Cum te protejezi vara dacă ai o boală autoimună

Omule, salutare! Dr. Mihael aici. Vorbim despre un subiect important și sensibil. Vorbim despre bolile autoimune în contextul verii. Așa că dacă suferi de o boală autoimună sau îngrijești pe cineva care are o boală autoimună, află că sezonul cald poate fi o provocare reală pentru tine și pentru pielea ta. Dar nu ești singur în asta. Iar eu vreau să-ți ofer informații clare, sfaturi practice și să-ți explic exact la ce să fii atent vara asta, și în alte veri ca să rămâi sănătos și să te simți bine în pielea ta. Și acum în acest material o să-ți explic ce se întâmplă exact în corpul tău atunci când suferi de o boală autoimună, de ce căldura, soarele și deshidratarea pot intensifica simptomele și ce poți face concret pentru a te proteja și a te bucura totuși și împreună cu Dr. Max care sprijine acest material, cum au sprijinit multe alte materiale dale noastre de până acum în cadrul școlii de grijă, ediția de vară și ediția de toamnă, vreau să te ajut să înțelegi mai bine și să iei cele mai bune decizii pentru sănătatea ta și a celor dragi. Așa că, în școală de grijă Dr. Max, ediția de vară, oricine poate găsi sfaturi și informații pentru a lua cele mai bune decizii pentru sănătatea lui și a celor dragi. Și haide să trecem la subiect. Ce sunt aceste boli autoimune? În primul rând, bolile autoimune apar atunci când propriul tău sistem imunitar, adică acel sistem care trebuie să identifice și să aibă de a face, să omoare, să anihileze sau să țină sub control rău făcătorii de afară și acest sistem imunitar care trebuie să te protejeze de infecții mare, începe să atace în mod greșit celulele și țesuturile propriului tău corp. Și acum, ca să-ți fie mai ușor să-ți imaginezi asta, poți gândi corpul tău ca pe o centrală, iar sistemul imunitar ca pe o armată care o apără. Și armata asta este specializată. Există tot felul de subdivizii. Unii apără, să zicem, o parte din armata asta apără gardul cetății. altă parte de armată apără poarta, alții sunt infiltrați în interior și apără străzile de răufăcători și așa mai departe. Asta este sistemul tău imunitar. Și tocmai pentru că biologia noastră este atât de complexă, pentru că biologia noastră în unele instanțe seamănă cu răufăcătorii care pot intra în corpul nostru. Sistemul nostru imunitar uneori nu se știe încă de ce, nu avem clar date de ce se întâmplă asta, dar avem până el și putem să identificăm factorii declanșatori pentru bolile autoimune, uneori Sistemul imunitoar încurcă propria noastră celulă cu un răufăcător. Problema este că atunci când el identifică propria celulă cu un răufăcător, această identificare se transformă într-o boală cronică. Îți dau un exemplu, să zicem că acest creion este celula ta, este propria ta celulă. Celula asta ta are un receptor aici in capat sau pe membrana celului, are un receptor pentru a-si face functia. Nu conteaza ce functie. Vorbim despre orice celule din corpul nostru. și celulele noastre au funcții diferite. Celula asta are acest receptor în vârf și receptorul ăsta este făcut în cazul de față pentru a șterge informația. Avem acest creion care șterge cu această gumă informația. Dar dacă sistemul nostru autoimun încurcă această gumă, acest receptor cu un răufăcător, pentru că sistemul imun este făcut să zicem să identifice un virus, el se cuplează la virus tot identificând un receptor și dacă receptorul de pe virus seamănă Cu acest receptor de pe celula noastra, atunci corpul nostru o sa inceapa sa faca celule imune care vor omora aceste creioane. Ce se va intampla in cazul de fata? O sa raman fara creion. Nu o sa pot sa scriu. In cazul corpului insa, corpul nostru face alte creioane. O sa produca alte celule. Dar daca imunitatea distruge aceste celule mai repede decat corpul nostru produce, apare ceea ce se numește pierderea funcției. Noi ne pierdem funcția acelor lucruri care sunt atacate. Spre exemplu, dacă vorbim despre psoriasis, atunci pielea noastră este atacată, într-un moment foarte rapid și apar acele cojițe. Dacă vorbim despre poliartrit reumatoidă, atunci foița noastră sinovială în articulație este atacată și articulația începe să sufere. Rezumând ce am povestit mai devreme, Imunitatea noastră se întoarce împotriva propriul nostru corp pentru că biologia noastră seamănă foarte mult cu biologia lumiii acesteia și atunci sistemul nostru imunitoar poate să ajungă să fie derutat și să înceapă să ne atace. Și asta nu se întâmplă din păcate rar. Cum ziceam, dacă ai o boală autoimună Trebuie să știi că nu ești singur, pentru că în lume 10% din populația lumii are o boală autoimună și dacă ne uităm la toate bolile autoimune existente, Vom găsi peste 100 de boli autoimune. Deci, în momentul de față, undeva aproape de 800 de milioane de oameni pe acest pământ au una din cele peste 100 de boli autoimune. Acum, legat de cauze. Nu știm exact ce cauzează o boală autoimună. Nu știm. dar se crede si se observa ca apar din cauza unor factori genetici pe de o parte, adica ai o modificare genetica, ai din punct de vedere genetic o predispozitie de a-ti recunoaste propriile tale celule ca fiind raufacatoare. Asta e celula ta si partea asta de pe celula, imunitatea ta deodata crede ca este un raufacator, se cupleaza si incepe sa omoare aceasta celula. Deci este o predispozitie genetică, dar predispozitie nu înseamnă că ea se va manifesta. Dar atunci când această predispozitie se combină cu un factor declanșator, poate să apară o boală autoimună. Iar factorii declanșatori pot fi infecții virale, stresul intens, atenție, sunt multe cazuri în care o persoană adulta de la prea mult stres dezvolta o boala autoimuna. Ea nu dezvolta boala doar pentru ca a facut stres sau nu dezvolta boala autoimuna doar pentru ca are predispozitie. Este vorba despre predispozitie, factori declansatori si unirea dintre cele doua. Predispozitia o ai sau nu ai? Iar factorul declanșător, cum am spus, poate fi infecția virală, stresul, expunerea la substanțe toxice, fumatul în exces și sunt mulți alți factori declanșători pentru boli autoimune. Am zis mai devreme că există peste 100 de boli autoimune și te întreb, de ce atât de multe? pentru că atât de multe celule diferite avem noi în corp. Și atunci imunitatea noastră poate să recunoască orice celulă din corpul nostru ca fiind un invadător și poate să dezvolte o imunitate împotriva oricărei celule. De aceea există un număr atât de variat de boli autoimune. Acum, femeile sunt afectate mai des decât bărbații și dacă ai deja o boală autoimună, asta înseamnă că riscul tău să dezvolți O a doua boala autoimuna este mai mare decat al populatiei generale, dar asta nu ar trebui sa fie o panica. Pur si simplu faptul ca ai o predispozitie, asta te predispune la faptul ca corpul tau sa recunoasca o alta celula ca fiind invadatoare. Dar ca și paranteză, de foarte multe ori și probabil că și tu știi asta și probabil că ai văzut și tu în jurul tău asta, de multe ori persoanele care au o boală autoimună încep să ducă un stil de viață foarte sănătos, ceea ce le poate transforma în persoane chiar mai sănătoase decât cineva care nu are o boală autoimună și își trăiește Viața crede el la maxim, fumând, consumând alcool, consumând alte substanțe și neavând grijă în general de corpul său. Deci să ai o boală autoimună te poate, paradoxal, de multe ori face să fii mai sănătos decât o persoană care nu are o boală autoimună și nu are grijă de ea. Pentru că bolile autoimune sunt cronice, ele țin toată viața și sunt remarcate prin perioade mai bune, adică remisie și perioade în care simptomele se intensifică, care se numesc pusee sau fleruri. Și din păcate nu există încă o vindecare completă pentru bolile autoimune. imune, tratamentele actuale pot ține însă simptomele sub control, permițându-ți să trăiești o viață cât mai normală. Important este să înveți să gestionezi boala și factorii care îți agravează simptomele. Aici e foarte important ca fie pacient să se cunoască pe sine și să aibă acces la grupuri de suport. Să ai acces, poți să începi cu grupuri de Facebook, unde se adună pacienți care au aceeași boală autoimună. Acolo poți să afli recomandări pentru medici, acolo poți să afli recomandări de stil de viață, lucruri poate anecdotice pe care te sfătuiesc să le verifici cu medicul tău. Dar așa poți să te cunoști și văzându-i și pe alții care au aceeași bolă autoimună, poți să înveți mai multe lucruri despre tine. Acum, când vorbim despre simptome și manifestări frecvente, deși bolile autoimune diferă între ele, ele au simptome comune cauzate de o inflamație cronică în corp. De ce? Pentru că imunitatea atacă corpul și se creează Inflamație. Această inflamație, indiferent de boală autoimună, poate să cauzeze oboseală persistentă. Simți că ești mereu obosit indiferent de ce ai face. Poți să ai dureri articulare sau musculare. Poți să ai o inflamație vizuală pe care o vezi, umflături ale articulaților sau ale pielii. Poți să ai rigiditate musculară, mai ales dimineața, sau articulară, ți-e greu să te miști. Poți să ai erupții cutanate, simptome generale precum febră ușoară sau scădere în greutate neintenționată și acesta este practic un tablou general al unei boli autoimune. Și așa cum spuneam, există peste 100 de boli autoimune care pot afecta aproape orice organ sau sistem din corp. În acest vlog o să vorbim și o să ne concentrăm pe 4 dintre cele mai întâlnite boli autoimune. Vorbim despre lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă sau poliartrită reumatoidă, psoriasis și scleroză multiplă. Și chiar dacă fiecare dintre aceste boli are propriile sale particularități, mecanismul comun este acest atac al sistemului imunitar împotriva propriului organism. Și ce e important de știut este că toate aceste boli autoimune sunt influențate de factori externi, iar vara, din cauza căldurii și a soarelui poate duce la simptome accentuate. Așa că în continuare vom vedea exact ce se întâmplă în cazul fiecarea din aceste boli, care este mecanismul prin care el te atacă și de ce simptomele pot fi agravate vara. O să trecem prin toate cele patru, iar la final o să ajungem la cele nouă recomândări care te pot ajuta în orice boală autoimună, dar în special atunci când vorbim despre aceste patru boli autoimune. Și hai să începem cu lupus oeritematos sistemic. În cazul lupusului sunt atacate în corp, în special celulele nucleate și componentele ADN-ului. Practic, ce se întâmplă? este că în lupu-săritematosistemi, corpul face imunitate împotriva propriului tău ADN, adică organismul dezvolte anticorpi împotriva propriei sale instrucțiuni de funcționare. Factorii genetici și factorii de mediu, precum infecțiile virale, radiațiile, UV, unele medicamente, joacă un rol important în declarașarea bolii și ce trebuie să știm este că e o boală de fond inflamator cronic, care se poate manifesta în valuri. Poți să ai perioade de liniște și perioade de pusee când simptomele se agravează. Ce atacă lupusul? Adică în cazul în care ai lupus, sistemul tău imunitar poate să afecteze articulațiile. Asta provoacă inflamații dureroase și rigiditate. Poate sa iti afecteze pielea, poti sa ajungi la eruptii si la fotosensibilitate, poate sa iti atace rinihii cand se dezvolte nefrita lupica care este o complicatie serioasa, poate sa atace chiar si creierul si sistemul nervos, ceea ce poate duce la migrenetul, burari de memorie si convulsii. și poate să atace inclusiv inima și plămânii. Asta se întâmplă rar dar ideea de bază este că lupus orientematos sistemic, prin felul său de a ataca ADN-ul, poate să atace orice celulă și aproape orice organ. Este cunoscut pentru acea erupție specifică în formă de fluture care apare pe obraj, apare efectiv un fluture, apare des sensibilitatea extremă la soare, adică fotosensibilitatea este foarte importantă în contextul acestui material, Donările articulare sunt frecvente, deseori simetrice, de exemplu la ambele mâini sau la ambele picioare. Pacienții au deseori obosală profundă și febră care nu poate fi explicată și apare preponderent la femei tinere și de vârstă mijlocie, adică femei fertile. Acum, de ce se pot agrava aceste simptome vara? Pentru că vara poate aduce o serie de provocări suplimentare pentru cei care suferă de boli autoimune și principalii factori sunt cei care afectează pe oricine de fapt, dar oricine sau orice alt om care nu are o boală autoimună va avea probabil o capacitate mai bună de a se adapta la acest stres extrem. Adică căldură excesivă, radiații ultraviolete excesive și deshidratare. Iar toți acești factori pot practic să declanșeze inflamație și dezichilibrarea lui sistemul imunitar deja afectat. Deci tu ai inflamație în corp, ai un sistem imunitar care este durat pentru că el are impresia că are un rău făcător în corp, are deja treabă. Tu trebuie să îl ții la rece, dar tu îl expui la cald, la propriu și la figurat. Acum, în cazul lupusului, aproximativ 40-70% dintre pacienți cu lupus prezintă o sensibilitate crescută la razele ultraviolete. Că aceste raze produc mici leziuni în ADN-ul pielii, iar în cazul pacienților cu lupus care deja au un sistem imunitar turat împotriva propriului sau ADN, acest fapt crește acest număr de celule deteriorate și ele nu sunt eliminate corect. Celulele deteriorate devin semnale de alarmă false, declanșându-un răspuns inflamator exagerat, deci în plus, al sistemului imunitar. Astfel, expunerea chiar scurtă la soare poate provoca rapid agravarea erupțiilor cutanate, intensificarea durerilor articulare, oboseală și, mai accentuată, febră sau alte simptome sistemice. Mai mult, temperaturile ridicate în sine pot activa suplimentar sistemul imunitar, crescând riscul de pusee inflamatorii. În consecință, în timpul verii, persoanele cu lupus pot experimenta pusee mai frecvente și mai intense. Deci dacă ai lupus eritematos-sistemic, vara e o perioadă în care poți avea mai multe pusee. E un lucru pe care trebuie să îl știi. Iar ce poți să faci este să te protejezi urmând sfaturile pe care le prezentăm la sfârșitul acestui material. A doua boală autoimună despre care vorbim este artrita reumatoidă. Ce este această artrită? E o boală autoimună, adică sistemul tău se întoarce împotriva unui țesut care este membrana sinovială. Este țesutul care căptușește interiorul articulațiilor. În articulația noastră avem această Asta e articulatiea, în jurul ei este această membrană sinovială care pur și simplu lubrefiază această articulație. Și acest atac declanșează o inflamație cronică și poate distruge treptat cartilajul și chiar și osul. Deși cauzele nu sunt complet clare, există o predispoziție genetică, iar factorii declanșatori pot fi infecțiile virale sau bacteriene, fumatul sau stresul oxidativ exagerat, la fel ca pentru celelalte boli autoimune. Deși începe la nivelul articulațiilor, artrita reumatoidă e o boală sistemică și poate afecta și ochiul, plămânii, inima și pielea, ducând la nodul reumatoiz și apare deseori o oboseală accentuată chiar și în lipsa durerii articulare. Simptomele tipice în artrita reumatoidă sunt durerile articulare sistemice și rigiditatea matinală accentuată când te-ai trezit dimineața și ți-e greu să te miști până te încălzești, iar în timp, dacă boala nu este controlată, poate duce la deformări articulare. Este mai frecventă la femei, debutând adesea în jurul vârstei mijlocii. Acum, ce se întâmplă în cazul pacienților cu artrite reumatuidă, care se expun la căldură excesivă? În mod paradoxal, căldura moderată, atenție, când e un pic călduță afară, poate ameliora temporar durerile articulare. Căldura moderată te poate ajuta dacă ai artrită reumatoidă și ai dureri articulare. Dar căldura extremă și umiditatea ridicată au efecte inverse și pot intensifica simptomele. Căldura excesivă poate duce la vasodilatare, adică vasele tale de sânge se moresc, primesc mai mult sânge și asta poate agrava inflamația și umflarea și mai mult articulațiilor. Deshidratarea pe de altă parte, dacă te-ai deshidratat în mod normal doar ți se face sete și bei din nou apă, dar dacă rămâi deshidratat pentru că ai transpirat excesiv, de exemplu, și nu ți-ai dat seama că ai transpirat atât, poate să ducă la îngreunarea eliminării toxinelor inflamatorii și poate să accentueze și mai mult rigiditatea și durerea articulară. Efortul fizic excesiv, dacă te plimbi mult sau faci grădinăriți, să zicem, la ore de vârf, poate supra-solicita și mai mult aceste articulații care sunt deja fragile, iar ca rezultat unele persoane cu artrită reumatoidă constată o agravare a durerilor și rigidității articulare în sezonul cald, mai ales în zilele caniculare. Vorbim mai departe despre psoriasis. Psoriasis e o boală autoimună care afectează predominant Ceea ce face ca celulele sa multeasca prea rapid, uneori de 7 pana la 10 ori mai repede decat normal. Celulele noastre in mod normal cresc cu un ritm. În psoriasis, ele cresc de 10 ori mai rapid, iar ca rezultat, celule moarte nu mai au timp să se elimine și asta duce la acumularea acelor plăci caracteristice pacienților cu psoriasis. boala autoimună, cu epizoade de agravare pusee și perioade de remisie. Zonele frecvente care sunt afectate de psoriazii sunt coate, genunchii și scalpul și acolo putem să vedem acele plăști egumentare roșiatice îngroșate acoperite cu scoame. coji groase și albicioase. Poate fi însoțit de mâncărime și disconfort și în anumite cazuri apare și artrita psoriazică care e caracterizată de o durere articulară persistentă. Simptomele se agravează deseori în perioade de stres sau după infecții. Factorii agravanți pentru psoriazi sunt stresul, infecțiile, de exemplu cu streptococ, alimentația pro-inflamatorie, adică mâncăm Bem sucuri foarte dulci, mâncăm prăjeală, nu mâncăm plante, nu mâncăm mâncare cu antioxidanți și anumite medicamente, beta-blocantele, de exemplu, sau anti-inflamatoarele, dar și vremea rece poate agrava simptomele. Expunerea moderată, atenție la soare, poate fi benefică, dar arsurile solare le pot agrava. Acum, când vorbim despre psoriazis, există un echilibru delicat între bine și rău, iar vară este complicată. Pe de-o parte, cum am zis, expunerea moderată la soare, la UVB, poate ameliora temporar plăcile psoriazice, însă expunerea excesivă poate provoca arsuri solare severe, ceea ce duce la un fenomen care se numește Kuenberg, adică la apariția unor noi leziuni exact în zonele traumatizate. Ai anumite zone care sunt mai traumatizate, stai la soare, da, puțin mai mult, pentru că știi că acel soare îți poate face bine, dar dacă nu te uiți la telefon să vezi ce UV index este la plajă, să zicem, da, și ai psoriazis, vrei să te expuni un pic la soare ca să îți treacă, da, acele leziuni, apare acest fenomenul Kuhnenberg în care leziunile deja existente sunt exacerbate prin arsura solară. De asemenea, uscarea excesivă a pielii și transpirația abundantă, bineînțeles, pot intensifica mâncărimea și disconfortul pielii, iar rezultatul este că vara poate fi benefică, dar doar cu măsură și cu protecție riguroasă împotriva soarelui. Bun, acum să vorbim despre scleroza multiplă. Scleroza multiplă este o boală autoimună care afectează sistemul nervos central, adică creier și modul vaspinării. Ea provoacă distrugerea tecii de mielină, care este practic izolatorul care acoperă nervii noștri, doar că în comparație cu un izolator care doar izolează, teaca de mielină care învelește nervul este și un accelerator al semnalului nervos, astfel un nerv care are teaca de mielina, conduce semnalul nervos de 100 de ori mai rapid decât un nerv care nu are aceasta teaca de mielina. Distrugerea acestei teci de mielina incepe sa ingrauneze sistemul tau nervos. Deci acest proces duce la inflamație și distrugerea conexiunii nervoase afectând transmiterea semnalelor între creier și restul corpului. Ăsta-i scopul nervilor și a modului spinării. Creierul tău vrea să trimite semnale rapid de afară și să le primească rapid în interior. Dacă ai o scleroză multiplă, atunci această placă de mielină fiind distrusă, îngreunează această comunicare între corp și creier și de multe ori persoanele care au scleroză multiplă de mult timp cu multiple puseie au ceea ce se cheamă plăci de demielinizare în creier și în modul vaspinării și ele sunt vezibile la remene. Factorii de risc și declanșatori pentru scleroza multiplă nu se știu exact, ca în orice altă boală inflamatorie, dar par să fie implicați spre dispoziția genetică, infecții virale, de exemplu virusul Epstein-Barr, deficitul sever de vitamina D, care poate declanșa scleroza multiplă în cazuri rare și sexul feminin. Este de 2-3 ori mai frecventă la femei. și poate fi și clima temperată sau nordică este o corelație cu expunerea redusă la soare. Deci persoanele care se expun puțin la soare, au lipsă de vitamina D, au un risc ușor mai mare de a face scleroza multiple. Simptomele sclerozei multiple frecvent includ slăbiciune musculară, amurțeli și furnicături, tulburări de vedere, vezi dublu sau vezi încețoșat, Probleme de echilibru și coordonare, rigiditate musculară sau spazme, dificultăți cognitive, adică ți-e greu să te concentrezi, începi să uiți foarte des, iar evoluția este deseori împuse, urmate de remisie, mai ales în primele faze ale bolii. Iar în contextul verii, persoanele cu scleroza multiplă sunt extrem de sensibile chiar și la creșteri mici, ale temperaturii corpului. În comparație cu celelalte boli autoimune, pacienții cu scleroza multiplă par să fie cei mai sensibili la ceea ce înseamnă creșteri, mari ale temperaturii și expunere la temperatură ridicată. Iar ceea ce se întâmplă la persoanele cu scleroza multiplă când se expun la căldură se numește fenomenul Uhtoff, atunci când căldura încetinește temporar transmiterea impuselor nervoase deja afectate, pentru că asta face căldura. Căldura face ca viteza cu care impulsurile nervoase se transmit prin nervi să scadă. Doar că la o persoană care nu are sistemul nervos central afectat, această scădere este compensată de către corp și e greu de observat. La persoanele cu scleroza multiplă, unde corpul compensează deja un sistem nervos afectat, Căldura încetinește și mai mult performanța lui și atunci apar semne și simptome, ceea ce poate observa o persoană cu scleroză multiplă. Când se expune la căldură și apare acest fenomen Uhtoff, simptomele și semnele sunt slăbiciune musculară și mai accentuată, vedere care este încetoșată sau dublă, Este greu să se concentreze, poate să aibă probleme de echilibru sau coordonare și oboseală accentuată care persistă. Atenție! Aceste simptome dispar de regulă după ce corpul se răcește. Deci nu sunt permanente, însă pot afecta semnificativ calitatea vieții vara. În plus, deshidratarea poate să amplifice aceste simptome. Să ducă la crampe musculare și la stări de epuizare. Iar în recomandările pe care le dăm la final, trebuie să o menționez și aici. Există o recomandare care este foarte aplicabilă fix pentru scleroază multiplă. Există ceea ce se cheamă vestă de răcire. Sunt veste speciale, se găsesc în comerț, care au geluri pe care le poți răci în congelator și le pui în vestă. Vestele sunt concepute in așa fel încât ele să cedeze temperatura scăzută treptat și există practic aceste articole de îmbrăcăminte care îți mențin temperatura scăzută atunci când te expui la căldură. Bineînțeles, poate fi obositor să-ți răcești acea veste constant, dar când știi că e canicul afară, când știi că există acest fenomen Uhtoff care îți încetinește transmisia impulsurilor nervoase pe un sistem deja afectat de scleroza multiplă, de ce să nu folosești acest instrument până la urmă pentru a ține temperatura corpului scăzută. Acum, e foarte important să înțelegem că fiecare persoană reacționează diferit la tot ce se întâmplă vara, iar simptomele pot varia foarte mult chiar și între cei cu aceeași afecțiune. De aceea este esențial să înțelegi cum te afectează vara și să iei măsuri potrivite pentru tine. Așa că în continuare vom vedea concret ce poți să faci ca să previi aceste lucruri despre care am vorbit și cum poți să ții practic în frâu efectele nedorite cu care vara poate să vină. Pentru că vine cu efecte dorite. Vrei să te duci la mare, vrei să te duci la terasă, vrei să te vezi cu prietenii, vrei să îți vezi de viața ta. Trebuie însă să te ferești de căldură bineînțeles și astea sunt lucrurile pe care trebuie să ții cont. Fiecare din aceste lucruri te pot afecta și ceea ce urmează să-ți povestesc îți poate îmbunătăți mult starea de bine. Și înainte de a ajunge la ele vreau din nou să mulțumesc Dr. Max pentru faptul că sprijină acest material și în cadrul școlii de grijă Dr. Max ediție de vară, oricine poate găsi sfaturi și informații pentru a lua cele mai bune decizii pentru sanatatea lui si a celor dragi. Asa ca hai sa trecem la recomandarii practice pentru a trece cu bine de vara in cazul in care ai o boala autoimuna. Ce boală autoimună ai sau ce boală autoimună are persoana de care ai grijă, prevenția este cel mai bun aliat în sezonul cald. În special în boli autoimune, unde vrei să eviți acele pusee. Ele apar, dar factorii declanșatori pot agrava puseele și le pot face mai frecvente. Așa că e bine să faci următoarele lucruri. În primul rând, este atât de important să eviți căldura extremă. Să limitezi expunerea directă la soare între 10 și 16. Între ora 10 și ora 4. E bine să nu ieși la soare sau să limitezi această expunere. Eu, de exemplu, având un termen deschis, pe mine efectiv mă doare pielea când mă expun la soare după ora 10 și până la ora 4 după a mea zi. E important pentru toată lumea, cred, să evite expunerea la soare sau dacă te expui la soare puțin pentru un pic de vitamina D, expunerea aia trebuie să fie scurtă, de 10, de 5, 6 minute, după care te întorci la un loc răcoros. Dacă ai o boală autoimună, e bine să stai cât mai mult în locuri răcoroase și climatizate, e bine să folosești ventilatoare sau aer condiționat și în zile foarte calde să faci activități fizice, dimineața devreme sau seara târziu sau să faci o activitate fizică prin înnot, pentru că înnotul previne supraîncălzirea dacă temperatura apei este corectă, dar e bine să nu renunți la activitate fizică și să o faci într-un spațiu climatizat dimineața sau seara sau să înnoti. Apoi, e bine să folosești protecție solară riguroasă, mai ales pentru persoanele care au lupus și psoriazis. E bine să ai o cremă SPF 50 care protejează împotriva razelor UVA și UVB. E bine să o aplici generos și să repeți acea aplicare în special dacă transpiri sau dacă ai enotat. E bine să porți haine deschise la culoare, pălări lari și ochelari de soare cu filtru. Deci, ce să mai ai? Să te protejezi de ce poate să-ți facă soarele. Pe locul 3 am pus hidratarea. E atât de important să te hidratezi corect. Acum, e bine să bei apă constant, bineînțeles nu doar când simți sete. Să consum alimente care au apă pentru a compensa pierderea de apă. E bine să eviți alcoolul și alte substanțe care te pot deshidrata. Și dacă îți dai seama că uiți, auzi de sfatul ăsta, dar totuși uiți să bei apă cum trebuie, pune-ți, domnule, o alarmă pe ceas. Setează-ți pe ceas, pe telefon, alarmă la fiecare oră să te anunțe că bei apă. sau cauta aplicații. Sunt atât de multe aplicații care îți aduc aminte că trebuie să bei apă. Intri pe aplicații și notezi de fiecare dată când ai băut apă. Ai băut, ai notat, ai notat, ai notat. Ai uitat, aplicația te anunță. Dezhidratarea, în principiu, poate intensifica inflamația și simptomele neurologice, deci E bine să rămâi constant hidratat dacă ai o boală autoimună. Apoi, e bine să menții pielea îngrijită și răcoroasă, în special dacă ai psoriasis. Deci, fă dușuri scurte cu apă călduță, nu fierbinte, hidratează bine pielea după duș cu loțiuni hipoalergenice, poartă haine lejere din bumbac, evită haine strâmte și materiale sintetice și folosește spray anti-țânțari și evită zgârieturile care pot declanșa leziuni noi de psoriasis. Apoi, este bine să te răcorești strategic. Ce înseamnă asta? Mai ales pentru persoanele cu scleroză multiplă și lupus. E bine să folosești, ceea ce am spus și mai devreme, veste speciale de răcire sau există bandane speciale sau brățări cu gel rece. Aici de exemplu pot fi utile grupurile de suport. Daca ai scleroza multipla poti sa intri pe un grup de Facebook sa gasesti oameni care au aceeasi afectiune si sa vezi ce fac ei vara si probabil ca o sa gasesti acolo recomandari de astfel de articole de imbracat. Veste de racire, bandane sau bratari cu gel rece si probabil ca exista multe alte tips and tricks de cum poti sa-ti menti corpul rece chiar daca esti în caniculă și afară este foarte cald. Poți să folosești un prosop umed la ceafă, de exemplu. Mergi cu mașina, de exemplu, este foarte cald, iau un prosop umed, o apă, o sticlă de apă rece, o pui pe prosop și o pui pe ceafă, asta o să răcească. Zona aceasta unde se face foarte bine schimbul de temperatură și evaporarea acelei ape o să facă corpul să cedeze acea, să zic, căldură în plus. Și din nou, răcorirea strategică ține de sport și am spus asta și o repet. Înotul poate fi o opțiune excelentă pentru mișcare fără risc de supraîncălzire, pentru că faci schimbul de temperatură în apă. Înoti, dar nu simți că ți-e cald. Asta face din înotul unul dintre activitățile mele sportive preferate, pentru că nu-mi place să fie cald. E mișto să faci sport, e mișto să fii încălzit, dar nu-mi place căldura în sine. Astfel mă simt foarte bine când corpul este încălzit dar apa este rece și înotul, în special în apă rece, mi se pare o chestie formidabilă și poate să fie un sport excelent pentru cineva care are o boală tău imună, care În special îi contraindică încălzirea excesivă a corpului. Apoi, planifică atent activitatea fizică. Deci fă mișcare în momente mai răcoroase ale zile, dimineața de vreme sau seara. Dacă însă ajungem la cea caniculă în care și dimineața este foarte cald, fă mișcare fizică în sală de forță. Caută o sală de forță sau o sală de sport care are aer condiționat, ca lumea și du-te și fă sport acolo. Dacă ai artrite reumatoidă, e bine să cauți activități ușoare și prietenoase cu articulațiile, bineînțeles nu e bine să alergi, de exemplu, pe asfalt, dar poți să faci și nod, poți să faci yoga, poți să faci plimbări, poți să mergi pe bicicletă. Dacă ai artrite, e bine să te încălzești înainte foarte, foarte bine. Este recomandat din nou oricui, dar dacă știi că ai artrite reumatoidă, încălzirea trebuie să dureze jumătate din cât durează antrenamentul în sile. Și în cazul sclerozei multiple, poți să încerci ceea ce se cheamă pre-cooling. Adică poți să... este un fel de pre-răcire înainte de activitate fizică. Poți să consumi băuturi reci sau să stai în căperi răcoroase înainte de activitate fizică. La punctul 7 din aceste recomandari, trebuie sa mentionez respectarea rutinei de tratament. Este absolut esential sa nu intrerupt tratamentul prescris de medic chiar daca te simti bine. Ajungi in vacanta, este o temperatura ideala, te simti bine si parca uiti sa iei acele medicamente. Tine minte ca e foarte posibil ca fix acele medicamente și ceea ce ai făcut bine până acum să te facă să te simți bine. Deci nu e bine să renunți la medicamente dacă medicul nu ți-a indicat asta. Ai grijă cum păstrezi medicamentele pe căldură. E bine să ai o geantă termoisolantă când pleci în vacanță și discută cu medicul tău dacă ai vacanțe lungi și Poate trebuie să ai ceva special cu tine, un kit de urgență, un kit medical, documentele necesare în cazul în care, dacă se întâmplă ceva, ajungi într-o unitate medicală și medicul de acolo trebuie să știe despre ce E vorba ce afecțiune ai, e bine să ții toate aceste lucruri în ordine. Bineînțeles e foarte important să ai grijă de sănătatea ta mentală. Am vorbit mai sus despre cum stresul poate fi un factor declanșator pentru o boli autoimună și bineînțeles stresul acut sau cronic poate să declanșeze puseile acelei boli autoimune. Iar vara poate aduce stres suplimentar si oboseala in plus, asa ca dormi suficient si intr-o camera racoroasa, nu ezita sa te odihnesti ziua, daca poti sa faci asta. Daca ai luxul si timpul de a te odihni ziua, odihneste-te ziua, macar 30 de minute, trage un pui de somn si mentine comunicarea deschisa cu familia si cu prietenii despre nevoile tale speciale Atât de important ca ei să știe și să-ți ofere suport și atât de important să poți primi acel suport. Și nu în ultimul rând, dacă îți pregătești o vacanță, pregătește-ți-o într-un mod special. Alege destinații cu climat tolerabil. Asigură-te că ai acces la aer condiționat și spații răcoroase în zona respectivă. Include în bagaj cremul solar, kit-ul tău medical, haine potrivite, umbrelă portabilă pentru soare. De ce nu? Adică nu trebuie să cauți umbra dacă te plimbi pe afară. Poți să ai umbra în mână cu o umbrelă pentru soare și geluri răcoritoare dacă este cazul și dacă iei medicamente injectabile. Ia cu tine documente medicale pentru aeroport, pentru că e posibil să ai nevoie de ele. Și după cum îți dai seama, aceste recomandări sunt utile oricui pe timp de vară, dar sunt esențiale pentru o persoană care are o boală autoimună. Așa că aplicând aceste sfaturi simple, îți vei crește șansele să ai o vară plăcută și fără probleme majore. Atenție mare! Când este important să mergi la medic? E foarte important să știi exact când e momentul să mergi la medic dacă ai o boală autoimună, mai ales vara. E bine să nu ignori semnele corpului și să soliciți ajutor. Asta e valabil din nou cumva pentru toată lumea. Când simți că ceva e în regulă și îți vine să suni un medic, poți să suni un prieten, un medic, dar de cele mai multe ori și asta mă învăța și eu din propria experiență, dacă mă întreb dacă ar trebui să merg la spital, asta e un semn clar că ar trebui să merg la spital. De multe ori, ni se pare ca la spital o sa fie foarte greu, ca o sa asteptam foarte mult si da, se poate intampla asta. De cele mai multe ori, este mai usor decat am fi crezut. Ajungi la un medic care te vede, iti ia niste analize la care are un rezultat rapid si poate sa-ti spuna, ok, ai venit degeaba, mare lucru, ai pierdut o ora. Du-te înapoi și vezi-ți de treabă și de cele mai multe ori o să pleci cu niște recomandări ca să ți se facă mai bine, deci tot unde ai pierdut o oră degeabă. Dar de foarte multe ori o să zic că aha, bine că ai venit acum, uite fix acum putem să intervenim cu asta și cu asta și lucrurile atunci sunt mulți mai bune pentru tine. Dar iată care sunt lucrurile concrete la care trebuie să fii atent pentru aceste patru boli autoimune care te trimit la medic. Dacă ai lupus eritematos sistemic și vară, ai erupții cutanate extinse, dureri intense, febră mare, urină închisă la culoare sau edeme, adică umflarea picioarelor, E important să mergi la medic. Dacă ai artrită reumatuidă, atunci te trimit la medic articulații brusc dureroase, roșii, fierbinți și foarte umflate. Dacă ai psoriazis, te trimit la medic erupțiile extinse, dureroase sau apariția unor dureri articulare severe, ceea ce poate indica o artrită psoriazică. Și în cazul în care ai scleroza multiplă, e important să mergi la medic imediat dacă simți slăbiciune accentoată, vedere dublă persistentă, dificultăți de vorbire sau echilibru care nu dispar după ce corpul tău se răcește. Aceste semne, în cazul acestor patru boli, dacă apar vara, după o expunere la soare sau la căldură sau după ce ți-ai schimbat ritmul de viață, e atât de important să mergi la medic. Informația asta e esențială și trebuie să o ții minte. Acum vreau să enumăr și semnele de insolație sau deshidratare severă care te trimit la medic. Vorbim de dureri intense de cap în cazul de insolație și deshidratare. Poți să ai aceste dureri de cap care sunt intense. Unele persoane le descriu ca fiind cele mai intense pe care le-au avut vreodată. Poți să ai amețeală sau confuzie, grață sau vorsături sau pierderea conștiinței. Dacă ai aceste semne și ai o boală autoimună, e bine să mergi la medic. Alte semne care pot pune suspiciunea unei infecții sunt febră înaltă persistentă, frisoane, zone roșii întinse pe piele care pot indica o infecție a pielii sau simptome digestive puternice, diarhee, severe vârstături, astea asociate cu o bolă autoimună, e bine să ajungi cu ele la medic. Și dacă simți că nu mai controlezi boala, adică ai simptome care îți afectează profund calitatea vieții, dacă ai nelămuriri legate de tratament, dacă vrei să faci o schimbare, e atât de important să ajungi la medic. E întotdeauna mai bine să previi, cum am zis, decât să tratezi, deci în caz de dubiu e bine să-ți contactezi măcar medicul tău și să nu modifici singur tratamentul și să discuzi cu el. Și înainte de final vreau să subliniez un lucru important, că nu ești singur în această luptă, da? Nu ești singur. Sunt peste 800 de milioane de oameni care au o boală autoimună. Ai prieteni și ai familie, cărora le poți povesti mai multe despre lucrurile prin care treci, despre ce simți și aceste persoane îți pot da ajutor, îți pot oferi un suport. Și știu că a trăi cu o boală autoimună poate fi frustrant, mai ales vara când pare că toată lumea se bucură de soare fără grijă, în timp ce tu trebuie să ai grijă suplimentară de sănătatea ta. Dar atenție, cum am zis la început, de multe ori persoanele care au boală autoimună și care au grijă meticulos de cum dorm, de ce mănâncă, de la ce se expun, ajung să aibă o sănătate inclusiv mentală dar și fizică mai bune decât persoanele care nu fac asta. Deci e absolut normal sa te simti obosit, sa simti frustrare, sa chiar tristete, dar gandeste-te si la partile astea pozitive. Da, corpul tau se lupta zi de zi cu o boala invizibila atunci cand ai puseie sau ramane intr-o asteptare atunci cand esti in remisie, dar protectia si mai multa grija fata de tine nu te fac mai slab, ci din potriva te pot face mai puternic si mai responsabil. Si cel mai probabil tu nu uiti sa celebrezi fiecare victorie, oricat de mica ar fi ea. Pentru că fiecare zi în care reușești să-ți controlezi simptomele este o zi câștigată și poți să te bucuri inclusiv de acest lucru. Persoanele care, spre exemplu, nu au avut niciodată o durere de cap, își trăiesc fiecare zi în mod obișnuit. Persoanele care au migrenă, da, o zi migrenă și o zi nu au durere de cap, se bucură intens de acea zi în care nu au durere de cap. Se bucură intens de viața lor și sunt mult mai conștiente de faptul că trăiesc o zi fără o durere de cap. Și probabil că și tu sau cel pentru care te uiți la acest material, faci același lucru și asta nu este de neglijat. Să te bucuri de fiecare zi pe care o trăiești fără un puseu sau fără simptomele sau controlându-ți simptomele, poate fi, inclusiv, poate fi o superputere de-a ta. Așa că nu uita de asta, nu uita că, din nou, nu ești singur, nu uita că există atât de mulți oameni care căută soluții, există grupuri de suport și există și Dr. Max, școala de grijă Dr. Max, ediție de vară, care este alături de tine și îți oferă informații utile, dar și sprijin moral și empatie și le mulțumesc celor de la Dr. Max pentru faptul că sprijină fix acest material. Acum, ăsta a fost materialul de astăzi și e un material pe care mi-a plăcut foarte mult să-l conspectez. văzând cât de diferite sunt aceste boli autoimune între ele, cât de multe sunt ele și cât de mulți oameni există care au aceste probleme, asta m-a determinat să mă gândesc poate la o serie by dr. Mihail despre boli autoimune. Așa că dacă simți și tu nevoia acestei serii, despre bole autoimune, în care să luăm fiecare boală autoimună în parte, să discutăm pe larg despre ea, să discutăm despre factorii declanșatori, dar și mecanismul prin care apar puse ele și cum le poți calma, ce soluții de ultimă generație există? Ce perspectivă de viitor există? Scrie-mi asta jos în comentarii. acelor afecțiuni. Așa că mulțumesc pentru faptul că ești aici, mulțumesc că ai rămas până la capăt, mulțumesc dacă lăși un comentariu, pe noi asta ne ajută mult și da, du-te în comentarii și scrie-mi ce alt material ți-ar plăcea să vezi pe contul Dr. Mihail. Mersi din nou, Dr. Max, ciao, pe curând!