Dacă ești părinte, cu siguranță ești obișnuit cu trezirile copilului tău, în timpul nopții. ☝🏻👨🏼‍⚕️

L-ai culcat și ți-a adormit și se trezește noaptea. Ce facem?

Depinde care e așteptarea copilului și cu ce l-am obișnuit până atunci. Că dacă vrem să facem transiția bruscă, nu o să meargă. Dacă el până atunci știa că tu în fiecare noapte, dacă se trezește, o iei în brațe și o plimbi și așa, asta va fi așteptarea. Așa că o puțină pregătire înainte, dar putem să schimbăm lucrurile astea. Părintele pune limita și limita este ceva ce tu faci, nu îi dai copilului de făcut. Îi spui, eu voi sta aici lângă tine și te voi ajuta să și este dreptul copilului să-ți arate că nu-i place limita pe care tu ai impus-o.

Adică eu pot să-i impun limita să zic, uite, ok, te zeci noaptea dar o să rămâi la tine împătut și eu nu te plimb în brațe dar pot să stau aici să dau o îmbrăcișare.

Exact.

Și e dreptul lui să plângă.

E dreptul lui să plângă.

Și cât să-l las să plângă? Adică cum știu că plânge un pic sau plânge prea mult și trebuie să-l iau că plânge prea mult?

Acum nu trebuie să fii alb-negru, adică îți oferi strict o îmbrăzișoare. Asta a funcționat la noi. Poți să-i spui, uite, te țin în brațe un pic, te iau ca să te liniștești, dar apoi scopul final, dacă ăsta este scopul final, va fi să adormi acolo.