Cum să conduci responsabil și să eviți accidentele | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Silviu Toma
Silviu Toma explains why human error causes most crashes and how to prevent them. Stopping every two hours for a 15-minute nap cuts fatigue risk, while your reaction time at 100 km/h means you travel 28 meters before you even hit the brakes.
Questions this video answers
La fiecare două ore, o pauză de 10–15 minute în care să se facă mișcare.
Un powernap de aproximativ 15–20 minute.
Microsomnul poate dura între 1 și 5 secunde.
62 metri (SILVIU TOMA: "62 de metri e răspunsul").
Chapters
Intrii cu 100 de km la oră, ești mort sigur. Într-un perete.
100% mori. Tu poți să ai centură, poți să ai airbag. Capul e protejat, tu rămâi pe scaun. Organele interne n-au nici centură, nici airbag. Pleacă de la locul lor, nu partere importante de sânge, vase de sânge și apare hemorragia interna. Poate chestiile astea pare exagerate, dar accidentele nu te intreaba daca esti pregatit sau nu. Eu le spun tuturor ca nu exista gust de champagne cu bani de bere. O anvelopa buna este o anvelopa scumpa.
Poti sa-mi arati direct pe foaia asta ca sa inteleg?
Sigur. Atat atinge o roata, da? Deci toate cele patru calcate. Si cu toate astea cei mai multi oameni fac compromis la anvelope.
Nu cred.
Imaginează-ți că telefonul ăsta poate să ajungă să cântărească 20 de kilograme. Ai un copil mic în scaun, în spate, pe manchetă. Îl lovește întâmplă. Șofatul, da, este o activitate care poate omor oamenii. Nu e tenis de masă.
Cele mai multe clacsoane mi le iau în sensul girator.
De asta sunt accidente in care soferii lovesc singurul obstacol de pe drum, pentru ca se uita la el. Oameni buni, asta este o capcana in care pica foarte multi soferi. La volan este unul dintre putinele locuri unde poti sa dormi si sa nu te mai trezesti niciodata. Nimeni nu se gandeste la treaba asta.
De ce se intampla asta?
Daca politistul care te opreste pentru centura nu poarta centura, Cum să te convingă să porți centru?
Dar asta-i deja o infracțiune, nu?
Păi și care-i problema?
Care-s top reguli pe care să le respecte un om în mașina lui? Ca scaun, ca poziție, ca conduită de mers.
Mi-e dat greu acum.
Omule te salut, eu sunt dr. Mihail, bine ai venit la un nou podcast Boabe de Cunoastere și subiectul de astăzi este efectiv pentru toată lumea, pentru că principală cauză de moarte în rândul tinerilor nu sunt drogurile, nu este nici măcar cancerul, nu sunt bolile, sunt accidentele rutiere. și discuția asta trebuie purtată, trebuie purtată din ce în ce mai des pentru că ne obișnuim în confortul mașinii, mașinii sunt din ce în ce mai confortabile și uităm pur și simplu că noi real când suntem într-o mașină, suntem într-o bucată de fier care se deplasează cu viteză pe lângă alte bucăți de fier și atunci când aceste bucăți de fier se ciocnesc E posibil să fie nevoie de un singur accident ca acela să fie ultimul lucru pe care tu îl faci în acea viață și da, cele mai multe tragedii nu se întâmplă din viteză ci din grabă, din neatenție, din oboseală, într-un lasă că merge și așa, în doar un pic mai am pe telefon și acela poate să fie ultimul lucru pe care îl faci într-o țară în care mulți șoferi uită uneori să poarte centură de siguranță pentru că mă duc doar până la colț sau nu, doar răspund la acest mesaj în timp ce acea cutie metalică Merge în viteză iar tu nu te uiți la volan. Sunt lucruri importante pe care trebuie să le știm și înainte de a-ți prezenta invitatul meu vreau să mulțumesc celor de la UniCreditBank care sprijină acest material și prin asta îți oferă aceste informații din care sper să putem învăța. Iar invitatul meu de astăzi este Silviu Toma, trainer internațional BMWM și fondator Romania Driving Experience, cea mai complexă școală de conducere defensivă din România. Cu 18 ani de experiență și peste 50.000 de șoferi, Instruiți, Silviu o să ne învețe ce înseamnă condusul responsabil, preventiv și conștient. Este și fondator al asociației Zero Accidente, dar și al Driving Hero Race, care este cel mai mare festival din România destinat șoferilor amatori, festival la care am lipsit data trecută. Silviu chiar mi-a părut rău pentru că am fost plecat într-o vacanță. Vin vara asta dacă îl faci. Vara.
Asta nu-l mai fac, salut! Bună dimineața! Și-ți mulțumesc pentru invitație, mi se pare un gest salutar faptul că m-ai chemat să vorbim despre Condus. Pentru că trăim într-o țară în care din 2012 încoace, suntem pe locul 1 în Europa în ceea ce privește numărul de accidente mortale. Încă suntem pe locul 1? Încă suntem, doar în 2023, deci vorbim de mai bine de 13 ani, ne-au depășit bulgarii cu un deces la milionul de locuitori. Și e nevoie ca mesajele astea să ajungă la cât mai mulți oameni. De aceea profit de orice ocazie să fiu prezent în absolut orice podcast, interviu sau știre pentru a-mi face meseia așa cum știu eu mai bine. În.
Lume la fiecare 24 de secunde moare o persoană într-un accident rutier. Sunt aproximativ 1,3 milioane de oameni pe an. De ce se întâmplă asta? Când există atât de multe sisteme de siguranță, reguli, amenzi, centuri și știm că, sau poate nu mai știm, uităm în confortul unei mașini că ala poate să fie ultimul lucru pe care tu îl faci. Păi.
E foarte simplu. Putem să avem oricât de multe sisteme. Tot statistice ne arată că 95% dintre accidente, între 90 și 95% dintre accidente se petrec din cauza erorilor umane. Asta înseamnă că oamenii greșesc, nu mașinile. Deci nu fierul în sine greșește, nu sistemul. Și atunci trebuie cumva să ne schimbăm mentalitatea pe care o avem când suntem la volan. Pentru că ne urcăm într-o mașină de 500 de cai putere cu cel mai performant sistem de frânare, cea mai bună suspensie din lume, cu toate sistemele active și pasive posibile. Dar încercăm să învingem legile fizici de multe ori. Și spunem așa, avem o mașină foarte tare, poți să intri într-un viraj în care altădată intram cu 80 de km pe oră, cu 140. Și e fals. Ne păcălim. Greșeala.
Asta, cum ai încadra-o? Este neglijență? Avem impresia că nu, nu ni se poate întâmpla? Sau este ca o greșeală ortografică, când scrii la dictare, sau pur și simplu scrii și îți lipsește o literă. Ai.
Greșit. Păi cea mai și cea mai mare problemă de care eu mă lovesc la cursuri este faptul că oamenii, și nu vorbim doar despre condus, ci în multe domenii se supraestimează. Sunt șoferi care vin la noi, care au permis de 20-25 de ani, au peste 1.5-2 milioane de kilometri și au senzația că dacă nu au făcut niciun accident niciodată, nici nu se va putea întâmpla. Și lor clar nu se le poate întâmpla, pentru că având atât de multă experiență, este imposibil. Și eu îi întreb, ok, nu s-a întâmplat până acum, dar vrei să te oprești din condus, de acum încolo nu o să mai conduci? Poate că până acum ai avut noroc, poate că până acum nu te-ai lovit de situații periculoase, în care să știi cum reacționează mașina, să știi ce ai de făcut. Și cumva trebuie să schimbăm această mentalitate, pentru că mie mi se pare că în ceea ce privește evaluarea potențialelor riscuri sau pericolelor, se face foarte, foarte greșit. Ne bazăm că avem experiență la volan, dar pentru mine experiența la volan după ce-ai obținut permisul de conducere nu înseamnă mare lucru, în sensul în care te învață să. citești mai bine traficul, să dezvolți anumite reflexe, să fii mai relaxat la volan. Dar asta nu înseamnă că în momentul în care apare o situație de genul ăsta, vrei să faci o evitare de urgență la o viteză mare, tu știi ce ai de făcut dacă niciodată nu ai experimentat asta. Iar treaba asta se poate experimenta doar într-un cadru sigur și controlat cu niște oameni specializați, certificați în conducere defensivă, care să ți explice cum se realizează astfel de manevrări. Poate în.
Acest caz unii șoferi cu experiență să fie chiar mai periculoși decât șoferii începători, șoferii cu experiență în sensul că șoferii care conduc de mult timp. Hai să-ți.
Dau un exemplu. Dacă tu ai obținut permisul de conducere, deci ai reușit să obții dreptul de a conduce pe drumuri publice, Dar ai plecat din școală cu niște obiceiuri greșite. Tu nu ai făcut altceva în 15-20 de ani de condus decât să aprofundezi acele reflexe și să devină cumva să faci natural, să faci firesc un lucru. Asta înseamnă că ai experiență la volan, că-i conduci de 20 de ani. Sunt, de.
Fapt, lucruri greșite pe care te-ai obișnuit.
Să le faci și le faci inexact. Acum, partea periculoasă este că un șofer de genul ăsta se relaxează atât de tare și începe să aibă alte obiceiuri pentru că el zice așa, conduc de atâta timp, n-am făcut niciodată niciun accident. Să începe să stea pe telefon, merge cu viteză mai mare, nu pune centura. Și în felul ăsta nu respectă niște proceduri așa cum se respectă, de exemplu, în aviație. Ai văzut vreodată vreun pilot de avion să plece să se decoleze fără centură? Nu. Cu toate că aviația în momentul de față este cel mai sigur mijloc de transport din lume. Păi tocmai.
E de-asta, pentru că sunt atât de multe... Știți de ce? Pentru că în avion suntem cu toții conștienți că este în aer și că dacă o să cadă, nu o să surviețuim. și probabil că ne pierdem această conștientizare a pericolului fix în mașini super confortabile și pentru că de-a lungul timpului mi se întâmplă asta. Știi cu ce seamănă treaba asta pe care aud că dacă ai condus 20 de ani și n-ai făcut accident începi să ai o încredere falsă? Este același lucru pe care în medicină îl aud la oameni care zic, doamne, n-am fost la doctor, viața mea n-am nicio problemă. Ceea ce este fix greșit, trebuie să facem fix invers. Și iartă-mă.
Mai există o problemă. Faptul că spuneai mai devreme că peste un milion de oameni mor în accidente ruteoare la nivel mondial. Știi care-i problema în țara noastră? Problema în țara noastră este că faptul ăsta s-a normalizat. Auzim fiecare zi la știri, mai ales la știrile astea de la ora 5, că s-a mai întâmplat un accident, au mai murit.
Niște oameni. Te mișcă.
În vreun fel treaba asta. Dar acum câteva zile a fost acel accident aviatic. Tot mapamondul.
Vorbește despre asta. De ce.
Nu avem aceeași mentalitate și când vorbim despre accidentele rutiere? Sau hai să vorbim despre violența domestică. Au murit două fete în ultimele 3-4 săptămâni, ucise de niște bărbați pe stradă în fața copiilor lor. A ieșit toată lumea în stradă. Ai văzut vreodată pe cineva să iasă în stradă pentru că mor oameni în accidente râtiere? Ai văzut că autoritățile să ia măsuri concrete în privința asta? Niciodată! Da, și.
Când mori în accident e un omor din culpă, nu este un omor intenționat, dar tot e o vină de care știi. Adică știi că nu ai voie să... nu e bine să mergi fără centură sau, poftim, că nu ai voie să mergi cu copilul în față sau că nu e bine să stai pe telefon, dar continuăm.
Să facem. Nu e tot timpul din culpă. Îți dau un exemplu, dacă tu circuli cu 140 de km pe oră în localitate și dai peste un pieton petrecerea de pietoni, se presupune că este un omor din culpă, dar cu intenție, pentru că atâta timp cât tu ai depășit viteza legală, cumva trebuie să-ți asumi că se poate întâmpla accidentul. Asta pe.
Mine mă ajută să știu asta. Eu, de exemplu, după ce am auzit treaba asta, știu că dacă sunt în localitate și am depășit 50 sau 60 la oră, eu sunt un potențial criminal. Așa e.
Atenție, ce înseamnă viteză excesivă. Orice kilometru în plus, peste viteza maxim admisă pe sectorul respectiv de drum. Pentru ca oamenii nu inteleg asa, avem indicatoare cu viteza maxim admisa, nu minima, nu recomandata.
Propunere care zice cam asa, hai sa dam amenziile in functie si de masina pe care o conduci. Daca ai un BMW M Competition cu cele mai smechere frane, sa nu ma mai amendezi la 100 de km pe ora in localitate, la fel cum mai amenda un Logan, pentru ca eu franez mult mai performant, mult mai rapid. Asta e.
O glumă? Nu, era.
Chiar o propunere. Era o propunere de unui prieten de-al meu care zicea, bă, nu e normal. Adică e o diferență între un Logan care merge cu 50 la oră și, nu, un Logan care merge cu 100 la oră și un BMW competitiv care merge cu 100 la oră. Și putem să fim de acord că e o diferență, frânează diferit amândouă. Fizică-i aceeași.
Am făcut recent un test între un Lamborghini Huracan Tecnica și un Logan. Exercițiu de frânare de urgență pe suprafață uscată pe circuit. Cu echipamente omologate, cu tot ce trebuie, ca la carte, da? Oameni buni, asta este o capcană în care pică foarte mulți șoferi. Când vorbim de viteze de până în 70-80, spre 90 de km pe oră, Absolut toate masinile de pe pamânt frânează. Vorbim de masini de serie, da? Frânează la fel. Cum? Păi, de mai bine de 40 de ani, sistemul de frânare al mașinilor este supradimensionat. Ce înseamnă asta? Forța de frânare construită de sistemul de frânare este mult mai mare decât poate anvelopa să transmită către sol. Si atunci, degeaba am discul de frana atat si construiesc forta de franare atat, daca envelopa catre sol in momentul respectiv poate sa transmita atat. Înțelegi? Deci dacă eu pot să transmit atât și cu Loganul construiesc atât și cu Lamborghini atât, jos tot atât o să ajungă. Și atunci nu mă ajută la viteze mici. Mă ajută însă la viteze mari, unde tendința roții de a se bloca și de a intra ABS-ul este mai mică. Pentru că având viteză mare, Inertia e mare, masa masinii este mai mare si atunci ABS-ul intra mai tarziu. Deci nu picati in aceasta capcana, am facut test pe bune, este filmat pe canalul meu de Instagram, la 50-60 si daca mi-aduc bine aminte si la 70 s-a oprit mai repede Loganul. Nu cred. La 50-60m la ora, Logan oprește mai rapid decât Lamborghini. Atenție, Lamborghini cu anvelope de vară premium, Loganul cu anvelope all season de buget. Știu că pare incredibil, dar asta e realitatea. Deci înțeleg.
Că puterea frânii de a frâna este mult mai mare decât poate anvelopa să.
Suporte pe... Să transmită către sol în mod eficient. Ce înseamnă în mod eficient? Cea mai eficientă frânare este până se blochează roata sau până când intra ABS-ul. Când intra ABS-ul, ABS-ul intră dintr-un simplu motiv. Că forța de frânare este prea mare pe roata respectivă și fără ABS ar bloca roata. Și roata ar frâna prin alunecare, nu prin rostogolire. Cea mai eficientă formă de frânare este cu roata prin rostogolire pentru că în punctul de contact dintre ea și sol viteza este 0. Dacă roata alunecă, Viteza dintre ea și sol nu mai este zero și atunci frânarea nu este eficientă. Tu te oprești la un moment dat, dar nu atât de repede pe cât dacă s-ar învârti perfect. Crezi că.
Subestimăm de fapt când vedem o mașină și avem sau nu avem impresia. Avem o mașină puternică, o mașină sportivă cu discuri ca lumea de frânare, suprafața de fapt de contact a roții cu pământul. Crezi că e supraestimată de noi și de fapt.
E în totdeauna în totdeauna? O anvelopă de mărime medie spre mare, adică vorbim de o anvelopă, o jantă de 20 de inci, un 245-255 lățime, calcă pe sol atât timp cât mașina stă pe loc, cât un sfert de coala a 4. Deci toate cele 4 anvelope calcă pe sol cât mașina stă, cât o coala a 4. Deci toate.
Cele patru anvelope au o impreunta pe.
Sol, cat o coala a patru. Exact. Problema la masinile de serie care nu au elemente aerodinamice care sa le faca sa faca downforce, adica sa apese pe sol, este ca masinile de serie fac lift, adica au tendinta sa se departeze de sol, odata cu cresterea vitezei. Si atunci, la 100 de km pe ora, toate cele patru anvelope mai calca cat o jumatate de a patru. 130 de km pe oră, mergem pe autostradă, începe și plouă torențială. Când plouă torențială, avem indicatorul ăla de 80. Cine îl respectă? Oameni buni, când plouă torențială 130, toate cele patru anvelope, alea mari de care vorbeam, mai calcă pe sol cât un sfer de A4. Poți să.
Te mai răzi direct pe foaia asta ca să înțeleg... Sigur. Deci.
Asta e o coala A4, da? Da. Și acum o să vă arăt amprenta. Cât atinge.
Mașina ta mare, de fapt, solul. Deci o.
Anvelopă când mașina stă, atâta calcă pe sol, calculând doar blocurile de cauciuc care au contact cu solul. Atât atinge o roată. Deci toate cele patru calcă atât. Deci toată.
Mașina atinge solul atât când stă pe loc. Noi vrem.
Să oprim o mașină de două tone folosind une de suprafață a unei colia patru. Și cu toate astea, cei mai mulți oameni fac compromis la envelope. Eu am întâlnesc destul de des întrebarea asta pe social media, că sunt destul de activ pe social media. I-a zis, băi, șefule, ce-mi iau niște premium SH sau noi de buget? Și? Nu există variantă de răspuns corectă la întrebarea asta. Nici una, nici alta. Și aici, dacă vrei, putem să dezbatem puțin. Dar arată-mă.
Mai departe cu foaia. Deci când stă pe loc, stă... Când stă.
Pe loc, avem o COALA 4. O sută de kilometri pe oră. uscat pe jos. Toate cele 4 mai calca cat jumatate de A4. Masina nu apasa pe sol sa pastreze suprafata petei de contact, ci are tendinta sa departe, sa decoleze ca un avion. Si atunci.
Apasa doar cu jumatate. Da, apasa.
Cu jumatate din forta. Ploua torrential. Deci avem un strat interpus de apa intre anvelopa si carosabil. Toate cele 4 la 130 mai calca atat. Și întrebarea.
Lor este ce să fie suprafața asta de contact, să fie premium CH sau noi de buget? Da. Și acum.
Întrebarea are un următor răspuns. Premium CH, sub nicio formă, din simplu motiv că dacă tu îmi dai mie patru anvelope cu care merg două mii de kilometri și știu sursa din care provin, decât de la tine le-ai cumpărat de noi de la magazin, le iau cu toată încrederea. N-am nicio problemă să fac asta. Dar dacă mă duc într-un centru de dezmembrări să-mi cumpăr niște anvelope CH, Pentru că poate că nu, chiar nu îmi permit. Trebuie să avem în vedere faptul că ele sunt transportate într-un mod foarte greșit. Acum vă dați seama că ele sunt aduse din Germania, de obicei, sau țările astea mai dezvoltate, în care oamenii conștienți de pericole le aruncă când mai undeva la 3-4 mm, ceea ce privește șanțul de evacuare a apei. Ele noi, având undeva la 7-8 mm. Ce fac vânzătorii de astfel de anvelope? Le bagă într-un camion și vor să bage cât mai multe. Și cum se întâmplă treaba asta? Ia una dintre anvelope cu un dispozitiv, cu o gheară, o răsucesc și o bagă în interiorul celelalte anvelope ca să facă cât mai mult loc în camion. Poți să.
Faci așa, dar cu anvelopă? Da, exact.
Chiar sunt niște clipuri pe YouTube în care e exemplificată treaba asta. Tu imaginezi că în momentul în care tu răsucești anvelopa, partea carcasei anvelopii care este făcută din fibre metalice și fibre textile se rup. Fibrile respective. Acum, tu nu vezi treaba asta din exterior, că treaba asta se întâmplă în interior. Dar în ceea ce privește integritatea anvelopei respective și duritatea și flexibilitatea, lucrurile nu mai sunt în regulă. Separat de asta, Unele sunt foarte vechi. Acum un alt dispozitiv cu care șterg DOT-ul, adică data de fabricație a envelopei, și o ștanțează din nou cu ce vrei tu, 2022, 2023... Dar asta-i.
Deja infracțiune, nu? Păi și.
Care-I problema? Păi că.
Faci închisoarea, nu dacă știi cum se face. Da, foarte.
Mulți fac asta, din păcate, da. Iar în ceea ce privește partea cu envelope ieftine, deci envelope de buget, eu le spun tuturor că nu există gust de șampanie cu bani de bere. O anvelopă bună este o anvelopă scumpă și diferența este următoarea. La un 60 de km pe oră am nevoie, de când apăs pedala de frână până când mă opresc de 0 km, de aproximativ 12 metri. În testele noastre comparative între anvelope premium și anvelope de buget, am obținut diferențe inclusiv de 10 metri cu anvelope noi. Deci în loc de 12 metri, anvelope din China, Thailand și așa mai departe s-au oprit în 22. Tu ți-i închipui ce înseamnă asta? Să dublezi practic. La ce viteză? 60 de km pe oră. Să te oprești în loc de 12 la 22. Este ca și când te-ai oprit la 10 metri după un pieton pe care l-ai evitat într-o situație ideală. Și cât.
Durează? Care e viteza asta de reacție, să zicem, dacă eu merg și sunt Foarte atent, cu ambele mâini pe volan. Deci vorbim.
De cazul ideal. Cazul ideal.
Și apare un obstacol în fața mea și sunt cu o mașină obișnuită. Care e viteza mea de reacție și de frânare? Foarte, foarte.
Faină întrebarea, pentru că mulți oameni nu conștientizează că înainte să apeși pedala de frână, De când ai văzut obstacolul, mai trece un anumit timp, care se numește timp de reacție. Astăzi, în 2025, studiile arată că cel mai, cel mai, cel mai repede, 0-8 secunde, până la o secundă. Până la.
O secundă, până frânezi. Și care-i distanța? Mă uit.
Cu ochii în față, nu-s pe telefon, n-am distrageri. Sunt cu.
Ochii în față, varianta ideală? O secundă.
La 60 de km pe oră într-o secundă, văd obstacolul aici și apuc să pun piciorul pe frână aproape 17 metri mai târziu. Nu că.
E 17 metri, e destul de departe. Timp în.
Care mașina merge tot cu 60. Da.
Deci am văzut obstacolul, până să pun piciorul pe pedala am trecut deja 17 metri. Am pus piciorul pe pedală și frănesc. Și nu am nevoie de jocuri ideale. Încă 12. Deci 30.
De metri până mă opresc. 12,6 metri la carte. Plus 17.
Până la viteza de reacție. Nu, nu.
Cu totul. Deci avem 17 plus 12. 29 de.
Metri. 29 spre 30 de metri până m-am oprit. E o.
Distanță mare. E enormă și oamenii nu iau în calcul timpul de reacție, pentru că este o suprafață pe care circulăm și care rămâne în spatele nostru. Tu nu o conștientizi, zic că nu o vezi, rămâne în spatele tău. Și n-a făcut nimeni niciun test vreodată pe stradă să facă treaba asta, zic că e acum în timpul de reacție cam cât am mers. Și oamenii ar trebui să știe ce înseamnă timp de reacție. Timp de reacție înseamnă așa, și pe ăsta nu pot timp să îl păcălim. Ai văzut obstacolul, da? Creierul primește mesajul vizual că e un pericol. Până procesează informația și îți dă o comandă pe care trebuie să o execuți, trece un anumit timp, în jur de 0,5-0,6 secunde. Și apoi, să iei piciorul de pe accelerație, să îl pui pe fână? Încă aproximativ atât. Deci e o chestie pe care n-ai cum să o păcălești. Poți să te antrenezi. Uite, piloții de Formula 1 au 0.4, 0.5, unii chiar și un pic sub, dar e o chestie la care ei se antrenează și fac.
Treaba asta zi de zi. Contează și diferența între anvelope. De exemplu, contează să ai anvelope de vară vs. să ai anvelope all-season și în funcție de ce sezon le conduci. Poți să conduci all-season vara și iarna, ca de astăzi, all-season.
Eu am fost mult timp împotriva anvelopelor all-season până când chiar sunt vreo 2-3 producători în momentul de față care fac anvelope all-season cu care aș putea să circul chiar și eu în condiții de siguranță. De ce spun chiar și eu? Pentru că eu folosesc mașina nu doar în regim de mers pe șosea, ci eu bag mașina și pe circuit. Acum, oamenii trebuie să înțeleagă așa. Într-o țară precum e România, unde iar n-ai văzut ninge două, trei zile și cam atât, n-am absolut nicio problemă să folosesc anvelope all season atâta timp cât sunt de la un producător premium care îmi garantează că performanța în condiții de iarnă este testată. Asta înseamnă că pe anvelopă trebuie să am doi martori în mod obligatoriu M+, care înseamnă mud and snow, și un fulg de zăpadă înconjurat de un munte cu trei piscuri, se numește Three Peak Mountain Snowflake. Asta îmi garantează mie că și dacă ninge, pot să circul, am aderență. Există un proiect de legi acum și în România și înțeleg că în multe țări din Europa s-au interzis anvelopele all season doar cu marcajul M plus S pentru că ei spuneau că pot să circul cu ele, dar performanța în condiții de iarnă nu este testată. Deci desenul, profilul, se potrivea și pentru mersul pe zăpadă, dar nu îți garanta nimeni treaba asta. Acuma, eu personal pe masina mea folosesc anvelope de vara, iarna anvelope de iarna. De ce? Plec de la Schina, Austria. E multa zapada. Ma duc in zone de obicei cu frig, cu temperaturi scazute. Prefer sa ma gandesc la worst case scenario, care se poate intampla o data la 20 de ani. Dar eu privesc anvelopele ca pe o asigurare de boli grave.
Corect, că în România ultima vreme nu prea mai ninge și te gândești ce rost mai are să.
Îmi schimb cauciucurile. Dar și dacă ninge și fix în ziua aia trebuie să o duc pe fimea la spital, mă pun în pericol sau nu? Care-i cea mai bună variantă? Așa gândesc eu. Și repet, eu văd anvelopele ca pe o asigurare de boli grave pe care mi-aș dori să o plătesc degeaba, să nu o folosesc niciodată, dar dacă vreodată, odată la 40 de ani, 50 de ani, am nevoie să.
Fie acolo. De acord. Am vorbit mai devreme despre viteza de reactie si am stabilit ca in conditii ideale iti ia aproximativ o secunda pana pui piciorul pe frana, ai trecut deja 17 metrii, mai faci inca 12 metrii pana franeaza masina, 30 de metrii. Cat insa poti sa faci in plus daca esti pe telefon? Sa zicem ca esti pe telefon Și ai vedere periferică, dar atenția ta este pe telefon. Vederea periferică crede că vede obstacolul. Îți iese un obstacol în față și îl observi fiind pe telefon. Cu cât crește viteza.
De reacție? Aici e destul de subiectiv răspunsul, întrucât depinde ce faci pe telefon. Pentru că poți să ai o convorbire telefonică, să folosești telefonul în modul voce, și în ceea ce privește distragerea cognitiva, atenție, este foarte, foarte periculos. Sau poți să folosești telefonul în modul text, adică scrii mesaje, mail-uri, sau pur și simplu scrollezi pe Instagram. Și atunci lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt acte criminale asumate. În sensul în care, dacă eu stau cu ochii în telefon și nu mă uit în față, cine conduce mașina? Încercați să faceți testul ăsta, da? Nu vă uitați la telefon, dar puneți vâna la ochi. Puteți să conduceți? Nu. Acum, păcălea la supremă este că oamenii folosesc telefonul în modul voce, pe hands-free, și au senzația că nu este periculos. Și dacă și producătorul a făcut acest sistem, de ce să nu-l folosesc? Aici lucrurile sunt un pic mai complexe, în sensul în care Foarte mulți oameni vor să facă cât mai multe lucruri în același timp, cum ar fi și vorbind de activități serioase, activități principale. Condus și telefon în același timp. Creierul nostru, după cum bine știi și tu, nu poate să gestioneze mai multe activități, către care să direcționeze același nivel de atenție. Poate să aibă o activitate principală și câteva secundare. Către activitatea principală poate să direcționeze maxim 80% din atenție. Noi când avem o convorbire telefonică, atenție, cu mâinile pe volan, mă uit în față, Dar convorbirea telefonică este profundă. Am primit oveste proastă, am primit oveste foarte bună. Discut despre o afacere cu cineva sau sunt trist sau pur și simplu am sunat pe cineva și mă plictisesc și port o conversație de 15-20 de minute, creierul alege să proceseze conștient ce îi spui tu inconștient că faci. Tu în memoria senzorială da cea care se ocupă cu reacțiile rapide, O să trimiți foarte multe informații de la convorbirea telefonică și pierzi foarte multe informații care ar trebui să vină de la condus și apare un fenomen care se numește Inattentional Blindness. Adică te uiți la un lucru care e în fața ta, dar nu-l vezi. Nu știu dacă știi celebrul test cu pasele cu mingea de basket între... îl știi testul de pe YouTube? O să ți-l arăt după. E un test foarte cunoscut pe YouTube în care Sunt patru persoane îmbrăcate în alb și patru persoane îmbrăcate în negru. Și își dau pase cu o minge de basket. Și scopul exerciției este să numeri câte pase își dau cei îmbrăcați în alb. Și apare un urs care face moonwalk. Nimeni nu vede ursul. Nimeni nu vede ursul. Și cu toate că el trece prin fața noastră. Pentru că tu ești concentrat Focusul tău este pe un singur lucru. Pierzi mult din vederea periferică, până la 50% din vederea periferică. Te uiți în față, dar ești cumva pe pilot automat. Și fenomenul ăsta de inattentional blindness se referă sau seamănă cu acel moment în care pleci gânditor de acasă. Nu vorbești la telefon, de asemenea ești gânditor. Și când ajungi la destinație zici, bă, dar când am trecut eu prin nu știu ce intersecție? Sau nu-ți aduci aminte bucăți întregi de drum? Păi s-ar putea ca în momentul ăla să treci printr-o intersecție pe galben intermitent și să nu observi că ai cedează trecerea sau oprire. Eu cred că multe.
Lucruri noi, adică creierul alege de multe ori să facă lucruri pe pilot automat. E același lucru care îi se întâmplă când pleci de acasă și te gândești după 5 minute stai, oare am închis ușa? Ușa e închisă automat. Și creierul vrea să nu mai proceseze în plus acea informație, e un mod de a-și păstra energia. E într-adevăr greșit să nu țin minte bucăți de drum, adică mi se întâmplă des dar și fără să vorbesc la telefon. Adică eu pot să plec de exemplu într-o altă localitate și merg conștient la drum, mă gândesc la alte lucruri, nu doar la drum, Și am pasaje pe care nu mi le aduc aminte, dar pe care le-am trecut.
Cred, cu prudență. Oare? Cum poți garanta treaba asta? Am citit un studiu acum câțiva ani de la US National Council of Safety, cei care se ocupă de siguranța rotieră în America. Și studiul se baza pe un accident în care o doamnă a omorât 12 copii, a intrat într-un autobuz de școală într-o intersecție pentru că nu le-a acordat prioritate. Pentru că există sistem de monitorizare în Statele Unite, au urmărit camerele. În A7-a intersecție, dacă nu mă înșel, a trecut tot pe galben intermitent și fără frână, fără nimic, cu toate că aveau oprire. Și când i-au luat declarația doamnei respective, I-a spus că nici nu-și amintește când a ajuns acolo, dapoi să se mai uită la indicator. Atenție, vorbind la telefon în timp ce conducea. Deci, cumva, șansele să nu respecti reglementarea priorității în zona respectivă.
Sunt foarte mari. E aceeași inconștiință de care spuneam sau faptul că pierdem simțul realității în sensul în care uităm că suntem într-o bucată de fier care merge.
Cu viteza. Exact. Evaluarea pericolului. Tu uiți, stai și te gândești dacă ai încuiat ușa, dar nu moare nimeni dacă nu ai încuiat-o.
Corect. Și ce-mi recomazi în acest caz? Adică trebuie să fiu cât se poate de atent, conștient la drum, să-l simt, să-l palpezi chiar dacă e un drum pe care îl facă o mie oară. Există în sensul ăsta oare vreo statistică care să ne arate că Riscul de a face accident pe un drum care ți este arhiconoscut și pe care îl faci pe pilot automat să fie mai mare decât un drum nou pe care îl faci unde trebuie să fii atent? Există studii în sensul.
Ăsta și aici ne putem gândi inclusiv la cei care mor adormind la volan. Că mor mai ales în proximitatea casei lor, pentru că se relaxează fiind un drum pe care l-au tot făcut. N-ai stimuli noi să te uiți după indicatoare, să cauți indicatoare de prioritate. și în felul ăsta să te relaxezi prea mult și să intervine starea de somnolență. Așa și cu fenomenul ăsta. E foarte, foarte periculos, pentru că în momentul în care intri într-o rutină, nu mai ești atent, practic. Și din punctul meu de vedere, mai multe accidente se petrec din cauza neatenției decât orice alt motiv. Și tu ce faci?
Tu nu răspunzi deloc.
La telefon, la volan? Ba da. Mi-am făcut însă o... spun eu, o rutină, în sensul în care nu folosesc deloc telefonul mobil la volan în modul text decât atunci când m-am oprit la un semafor și m-am asigurat că în spatel meu s-au oprit 3-4-5 mașini, astfel încât dacă o trece cineva pe trecerea de pietoni și mașina din spatele meu nu oprește și intră în mine, m-ar putea arunca peste trecerea de pietoni și aș putea omor un pieton. Și ce faci atunci?
Ți frâna sau ce faci? Când? Când vezi că cineva e în iminență de a te lovi.
Din spate. Si am un pieton pe treceri de pietoni. În mod normal aș ține frână, dar din punctul meu de vedere, dacă ai ajuns în punctul ăla, ai greșit ceva înainte. Eu m-aș asigura că cel din spatel meu, dacă vine cu viteza asta, am plecat de pe loc de acolo. Deci mă duc în dreapta pe banda 1, să zic, și fac lui loc să se ducă mai departe. De asta am spus că stau pe telefon la semafor, după ce mă asigur că în spatel meu.
S-Au oprit 3-4-5 mașini. Deci e semafor, înseamnă că poți să te văd în trafic la telefon. Poți să mă vezi.
În trafic la telefon și poți să mă vezi vorbind, folosind car-kit-ul mașinii, cu învorbiri scurte, neimportante. Mă sună soția mea, nu uita să o iei pe fita de la grădiniță. Bine, pasăm la volan, vorbim când ajung acasă, punct.
Asta îmi dă cumva calculurile peste cap, pentru că eu de multe ori fix rezerv drumurile lungi pentru discuțiile lungi, pentru că Iar ai ca o sa zic, pentru ca ai impresia ca omori doi iepuri dintr-o lovitura, poti sa-l omori si pe-al treilea. Esti mai eficient asa.
E firesc sa gandesti asa. Cand am o convorbire importanta, lunga, opresc pe partea dreapta intr-un loc cat se poate de safe, termin convorbirea mai repede pentru ca ma gandesc numai acolo, sunt mai eficient si apoi incontinui drumul. Si daca acea convorbire ar dura o ora, prefer sa ma.
Vad fizic cu persoana respectiva. Deci nu mai purtăm conversații lungi sau conversații grele la telefon pentru că chiar dacă ne uităm la drum creierul e în altă parte, viteza reacției poate să fie foarte proastă. Și devine un obicei.
Și îți mai spun ceva, ai copii ca și mine. Crezi tu că dacă fetițele tale te văd folosind telefonul mobil la volan acum când sunt mici? Nu vor face același lucru când vor fi mari? Cum poți să le spui tu? Voi, tatii, nu aveți voie să folosiți telefonul mobil. Tatii e adult și știe. Nu poți să faci asta, pentru că, după cum bine știi, copiii îți urmează exemplu, nu ascultă neapărat.
Ce spui pe gură. Este un argument greu, pentru că nu vrei copilul tău să pățească ceva, să afli că a stat pe telefon la volan și să-ți dai seama că te-a copiat. Ai contribuit la treaba asta, da. Zi-mi, te rog, legat de oprire. Ai zis că ne oprim și că te oprești, dar te asiguri ce e în spate. Cum, ce facem în sensul ăsta? Pentru că întrebarea vine și în contextul anvelopelor. Tu ai cele mai bune anvelope, dar ăla din spatele tău are fix anvelope și SH și buget. Cum faci să te.
Ferești de el? De cele mai multe ori, când ajungi să rezolvi o problemă, este prea târziu. Și aici aș încerca să implementez un sistem care se numește Risk Management. Și anume, dacă sunt conștient că se poate întâmpla treaba asta, Înseamnă că voi scoate din calcul absolut orice factor de distragere atenției. Și sunt atent la drum. Îmi construiesc un cerc de siguranță, verific în permanență oglinzile, verific ce am în jurul meu. În felul ăsta, aș putea să anticipez o situație de genul ăsta. Și îți dau un exemplu. Mergem pe Kiselev, unde sunt 3 benzi, nu? 3 sau 4 benzi, pe același sens. 3 benzi, parcă. Suntem pe banda din mijloc, da? Am o mașină în spatele meu, care stă foarte aproape de mine. Exact. Mașina asta m-ar putea pune în pericol în situația în care eu aș frâna brusc, corect? Dar eu când aș frâna brusc? Când mașina din fața mea ar frâna brusc și distanța dintre mine și el, m-ar obliga și pe mine să frânez brusc. Distanța dintre mine și cel din spate nu poate fi mărită. Să zicem că pe stânga și pe dreapta am și alte mașii, deci nu pot să mă duc stânga-dreapta. Și atunci, fac în felul următor. Măresc distanța față de cel din față, astfel încât, dacă cel din față frânează de urgență, eu s-apuc să frânesc progresiv, s-aprind din timp stopurile de frână să mă vadă cel din spate, ca sa nu fie nevoit sa franeze brusc. Si si daca ar intra in mine, nu intra intr-o masina care s-a oprit brusc. Ok, deci cred ca.
E valabil si pentru autostrada. Merg pe autostrada, am o masina in fata, cel din spate vine si-mi da flash-uri si e foarte aproape de mine. frânez treptat ca să măresc distanța între mine și ala din față. Ca în cazul în care ala din față se oprește brusc, eu o să pot frâna mai lent și cel din spate să nu intre.
Mine, că e foarte aproape. Da, acum, legat de condusul pe autostradă, în școala de șoferi, în România, nu ai voie să ieși pe autostradă. Deci, practic, ți-ai luat permisul de conducere și experiența o capeți circulând tu singur. Ok, da. Dar nu te învață nimeni să faci asta. Do it yourself. Exact. Acum, Din punctul meu de vedere, nu prea ai de ce sa ajungi intr-o situatie in care cineva sa-ti dea flash-uri, decat daca pe banda 1 sunt masini si tu mergi mai repdecat ele si vrei si tu sa mergi mai repede, corect? Pai asta e situatia.
Pe banda 1 sunt masini care merg, deci banda 1, ca sa stabilim, banda 1 e cea din dreapta, de langa camp. Banda 2, pe autostrada, e cea de langa parapetul din stanga. Uite, e o situație în care pe banda 1 merg multe mașini și tiruri cu 80 la oră. Corect. Iar eu merg pe banda 2 cu 130 la oră și e tot aglomerat și sunt multe mașini. Deci ești legal. Da.
Și vine unul.
Și.
Îți dă fleșuri. Da. Eu n-aș frâna, dar aș reduce viteza lând piciorul din accelerație.
Da? Ok, deci nu frânezi, corect. Deci nu frânezi, dar reduci viteza... progresiv, cât de puțin.
De ce? El poate să înțeleagă că este un gest agresiv. Uite, mi-a frânat în față. După ce că îi dau flasherul se dea la o parte, nici nu se dă și îmi pune și frână. Și s-ar putea să devină și mai agresiv de atât. Și atunci prefer să ridic ușor piciorul în accelerație, are și el timp să frâneze fără niciun fel de probleme, că înțelege și vede că mașina din fața lui încetinește și în felul ăsta îmi crez o distanță, un buffer, o distanță de siguranță față de cel din fața mea. Dar cea mai mare problemă aici, și sunt absolut convins că știi de cel puțin două cazuri despre care vreau să povestim, se referă la situațiile în care traficul pe autostradă este blocat înainte să te duci stânga-dreapta și tu ești ultima mașină care a ajuns.
Acolo. Păi da, ce am văzut că se face este că vezi mașinile din față, încetinești sau nu, și pui acel... pui cum se cheamă? Avariile. Pui avariile, da, să te vadă cel din spate că e.
Blocaj. Dar știi de accidentul de pe A1 de acum câteva săptămâni în care tot așa traficul era blocat și un tir nu a frânat, nu a oprit, da? Și a strevit o mașină între el și tirul din față și a murit un copil de 11 ani? Nu. Bun, ce se întâmplă? De obicei oamenii Când ajung la o astfel de scenă, se duc foarte aproape de mașinile oprite, își lasă așa 2-3 metri. În realitate, ca să fii 100% în siguranță, cum trebuie să procedezi? Te oprești prima dată când ești ultima mașină la 300 de metri distanță. Nu pui avarile. Aștepți să apară prima mașină pe care o vezi în oglinda retrovizoare. Când se întâmplă asta, abia atunci aprinzi avarile ca să-l faci conștient că Adică o să fie un flash pentru el. Și urmărești în oglindă în permanență ce se întâmplă. Dacă și el a pus avarile, înseamnă că te-a văzut. În momentul ăla, începi și te pui în mișcare. Ușor, cu viteză redusă. Nu te apropii foarte mult și urmărești în oglindă să se adune mașini, să se strângă mașini. După ce s-au strâns 10, 15, 20 de mașini, te poți duce și tu mai aproape. Dar niciodată nu te apropii la 2 metri. Îți lasi 10, 15 metri. De ce? Poate să apară o ambulanță. pompieri, poliție și așa mai departe. Să ai loc de degajare, să te duci pe banda de urgență sau să poți să faci tot posibil ca autoritățile să ajungă cât mai repede acolo. Deci la ce distanță stăm? De 10-15 metri. Față.
De următorul. Și ne-am oprit. Și.
Ne-Am oprit acolo. Dacă toți se stă, cu ce te ajută să stați toți înghesuiți? Înseamnă că toți procedează.
Greșit, nu? Pentru că pe autostradă.
Se stă la 2 metri. Cei mai mulți procedează greșit. Și am văzut un accident în străinătate, în care tot așa oamenii erau foarte apropiați unii de ceilalți. Un camion, o cisternă cu benzină s-a răsturnat pe sensul respectiv, a luat foc și vreo 40 de mașini care stăteau pe sensul celălalt au luat foc. Pentru că nu avea unde să degajezi, nu avea unde să se ducă. Și în felul ăsta s-au pus în pericol într-un mod absurd și într-un mod în care oricum nu te gândești vreodată că ți se va întâmpla un accident. Să îți stai oprit pe autostradă și să ia focul în camion de pe contrasens. Fii atent, eu cred.
Că dacă eu pe autostradă mă opresc la 300 de metri, e ok, asta poate fi ușor de înțeles. Vine cel din spate, pun avaria și încep să mă apropie de cei din față. Eu dacă mă opresc de ala din fața mea la 20 de metri, e foarte posibil să fiu claxonat sau depășit. E foarte posibil să.
Fii claxonat sau depășit, dar tu practic până acolo ai făcut tot ce stă în puterea ta să fii cât mai safe. Așa și vis-a-vis de distanța față de cel din față. Dacă ții o distanță regulamentară, mai ales în București, sigur se găsește tot timpul cineva care se bage în fața ta. Dar asta nu te... face pe tine să nu mărești distanța față de cel care s-a băgat în fața ta și să ai din nou distanța potrivită. Dar legat de ce povesteam pe autostradă, gândește că s-ar putea ca mașina pe care o vezi în spate să nu oprească. Dacă eu am 300 de metri față de locul în care s-au oprit mașinile și e drumul blocat, pot să iau niște decizii și am timp să fac lucruri. Îl văd pe ala că nu oprește. Mă duc pe banda 2. Mă duc pe banda de urgență, mă duc pe banda 2, încep să accelerez și când ajunge în dreptul meu, încep să claxonez. Că poate omul e pe telefon, poate a dormit, poate i s-a făcut rău. Încerc să fac tot posibilul, să-l trezesc, să-l fac conștient. În schimb, dacă eu sunt la un metru față de mașinile care s-au oprit, am vreo șansă să mai fac vreunul dintre lucrurile astea? Nu. Ce alte greșeli.
Putem face pe autostradă și e bine să.
Știm de ele, să le evităm? Păi în primul rând că pe autostradă viteza maximă admisă în România și în multe alte țări din Uniunea Europeană este de 130 de kilometri pe oră. Din punctul meu de vedere a ajuns o viteză minimă. Oamenii merg 175, 179 pentru că se încadrează limita aia de 50 peste, încât să nu le ia permisul de conducere. Mașinile pot azi. Cred că și un Logan astăzi merge cu 180 de kilometri pe oră foarte, foarte ușor. Și faptul că sunt timp sonorizate fonic, nu-ți mai dau senzația de viteză. Când mergi cu 60 de km pe o localitate, de multe ori vine să te deschidi și o să mergi pe lângă ea. Ai senzația că e o viteză mică. Ei bine, viteza o simți atunci când trebuie să oprești foarte, foarte repede. Și deseori le spun oamenilor așa, când circuli pe autostradă cu viteză mare, uită-te ce viteză ai în bord și gândește-te dacă într-o situație de urgență ar trebui să frănezi, dacă știi unde s-ar opri mașina. Dacă găsești răspunsul, înseamnă că viteza e potrivită. Evident că nu e niciodată potrivită, pentru că niciodată nu poți să estimezi corect unde s-ar opri mașina. Dacă nu mergi măcar cu viteza maxim admisă, pentru că șansele, indiferent de ce se întâmplă... că se întâmplă în România să apară câini, am văzut și oi pe autostradă, la 130 km pe oră cu sistemele active, poți să faci o manevră de evitare și sistemele încă să te ajute. Și asta este și limita pe care o recomand eu. 130-140 km pe uscat, poți să faci o manevră de evitare de urgență, adică ce înseamnă? Să tragi stânga-dreapta brus de volan la viteză aia și mașina să aibă în continuare aderență ca sistemul să facă corecțiile necesare și să aibă spațiu și timp să facă lucrul ăsta. Altfel, orice viteză peste asta va face ca riscul să crească exponențial. Deci viteza, în general.
Pe autostradă. Nu te opri pe.
Banda de accelerare. Ești din benzinărie, da? Mulți ce fac? Se opresc în capătul benzii de accelerare și se uită în oglindă. Cum poți să estimezi cât de repede ajunge o mașină lângă tine, pe banda 1, uitându-te într-o chestie atât, în care oricum nu reflectă realitatea? Pe banda de accelerare trebuie ca in capatul ei sa ai aproape viteza cu care se circula pe autostrada, pentru ca din punct de vedere dinamic, va fi mult mai usor sa patrunzi pe banda 1. Si atunci cum faci.
Daca vin masini multe, nu intri pe banda de accelerare, nu? Intri pe ea doar.
Cand... Ideea e ca pe banda de accelerare ar trebui sa aiba cam 300-400 de metri. Deci cumva in 300-400 de metri tu deja poti sa adaptezi viteza astfel incat sa testi record cat de multe masini ar fi. Sunt cazuri excepționale în care nu poți să intri. Ok, atunci te oprești, nu o să intri să provoci un accident. Dar sunt cazuri foarte.
Foarte rare. Uite, un lucru de care mă lăvesc des și e la ordinea zilei în România și îl înveți de regulă când te duci în tări străine occidentale și vezi că toată lumea poartă centură în spate și mașinile în ziua de astăzi și vezi asta în Uber, mașinile noi începe să sune alarma aceea fonică dacă nu-ți pui centura în spate și toate Uber-urile au acele blocatoare de centură. Alea mafioțești, alea se văd la colți. Eu, de exemplu, am când merg cu oameni în spate, în mașină și le spun, ei, puneți-vă centura, oamenii se simt certați. Zic, hai mă că o pun acum ce ai, calmează-te, o pun acum ce ai. Care-i faza? De ce e important.
Să avem centură și în spate? Tendința noastră este să credem că în spate e mai sigur.
Când te lovești de scaunul ăla din față, e ca o.
Pernă. Forțele care acționează asupra ta, în cazul unui impact, sunt aceleași. Fie că stai în față, fie că stai în spate. Centura de siguranță. Este cel mai simplu, sigur și eficient sistem care te poate ține pe cel mai sigur loc din mașină în cazul de accident, pe scaun. Pe scaun ești departe de toate componentele dure ale caroseriei, de parbriz, de geam, da? Și centura de siguranță te ajută să ajungi la airbag în timpul în care a fost gândit el să funcționeze. Asta e cea mai mare problema astăzi cu centura. Adică, acel avertizor sonor spune așa, Mihail, dacă pleci acum la drum fără să pui centura de siguranță, nu uita că airbag-ul este în continuare activ. Airbag-ul practic ce face? Îți protejează zona cervicală. Ții minte că am fost împreună la centrul de testare la Munich și ai văzut cam cum arată un impact la o viteză relativ mică, 55-60 de km pe oră. În momentul în care ai un impact, cea mai mare problemă, indiferent de viteză, este că mașina se oprește brusc. Lovești frontal ceva, mașina se oprește brusc. Ce se află în interiorul, e neasigurat, are intenția din cauza inerției să meargă mai departe. Să zicem că tu ai centură de siguranță. Centura de siguranță te va ține pe scaun. Capul nu are centură de siguranță. Gâtul în extensie maximă la un adult se poate duce 5,5 cm. Orice peste asta poate provoca paralizie. Și atunci airbag-ul iese foarte repede din volan, cu peste 330 de km pe oră. Nu mai știu, 0.3 secunde, 0.2 secunde, ceva de genul ăsta. Și când s-a umflat la maximum, capul tău îl atinge, dar îl atinge când începe să se dezumfle, să lovești o pernă moale și să-ți încetinească călătoria.
Odată cu centura. Centura ține corpul, airbag-ul ține capul.
Astfel încât... Și te duci ușor către față și te oprești mai domol, mai dulce. Acum, dacă tu nu porți centura de siguranță, cu siguranță vei ajunge mai repede la el decât trebuie și îl prinzi când se umflă și te pocnește. La forța respectivă, aici nu există negociere, îți poate rupe gâtul. Deci un sistem care ai gândit, practic, să salveze viața, te poate omorâ. Orice pasager dintr-o mașină care nu este asigurat este, practic, un proiectil care poate să cântărească câteva sute de kilograme pentru că apare o forță de decelerare. la 60 de km pe oră impact frontal cu obstacol fix în centrul de testare, vârful era de 34 de G. Dar în medie, la 60 de km pe oră, ai undeva la 15 G. 15 G înseamnă că tu cântărești de 15 ori mai mult. Adică e.
Ca și cum te-ar.
Lovi o vacă, să zicem. Da, de 700-800 de chile. Tu.
Ai o fată de 50 de chile în spate și te lovește o vacă, de fapt, de 500 de chile sau cât are o vacă, o tonă. Mă rog, nu e fericită comparația. Mă refer la animal, vacă, sau.
Calp. Da, nu e fericita comparatia, dar cam asta e realitatea. Deci un obiect de câteva sute de kilograme vine peste tine și te poate omorâ din simplu motiv că, la greutatea respectivă, spătarul scaunului tău nu va rezista. Te va strivi, te vei ajunge către volan mai repede decât trebuie, te lovește și airbag-ul și te strivește astfel încât coastele ți intră în plămâni. Sunt teste la 55 de km pe oră în care, pe damiz, măsurătorile arată că șoferul într-un impact în care cel din spate nu poartă centură moare și cel din spate supraviețuiește. Din motivul ăsta, că îl strivește și intră coastele în plămâni. Și atunci este obligația șoferului în general să-i pună pe cei din interiorul mașinii să-și pună centura de siguranță, că-i.
Viața lui în joc. Ok, deci șoferul trebuie să-și pune. Asta știam și eu. Eu am învățat asta, de exemplu, la facultate de medicină când făceam cursul de Anatomie patologică și era un curs în care ni se prezentau fix cazuri din astea și pericolele pe care le avem la volan și de ce e nevoie de siguranță rutieră. A ciudat, nu? L-a făcut la drept de medicină. Dar erau tot felul de cazuri în care erau alte cazuri descrise, de exemplu, în care o mașină, cazuri reale, o mașină care mergea în oraș cu 30 de minute la oră printre blocuri, Și pasagerul din dreapta, cu centura pusă, s-a plecat să caute ceva în torpedou și mașina a intrat într-un bolovan ceva. Ceva foarte simplu. Într-un bolovan a ieșit airbag-ul și i-a distrus efectiv capul. A murit pe loc. Adică situații de genul ăsta. La.
Care nu te gândești. Nu.
Te gândești că nu poți să te apleci în mașină, de fapt e pericolos. Cu centura pusă să te aplici în mașină, să cauci lucruri în mașină respectivă, când e aia, e în mișcare.
E periculos să faci și cu centură și fără centură. Și aici poți să te duci inclusiv în zona în care oamenii stau cu picioare pe bord. Se relaxează când pleacă la mare. De obicei, doamnele, domnișoare, pun picioarele pe bord. Fără să se gândească că într-o situație în care s-a apărut ceva de mari dimensiuni. Adică nu trebuie să ai nu știu ce viteză să sară airbag-ul. Airbag-ul poate să sară și la 40 de km pe oră. Lovești ceva, iese airbag-ul cu forța respectivă, fractură de bazin instant. Adică e ceva groaznic. Legat de partea cu centura, vreau sa inchei cu urmatorul lucru. Orice obiect neasigurat dintr-o masina se poate transforma intr-un proiectiv. Telefonul asta poate sa ajunga sa cantareasca 20 de kg. Mi-ai povestit in acea calatorie pe.
Care am avut-o si mergeam cu masina si oricum stiu ca aveam multe greseli pe care le faceam la volan, greseli, moroc, mici sau mari, nu-mi dau seama, dar cum tineam coatele, adica cam totul era gresit. A ramas ca o sa vin la un curs la tine si chiar trebuie sa n-am venit, dar chiar trebuie sa vin. Sper să nu fiu șoferul ăla care zice, hai Domnule, n-am făcut accident în 20 de ani decât conduc. Am nevoie, am nevoie de cursul ăla. Dar asta mă speria, faptul că ne-ai povestit atunci că orice obiect, un telefon lăsat aiureat se transformă într-un proiectil.
O sticlă de sticlă. Un laptop. Unde pui laptopul când te grăbești și pleci de la birou? Pe banchetă. Sau pe scaunul din dreapta de multe ori, da? Imaginează-ți că telefonul ăsta poate să ajungă să cântărească 20 de kilograme. Ai un copil mic în scaun, în spate, pe banchetă. Îl lovește, întâmplă. Impactul ăsta, știu că poate chestiile astea pare exagerate. Dar accidentele nu te întreabă dacă ești pregătit sau nu. Se întâmplă și tu trebuie să supărți consecințele. Iar legat de ce ai zis. Că nu ținei coatele bine, că vorbeai la telefon, că nu mai știu ce făceai. Se creează un cumul de factori care te poate pune în pericol exact cum se întâmplă un accident aviatic. Niciodată un accident aviatic nu se întâmplă dintr-un singur motiv. Sunt câteva motive adunate care duc la o defecțiune care mai poate fi remediată sau la o decizie pe care l-a luat-o foarte târziu. Așa e și aici. Cu cât respecti mai puține proceduri, cu atât ești mai în pericol. Și proceduri, ce înseamnă? Să porți centura, să nu mergi cu viteză, să nu folosezi telefonul și așa mai departe. Știi ce vă des? Și îmi.
Vine să mă opresc să le explic oamenilor, pentru că îmi dau seama că în anumite situații chiar nu știu lucrul ăsta. Văd copiii de 11-12 ani care au depășit deja înălțimea de asta într-un scaun. Deci nu îi mai prinde părintele în scaun, stau în spate. Și fie pe autostradă, fie în oraș de foarte des pe autostradă, văd în oglindă mașina din spate, cu cei doi pasageri, unul șoferul cu centura pusă, pasagerul cu centura pusă și copilul pe mijloc, pe bancheta din mijloc, între cele două scaune uitându-se la drum, cum și noi mergeam când eram mici. Eu când era mic îmi aduc aminte că așa mergeam, dar nu știam ce se poate întâmpla încă atunci. Când nu existau niște tiere, când centurile erau doar așa de formă sau erau opționale.
Ce se poate întâmpla? Din păcate, și eu sunt realmente șocat că în 2025 nu mai există copii neasigurați în mașină într-o țară ca România. Adică ai informații peste tot, pretutindeni. Sunt informații și atenție! Nu vorbim de oameni... fără resurse sau fără posibilitatea de a avea aceste informații. Că te uiți în mașini de sute de mii de euro în care se întâmplă lucrul ăsta. Și tu ai spus acum ceva despre un copil mai mare de 12 ani. Eu văd copii de 4-5 ani care fac asta în mașini. Sau copii pe care-i văd în brațele părinților la volan. Sau în brațele mamei pe scaunul din dreapta. Vorbeam mai devreme de forța de decelerare, în care toate obiectele dintr-o mașină neasigurate își măresc greutatea și ajung să cântărească de 10, 12, 15 ori mai mult. N-ai cum să te gândești ca mamă care ai dat viața acelui copil, că o să poți ține în brațe prin forțe proprii un copil care, în mod normal, cântărește 20 de kilograme, care în momentul respectiv va cântări de 15 ori mai mult. Adică n-ai cum să gândești din felul ăsta. Și ce se întâmplă? Probabil că o să plece din brațele tale, tu o să vii peste el și o să-l strivești între tine, bord și airbag. Adică șansele ca acel copil să supraviețuiască într-un impact de genul ăsta sunt foarte, foarte mici. Și oamenii subestimează foarte tare treaba asta cu viteza, oameni buni. La peste 64 de km pe oră, energia cinetică pe care o preia corpul este atât de mare, încât șansele să supraviețuiești într-un astfel de impact sunt spre zero. Adică tu poți să ai centură, poți să ai airbag, capul e protejat, tu rămâi pe scaun. Organele interne n-au nici centură, nici airbag. Pleacă de la locul lor, lupt partele importante de sânge, vasele de sânge și apare hemoragie internă. La ce viteză ai spus? Peste 64 de km pe oră. De asta și testele Euro NCAP nu se fac peste 64 de km pe oră. Pentru că nu mai garantează nimeni că supraviețuiești. Dacă intrii cu 100 de km.
La oră într-un perete, 100% mori. Serios.
Sau dacă printr-un noroc supraviețuiești... Probabil că nu mi vei mai.
Avea splină, ficat. Practic, supraviețuiești, chiar dacă mergem cu 130 km la oră pe autostradă, faci un accident, ideea este să fii atent, să poți să frânezi, ca viteza la impact să fie sub 64. Deci dacă eu merg cu 70 km la oră și n-am nicio reacție și intru în perete static și mă opresc în el, șansele sunt că... Scudurile.
Arată că în proporție de 70-80% mori. Caroseria rezista? Atenție! Ce să fac?
Asta era întrebarea mea. Să mă opresc să explic copilului respectiv că copilul ăla poate să devină un proiectil și poate să moară? Cum fac? Sau când merg pe autostradă și copilul în spate este așa, stânga, dreapta, îmi face cu mâna în lunetă. Până.
Și eu am renunțat la treaba asta, pentru că oricât de binevoitor ai fi și oricât de dornic să ajuți ai fi, oamenii o iau foarte greșit. Și ajungi să te cerți cu oamenii prin trafic pentru că vrei să le faci un bine. Nu cred că se face educație în felul ăsta. Cred că educația trebuie să înceapă din grădiniță. și să fie o activitate constantă, adică niciodată să nu te oprești. Condusul este o activitate unde trebuie să faci performanță, pentru că șofatul este o activitate care poate omori oamenii. Nu e tenis de masă. Ai greșit, ai dat în fileu, repetăm exercițiul. Aici, n-ai 10 șanse să faci o manevră de evitare. Ai o șansă poate odată la 20 de ani. Și dacă nu știi ce ai de făcut, practic nu poți să scapi din situația respectivă.
Da, și cu toate astea avem și exemple greșite în societate. Am văzut chiar la tine pe story, era filmată o mașină de poliție cu un opritor din ala. Cum se cheamă ala? Moartea la.
5 lei îi spunem.
Noi. Moartea la 5 lei, dar el.
Cum se cheamă? Apoi e 10, că s-a mai.
Scumpit. Cum se cheamă? E practic capătul de la centură pe care îl bagi în priza aia.
De centură ca să nu-ți puci cintă.
Exact. În mașina de poliție. Acolo ce faci? Și eu am renunțat la asta de-a unei ori, mai făceam așa la polițiși care vorbesc la telefon, conduc așa.
Și fără centură. Acolo, pentru că eu consider că sunt cumva un formator de opinie, nu tac. Acolo mă opresc, fără să stau cu telefonul să le filmez fața oamenilor, să le fac un rău. Adică, dacă te-ai uitat la mine pe story în regulul respectiv, nu se vedea nicio față, era pur și simplu un exemplu negativ. Dar da, acolo stau și fac educație. Stau și fac educație din simplu motiv că am avut câți... Eu am mulți prieteni polițiști. Și foarte mulți polițiști, prieteni, mă îndeamnă să fac asta. Pentru că ei sunt foarte slab instruiți și chiar și când eu am avut inițiative să fac lucruri cu ei, am fost refuzat din niște motive absolut stupide. Adică am vrut să fac cursuri gratuite pentru poliție și răspunsul a fost, păi da, da, conform structurii și organizării noastre, noi nu putem accepta așa ceva, pentru că se poate interpreta Că este un trafic de influență, practic. Că dacă tu ne oferi ceva gratis, să nu cumva să creadă oamenii că apoi, în schimb, noi te protejăm. Ceva într-un mod absolut stupid. Adică, dacă mă întrebi pe mine, asta se poate face într-un mod... Absolut legal, printr-un contract, printr-o asociație, adică foarte, foarte ușor. Și atunci vreau să atrag atenția pentru că polițistul este, cum să zic, exemplu clar de așa da. În România nu e. Nu toți, dar cei mai mulți polițiști nu poartă centura de siguranță, cei mai mulți polițiști vorbesc la telefon în timp ce conduc, cei mai mulți polițiști nu respectă ei înșiși legea. Ajunge ca legea să fie negociabilă, să nu fie obligatorie. Dacă polițistul care te oprește pentru centură nu poartă centură, cum să te convingă să porți centură?
Mi s-a întâmplat tot așa să atrag atenția unui polițist în trafic, fără centură, care avea la telefon, care era aproape să mă oprească, să mă legitimeze pentru că a început să-ți sper a mine că e de fapt în misiune. că e în misiune și fiind în misiune ar putea să stea fără centură în cazul în care trebuie să fugă după infractor sau de infractor. Este.
Fals. Am auzit eu treaba asta cu polițistul în misiune nu este obligat să poarte centura. Am căutat în codul rutier 2025, nu există așa ceva. Singurul polițist căruia este permis să nu poarte centura de siguranță în misiune, este cel care te examinează când dai de permis. În rest, absolut orice polițist este obligat în absolut orice condiție să poarte centura de siguranță. Iar treaba asta cu să fugă repede după hoț, adică ce-ar întârzia? O secundă să apese pe un buton? Asta e o explicație absurdă și mai mult decât atât. Când porți centura de siguranță și fugi după un agresor, după un om care a făcut ceva rău, conduci mai bine. Centura de siguranță nu este doar un sistem pasiv care îți protejează viața în cazul în care accidentul se întâmplă deja, ci te face să stai mai bine în scaun, Piciorul stâng calează corpul în scaun, împingând în pedala de sprijin. Nu faci mișcări suplimentare cu trunchiul pe spătarul scaunului când faci viraje. Deci cumva ești și mai performant în a prinde hoțul. Deci treaba asta nu stă în picioare sub nicio formă. Dar de ce în toate celelalte țări din lume polițiștii poartă centură de siguranță? Puneți întrebarea asta! Nu prea sunt în misiune. De obicei, dacă nu mășile este lege, trebuie să fie doi într-un echipaj de poliție. Deci nu folosește stația cel din.
Dreapta. Da, corect. Dar taximetristul, de exemplu, care are clienți, e obligat să poarte centură sau.
El poate să stea fără centură? Taximetristul fără client are voie să nu poarte centura de siguranță. Cu client.
Sau fără? Cu client.
Cu client în cursă, da? Are voie să nu poartă centura de siguranță și explicația se pare că ar fi dacă acel client care stă pe bancheta din spate mă atacă, fiind prins cu centura, cumva mi-e mai greu să scap de acolo. Dacă mă întrebi pe mine, când am 80 de km pe oră, dacă ăla vrea din spate să îmi bagi un cuțit în gât, Ce mai contează? Că oricum intrăm în ceva și murim amândoi. Iar sunt niște situații destul de greu de interpretat, de asta în multe țări există un paravan între locurile din față și locurile din spate, astfel încât cel din spate n-are cum să ajungă la șofer. Uite, în Anglia, de exemplu, dacă ai mers cu... Ai un paravan, poți să îi faci ceva șoferului? Iarăși, dar vorbim acum de... Ceva care nu se întâmplă prea curând la noi în țară. Vorbim de prevenție, vorbim despre campanii făcute de stat în ceea ce privește siguranța rutieră. Ai văzut, poți să-mi spui când ai văzut ultima campanie legată de siguranță rutieră în România? Sau un demers legat de siguranță.
Rutieră în România? Sunt acele panouri care spun viteza omoară și... Te obișnuiești cu ele. Auzi la.
Televizor, evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi. Mi-a intrat în minte treaba asta, aproape că nu mai mănânc sare. Când aud zahăr și sare, aproape că nu mai mănânc. Hai să facem și cu accidente, cu centură, cu viteză, chestii vizuale, pe.
TV, pe radio. Sunt eficiente, vorbind de campanii, care sunt, să zic, în celelalte țări cele mai eficiente metode de a opri aceste accidente făcute din neatenție. Avem exemple de țări unde oamenii chiar conduc civilizat și sunt foarte puțini.
În accidente. Campaniile de conștientizare. Și când vorbesc de campanii de conștientizare, mă gândesc la tot ce înseamnă vizual. Adică panouri pe stradă, reclame la televizor, spoturi pe social media. În UK, de exemplu, că ei sunt foarte, foarte buni pe siguranță rutieră, pe timpul unei campanii care, atenție, durează șase luni, ca să poată măsura într-un mod real ce se întâmplă, scad accidentele mortale cu 25%. 25%, imaginează-ți ce înseamnă treaba asta. Decent. Foarte bine, doar din asta. Apoi, monitorizare constantă, autorități care aplică legea. Nici la ei nu s-a făcut cu binișorul treabă. Amenzile sunt incomparabile cu ce se întâmplă la noi. Vreau să te întreb un singur lucru. Dacă amenda pentru folosirea telefonului mobil la volan ar fi 10.000 de lei la prima abatere și la a doua să se pedepsească cu închisoare de la 1 la 6 luni, ar mai vorbi cineva la telefon? Există.
Prin comparație, țări în care e.
Atât de mare? Nu atât de mare, dar sunt țări în care pedepsele sunt mult mai aspre ca la noi și de asta, în felul ăsta, au descurajat folosirea telefonului mobil la volan. Dar am dat un exemplu, poate chiar dacă e exagerat. Și acum la noi cât e amenda pentru telefon? Nu știu să-ți spun exact, că n-am.
Luat niciodată nicio amendă. Probabil că nici nu se pune, adică nu știu pe nimeni. Sunt oameni care stau pe telefon la volan, nu știu pe nimeni care să-mi.
Fi zis o dată că a luat amendă pentru telefon. Păi da, dar două secunde, stai să vezi ce e greșit aici. Amendă pentru folosirea telefonului mobil la volan, iei doar dacă ai telefonul în mână. Dar exact cum e interpretată legea, deci am telefonul în mână și vorbesc la telefon, e o amendă. N-am telefonul în mână, dar folosesc arhivul mașinii, nu e o amendă. Deci, practic, noi nu pedepsim faptul că avem... o distragere cognitiva atentiei, ci faptul ca avem o mana blocata. Fara sa te gandesti ca in mana poate ai o sticla cu apa sau o tigara. Corect. Sau un sandwich. Si nu e.
Amenda.
Pentru treaba asta. Atat de gresita este legea asta. Am.
Si eu un set de intrebari de li si una dintre intrebari de li pe care le-am facut aici cu colegii e ce se intampla daca sau daca este legal sau daca e ok. Să mergi la volan, mâna stângă pe volan, mâna dreaptă pe piciorul partenerului. Dacă ești femeie la volan, ții mâna pe piciorul iubitului sau invers. Oricare ar fi combinațiile. Mâna dreaptă pe piciorul iubite sau iubitului.
Care este întrebarea? Care e combinația? E.
Ok? Nu e ok? E periculos?
Ar trebui.
Să amendăm și asta?
Nu știu dacă neapărat ar trebui să amendăm, cât ar trebui să educăm. Când am o singură mână pe volan la ora 12, în ceea ce privește cele trei criterii care mă interesează atunci când sunt la volan, adică confort, siguranță și control, nici unul din cele trei nu este îndeplinit. Și anume, când zic confort, nu mă duc în zona asta, adică nu insist foarte tare pe treaba asta. Dacă stau așa la volan, coloana mea stă strâmbă. Este gândită, proiectată să prea toate șocurile, microșocurile pe care le suporteze pe toată lungimea ei. E gândită, știi bine. Ortostatic sau clinostatic. Nici o altă poziție între cele două nu este o poziție sănătoasă, este o poziție vicioasă. În timp se strică ceva și apare o hernie pușoară de disc, o hernie cervicală și a mai departe. Deși pe.
Termen lung e greșit.
Apoi, sunt departe de comenzile de pe volan. Orice vreau să fac, trebuie să iau mâna de pe piciorul partenerului, să o pun pe volan, să iau mâna stângă să semnalizez, să pun mâna înapoi pe volan și să mă duc înapoi cu mâna dreaptă unde eram. Patru mișcări să semnalizez odată. Păi dacă vreau să fac treaba asta până la Budapesta, la Sibiu mă culc.
Păi dar dacă ai BMW nu trebuie.
Să mai semnalizezi. Asta-i altă poveste. Șoferul de BMW e ceva special. Dar.
Ai văzut că au început BMW-urile să semnalizeze? Nu știu ce se întâmplă. Da, pentru.
Că foarte mulți ajung la cursuri la mine. Iar legat de siguranță, dacă am o mână pe volan și sare airbag-ul, ce face cu mâna mea? O rupe instant. Pentru că airbag-ul nu are loc să ajungă la mine. În schimb, dacă am mâini la 9 și la 3, n-am nimic în calea lui, el funcționează așa cum a fost.
Gândit. Deci nu e nicio șmecherie să conduci.
Așa. Nu, mai mult decât atât. Dacă vreau să fac o manevră de evitare de urgență, atenție, ce înseamnă asta? Manevra de evitare înseamnă că tu ai mișcat volanul astfel încât oricare dintre mâini a trecut de ora 12. Deci am făcut minim așa, dacă nu chiar așa. Facem stânga, dreapta și drept să fac o manevră de evitare. Doar cu mâini la 9 și la 3 pot să fac treaba asta fără să iau mâinile de pe volan. Altfel, cu o mână la ora 12, dacă vreau să fac evitare către dreapta, pot să mișc volanul maxim atât. Că mai jos unde-ți duc? Că-ți limita de unghi. La fel și în stânga. Ok, deci.
Mâinile trebuie să fie așa pe volan, tocmai ca să poți să.
Eviti un pericol. Exact. De asta ar fi bine. Atenție!
Nu.
O să stau la un drum de 1000 de km numai așa. Mai pun o mână pe cotieră, mai pot să schimb poziția, dar reflexul ăsta trebuie să fie, când simți că se îngroașă gluma, să te duci instinctiv cu mâinile către ora 9 și către ora 3. Atenție, mulți șoferi reacționează instinctiv mai greșit decât dacă n-ar face nimic. Mai ales la agvaplanare. Ce înseamnă asta? Acvaplanat măcar o dată în viața ta.
Nu? Acvaplanare e când mergi pe apă, apare.
O băltoacă destul de adâncă și pierzi.
Contactul cu solul. Da, da, mi s-a întâmplat. În special în oraș, în București, adică poți să mergi și cu 40 la oră și dai de o băltoacă. Și.
Se întâmplă treaba asta. Asta e un fenomen foarte, foarte periculos pentru că, așa cum am zis, cei mai mulți șoferi reacționează instinctiv greșit. s-au mai greșit decât dacă n-ar face nimic. Pentru că atunci când pierzi controlul unei mașini, ce faci? Frânezi? Și dacă ești într-un viraj și vezi că mașina în loc să meargă la dreapta merge înainte, vrei să iei și mai mult de volan. Eu nu știu.
Ce se întâmplă atunci, dar mi-a explicat taică-meu când eram mic, de fapt mi-a explicat taică-meu lui maică-mea când eram eu mic și am reținut că atunci când face el cu mașina aquaplanare, când simte asta, începe să dea așa din volan ca să caute aderență la șosea. E bine să... Nu-i bine. Hai să-ți.
Explic de ce. Luăm o situație de asta nasoală tare, adică nu ACVA plănezi pe drept, ACVA plănezi într-un viraj. Deci în mijlocul virajului ai o peliculă de apă, curge apă din pădure și pe posada mergi la Sinaia. Și intri în virajul respectiv, ai viraj de dreapta și când observi că puntea față ajunge în pelicula de apă, mașina în loc să meargă către dreapta merge tot înainte, către contrasens. Tu o să te speri în momentul ăla și instinctiv frânezi și tragi mai mult dreapta de volan. Că tu vezi că mașina mai virează dreapta. Doar că roata e în aer. Adică tu frânezi când roata e în aer și o întorci în apă și și virezi în aer. Tu dacă nu poți să transmiți forțele astea către sol, mașina tot înainte o să se ducă. Partea greșită tare se întâmplă atunci când vei recapăta aderența. Pentru că tu când vei recapăta aderența o să o recapeți brusc. Când tu ești și pe frână și cu roțile virate, practic este o frână pe viraj. Și fața zice vrei la dreapta? Da. Fața zice brusc la dreapta, spatele acum pentru că tu ești pe frână e ușor, e descărcat de masă și pleacă în stâng aruncat de forța centrifugă și mașina pleacă în derapaj. Un derabaj de genul ăsta pe stradă nu se poate controla pentru că nu ai spațiu suficient. O bandă de circulație având ca standard 3,5 metri în lățime. Și atunci, tu trebuie să te gândești așa. Ce poți să fac înainte să recapăti aderența, ca atunci când se întâmplă lucrul ăsta să nu destabilizezi mașina atât de tare? Acum, problema cu frâna pe lângă faptul că recapeți aderența brusc este și că blochează roata când nu îi opune nimic de existență. Roata care nu se învârte nu scoate apă de sub ea prin șanțurile de evacuare a apei. De aia nu franam. Iau piciorul brusc din acceleratie si in felul asta se va face un transfer dinamic de mase pentru ca intervine inertia si apas pe fata. Ce inseamna apas pe fata? apăs cu ghilimele pe puntea față, pe roții, făcând frână de motor, da? Ai văzut că mașina înfrânează? Ah, deci.
Nu pui frână, dar iei.
Piciorul brusc din accelerație, ca mașina să facă... și să apese pe față, ca să duc roata înapoi către sol. Dar nu frânezi ca să lași și roata să se învârtă. Și mixul ăsta, prin care roata se învârte și faptul că eu nu am frânat, va face ca mașina să recape de aderența mai repede, dar mai domol. La fel, nu viresc mai mult, ca să nu forțez fața să plece, ci mențin unghiul volanului. În felul ăsta, mașina nu se va destabiliza și când recapăt aderența, voi putea să mișc volanul astfel încât să recapăt trasa ideală de pe șosea. Evident că în momentul în care recapăt aderența, va fi nevoie să mă folosesc de un truc pentru a mișca cât trebuie volanul către stânga sau către dreapta, ca să păstrez controlul mașinii. Și mulți oameni nu știu care este acest truc. Se numeste line of vision. Adică în permanență să mă uit în direcția în care vreau să ajung pentru că al nostru creier folosește locul în care te uiți ca pe un reper. Tu dacă te uiți la camionul de pe contrasens că te-ai speriat, creierul zice că acolo vrea să ajungă. El nu face diferența între obstacol și.
Soluție. Ca și reflex. Deci ca și reflex te uiți unde vrei să ajungi. Ca la snowboard, așa e la snowboard.
Snowboard, ciclism, motociclism, în absolut orice sport folosești treaba asta. Dacă te uiți la obstacol, faci point fixation și zici copacul, copacul, copacul și nu faci nimic cu mâine și ajungi la copac. De asta sunt accidente în care șoferii lovesc singurul obstacol de pe drum. Pentru că se uită la el. Ce.
Chestie, ok. Hai să văd dacă am reținut. Când am atins sapa și văd că îmi pierd stabilitatea, iau brusc piciorul de pe accelerație Mă uit în direcția în care vreau să ajung dar nu iau virajul, aștept să se așeze mașina și.
Abia după vei vedea că natural vei mișca mâinile cum trebuie pe volan ca să ajungi unde se uită ochii. Auzi.
Da, apropo de situații din astea care nu sunt atât de bruște, dar văd că toată lumea este derutat, cele mai multe clacsoane. Mi le iau eu în sensul giratoriu, frate. Avem două benzi. Din nou, stabilim. Banda 1 este aia din dreapta, lângă blocuri. Banda 2 e aia din stânga. Și intră cele două mașini pe sensul giratoriu. Și e genul ăla de sens giratoriu, unde ai intrat în giratoriu și toată lumea, 99% din mașini, se duc în partea cealaltă, în pipera, de exemplu. Intră ambele mașini, s-au dus încolo. Intră ambele mașini, Asta de pe banda 1 din stânga, de pe banda 2 din stânga, merge înainte. Și tu vrei să continui. Și celălalt vrea să continue sensul giratoriu. Și se claxonează, se înjură unul pe altul. Păi nu vezi că eu merg acolo? Păi eu ies. Care are dreptate? Cum.
Se procedează? Atâta timp... Cât pe benzile de circulație nu este reglementată prioritatea în sensul în care pe banda 1 ai voie la dreapta și înainte, pe banda 2 ai voie înainte și la stânga, de cele mai multe ori nu e, se respectă circulația pe benzi. Adică, eu sunt pe banda 1, banda din dreapta, da? Sensul giratoriu practic, chiar dacă este un cerc, trebuie văzut ca o linie dreaptă cu mai multe ieșiri la dreapta. Eu nu am nici măcar de ce să semnalizez stânga dacă vreau să mă învârt în cerc, pentru că eu nu.
Părăsesc banda mea. Asta e un exemplu foarte bun. Chiar dacă este rotund, noi îl imaginăm drept, îl desfaci drum drept și este.
O linie dreaptă cu mai multe ieșiri.
La dreapta. Deci eu dacă merg pe drum drept și am mai multe ieșiri pe dreapta.
Eu pot să merg drept fără să.
Dau prioritatea din stânga să iasă. Cât.
Vrei tu. Deci dacă cel de pe banda 1 vrea să se învârtă în cerc, cel de pe banda 2, că iese de pe banda lui, trebuie să se asigure și să-i dea astuia prioritate. Atenție! 1 din 100 de oameni știu treaba asta. De aceea eu, când mă gândesc la conduita preventivă, întotdeauna când sunt pe banda 1, dacă vreau să mă învârt în cerc, sunt atent că ăsta de aici sigur, sigur nu îmi dă prioritate. Evident că ar fi ideal în situația în care vreau să mă învârt, să fiu pe banda 2. Dar de multe.
Ori nu are rost.
Pentru că ieși la următoarea. Și atenție, foarte important să semnalizezi dreapta la părăsire, ca omul care așteaptă să intre în sens, să își dea seama că poate să pătrundă fără nici o problemă. Că mulți ce fac? Intră, nu semnelează nici stânga, nici dreapta și ies la prima sau la următoarea. Și tu stai acolo și aștepți când practic el nici nu se va intersecta.
Cu tine niciodată. Ok, atunci, de exemplu, am intrat în sens, da? Cel din partea dreapta de pe banda.
1 Are totdeauna prioritatea, dacă nu e reglementat altfel pe banda. Deci el poate.
Să stea în sens cât vrea el, fără să semnalizeze nimic. Fără să semnalizeze nimic. Când pleacă din gerator, el semnalizează dreapta. Celălalt care stă pe banda 2 în interior, dacă el de pe banda 2 din interior vrea să iasă, el pune semnal dreapta și dă prioritatea aia din dreapta. Exact. Dacă amândoi se duc în dreapta, e ok. Se duc amândoi în dreapta. Dacă ăsta de pe banda 2 se duce în dreapta, îi dă prioritatea ăsta. Adică se oprește, trece ăsta de aici din dreapta și tu te duci. După aia ai intris și tu. Dar poți de pe banda 2 să ieși de pe sens, nu? Bineînțeles. Atâta.
Timp cât acorzi prioritate participanților la trafic cărora trebuie să le dai prioritate.
Fără nicio problemă. Păi și dacă tu ieși pe banda 1 și te duci reglementar în sensul giratoriu și ăla de pe banda 2 vrea să iasă și te clacsonează și așa, ce seamne poți să-i arăți? Ce.
Faci? Ar fi bine să nu-i arăți niciun semn. E clar că în situația asta el nu știe cum e reglementată prioritatea în sensul giratoriu și îți pierzi timp din viață. pierzi din neuroni degeaba. Aia e o situație în care eu când plec de acasă mă înarmesc cu foarte multă răbdare și sunt genul de șofer care se gândește că ceilalți sigur, sigur vor greși și încerc să-i înțeleg eu pe ei. Și de fapt asta înseamnă și condusul defensiv, că mulți întreabă, dar ce înseamnă condus defensiv? Vin la circuit și mă înveți să merg încet? Nu. Te învăț să mergi atât pentru tine cât și pentru ceilalți. Și ce faci.
De fapt la școala de condus defensiv chiar? Păi la Școala.
De Condus Defensiv avem două părți importante. O parte teoretică, cea care ne ajută la conștientizare și la deprinderea unui vocabular similar cu al nostru, ca să putem vorbi aceiași limbă pe circuit, adică să-ți spun uite, mașina acum a supravirat, tu să știi ce înseamnă supravirare, sau a subvirat, sau ce înseamnă sistemele de siguranță active și pasive și așa mai departe, da? Și apoi facem un link către viața reală și punem pe oameni pe circuit, într-un cadru sigur și controlat, să experimenteze situații la limită, situații pe care nu le poți experimenta pe șosea. Și acolo, revelația supremă este că șoferii ăștia care se cred foarte, foarte buni, văd când din 10 sau 12 sau 15 evitări câte facem noi, le ies 2, poate 3 câteodată. Și stau și se gândesc, bă, da, eu când am venit aici, îmi dădeam așa un 9-10 ca șofer. 10 fiind cel mai bun șofer, da? Acum parcă nu mai sunt nici la 5-6. Se frustrează prima dată, da? Pentru că știi cum e? Când tu erai Superman și vii acolo și îți dă la cu șoferia în cap, te frustrezi prima dată. După care, evident că printr-o metodă psihologică, îi facem să înțeleagă că Despre asta e vorba de fapt. Te pune cu picioarele pe pamânt, te face sa schimbi mentalitatea, te face sa crezi ca si tie ti se poate intampla si atentie! te face să înțelegi că un risk management bun nu te poate ajuta să nu ajungi niciodată în situațiile în care noi te punem pe circuit, că secretul ăla e. Secretul nu este să fii abil și să știi să faci manevre de evitare. Ok, e un plus, dar un șofer care vin la un curs de condus defensiv experimentează treaba aia pe circuit, vede câte greșite sunt reacțiile instinctive ale lui, vede care e limita mașinii și nu o să vrea niciodată să i se întâmple pe stradă.
Da, interesant. Și aveți și acele circuite pe care le faceți, nu? Evitări, adică este și distractiv într-un fel. Te distrezi acolo și nu mai ai.
Nevoie. Este foarte distractiv, scap de foarte multă adrenalină, facem ture rapide de circuit, poți să mergi cu 230-240 de km pe oră pe circuitul respectiv safe, cu un trainer în dreapta, manevră de evitare de urgență la viteză mare, 130-140 de km pe oră, Pe ud, pe uscat si asa mai departe. Masini care derapeaza. Crezi ca ar trebui.
Ca, probabil ca ideal ar fi ca orice detinator de permis sa faca aceste manevrere, nu? Ca sa stie cum sa se comporte intr-o situatie de urgenta si mai mult decat atat sa stie sa evite acele.
Situatii de urgenta. Pai in Occident treaba asta este obligatorie. mai ales pentru companiile care au în flotă mai mult de 20 de mașini. Deci ai mai mult de 20 de mașini în flotă, odată la 2 ani, în mod obligatoriu, pentru a putea conduce mașină de serviciu, trebuie să treci pentru un curs de condus defensiv. ca politică de companie. Îți dai seama că nu mai zic că au multe baze, circuite, ateațe și așa mai departe, care băia chiar își fac treaba. Da, eu văd obligatoriu acest curs, pentru că cei din Occident ne-au demonstrat că numărul de accidente a scăzut în felul ăsta. Și atunci, dacă cea mai mare problemă la noi este că oamenii mor pe șosea, de ce să nu facem treaba asta? A închistat chiar și un proiect de lege, Legea 20 pe 2022, care presupune că legea este în vigoare, dar nu are norme de aplicare ca orice lege bună de la noi din țară. Presupune ca orice șofer, orice posesor de permis de conducere să facă un curs, o dată la trei ani de condus defensiv, de conta de stat. Acum gândește-te că la Ministerul Transporturilor, cei care trebuie să publice aceste norme de aplicare, lucrează niște oameni care nu au competențe în conducere defensivă. Și de asta nu pot să construiască niște norme de aplicare, că nu știu cum. Și legea din 2022 este abrogată, este publicată în monitor oficial de autorități, dar nu are norme de aplicare, deci nu putem să ne folosim de ea. O lege absolut senzațională. Deci cursul ar fi decontat de stat cum. Tu lucrezi într-o companie, da? compania îmi plătește mie cursul și își decontează din faptul că nu mai plătește impozit pe profit, pe venit sau pe.
Salarii pentru angajați. Deci compania plătește cursul și din banii pe care i-ar plăti de impozit. Exact. Deci practic statul plătește, dar nu din proprii să-i bani, ci din banii pe care ar urma să-i primească de la.
Companie. Da, dar beneficiu suprem aici este așa. Pentru fiecare persoană decedată sau rănită grav într-un accident apare un cost social. În România, costurile sociale anul trecut au depășit 3,5 miliarde de euro. Deci banii pe care statul îi pierde în timp, din DCS și persoane rentegrave. Dacă am instruit o dată la trei ani, toți șoferii din România, ceva utopic, nu există baze în momentul ăsta să instruiești 10 milioane de șoferi, dar dacă am putea, ar costa statul român 250 de milioane de euro pe an din aceste imposte neplătite. Deci oricum e și mult mai bine. 3 miliarde jumate vs. 250 de milioane e un câștig mare.
Pentru stat. Asta e interesant, asta am înțeles și eu în medicină. La cursuri care țineau inclusiv de investiție în medicină și acolo învățai că de fapt orice investiție făcută în medicină, de exemplu dacă cumperi un elicopter care se duce și salvează vieți, el își scoate banii în 5 ani. Pentru că tu poți calcula o viață, chiar dacă e economic, poți să calculezi exact cum ai spune tu, cât costă, nu viața, ci costul social al pierderii respective. Și atunci calculezi costul social al unui om care de exemplu la 40 de ani face un accident grav. și viața lui depinde de acel elicopter. Tu dacă ai elicopter și îl salvezi, sau nu, altfel spus, n-ai elicopter și nu reușești să-l salvezi, acel om moare și costul social este că timp de 30 de ani tu nu încasezi taxe de la el, nu încasezi impozite. Și nu aduce aport societății. Nu aduce aport societății și tu acolo pierzi undeva între 50 și 100 de mii de euro. Deci elicopterul ăla pe care dacă l-ai...
Asta e pentru rădit grav. Da, îl.
Salvează pe acel om și el este reabilitat și intră în câmpul muncii și mai muncește 20 de ani aducând aport, plus valoare, impozite. Tu ai salvat într-o zi 100.000 de euro. Și astfel poți să calculezi că într-o lună, salvând vieți, un elicopter își scoate banii, să zicem așa. Și așa funcționează orice spital, investiția în sistemul de sănătate, în prevenție. Iată, în condus defensiv funcționează prin a folosi mai puțin bani la început pentru a salva mult mai mulți Mai am o întrebare, tot așa legată de scandal în trafic. Din ăsta, singurele sunt situații în care văd că se încinc spiritele și se claxonează foarte mult. Deci am două benzi. Banda 1, cea din dreaptă, banda 2, cea din stângă. Și am un semafor cu un intermitent. Și mașinile se opresc. Ai roșu în față, ai roșu înainte și un intermitent în dreapta. Și se opresc mașinile pe banda 2, banda din stânga, că merg înainte. Și se opresc mașinile și pe banda din dreapta, banda 1. Și aia din spate încep să claxoneze. Când nu au dreptate să claxoneze? De cele.
Mai multe ori nu au dreptate să claxoneze. În sensul în care acel semafor intermitent, te obligă să virezi dreapta chiar și când înainte este roșu, doar dacă pe banda ta, pe banda 1 respectiv, ai o săgeată care îți indică obligatoriu dreapta. Deci.
Pe banda e desenată o săgeată care.
Indică doar dreapta. Doar dreapta. Atunci au dreptate. Dar sunt foarte rare cazurile astea. În schimb, dacă am dreapta și înainte, nu sunt obligat să mă dau la o parte. Dacă am înainte, nu sunt obligat să mă dau la o parte. Și dacă n-am nimic, la fel nu sunt obligat să mă dau la o parte.
Deci dacă nu am nimic desenat pe bandă, am două bands, este roșu și intermitent la dreapta și eu m-am pus pe banda 1, cea din dreapta, și staționez că vreau să merg înainte, nu au voie să mă încoace, adică n-au de.
Ce să mă încoace. Atâta timp, da.
Pot să stau acolo. 100% Și logica este.
Că, da, e roșu.
Merg înainte, e roșu pentru mine. Dacă aș fi făcut dreapta, m-aș fi dat.
La dreapta. Exact, da. Aici văd o altă problemă tot așa foarte desîntâlnită cu pietonii care traversează pe la colțul intersecției, dar nu pe trecerea de pietoni sau de pe un trotuar pe altul. De multe ori trotuarul este întrerupt ca să intri într-o instituție sau într-un cartier rezidențial. Ei nici măcar nu se asigură, pentru că au dreptul să traverseze pe acolo. Legea spune însă că nu au prioritate. Atâta timp când nu ai trecere de pietoni sau un semafor pentru pietoni, da, ai voie să traversezi legal pe la colțul intersecției, dar nu ai prioritate. Tot mașinile au prioritate. Trebuie să te asiguri. Dacă mașina dă peste tine în momentul respectiv.
Este vina ta. Știi cum? Adică mi se pare că trebuie să te asiguri ca pieton, inclusiv pe trecere de pietoni, pentru că poți să ai prioritate la cimitir. Adică ai avut dreptate, dar ai ajuns în.
Cimitir. Aici apare o altă problemă. Faptul că noi, ca oameni, nu putem estima corect distanțe și viteze. Pietonul, când pune piciorul pe trecere, el nu își dă seama, când vede că tu vii cu mașina ta, ce viteză ai și dacă distanța dintre tine și el este suficient de mare încât să o oprești. El are trecere de pieton, are prioritate. Acum oamenii nici măcar nu se mai uită. Pun piciorul și au trecut. Poate ție ți s-a făcut rău. Poate ai adormit la volan, poate ești atent la telefon, poate ai rămas fără frâne. Există foarte multe motive pentru care e posibil să nu oprești și, așa cum spui, cu ce te mai ajută. Și de asta le spun deseori părinților care traversează copii mici pe roșu că nu vine mașina sau că mașina este foarte departe. Creezi un obicei, un reflex foarte greșit copilul care zice așa. Ok, se poate și pe roșu dacă mașina este departe și mașina sau motocicleta vine cu 150. El nu poate estima cât de repede ajunge mașina pe trecere de pietoni sau dacă distanța este suficient de mare încât să își oprească. Păi ăla începe să frâneze. Dar dacă are 150, nu se mai poate opri. Și atunci mor cu dreptatea în mână. Știi.
Ce am mai văzut? Situații care par absurde, știi? Ești, de exemplu, în centru, pe calea Victoria și traversezi pe la statuia lui Carol, știi? Statuia lui Carol, traversezi acolo în față la BCU. E trecere de pietoni, semaforizată, e roșu și acolo sunt două benzi, e foarte scurt, traversezi foarte scurt drumul. Măi, și sunt încântele weekend-uri în care efectiv nu e nici o mașină, nici o mașină. Se adună foarte mulți oameni, stânga-dreapta, stă puhoie de oameni, e roșu, nu e nici o mașină, nu traversează nimeni. E nevoie să plece doar unul. Dacă unul traversează, toată lumea începe să traverseze.
Stai sau traversezi? Eu personal, pentru că asta este meseria mea și eu cred cu tărie, adică eu nu cred că e bine să faci ce zice popa, eu cred că e bine să faci ce face popa. În sensul în care dacă popa nu face ce trebuie, avem o problemă. Eu nu pot să promovez un stil de condus defensiv, un stil de condus preventiv, dacă eu la rândul meu nu respect asta. Și și pentru mine, atenție, este o luptă Colosală. Una dintre mașinile mele de stradă are 530 de cai. Mă, să mergi cu o mașină de 530 de cai, cu 100 de km pe oră în afară a localității, cu 50 interiuri și cu 130 pe autostradă, este o provocare mare, mare de tot. Este o luptă cu mine, dar îmi dau seama că ține foarte tare de cât de matur e și cât de mult gândești în sensul ăsta. De aceea aleg să merg la multe cursuri pe afară, să mă dau pe circuite și să-mi las cumva adrenalina acolo. Deci da, eu cred că în momentele astea, noi înșine putem să fim exemple pentru ceilalți. Așa cum ai spus, poți să fii exemplu negativ să te apuci să traversezi și apoi doi, trei să te urmeze sau chiar dacă vezi pe unul care are intenția să traversezi, să-i spui pur și simplu, mai așteaptă două secunde să ne vadă și copiii din jurul nostru că respectăm regulile, că poate va fi benefic pe mai târziu pentru ei. Corect. Acolo.
Pare inutil, dar... Și când o.
Spui cu tonul ăsta și în felul ăsta și te folosești de un aspect psihologic, te folosești de un copil, s-ar putea să ai șanse de reușită. Da, dacă te umfli, se umflă mușchii pe tine și începi să te cerzi cu oamenii, s-ar putea să n-ai succes. Dar eu am însărat că de cele mai multe ori când vorbești frumos cu un om și poate și explici un pic de ce faci acel, de ce ai făcut acel lucru, oamenii de obicei apercează.
Și ascultă. Ce alte reguli din acestea de circulatie foarte evidente, foarte clare, oamenii nu respecta sau nu le stiu, de care stii tu?
Uite, un alt aspect important pe care la fi la un curs, si stiu ca pare ca fac reclama sau sunt subiectiv, nu vad nimic greu in asta, este ca desor oamenii, cand pierd controlul ei in masini, au senzatia ca Recăpătarea comportamentului normal al mașinii se întâmplă făcând foarte multe lucruri. În realitate, când o mașină pleacă de pe drum, deci pleacă într-un derapaj, soluția trebuie să fie cât mai simplă. Și în capul nostru trebuie să fie așa, dacă soluția nu e simplă, nu este soluția potrivită. Da, deci dacă întrebi un șofer neexperimentat. Dom'le, intri într-un viraj și mașina pleacă într-un derapaj. Ce trebuie să faci? Îți povestești de jumătate de oră. Păi tu ai timp jumătate de oră să faci ce zice nenea ăla? Nu. Răspunsul trebuie să fie așa. Adică răspunsul să-l poți da în două secunde. Și la cursuri explicăm științific ce se întâmplă și oamenii observă că, de fapt, soluția era la îndemâna lor. Și că da, fără explicația științifică nu poți să faci lucrul ăsta și că de multe ori, exact cum spuneam, fie provocau accidente pentru că erau lipsiți de reacții, fie provocau accidente că exagerau cu reacțiile. Deci asta e o chestie, nu poți să o afli de pe YouTube. A doua, cea mai periculoasă, mi se pare treaba cu vorbitul la telefon. Ăsta mi se pare că este cancerul secolului. Și îți spun și de ce. Autoritățile, după cum bine am povestit până acum, nu pot lua măsuri concrete, pentru că treaba asta nu se poate măsura în mod real. Dacă toți oamenii folosesc archivul mașinii și au convorbie din astea profunde, deci toți suntem în pericol, poliția nu poate să-ți facă nimic. Și atunci aici fiecare trebuie să devină un exemplu pentru el însuși și să înceapă această luptă pe care o port eu cu mașina de 530 de cai. Să mă abțin să merg tare pe stradă chiar dacă pot. Să te abțin să folosești telefonul chiar dacă ai voie, chiar dacă poți, gândindu-te la impactul pe care îl poate avea la modul general în societate. Apoi viteza. Viteza în sine, așa cum spunea cel de la Top Gear, nu a omorât pe nimeni, ci oprirea bruscă. E cumva reală, doar că treaba asta i-a făcut pe mulți tineri să zică, a, deci dacă nu viteza ucide, doar oprirea bruscă, înseamnă că pot să merg cu viteză și având în vedere că eu sunt bun, eu nu o să mă oprez niciodată brusc. Corect, asta e logică. Între 30 și 60 de km pe oră, de exemplu, Oamenii trebuie să înțeleagă că energia cinetică suportată de organismul uman, când dublezi viteza, nu se dublează, ci crește de 4 ori pentru că ea crește cu pătratul vitezii, crește exponențial. De asemenea, și ca risc de fatalitate. Avem 30 de km pe oră de obicei, zone rezidențiale, întreptul treților de pietoni și zone cu școli, grădinițe. Nu respectă nimeni viteza asta, chiar dacă legiuitorul a pus 30 de km pe oră viteză maxim admisă, adică poți să mergi maxim cu 30, nu te obligă nimeni să nu mergi cu 10 sau cu 20. Pentru că în ceea ce privește riscul de fatalitate, dacă dai peste un pieton cu 30 de km pe oră, riscul de fatalitate este de 10%. Adică șansele ca mașina, lovind partea moale a corpului, să l-o moare pe om, șansele sunt foarte, foarte mici. În schimb, când dublezi vitez, adică 60, vitezul care merge toată lumea pe zonele astea, riscul de fatalitate crește exponențial până la 90%. Deci dacă cei mai mulți oameni loviți cu 30 supraviețuiesc, cei mai mulți loviți cu 60 mor. Dar nu că l-ai lovit cu 60 și l-ai dat cu capul de asfalt, ci doar din lovitură. L-ai lovit aici, în partea dreaptă, îi crăpficat un două, îi bași costele în plămâni și în organe și a murit. Iar, și o chestie unde oamenii nu sunt conștienți, tocmai pentru că mașinile astăzi nu-ți mai dau senzația de viteză. Oamenii merg cu muzica tare. Când mergi cu muzica tare, N-auzi turatia motorului, nu simti vibratiile acestuia. Tendinta este sa mergi cu viteza mare. Ca nu te speri, e nimic. Acum, daca te-ai urca intr-o Dacia si ai merge cu 120, sa o vezi cum tremura toata din toate inchieturile si cum se aude motorul, zici, mama, ce viteza.
Mare. Deci, eu mi-aduc aminte ca eu cand eram mic si plecam cu bunicul meu la mare, și avea un jugulii, nu știu cum se cheamă, un jugulii, un jugulii.
Asta-i că tu ești basarabean. Da, basarabean, da.
Și avea un jugulii foarte.
Mișto. Jugulii. Jugulii.
Da. Să căutăm să vedem cum.
Se.
Cheamă așa jugulii în... Cum e, John, cum e? Lada. Lada. Plăca cu o lada. Da, cu.
Lada.
Nu știu, dar noi îi ziceam jugulii. Jugulii. Plăca cu juguliui cu mine la mare. Deci eu îmi aduc aminte că mergea pe drum obișnuit, cu 60km la oră și era viteză, Silviu. Deci era viteză. Mergea.
Mașina... Era o viteză.
Mare, vedeam cum... Acum mergi într-o mașină normală cu 130 la oră și nu auzi. Ai impresia că ești într-un tren de la performanță și nu auzi nimic. Și îți pierzi simțul acesta. Hai să facem așa. Ai zis că lucrurile trebuie să fie simple. Zim, te rog dacă poți. Tot așa, simplu. În două minute maxim. Care sunt top reguli pe care să le respecte un om când pleacă, uite, ia mașină acum vara și pleacă în vacanță. Pleacă în Bulgaria, pleacă în Grecia cu mașina. Top reguli de care se țină cont în mașina lui, ca scaun, ca poziție, ca.
Conduită de mers. Păi până l-ați povesti ce am de făcut în interiorul mașinii, trebuie să-ți povestesc ce am de făcut înainte să mă urc în mașină. Eu personal aleg să călătoresc cu mașina cât se poate de mult pe timp de.
Zi. Deci mergem ziua, nu plecam noapte. Aș prefera.
Da, aș prefera. Știi cum e, înainte plecam noaptea, plecăm la 4 dimineața la mare. Și să e.
Pleacă rău la 4 dimineața la mare, că e mai liber, că.
E mai... Da, și merg mai tare, că e mai liber. Chiar dacă văd 80% mai prost. Dar înainte plecăm, că toată avea Dacia 1310 fără aer condiționat. Și la 4 dimineața era răcoare. Ăsta era motivul pentru care plecam de dimineață, că tot 4-5 ore făceam și pe drumul vechi. De la Sinala, Constanța, cam atât se făcea. În fine, pentru mine este foarte important itinerariu. Adică vreau să îmi aleg un itinerariu în funcție de numărul de kilometri pe care îl parcurg, care să nu mă obosească foarte tare și să mă facă să ajung pe timp de zi. Pentru că pe timp de noapte sunt foarte, foarte multe pericole. Mai ales în țara noastră avem căruțe, bicicliști, drumuri nesemnalizate. Și nu vreau să mă expun unui astfel de pericol, să ajung să răspund în fața legii. dintr-o situație care nu este provocată de mine. Și atunci îmi aleg itinerariul în funcție de asta. Apoi, încerc să găsesc un itinerariu cu trozoane de drum care mi-o oferă o perspectivă mai largă în ceea ce privește scenariul din jurul meu. Adică mai mult câmp și mai puține prăpăsti sau râpe sau munți. Un exemplu, plec acum la Budapesta. Încerc, cu toate că e mai scurt să plec pe Valea Oltului, eu nu merg niciodată pe Valea Oltului. Pentru că am fost pus în situația în care, în fața mea, au apărut două tiruri care se depășau. Indiferent de cât de bun sunt eu la volan, în situația în care am ce să fac. Și atunci, dacă știu că se poate întâmpla pe Valea Oltului treaba asta și că n-am unde să degajez dreapta-stânga, nu mă duc pe Valea Oltului. Nu te duci.
Pe Valea Oltului? Nu mă duc pe Valea Oltului. O colesc.
O colesc, da? Mă duc de obicei pe Sinaia. Da? E un drum mai lung, dar din punctul meu de vedere, mai safe. Și aleg să plec la o oră, tot așa, în prima parte a zilei, să ies cu ușurință din București și de obicei ora asta e cam 6, 6 dimineața, da? 6 fără 10, 6. Ieși în 25 de minute, ieși la Băneasa și de acolo încolo, liniștit. Sau o Apoi, mă asigur că mașina, din punct de vedere tehnic, este impecabilă cu plinul făcut. Au fost multe situații în care oamenii au plecat pe timp de frig, da? I-a prins un viscol, au rămas două zile blocați pe nu știu ce autostradă și aveau un sfert de rezervor de benzină sau de motorină. Având plinul făcut, mă asigur că într-o situație de genul ăsta, și am și o păturică la mine, îți dau un exemplu, stau cu motorul pornit ore întregi și nu mor de frig. Iar e o chestie la care nu te.
Gândești. Nu te-ai gândit la asta, nu? Nu te-ai.
Gândit, da. Mă asigur că am presiunea potrivită în anvelope și mă asigur că în caz de ceva am șanse să pot să plec dintr-o zonă periculoasă. De exemplu, mulți oameni subestimează puterea unei envelope run-flat, adică o envelopă cu care poți să mergi pe pană. Am fost pus în situația asta acum câțiva ani, când am fost în Bulgaria cu niște prieteni. Am făcut pană într-o zonă foarte, foarte dubioasă și chiar se perindau foarte... Noaptea când am dormit în mașină s-au perindat foarte mulți oameni pe lângă mașină și chiar unul dintre ei ne-a forțat ușa fără să-și dea sănătate că e cineva în mașină. Doar pentru că am avut pană, n-am avut anvelo pe run-flat, n-am avut o roată de rezervă și am fost nevoiți să așteptăm asitența rutieră care a venit din România. Așa era, mă rog, făcut contractul de asitență rutieră. Și atunci, mă asigur, fie că am anvelo pe run-flat, fie că am măcar un kit de pană sau anvelo pe run-flat sau o roată de rezervă. Peste asta, calculez câți pasageri pleacă cu mine și câte bagaje am. Și în funcție de lucrul ăsta, măresc presiunea în anvelopele de pe spate cel puțin. Și asta e foarte simplu să faci. În funcție de câți pasageri și bagaj ai, te uiți pe stâlpul de pe partea stângă a mașinii sau pe capacul de la rezervă și ai un tabel cu.
Presiunea recomandată. Și câți oameni am în mașină, când fie.
Acolo. Exact așa o faci. Mă asigur în felul ăsta ca envelopa calcă pe toată suprafața ei. S-ar putea să fie subunflată altfel sau mult prea unflată. Și atunci mă asigur că din punctul ăsta de vedere e totul perfect. Exact. Apoi, cu o seară înainte, nu mănânc chestii care să-mi... mă baloneze, chestii care să-mi dea o stare proastă la volan, nu consum alcool, aici nu intră și drogurile sau anumite substanțe că eu nu consum, dar pentru cei care consumă e clar că ar trebui să se gândească la lucrul ăsta, și încerc să dorm cât se poate de bine, cu lumina stinsă, nu mai stau pe telefon până la 11 noaptea, ca să am un somn cât se poate de odihnitor, mai ales dacă este un drum lung. Și abia după mă gândesc ce am de făcut în mașină. În mașină, evident, Eu am o vorba, arată-mi cum stai la volan ca să-mi dau seama cum conduci și cât se poate de reală treaba asta. Mulți oameni subestimează importanța poziției corecte la volan pentru că nu înțeleg beneficiile și aici sunt multiple. Între corpul nostru și scaun trebuie să fie un contact cât mai mare pe care să-l păstrez cât mai mult în timp ce conduc, pentru că prin intermediul scaunului simt forțele care acționează asupra mașinii, adică forța de inerție și forța centrifugă atunci când conduc. Cu cât simt mai repede ce se întâmplă cu mașina, cu atât voi putea să iau decizii mai corecte într-un timp mai scurt și să o pot corecta. Ca să obțin acest contact trebuie să fac niște reglaje. În primul rând vreau să mă asigur că văd foarte bine, pentru că este cel mai important simț pe care îl folosesc atunci când conduc. Fără să văd pe unde merg, nu am cum să conduc. Fără o mână, fără un picior mai merge, că sunt tot felul de adaptări. Dar fără vizibilitate nu. Deci îmi găsesc o poziție sus-jos astfel încât Din punct de vedere vizibilitate să nu fac niciun fel de compromis. Mai mult decât atât, îmi doresc să stau cât mai jos posibil ca să fiu cât mai departe de plafon partea a caroserii care se deformează ușor în caz de impact, în caz de accident, în cazul în care te răstorni. Chiar există o distanță de minimă siguranță pentru oameni, așa numai între cap și plafon să rămână după ce ai reglat înălțimea măcar 4 degete. Apoi, mă asigur că apăs fiecare pedală, așa cum o pedală de ambreiaj sau o pedală de frână, cu apăs cu suficientă putere și că în permanență am picioarele flexate pe pedale, chiar și când pedalele.
Sunt în capăt. Flexate chiar când apăs pe pedale, să nu.
Fie complet întins. Exact, apăs pedala de ambreiaj dacă am o cutie manuală, picioarele se rămână flexate când pedala de ambreiaj e în capăt. Care sunt beneficiile aici? Separat de faptul ca atunci cand vreau sa fac o franare de urgenta trebuie sa apas pedala regresiv, adica tare tare de la inceput, trebuie sa ma asigur ca si mentin presiunea pe care o aplic pana cand masina se opreste si cu piciorul flexat pot asta. Desi ori cand piciorul se indreapta, eu nici macar nu imi dau seama daca am apasat pedala pana in capat. Pentru că dacă s-a terminat cursa piciorului, în mintea mea s-a terminat și cursa pedalei. Și de multe ori nu e așa. E suficient să năpăs un centimetru pe dala la o anumită viteză și distanța se plângească cu 2-3-4 metri. Când n-ai pe nimeni în față, nu-i nicio problemă. Dar dacă te prii la 4 metri după un pieton, scenariul se schimbă. Și instinctiv, Dacă, Doamne ferește, am greșit și mă pregătesc de un impact, îmi doresc să am picioarele întinse pe pedale, ca mare parte din energia pe care nu o preia caroseria să nu ajungă la should-urile mele, la bazin, pentru că se va dizloca should-ul. Și atunci, cu piciorul flexat, cu piciorul întins, se întâmplă asta, pentru că energia ajunge la genunchi și trebuie să te mai departe către should. Cu piciorul flexat, Funcționează ca un amortizor, ca un resort, și mai aruncă din energia creată de respectivul impact. Spătarul îmi doresc să fie cât mai aproape de drept, ca să îmi susțină coloana vertebrală, să o mențin în poziție verticală, într-o poziție sănătoasă. Și să mă asigur și că atunci când frânez, mă împing în spătar și am suport acolo. De asemenea, când virez, secretul ca să păstrez contactul de care vorbeam la început, este să împing cu mâinile în volan, umerind spătar. Deci nu mișc volanul așa, mă duc cu corpul după volanul. Corpul stă lipit de scaun și mișc doar volanul. Pentru că el trebuie ghidat. Și împing în spătare. Mă împing așa, natural, nu trebuie să împing tare. Mă împing natural cât să nu fac mișcări suplimentare cu trunchiul. Îmi doresc ca volanul să fie la o distanță optimă de mine încât să nu mă pună în pericol airbag-ul. Și asta înseamnă 35-38cm spre 40cm. Dacă stau mai aproape, îl prind când se umflă. Dacă stau mai departe, că stau așa, airbag-ul se umflă, capul meu nu ajunge la el în extensie maximă, deci nu mă protejează, îmi rup gâtul. Și atunci, ca să obțin o distanță optimă, apuc volanul de la 9 și de la 3 și ridic coatele în poziția asta. În felul ăsta, să mă asigur că între antebraț și braț am aproape 90 de grade. Deci stai un pic. Apuc volanul cu coatele.
Sus. Cu spatele lipit.
Apuc volanul asa, coatele sus si apoi las mana jos in pozitia asta, sa ma asigur ca intre antebrat si brat am aproape 90 de grade, dar un pic mai deschis de 90 de grade. Asta e pozitia corecta. Exact. Cand vei lasa mainile jos. Nu asa. Nu asa, nu, nu, nu. Eu.
Am mai auzit de o regula in care e ok daca stau cu spatele lipit de scaun Si poti sa lasi mana asa peste volan? Da, doar ca.
Aici reperul nu este foarte clar, in sensul in care, multi oameni zic asa, intind mana si umarul e lipit. Sau, intind mana si umarul e asa. Cum.
E? Si atunci e o palma, e fix o.
Palma. Si e o distanta foarte mare. Deci nu e un reper clar. Apoi, cu poziția asta pot să fiu rapid și ferm, că în situația o cere. Tetiera. Îmi doresc ca tetiera să fie mai sus decât creștetul capului, ca să mă protejeze atât la impact din spate, când cel din spate, să zicem, nu poartă centură, vine peste mine, dar nu mă lovește în ceafă cu partea tarea capului. Mă protejează la răsturnare. E posibil ca plafonul să se deformeze fix în partea unde e tetiera și în loc să-mi lovească capul prima dată, o să-mi lovească tetiera. Deci tetiera un pic mai sus decât creștetul capului, da. Și mă ajută și la impact frontal. Pentru că prima dată corpul se duce către față, și ea dacă e reglată corect, când te duci către spate îți blochează acest whiplash effect. Și ultima, dar nu cea din urmă, almighty centură de siguranță despre care am vorbit mai devreme. Eu consider că fără centură de siguranță cam nimic din ceea ce povestim la poziția corectă la volan nu contează. De acord.
Și ziceai de oboseală și despre efectul oboselii asupra vitezei de reacție și a condusului. În contextul ăsta vreau să ie o dublă întrebare. Care e perioada maximă pe care e bine să o conducă un șofer până să se oprească și cât să ia pauză? Pentru că unii pleacă la drumuri lungi. Și de ce? Ce se întâmplă dacă sunt obosit la volan?
Eu le recomand tuturor ca la fiecare doua ore sa faca o pauza de 10-15 minute in care sa nu stea, sa faca miscare, sa faca un pic de gimnastica, sa puna sangele in miscare. La doua ore? La doua ore, da. Sa se spele cu apa rece pe ochi, sa nu se clateasca, sa stea un pic in aderea vantului, sa nu manance. Mananci, da? Sangele se duce iarasi catre zona abdominala, se duce la digestie, iarasi intervine starea asta de oboseal. Stii ceea de nozina? Da. Știi că adenozina se ocupă cumva cu reglarea somnului. Atâta timp cât suntem treci, adenozina asta crește. Acest compus organic din creier crește la cote mari. Și e blocată de cafea. Exact, dar e păcălită cumva. Adică ea se acumulează în continuare, dar cafea doar păcălește creierul, că ești obosit. Și când trece efectul cafeinei, poc, ești și mai obosit. Când adenozina asta crește la un nivel mare, intervine starea de oboseală, adică ploapele țâng grele, îți cade capul și cel mai periculos e că apare microsomnul. Adică în microsomn, de la 1 până la 5 secunde, literalmente, creierul adorme, dar tu ești cu ochii deschiși. Deci oamenii care adorm la volan nu adorm neaparat cu ochii inchisi. Adorm cu ochii deschisi. Este acest microsomn. Daca in microsomnul asta tu patru secunde nu vezi in fata si nu esti constient de tine ca ai creierul blocat, poti sa ajungi pe contrasens in patru secunde. Adica la volan nu adormi un sfert de ora sa fie periculos, adormi cateva secunde. Asta este, de fapt, pericolul. Și atenție! Cei mai mulți oameni care au adormit la volan și au murit într-o situație de asta, au adormit în proximitatea casei lor. Pentru că apare fenomenul ăsta. Dom'le, am condus o mie de kilometri, nu mai conduc eu 50 de kilometri să ajung să dorm... Sau poate aproape de destinație, nu? Să dorm în patul meu sau să adorm la hotel. Mai îmi iau o noapte de cazare acum cu 50 de kilometri înainte? Nu, nu-ți lua o noapte de cazare, dar bagă un powernap. Corect. Oprește-te la o.
Vizitărie și bagă un powernap.
Exact. 15-20 de minute de powernap te pot ajuta să ajungi acasă în patul tău sau la hotelul unde ai cazare deja cumpărată ca să nu faci o investiție în.
Plus. Da, e un set mare de reguli. Pe mine, sincer, discuția asta mă convinge că siguranța la volan nu e așa, nu e opțiune. Nu o faci din când în când. E bine să o faci începând de acum, ca să nu mori, ca să treci viața asta. Și tu și alții care depind de tine, pentru că vorbim efectiv de viața pe care poți să o ai zeci de ani sau se poate termina brusc, a ta și a celorlalți. Dar întrebarea vine de la sine, când crezi tu că nu o să mai fie nevoie de aceste cursuri, de aceste reguli, când crezi că o să fim înlocuiți de mașini care vor conduce singure, mult.
Mai siguri decât noi? Din fericire, în România nu se va întâmpla prea curând, deci probabil că o să apuc să ies la pensie pe un iacht la Monaco, având în vedere că infrastructura nici măcar nu există și acolo unde există nu este prietenoasă și nu este imperativă, adică se oblige cumva să faci niște lucruri. Infrastructura de multe ori în România te omoară în loc să te protejeze. Adică intri în balustradă, intră balustrada prin tine și stai mașina în două și stai picioarele. Am prieteni care au pățit treaba asta. Nu cred real. că în următorii 20-30 de ani în România vor exista mașini full autonome, cu toate că există țări la nivel mondial unde se întâmplă deja lucrul ăsta, pentru că mașinile astea inteligente trebuie să comunice cu o infrastructură inteligentă, cu semafoare, cu să fie tot felul de senzori pe benzile de circulație și așa mai departe. Deci, cumva, în România nu cred că se va întâmpla prea curând. uită-te afară, de exemplu, mai ales în țările din Orientul Mijlociu, au început să construiască orașe inteligente de la zero, ca să poată să apară aceste mașini autonome, tocmai pentru că este mai ieftin și mai eficient să o faci așa decât să implementezi sau să construiești sau să modifici infrastructura deja existentă. Cu toate astea, eu nu cred că În epoca respectivă, dacă mașinile o să fie full autonome, nu o să te ajute un curs de condus în care, dacă doamne ferește, ești pus în situația, doamne ferește, ești pus în situația în care să conduci o mașină, să nu știi.
Ce ai de făcut. Corect, de acord. Deci avem în esență nevoie de orașe construite de la zero care să fie făcute cu infrastructură pentru mașini care să meargă.
Full autonom. Da, altfel vor putea merge full autonom doar mașinile pe circuite controlate, cum ar fi transportul în comun, autobuze, trambaie și așa mai departe. Și vreau să mai adaug ceva la treaba cu somnul. Aș vrea să le spunem ceva oamenilor. La volan este unul dintre puținele locuri unde poți să adormi și să nu te mai trezești niciodată. Corect, da. Nimeni nu se gândește la treaba asta. Mai.
Bine un powernap. Te oprești frumos pe marginea drumului, într-o benzinărie, rabatezi scaunul, te culci un sfert de oră, vezi dacă poți să continui după aia. Silviu, dacă ar fi să transmiți un ultim mesaj șoferilor din România, celor care se uită acum la acest podcast, ce mesaj ar fi acela? Un singur mesaj, un singur lucru pe care ei poate să-l facă, care ar fi.
Acela? Bro, mi-e dat greu acum. Un singur mesaj. Mamă, știi cât de multe am? Unu. Eu nu cred că noi doi vom apuca să circulăm într-un traffic sigur în România. Real. La cum se întâmplă lucrurile și la ce interacțiune am eu cu autoritățile și cât de lipsiți de competențe sunt unii, eu nu cred că noi doi apucăm. Real. Sau poate vom fi foarte în vârstă. Dar ce putem să facem noi? Aici le spun tuturor acest proverb grecesc care îmi place foarte tare. Se spune așa că o societate se dezvoltă frumos, armonios, cât timp oamenii în vârstă plantează copaci la umbra cărora știu sigur că nu se vor rădhni niciodată. Asta cred că putem să facem noi. Noi putem să facem acest început, această zonă de prevenție, de conduită preventivă, de condus defensiv, de informarea populației, astfel încât fetițele tale, alături de fetițele mele, să circule într-un trafic așa cum ne-am dorit noi astăzi să existe și, din păcate, nu există la noi în țară. Foarte tare.
Foarte frumos și mă bucur că am reușit să pune așa o mică cărămidă la această casă viitoare la umbra căreia nu ne vom odihni. Și știi, ce rețin eu din discuția asta este că nu mi-e suficient, chiar dacă să zic eu mă supraestimez și mă supraestimez crezând că o să pot fi atent cu telefonul în mână citind mesajele în timp ce mașina merge cu 20-30 la oră, whatever, merge în oraș și eu Chiar dacă mă supraestimez și cred că pot citi mesajele la fiind atent la drum, ce-mi dau seama acum după discuția asta cu tine este că nu sunt atent la ăla care vine din spate. Eu dacă stau pe telefon și eu sunt atent, n-am cum să fiu atent la ăla care vine din spate cu 80 de minute citind mesajele. Deci eu nu mai am voie să stau pe telefon, eu trebuie să fiu atent la drum ca să-l văd pe ăla care vine din spate, să-l văd pe ăla care vine din strânga, din dreapta, ca să pot să evit pericolele din jurul meu. Chiar dacă eu pot fi o problemă pentru ceilalți și am impresia că nu sunt o problemă, ceilalți pot fi o problemă pentru mine. Deci atenția trebuie să fie 100% la trafic.
Dar atenție! Cei mai mulți gândesc ca tine. Tu gândește așa că tu te supraestimezi și celălalt se supraestimează. Exact. Putem să facem un test rapid acum? Da. I-avem pe băieții ăștia frumoși din producție, da? Câți sunt? Patru. Hai să vă întreb așa. Avem o mașină care circulă cu 100 de km pe oră, da? și care, în condiții ideale, are nevoie să oprească repede, repede, repede. Deci face o frânare de urgență. Din momentul în care observă obstacolul și până când se oprește pe loc, aveți idee câți metri parcurge masina respectiva, de la 100 de km pe ora am vazut obstacolul si intr-o secunda decid sa franez cu tot cu timp de reactie plus franare in cati metri opreste masina deci.
Esti cu 100 la ora, te-ai decis.
Sa franezi? nu te-ai decis, ai vazut obstacolul ai vazut obstacolul, ok? ai o secunda timp de reactie plus franarea.
Ok, ce masina? conteaza ce masina? nu conteaza esti cu un.
Logan? Catalin zice 80 de metri 10-15 de metri 10-15 de metri 10-15 Stai să mă.
Gândesc și eu. Păi stai mă, cum?
Stai, stai, stai, zi, lasă-l, lasă-l în pace, zi. Dar zi repede, zi repede, că n-ai timp pe stradă. 170 de metri. Bun, fii atent. Nici măcar nu contează dacă vreunul dintre voi a răspuns corect. Ce contează este că 5 persoane, sau cel puțin 4 din cele 5 persoane, au răspuns foarte diferit și cu toții circulăm în același trafic. Tu zici că te oprești în 170 de metri și adaptezi viteza la condițiile astea, el zice că în 10-15. Păi ce faci mă? Păi și cum facem, fraților? Înțelegi? Stai puțin, că nu știu dacă are dreptate sau nu. Înțelegi? Deci tu, stilul tău de condus se adaptează la părerea ta, stilul de condus se adaptează la părerea lui. Și toții circulau în același trafic, unul lângă altul. 62 de metri e răspunsul, deci nici unul nu a răspuns corect, oricum nu poți să răspunzi corect la un genul ăsta de întrebare și oricum nici nu te-ar ajuta, că în realitate și dacă ai știi că te oprești în 62 de metri, tu din mașină nu știi ce înseamnă 62 de metri în fața ta, că nu poți estima. Și cine a.
Zis? Și tu cât ai.
Zis? 80. 80, bravo! El a fost cel mai aproape, da. Deci vezi cum ne supraestimăm, la ce nivel.
De... Da, păi și atunci la ce ne mai raportăm? La reguli. La reguli. Știi cum e? Asta.
Este o regulă foarte importantă. Când nu știi care-i viteza potrivită, mergi cu viteza legală. Că cine a pus viteza legală acolo a ținut cont de foarte multe lucruri care pot apărea în jurul tău. Și atenție, întotdeauna, dacă ai viteza... Atenție, vorbim de condiții ideale. Adică îți dau un exemplu. Mulți zic așa. Am avut 50 de km pe oră și totuși mașina nu s-a oprit. Ok. Ce lună era? Decembrie. Și ce era pe jos? Păi era un pic de mâzgă. Păi mai era aderență de 10 poate. Dar vorbim așa, asfaltul scat, 50 de km pe oră. Cu siguranță, în zona respectivă, la rugozitatea asfaltului, la toate condițiile din jur, la 50 de km pe oră, poți să eviți. 100%. Fără ca mașina să derapeze sau să facă... Deci, cu cât respecti mai mult viteza maxim admisă, cu atât ești mai aproape de zona safe. Pentru mine, un șofer experimentat care încearcă cât de mult să meargă cu viteza legală, este un șofer care nu va face.
Niciodată accident. Este ca un luptător profesionist, da, ca un luptător profesionist care este cel mai păciutor în viața de zi cu zi, pentru că știe ce se poate întâmpla în.
Afara ringului. Exact, dacă lovește o persoană nepregătită. Iarăși, exact ce povesteam, să ai puterea să faci și totuși să te abții. Corect.
Bun, Silviu, mulțumim super, super, super mult pentru toată această informație. Aproape două ore de podcast avem. Ziceai că putem o oră până aici. Da, am zis că o oră. Facem două episoade. Mulțumesc mult. Mulțumesc ție ca ai rămas până acum. Dacă ai întrebări, scrie-le jos în comentarii. Dacă știi alte reguli, scrie-le jos în comentarii. Dacă știi cum ce se face, dacă ai povești pe care vrei să ni le povestești, lasă-le jos în comentarii, citim la toate, le citim pe toate. și răspundem la multe dintre ele. Mulțumesc și Unicredit Bank pentru faptul că sprijină podcastul nostru și sprijină acest demers educativ, unde înveți tot felul de chestii. Dacă ai propuneri pentru subiecte pe care vrei să le abordăm, lasă-le jos în comentarii și cam atât. Mersi, Silviu, pentru prezență. Mulțumesc și eu. Mulțumesc și eu, mulțumesc băieților de aici. Ciao, pe curând!
More from Mihail
Tu știai care sunt situațiile în care copiii au nevoie de un transplant de ficat?
Faci sport constant? Ți-ai măsurat vreodată VO2Max? Scrie-mi în comentarii ce valoare ai. 👍🏻
Tu cât de des consumi gustări dulci? Știi cât zahăr rafinat se ascunde în alimentația ta zilnică? 🍬
Uitându-te doar la încheietura unui pacient afli deja ce trebuie să știi despre el.
Tu ce crezi despre asta? Cum ar putea să te susțină partenerul în timpul nașterii? 🧑🏻🍼
Ai făcut vreodată o spermogramă? Orice bărbat care vrea să fie tată, ar trebui să o facă.