascular, azi ești, mâine s-ar putea să nu mai fii. Și atunci e foarte important totuși ce putem să dăm la o parte și nu suntem atât de constrânși să facem pentru a ne face rău, când vorbim de inima noastră, să dăm totuși la o parte, pentru că avem mulți dintre noi copii, avem familii, oameni pe care vrem să-i vedem cât mai mult timp și de asta e important, mai ales când discutăm de prevenție, să dăm la o parte riscurile înlăturabile.

Pentru că mi-e frică ca ele să renunțe fără nicio altă măsură la aceste concepționale, adică nu ar fi neapărat, să zic, o decizie potrivită pentru oricine. Întrebarea e simplă. O femeie care e anticoncepționale, ce poate să facă pentru a se asigura că nu o să ajungă în spital cu un infarct? E foarte.

Bine că m-ai întrebat asta și cred că e foarte important, în primul rând, să știe ce bagaj genetic are. Asta e lucrul de început. Adică să-și facă niște teste genetice pentru strofie. Probleme de coagulare a sângelui. Ăstea sunt un element care îți pot indica în principiu că poate e nevoie de medicații pentru subțirea sângelui. Adică dacă anticoncepționalele sunt date cu un scop E important să evaluezi organismul să vezi dacă există factori de risc pentru formarea cheagurilor și dacă apar, atunci trebuie să ai în vedere reducerea riscului și s-ar putea să fie necesară administrare de medicație pentru subțirea sângelui în paralel cu anticoncepționalele. Pe de altă parte am sublineat și sublineez din nou fumatul. Fumatul probabil că e cel mai important risc în factor de risc, dacă e să discutăm de asuciere și de riscul ăsta de închegare a sângelui și e factor de risc care poate fi dat la o parte și ăsta nu vine cu siguranță la nici o recomandare medicală, ci vine efectiv din dorința noastră de a ne reduce din fenomene de anxietate. Nici nu știu cum să cataloghez oamenii care nu reușesc să să renunțe la fumat, pentru că mulți se plâng de singurătate, se plâng de faptul că nu au liniște și folosesc acest fumat pentru partea de liniște, care e foarte, foarte rău pentru sănătatea noastră. Da, și.

Pot să-ți confirm asta, pentru că sunt fost fumător, am fumat în liceu, am fumat în facultate, Când văd poze cu mine, cu țigara aceea pe combustie, nu-mi vine să cred că făceam eu asta. Adică din perspectivă acum nu-mi vine să cred că făceam asta atunci. Și am reușit să mă las cu multă voință, dar a fost foarte greu. Cred că principala, cred că avem nevoie de un material despre fumar, pentru că principala problemă a fumatului este că se dighizează atât de ușor sub o formă de comportament la care ți-e ușor să renunți. Adică realitatea este că este foarte greu să renunți acelei tentații. Este extrem de greu, e o dependență și în lupta cu fumatul cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl înțelegi este cât de greu ți este de fapt să te lași, adică să evaluezi corect adversarul cu care te lupsi, care e foarte mare si foarte puteric si atunci iti dai seama ca iti trebuie multa vointa, iti trebuie instrumente si exista tot felul de instrumente, exista Există tot felul de terapie în care te lași gradual și renunți la un tip de fumat să fumezi sau vapezi pentru o perioadă scurtă de timp ca să te lași după aia și de acel vapat. Există plasturi cu nicotină care îți dau nicotină constant în corp și nu mai simți acea dorință de a fuma. Ți-e mai ușor să te lași de fumat și după aia renunți și la plasturi. Există soluții. Important este ca oamenii să să caute aceste soluții. Dar da, asta e concluzia ta. Și există.

Și familie, adică să zic așa, dintr-un alt caz, dintr-o gardă în care un pacient mi-a zis cum s-a lăsat de fumat și a fost momentul în care nepoțelul lui a venit plângând cu pachetul de sigări în mâna la el și a zis că bunicul, bunicul, eu nu vreau să te văd că mori, cum scrie aici pe pachetul de sigări. și asta a fost elementul care l-a făcut efectiv pe pacientul respectiv să se lase în urmă cu 20 și ceva de ani de țigări. Și cred că aici e un lucru care este extrem de important. Bineînțeles ai nevoie de suport. E clar că ai nevoie de suport. Și ăsta în principiu e suportul care ar trebui să vină și din partea familiei și a celor apropiați ca să te sprijini în demersul ăsta și să nu fii lăsat la voia întâmplării, că exact cum ai zis tu, e un inamic foarte puternic fumatul când vine vorba de lupta pentru a renunța la acesta. Totuși există.

Oameni care fumează și trăiesc 100 de ani. Așa sunt.

Foarte.

Multe studii în care sunt studiați centenarii, adică oamenii care trăiesc peste 100 și foarte mulți dintre ei fumează, beau și nu au nicio grijă. Nu s-a.

Identificat foarte clar la momentul ăsta. De ce la unele persoane fumatul nu generează injurie vasculară? Pentru că una din problemele pe care le produce fumatul la nivelul vaselor de sânge e că afectează structura vasului ca să se poată depune colesterolul. Noi toți avem o genetică care e variabilă de la unul la altul și în genetica asta avem niște gene care ne generează o protecție sau ne generează un risc, o slăbiciune la anumiți factori. Sunt persoane care, exact cum ai zis tu, fumează 80 de ani, 90 de ani și trăiesc bine, mersi, și le faci o coronarografie ca să mai și confirm că nu au nici plăci de vere de colesterol și cu vasele care sunt extrem de curate. Și lucrurile astea sunt foarte relaționate cu bagajul genetic pe care îl au persoanele respective. Pentru că noi acum începem să intrăm în domeniul ăsta al medicinei personalizate, începem să intrăm în domeniul riscului cardiovascular generat genetic pe care îl avem, dar n-am ajuns acolo încă. Probabil că în următorii ani vom ajunge în zona în care Știind foarte bine bagajul genetic pe care îl avem fiecare dintre noi, asociat cu factorii de risc la care ne expunem, vom putea construi o traiectorie a vieții noastre. Adică dacă ne vom expune nu știu cât timp la factorii XYZ corelat cu genele pe care le avem noi, care unele ne protejează, altele ne fac rău, cu siguranță vom avea o traiectorie astfel încât să-i spunem omului respectiv, dacă continui cu factoriul XYZ, atunci vei trăi până pe la 73-75 de ani. sau să-i.

Poți spune, uite ai genele astea, poți fuma liniștit până la 100 de ani. Sau așa.

Da. Dar n-am ajuns încă acolo, cercetarea, cercetarea fundamentală și cercetarea genomică asta vizează în definitiv, descoperirea și cuantificarea riscului poligenic, pentru că sunt mai multe gene care ne influențează modul în care evoluăm în viață, corelat cu expunerea pe care o avem noi, adică tot ce facem în principiu. Dacă tot.

Am ajuns la fumat, simt nevoia să te întreb și de vin roșu. E ok să bem un pahar de vin roșu? Pe zi sunt acolo niște beneficii. Studii vechi vs. studii noi.

Dacă suntem sănătoși și dacă nu avem o boală cardiovasculară diagnosticată, eu recomand un pahar de vin, două pahare chiar pentru bărbați. Asta e o chestiune care în principiu Îți generează, trebuie să avem în vedere că alcoolul, că nu le relaționăm aici, că subțiază sângele și că suntem protejați și totul e ok. În principiu trebuie să avem și o stare de bine a noastră. Și eu sunt de părere că creierul nostru e extrem de important să se și relaxeze, să se decontracteze astfel încât organismul nostru să nu fie pe supraaturație constantă. Cum ziceam, cu fumatul, mulți fumează ca să se relaxeze și se întâlnește într-o situație în care bagi niște substanțe toxice în tine ca să te relaxezi. Acum, cu alcoolul, în condițiile în care lucrurile sunt pe moderație, îți poate genera o relaxare a creierului, îți generează și o relaxare a vaselor de strânge, pentru că în doze mici alcoolul generează și vasodilatație cu reducerea tensiunii arteriale. Problema e când bei prea mult și Atunci practic se dă și sistemul nervos central peste cap și vasele se strâng, inima se dă peste cap și ea, atunci ai problemă. Dar la doze mici, dacă nu e o boală constituită, eu recomand pentru echilibru general al organismului. Dacă ai o boală în principiu și știi că ai o boală de inimă, lucrurile se schimbă atunci, pentru că teoretic cantatea de alcool generează o amețeală a celurilor, ca să zicem așa, da? Și în contextul în care tu ai un substrat de-asta sensibil, o zonă fragile din mușchiul cardiac, Există posibilitatea ca o cantitate de alcool, fie ea și mică, să destabilizeze celulele. Pentru că, în definitiv, când vorbim la inimă, vorbim de destabilizare a unor celule care au un sistem electric intrinsec, adică inima bate pe compropriu, ca să zicem așa, printr-un centru de comandă și poate să fie dereglat acest centru de comandă din cauza alcoolului. Și în condițiile astea nu prea mai recomand consum de alcool sub nicio formă. Alte terapii de relaxare. Corect și.

Legat de alcool e o chestie atât de interesantă pentru că cumva din punct de vedere științific știm că nu există o cantitate sigură de alcool. Adică orice cantitate de alcool este toxică. Când vorbim cel puțin despre cancer. Adică pe studii este foarte clar că dacă bei un pahar de exemplu de vin pe zi îți crește riscul de cancer aproape nesemnificativ. Dar el crește. Asta face alcoolul să nu fie sigur în nicio cantitate. Totuși în aceleași studii se pare că există date pe loturi mari de pacienți, date care au fost în mod intenționat nepublicate în studii sau date care au fost evidente pe loturi mari de pacienți dar care nu au fost scrise în studii în ultimile studii, studii recente, date care ne spun că un pahar de vin pe zi pare să fie un factor de protecție împotriva Alzheimer-ului. care poate fi legat de stres, mecanismul nu e cunoscut, dar pare ca face ceva si la nivel cardiovascular si ca si efect al substantelor pe care il contine, problemul de vin rosu, pare sa fie un factor de protectie impotriva Alzheimer-ului. Argumenteaza in continuare aceste observatii ca aceste date nu sunt incluse in studii pentru ca oamenii tind să exagereze aceste beneficii și dacă cineva vede în studiu că un pahar de vin roșu te ferește de Alzheimer o să bea o sticlă pe zi și la două pahare de vin roșu pe zi riscul este din contra mult mai mare de a face Alzheimer. Și atunci cantitatea se pare că există o cantitate optimă de alcool care este fix de maxim 125 de mililitri de vin roșu pe zi, care e fix cantitatea pe care îți o pune chelnerul într-un restaurant de lux și eu citind lucrurile astea mi-am dat seama că pot, eram înainte foarte strict cu alcoolul în sensul în care puteam să bea un pahar pe lună, Acum cred că beau un pahar de 125 de vin roșu, cred că la 4 zile, adică mi-ajunge o sticlă de vin roșu, este deschisă în frigider cam două săptămâni și o beau ca pe un supliment, adică nu poți să zici că ai băut. Apropo.

De faptul că alcoolul ăsta îți generează o ușoară vasodilatație a vasurilor S&G și ne ducem la vasodilatația aia care principial se întâmplă în vasele astea din creier și vasodilatația aia îți permite practic și transmiterea nutrienților și a oxigenului mai bine către organe. Și atunci sunt niște mici efecte pe care le discuți și le gândești doar la nivel de procese, care te fac să te gândești că dacă menții zona asta de moderație, că despre asta e discuția, exact cum ziceai, nu să bei un litru de vin ca să îți oxigenezi creierul, În principiu ai beneficii, ai beneficii pe sănătate și eu cred că este extrem de important de avut în vedere că și noi ne întoarcem la discuția cu genele, ne întoarcem, avem niște enzime în ficat, avem niște enzime care metabolizează alcoolul ăsta. De-asta e și situația în care sunt persoane care au băut 50 de mililitri de vin și deja sunt amețite și euforice, sunt persoane care după ce au băut 400 de mililitri de vin nu au niciun simptom. Lucrurile astea cumva Țin și de fiecare dintre noi în parte, pentru că s-ar putea, într-adevăr, în funcție de cum avem genele noastre în organism, să putem metaboliza mai bine sau mai rău alcoolul. Și de.

Toleranță, adică eu pot să-ți confirm că după ce n-am buut o lungă perioadă de timp și aceste 125 de mililitri de alcool, adică atâta într-un pahar după masă, tot mă bine dispun și mă relaxează și sper că îmi dilată și vaselea mea de sânge. Mai am câteva întrebări înainte de a încheia, câteva întrebări care vin din comunitatea noastră, întrebări care au fost puse în comentariile de la ultimul nostru podcast. Una din întrebări zice așa, cum sunt afectate vasele de sânge în diabet și ce soluții avem pentru a le proteja? De ce om are diabet? Întreabă cum sunt afectate vasele lui de sânge și cum le poate proteja de diabet. Vasele de.

Sânge în diabet sunt afectate la fel ca în rândul oamenilor care nu au diabet, doar că viteza stricării lor e mult mai mare. Asta pentru că instabilitatea asta a glicemiei și valorile foarte mari de glicemie din sânge strică mai rău peretele vascular. Și tot excesul ăla de colesterol pe care îl avem în vasele de sânge se pune într-o manieră accelerată pe vase au tendința ca aceste vase să fie și mai calcificate și de multe ori sunt difuz infiltrate. Asta se cheamă că plăcile de colesterol nu apar în anumite zone pe vase, ci apar pe tot traiectul vasului și în condițiile astea devin mult mai greu de gestionat când trebuie să ai o soluție pentru desfundarea efectiva vasului de sânge. Și ce.

Ar trebui să facă o persoană diabetică pentru a încetini mâncarea această accelerare de deteriorare? Primul pas.

Și cel mai important e de a lupta împotriva diabetului și aici discutăm practic de toate măsurile care conduc la îmbunătățirea sensibilității la glucoză și consumarea efectivă a glucozei de către organismul nostru. Vorbim practic de mușchii ăștia din corpul nostru, care de fapt sunt cei mai mari consumatori și alături de creier de glucoză. Masa musculară e mult mai reprezentativă decât creierul. Organismul trebuie să fie capabil să o utilizeze și atunci, în condițiile unei persoane care au probleme cu glicemia, trebuie să îi stimuleze masa musculară, să îi crească, să devină mai eficientă și automat să îi reduci greutatea. Asta e un lucru care este extrem de important pentru a stabiliza un om cu sindrom metabolic sau cu diabet. Si e un lucru care trebuie sa il aiba cu toti in vedere pentru ca vedem extrem de multe terapii de reducere a greutatii, dar terapii care trebuiesc sustinute si de stilul de viata, mai specific de o alimentatie echilibrata dar si de miscare pentru a avea beneficiile necesare pentru a nu se infunda in definitiv vastele. Deci omule.

Care ai pus întrebarea cu diabetul, trebuie să faci sport, să-ți crești masa musculară ca să reduci acel impact al glicemiei, pe care hiperglicemiea de fapt ți-l aduce. Mai avem două întrebări. O întrebare legată de sport și e interesantă. Spune așa, dacă am hipertensiune, e recomandat sportul intens sau ce tip de mișcare e potrivită?

Dacă ești diagnosticat cu hipertensiune, în principiu depinde foarte mult de intensitatea sportului pe care o faci. Pentru că tensiunea arterială, eu când fac un test de efort unei persoane, în principiu am niște recomandări pentru siguranța persoanei respective că dacă ei bărbații crește tensiunea peste 230 sau la femeie peste 210 o să opresc testul de efort pentru că încep să se producă leziuni neurologice. E presiunea foarte mare, creierul nu mai poate echilibra valorile de tensiune. Testul de.

Efort e acel test în care pui pacientul pe o bandă sau pe o bicicletă și îl duci la limita în care poate să facă sport, adică îl duci la limita intensității suportabile. Și tu vezi tensiunea arterială în timp real de aia se măsoară. Când ea.

Depășește cât? 200? Oprește testul pe motiv de hipertensiune de efort și de risc crescut de accident vascular cerebral. Și atunci, dacă e să discutăm specific de o persoană care are hipertensiune, depinde cât e tensiunea de plecare și depinde de care e dinamica tensiunii arteriale pe efort. Pentru că am avut sportivi care plecau de la tensiune de 15x16, asta când eram într-un context în care încercam să-l stabilizăm, efectiv. Și pe eforturile pe care le făcea, tensiunea arterială se ducea până în 18x19. Și aici era o situație în care, în principiu, nu avem o contraindicație din a face efortul fizic, cât trebuia să mai facem o adaptare pe partea de terapie, pentru a reduce tensiunea de repaus. Dar lucrurile astea se fac progresiv. Că ideea e că după ce ai luat omul și îl evaluezi, dacă ai identificat că are hipertensiunea, trebuie să îi dai niște medicamente și să le crești progresiv. Nu îi dai medicamentele, le dai pe toate să ducă tensiunea la 10 și să-l vezi că leșină. Cert e.

Că pentru un hipertensiv, cred că înțeleg din răspunsul tău că e recomandat să facă un test de efort ca să vadă care e tensiunea lui reală la efort. Cam așa.

Ar fi cel mai bine. Și știu.

Că mi-ai recomandat și ne-ai mai spus în podcastul celălalt, în care ai vorbit mult despre sport și apropo, am vă vorbit despre celălalt podcast, o să lăsăm la sfârșitul acestui material și o să-l lăsăm și în descriere. E un material în care vorbim despre sănătatea inimii, despre efort, despre VO2 Max, deci sunt foarte multe informații foarte relevante pentru sportivi și pentru oamenii care vor să aibă o sănătate a inimii bună. Ai povestit acolo de testul de efort că trebuie făcută cam de orice adult trecut de 35 de ani, dacă rețin bine, care vrea să facă sport. Eu așa.

Zice că ar fi cel mai sigur pentru că exact ce m-a întrebat acum, nici nu știm mulți dintre noi că avem hipertensiune arterială și aici e un element care ne conduce fără să ne dăm seama la apariția bolii și o sesizăm când începem să avem deja simptomele. Pentru că noi dacă avem tensiunea de repaus peste 140 și facem efort fizic, practic efortul ala fizic devine detrimental pentru că generează o uzură a corpului. Și de asta e important în definitiv să avem în vedere valorile de tensiune pe care le avem înainte de a începe efortul fizic, ca atunci când îl facem să putem beneficia cu adevărat în toate efectele benefice pe care le produce efortul fizic pe corpul nostru. Bun și.

Mai avem o întrebare, ultima întrebare din comunitate, din celorlalt podcast care zice așa, cum ne afectează consumul de sare esențială sau periculoasă chiar dacă facem sport și e cineva care ne povestește în comentarii că el face sport și făcând sport a înțeles că are nevoie de mai multă sare și pune sare în apă și pune sare peste alimente. La sportivii.

De performanță, sarea devine un mineral extrem de important. Dar discutăm practic de sportivi care fac activitate fizică susținută peste o oră, de multe ori 3, 4, 5, 6 ore pe zi. Și vorbim de un nivel extrem de mare de transpirație care necesită și echilibrare Electrolitica și nu doar sodiu, sodiu, potasiu, magneziu, calciu, toate mineralele sunt importante ca mușchii noștri să funcționeze corespunzător. Dacă e să discutăm specific de sodiu, da, e important în condițiile în care noi efectuăm efort fizic excesiv, transpirăm abundent, să echilibrăm practic organismul nostru cu minerale, tocmai pentru a preveni funcționarea proastă a corpului. La mușchi din corp ne raportăm la crampele musculare, la inimă riscăm să avem tulburări de rit cardiac în condițiile în care mineralele sunt scăzute. Deci e importantă, dar trebuie să subliniem totuși că în contextul alimentației generale vestice pe care o avem noi, Noi avem estimat un mediu de 10-12 grame de sare pe zi, consumul mediu în România. O dată suntem de două ori mai sus decât recomandările pentru o viață sănătoasă. Dacă nu ești sportiv de performanță și nu ești în situația care am menționat o să te antrenezi 4-5 ore pe zi, s-ar putea să nu ai nevoie de nicio echilibrare pe sodiu, că sodiu ținei oricum din toate alimentele care sunt în jurul nostru, care sunt foarte bogate în sare. Cum poți.

Să-Ți dai seama că ai totuși un consum prea mare de sare? Cum îți dai seama că e prea mult și.

Devine periculos? Dacă e mult consum de sare ajungi să îmi faci hipertensiune. Că m-ai întrebat și m-ai pus puțin în dilemă pentru că hipertensiunea nu îți dă direct niște simptome. Și atunci trebuie să știi, să ai în vedere că dacă consumi multă sare ai riscul mare de a face hipertensiune și e important de a smusura tensiunea în proactiv. Adică nu de a aștepta simptome, că te doare capul sau că ai tulburări de vedere sau stări de greață. sau amețeală, ci dacă ai mâncat mai multă sare, măsoră-ți o tensiune a doua zi și dacă tensiunea ta e către 135-140, cred că a fost excesivă pentru că nici n-am mai putut să o scoat în IQ și automat e mai multă apă în instalație care crește tensiunea. Deci din.

Nou, ne întoarcem la acest fapt de a ne măsura constant tensiunea. Eu sunt știu că de când am început să recomand și eu asta oamenilor la medicul, eu măsor tensiunea o dată la două săptămâni cel puțin. Ceea ce e foarte bine. E un exerciţiu care ţi intră greu în mână, dar odată ce l-ai făcut devine ca o curiozitate. Ia să văd eu la fel cum este dimineaţa. Avem şi un ghid despre cum îţi poţi măsura corect tensiunea, care sunt paşii pe care trebuie să-i faci. Intră pe drmihail.ro şi caut acolo cum îţi măsori tensiunea arterială şi agentul nostru aia o să-ţi descrie cum se face asta şi o să-ţi dea şi materialul în care am vorbit despre asta. Ștefan, spre final, dacă ar fi să recomanzi oamenilor care au rămas până acum, până la final, dacă ar fi să le recomanzi oamenilor un singur lucru pe care să îl facă începând de astăzi, care ar fi acel lucru?

Să-și caute motivația pentru a avea o viață sănătoasă, pentru că mulți dintre noi ne pierdem motivația necesară pentru a merge mai departe Când vedem tot ce se întâmplă în jurul nostru, suntem descumpăniți și nu mai dăm atenție lucrurilor care ne va complica și mai rău viața. Să se uite la el, să se uite împrejur și să-și găsească motivația aia pentru care ar trebui și după aceea lucrurile s-ar putea să vină de la sine pentru el în adoptarea unui stil de viață sănătos. Bun. Și acum.

Asta ne deschide calea spre un alt podcast despre căutarea motivației. Cum să-ți cum să-ți cauți și să-ți menții acea motivație. Ștefan, mulțumim foarte mult. A fost o discuție super informativă. Mulțumim pentru timpul tău și ție îți mulțumesc pentru faptul că ai rămas până acum. Ai un alt subiect pe care vrei să-l propui? Să-l chemăm pe Ștefan la un nou podcast. Și cum vorbeam cu tine puțin mai demult, ne-ar plăcea să avem aceste discuții recurent și să abordăm câte o temă. De exemplu, astăzi am vorbit despre cum ne curățăm vasele de sânge și chiar am vorbit despre asta, am dat și câteva suplimente care te-ar putea ajuta și am înțeles care este logica și mecanismul în această imposibilitate de a le desfunda. O dată înfundate, rămân înfundate, poți să oprești înfundarea lor sau poți să mergi la medico-cardiolog care poate să intervină medicamentos. Dacă ai alte subiecte pe care vrei să le abordăm aici cu doctorul Buznatu, să vorbim despre orice ține de inimă, de cardiologie, de sânge, de intervenții pe care un cardiolog intervenționist le face, scrie-ne jos în comentarii astea, noi le citim și probabil că o să revenim cu un alt astfel de material în scurt timp. Ștefan, mulțumesc din nou foarte mult, mulțumesc Unicredit Bank pentru faptul că ne sprijină, pentru faptul că sprijină podcasturile Boabe de Cunoaștere, pentru faptul că sprijină evenimentele Bun Bine, și prin asta și afirmă constant interesul pentru inițiative educative în care aflăm lucruri noi pe care le putem pune în aplicare chiar începând de astăzi. Mulțumesc! Pe curând!