În acest interviu de aproape 45 de minute, Mihail Pautov discuta cu chirurgul cardiovascular Dr. Cătălin Trifan despre mecanismele prin care arterele se înfundă și cum stilul de viață influențează dezvoltarea aterosclerozei. Dr. Trifan explică că sindromul metabolic – alimentația dezechilibrată, obezitatea, sedentarismul – este principalul declanșator al bolilor cardiovasculare, prin creșterea rezistenței la insulină și inflamație cronică. El descrie diferențele vizuale și structurale dintre o arteră sănătoasă (elastică, netedă) și una cu ateroscleroză (plăci calcificate, „pietroase”). Fumatul este prezentat ca un factor inflamator independent, care accelerează apariția plăcilor moi și a stenozelor la vârste mult mai tinere, făcând arterele mai predispuse la rupturi și tromboze. Dr. Trifan împărtășește observații din sala de operație, subliniind că poate distinge cu ușurință arterele fumătorului de cele ale nefumătorului. Discuția se extinde și asupra dificultății de a convinge pacienții să renunțe la fumat, menționând că majoritatea renunță doar după un eveniment cardiovascular grav, cum ar fi un infarct. În final, se explorează ce beneficii pot apărea la nivel arterial pentru pacienții care renunță la fumat după ani de consum, evidențiind potențialul de reducere a inflamației și de stabilizare a plăcilor pe termen mediu și lung.
Chapters
Tu când operezi poți să faci diferența între arterul fumător și nefumător? Da. Atât de direct se vede?
Da.
Ce ai vrea să nu ignore pacientul care este pe masa ta de operație? Ce ai vrea să nu fii ignorat acum 10 ani? Care sunt semnele care ne indică că trebuie să ne schimbăm stilul de viață?
Sindrom metabolic duce la boală cardiovasculară. Boală vasculară cardiacă, da. Cardiopatie ischemică ceva. Sindrom metabolic în majoritatea cazurilor este ceva ce noi prin Ce facem, putem să-l oprim. Obezitate, sedentarism, dietă dezordonată, sunt numai așa factori foarte, foarte mari și toate pleacă de fapt de la ce? De la ce băgăm în gură. Nu vreau oamenii care se uită la noi să creadă că vre unul dintre noi le bate obrazul sau le atrage atenția sau le zice că ei au greșit ceva, pentru că nu e adevărat. Nu e adevărat deloc. Asta este situația fiecăruia. Obezitatea nu mai e de mult o alegere. Da? Să fim seriosi. Obezitatea nu e... nimeni nu alege să fie supraponderant. Nimeni nu alege de la obezitate să ajungă la sindrom metabolic și de la sindrom metabolic un pas până la boală cardiovascular. E o boală, dar există lucruri care se pot face și pe care ei le pot schimba ca să nu se ajungă la chestia asta. Dar și toate pleacă În definitiv de la ce mâncăm. Avem două interacțiuni majore cu mediu. Hai, 2,2. În una unei pielea, și aia simțim cald, rece și cam atât, că pielea sănătoasă este o barielă cam impermeabilă pentru ce vrem noi. Da, deci poți să dai cu toxice prin piele, nu trec dacă pielea e ok. 1 la mână, 2 la mână. Ce mâncăm? Asta este al doilea fel în care interacționăm cu mediu și într-o mică parte ce respirăm? covârșitor ceea ce duce la apariția de lucruri rele, patologice, peste ce mâncăm. Și ce mâncăm? Mâncăm din motive care țin de alegerile noastre și din motive care țin de alegerile societății din care facem parte.
Aici sunt complet de acord. Poți să mi explici așa, pe scurt, mecanistic și, pe înțeles, cum ceea ce mănânc eu duce la infart sau cum ceea ce mănânc eu duce la vasele alea de sânge pe care poate mi le și poți descrie cum arată o arteră sănătoasă și cum arată arteră cu arteroscleros.
Arterele sănătoase sunt cele mai drăguțe lucruri din lume, cele mai plăcute de atins și noi asta facem, le atingem de multe ori. Sunt elastice, sunt plastice, pulsează cu fiecare bătaie a inimii și duc sângele și fac treaba foarte bine. Cele patologice, să zicem, cele bolnave Au un spectru în larg de modificări vizuale, structurale, ce vrei tu. De la fenomene din ăstea inflamatorii a țesuturilor din jur până la plăci. Când zic placă, mă refer la un mic munte așa de ateroscleroză calcificată în interiorul lumenului vasului. Deci lumea trebuie să înțeleagă că atunci când zicem calcificare sau ateroscleroză, chiar la asta ne referim. La ceva, substanță, care are structura nisipului sau pietrei pe care noi o avem în interiorul arterilor. Deci asta e aterosclerosă.
Deci artera din ceva drăguț se transformă în ceva pietros, nisipos?
Mortal. Da.
Și care e mecanismul? Adică ai o arteră drăguță când te naști, la un moment dat când tu operezi pacientul care e în vârsta a doua, vârsta a treia, are artera asta care e ca o piatră și ca un zgârci. Cum ceea ce bagi în gură poate să ducă la aceste zgârciuri pe arteră?
Foarte, foarte simplist. Metabolismul este o chestie pe care tot cumulul biologiei și medicinii moderne, încă nu îl înțelegem pe deplin. Să nu ne batem cu cărămidea în piept că am descoperit apa caldă.
Dar dacă trecem peste unghiurile moarte pe care le vedem.
Super simplificat. În dieta noastră sunt anumite alimente care produc un grad sever de inflamație, direct, și sunt alimente care ne transformă pe noi din ce care e potențialul nostru genetic, să fim musculos, subțiri, mobili, în supraponderi și obezi. Ce nu înțelege... 90% din lume este că neapărat ești gras pentru că mănânci, ci mănânci pentru că ești gras, pentru că țesutul adipos este un organ viu și foarte activ hormonal. Adipocitele, care sunt celule din țesutul gras, cu cât devin mai mari, cu atât devin mai rezistente la acțiunea acelui mai important și crucial hormon din sălătatea cardiovasculară, și anume insulină. Cu cât trebuie să secreți mai multă insulină, cu atât ai un grad mai mare de inflamație, Cu atât epuizezi pancreasul de capacitațiile lui de a secreta insulină, asta duce la foame celulară la nivel tisular, care încet încet accelerează procesul de inflamație și duce la îmbătrânire precoce și ateroscleroză. Deci cumva n-aș vrea să zic că toate se leagă de insulină. Insulina este hormonul cheie și cu cât reușești să-l ții sub control pe de-o parte și să mănânci mai puțini alimente care duc direct la inflamație pe de altă parte, cu atât mai probabil că sănătatea ta cardiovasculară la Senectute va fi în parametrii mai bune.
Știi și ai zis corect, ai zis nu ceea ce bagi în stomac, ai zis ceea ce bagi în gură, printre alte lucruri pe care le băgăm în gură, este fumul de țigară. Cum arată arterele unui fumător și de ce fumatul, uite, fără legătură cu insulina, afectează arterele?
Prin același proces inflamator, dar de data asta, cum ziceam, că sunt alimente care afectează direct prin inflamație, așa e și fumatul, în general, Ateroscleroza de fumători apare la o vârstă mult mai precoce și arterele nu apucă neapărat să se calcifice, cum e procesul să zicem între grimere normal de calcificare și ateroscleroză la bătrâni, ci sunt fenomene inflamatorii de plăci, de stenoze, de obstrucții, de obstacole din astea care sunt moi și peretele arteriale, în loc să fie suplu și liber de testuri din jur, e foarte aderent. Sunt mai degrabă modificări inflamatorii decât orice altceva.
Și problema lor este că ele se pot rupe cu ușurință, nu?
Se pot complica, să zicem. O ruptură asta de placă este de fapt, nu e o placă care se rupe și se dă peste cap și e ca o ușă care închide, știi? Este ca o crăpătură în parbriz, care devine mai mare, mai mare, mai mare, până se destructurează de obicei și se sparge. Cam asta e. Și atunci intră pe acolo, sau e potențial trombogen.
Tu când operezi poți să faci diferența între arterul fumător și nefumător? Da. Atât de direct se vede?
Da. Când consider că fumatul este cauza aterosclerozei. Atunci pot să-mi dau seama la pacienții tineri care sunt fumători. Fumatul e pe bună dreptate închiminat în bolile cardiovasculare, dar accentul aș vrea să-l pun mai mult pe vasculare decât neapărat pe cardiac. Mai multe simptome apar la arteriile membrilor inferioare, arteriile periferice, la tineri, arterita.
La fumatori. Tu încerci să-i convingi să se lasă de fumat. În ce măsură reușești să-i convinci?
Nu știu. Asta e un feedback pe care nu l-am. Pe parcursul internării, general pacienții nu fumează când stau internați în spital sau pe terapie intensivă. Dar după aia acasă n-aș putea să...
Prieteni cardiologi...
Fumătorii răiți nu cred că se lasă niciodată.
Da, așa e. Dar uite, un prieten cardiolog ne povestea tot aici la un podcast, doctorul Buznatu ne povestea că cea mai bună motivație în a te-a lăsat de fumat e infartul. Adică cel mai eficient mod de a te lăsa defumat este să faci un infart.
Și ăsta e cinismul one-on-one așa.
Care te face să te gândești, adică ok, dacă vrei să te lași defumat, îți zic eu care este soluția. s-a dovedit științific și statistic că cel mai bun mod de a te lăsa de fumat sau cel mai repede oamenii se lasă de fumat după infart, adică ai putea să alegi, sau nu dau seama dacă este iluzia alegerii, să alegi să nu faci infart, să te lași înainte să-l faci, ca să nu-l faci.
Asta e ca în bancul cu fumătorul și cu Ferrariul de prieteni. Bă, tu fumezi? Da. Cât fumezi? Două pachete pe zi. Păi și cât e un pachet? Cinci euro? Zeci euro pe zi? Faci ăsta un calcul? Știi cât ti-am fumez? Cei de 30 de ani. Păi, de capul meu. Tu-ți dai seama că puteai să-ți iei un Ferrari de bani ăștia? Nu, nu-mi dau seama, dar... Auzi, tu fumezi? Nu. Și unde ți-e Ferrariul? Exact, chestiile astea sunt. Alegerile... post-factum. Da. Nu putem face alegeri din păcate post-factum.
Da, dar putem să ne imaginăm o patologie în viitor și putem să ne ferim de ea. Cred că asta ar trebui să fie un...
Cred că nu este nici o surpriză pentru nimeni că fumatul nu e bun la nimic. La absolut nimic în lume fumatul nu ajută. Numai că e deletoriu, dar nici nu-ți face nimic bine.
Totuși, ce beneficiu are, de exemplu, un pacient care a fumat 20 de ani și acum doi ori se lasă de fumat? Arterele au fost deja afectate. Ce beneficii, pe termen mediu și lung, are pentru artere?
Dar fumatul nu doar afectează arterele și cine își imaginează că arterele odată afectate nu pot fi afectate mai tare, se înșeală. Adică există bolnavi și există mai bolnavi. Pe lângă asta lumea uită de problemele pulmonare, de efizemul pulmonar, de bronşita cronică, de apnea osuptivă, de toate problemele care duc de la chestia asta. Deci, toată lumea trebuie să se lăse de fumat. Nu e niciun dubiu legat de chestia asta. Și nu este niciodată prea târziu să te lași de fumat. Tot circular l-am dat că fumători de 20 de ani, dacă se lasă, riscul de cancer pulmonar după 10 ani ajunge la nefumători și toată lumea își face calcula pe mai am eu 10 ani. Nu-i așa, sunt mult mai multe probleme legate de chestia aia. Plus că, serios, care-i de fapt avantajul de a fi fumător?
