Dermatita atopica

Ceau tuturor și bine ați venit la acest live în care o să vorbim despre dermatita atopică. Acum, până se mai strânge lume aici, vreau să aduc un pic de context în ceea ce facem. O secundă doar să verific dacă totul funcționează. Ok, aici funcționează, aici funcționează și oamenii se strâng. Deci vorbim despre dermatită atopică și o să vorbim astăzi cu doamna profesor alistar, doctor Daciana Brănișteanu, care este medic dermatolog, despre această dermatită. Sincer să fiu eu când mă duc în parc copilul sau soția mea când zicem parc copilul, absolut toți copiii cu care ne întâlnim au dermatită atopică. Toți părinții ne spun ce ne facem, avem dermatită atopică. Ce interesant este că unul dintre părinți, de regulă, are dermatită atopică. O să vedem care este legătura între părinte și cum se transmite această dermatită genetic. Dar ca să nu lungim și să avem mai mult timp pentru discuție, o să dăm reveal la doamna profesorulă Daciana. Ceau!

Salut, Mihail, ce faci? Astăzi avem pe tapet un subiect foarte interesant. Ai făcut un intro mai mult decât provocator. Haideți să vedem care sunt acei părinți care se întâlnesc în parc și toți au dermatită, o mică corecție. Dermatitis în engleză înseamnă dermatită atopică, eczema mai exact. este cea pe care tu ai spus-o și anume dermatită atopică, pentru că dermatologia e plină doar de dermatite și dermatoze, inflamație și projecte patologice.

Deci când zicem dermatită, trebuie să fim specifici și să o denumim corect, dermatită atopică.

Mă bucur foarte mult că discutăm despre acest subiect. Este un subiect fierbinte și trebuie prezentat de către oameni care au informațiile corecte despre dermatita atopică, astfel încât să putem mișca ceva în rândul populației generale și mai ales în rândul pacienților suferinți de această boală. De-aia cred că dialogul nostru va fi unul îmbrățișat de marea majoritate a celor care ne urmăresc și, by the way, cărora le mulțumesc că și-au făcut timp în această dupăamiază frumoasă, la mine cel puțin pe fereastra așa se vede, și stau să ne ascultă pe noi vorbind despre un subiect fierbinte, cel puțin în dermatologia internațională.

Acum vreau să te întreb legat de ce e atât de fierbinte, adică ce se întâmplă în lume în ziua de azi și din punct de vedere statistic, dar sunt curios și ce se întâmplă la tine la spital sau la tine la cabinet în prevința acestei dermatite. E într-adevăr un val de pacienți? E o creștere alarmantă a numărului de cazuri?

Dacă e să ne uităm la studiile epidemiologice din literatura de specialitate, da. În ultimii 30 de ani, prevalența în populația generală a dermatitei atopice a crescut de 3 ori. Este extraordinar de îngrijorător. Dacă este să continuăm cu procentele, tot la nivel internațional, între 10 și 20% dintre copii au dermatită atopică, iar în țările nordice până la 25% și unul până la 3% dintre adulți. Lucru foarte important pe care ar trebui să-l știe cei care ne urmăresc este că Societatea Română de Dermatologie a desfășurat un amplu studiu epidemiologic și că avem cifre din țara noastră și că cifrele din țara noastră sunt încă și mai îngrijorătoare, raportând o prevalență de 9,41% în populația generală a dermatitei atopice. Deci, iată, unul dintre aspectele pentru care dermatita atopică e un subiect fierbinte.

9,41%.

În populația generală, 1,3% la adulți și până la 20% la copii. Adică 2 din 10 copii au dermatit atopic. Apropo de parc, părinți, ne întâlnim, ne îngrijorăm vis-a-vis de sănătatea copiilor noștri. Un alt motiv pentru care dermatita atopică reprezintă un topic fierbinte în dermatologia internațională este achiziția extraordinară de informații privind etiopatogeniea acestei boli, mecanismul prin care ea evoluează, se desfășoară, apare și în strânsă legătură dezvoltarea de noi terapii, atât topice cât și tratamente sistemice Și dacă până acum mergeam la medic, la dermatolog și acesta ne spunea că aveți probabil o dermatită atopică, aveți o eczemă, acum diagnosticul este foarte precis și anume aveți o dermatită atopică, formă ușoară, moderată sau severă, pentru care vă propun următorul tratament etc. Îi spunem acest lucru pacienților cu sufletul deschis pentru că știm că avem lucruri foarte eficiente să le propunem și mai ales pentru formele moderate și severe avem lucruri gratuite pe care le putem propune, asta apropiindu-ne un pic mai mult de țările civilizate ale lumei.

Ai zis că suntem destul de preciși când punem diagnosticul. Cum se pune diagnosticul într-o dermatită atopică? E doar ceva clinic, știi tu ca experiență, există niște teste?

Dragul meu, Michael, aici și avem niște războaie de purtat în lumea medicală, pentru că absența unor terapii performante în dermatita atopică a făcut ca în ultimele decenii să nu mai extragem dermatita atopică din rândul celorlalte exeme, pentru că dermatita atopică este o exemă endogenă. Și atunci dermatologul nu mai făcea mari demersuri în a rupe dermatita atopică din noianul mare de examen pentru că nu exista soluție terapeutică diferită. Ce facem noi acum ca și lideri de opinie în dermatologie? Ne-am apucat din nou să ne scolim colegii să le reamintim lucrurile pe care le-au învățat în timpul specialității Vestea bună, apropo de ceea ce m-ai întrebat, este că diagnosticul de dermatita atopică este în mare parte clinic Adică avem nevoie de un dermatolog, un clinician foarte bun care să facă un examen atent al pacientului clinic și pe care să-l corovoreze frumos cu o anamneză riguroasă. Bineînțeles că în ceea ce privește anamneza avem nevoie de un suportul necondiționat și extrem de sincer al pacienților și al a participatorilor acestora pentru că dacă medicul este așezat pe o pistă falsă, dacă informațiile sunt date trunchiați sau răuvoitoare, așează algoritmul de diagnostic al dermatitei atopice pe o pistă greșită Din punct de vedere clinic, lucrurile sunt extrem de coantificate, se cheamă criteriile lui Hanifin și Raika, sunt niște criterii foarte vechi, cu 1, 2, 3, 4 și sunt multe criterii, mai sunt și alți medici de alte specialități care încearcă să facă diagnosticul pozitiv de dermatita atopică Eu nu prea le-aș recomanda acest lucru pentru că diagnosticul de dermatita atopică de multe ori este un diagnostic de excludere a celorlalte posibile diagnostice și atunci te plimbi cam prin 3 sferturi din dermatologie și nu ești confortabil dacă nu ești dermatolog Clinic, se mai adaugă și câteva investigații, dar nu acele investigații de alergologie, nu e nevoie de investigațiile, testele acelea Alex care sunt extraordinar de scumpe, decât în cazuri țintite după ce pacientul merge la dermatolog și face echipă cu un alergolog foarte bun.

În concluzie, înseamnă că primul om care ar trebui să vadă un copil care are dermatită este un dermatolog?

Hai să gândim logic. Dacă e pe piele, trebuie să meargă la dermatolog. Dacă e la nivelul ochilor, trebuie să meargă la oftalmolog. Nu aș putea avea pretenția eu, deși soțul meu e profesor în oftalmologie și eu mă lau că-s cel mai bun oftalmolog dintre dermatologi, că mă mișcă așa cu ușurință și cu mare acuratețe printre diagnosticele de oftalmologie. Deci da, răspunsul este indubitabil da. Copilul are ceva pe piele, primul care trebuie consultat este dermatologul și dacă dermatologul constată că nu e de competența lui, Și aici aș putea să vă dau câteva exemple. Sunt câteva boli infecțioase ale copilăriei care se manifestă și cu leziuni cutanate, dar dermatologul poate să adreseze copilul infecționistului de exemplu sau pediatrului Dar în rest are pe piele leziuni, pielea are un aspect care îl îngrijorează pe părinte, de exemplu piele aspră extraordinar de uscată remarcă niște dopuri cornoase la nivelul brațelor, pe fese, pe obraji. Primul care trebuie să-și dea cu părerea este dermatologul.

Aveam suficienți dermatologi care să vadă în mod real atât de mulți copiii noi care apar cu dermatita publică?

Da, rețeaua de dermatovenerologie este foarte largă, are peste 1.700 de medici în sistemul privat și în sistemul de stat și sunt oameni pe care noi Liderii de opinie îi pregătim de cel puțin 4 ani de zile intensiv pe dermatita atopică, criterii de diagnostic și noile terapii și cred că niciun pacient nu poate fi mai în siguranță decât în rețeaua de dermatovenerologie. Asta nu înseamnă că nu colaborăm cu medici de familie. Adică noi avem medici de familie care se întâmplă să vadă copii să meargă părintele cu copilul la medicul de familie. E normal să meargă acolo. Medicul de familie validează că are niște probleme cu pielea și de cele mai multe ori adresează pacientul unui dermatolog. Bun.

Clar. Deja avem suspiciune dermatită atopică, mergem la dermatolog și ulterior primim recomandările de tratament. Ulterior pacientul poate să fie supravegheat și de pediatru său, da? Și.

De pediatru și de medicul de familie, dacă se asociază și alte valențe ale terenului atopic, de exemplu rinita alergică, conjuntivită alergică, alergiile alimentare, rinita cu siguranță vorbim despre o echipă multidisciplinară, deci noi nu excludem din panoplia de medici care se ocupă de pacientul atopic echipa interdisciplinară și am ajuns ușor-ușor la interdisciplinaritate pentru că dermatita atopică este doar o fațetă a.

Terenului atopic Corect și despre teren atopic am vorbit în vlog-ul pe care îl avem pe YouTube. A fost un vlog pe care chiar mi-a plăcut să-l documentez pentru că în sfârșit am înțeles care este legătura între genetica unui pacient cu dermatita atopică și factorii de mediu. Adică genetica te predispune să ai piele deshidratată, să ai piele care este mai deschisă spre exterior. Și factorii de mediu sunt cei care pătrund în piele și pot să exacerbeze, să acutizeze o dermatită atopică sau să o inițieze. Și atunci eu mi-am dat seama, în sfârșit studiind asta și după expunând-o în vlog, Cât de importantă este emolierea și de ce toți dermatologii spun emolient, emolient, emolient dimineața, seara, dimineața, seara, dimineața, seara, pentru că ăla te ajută să acoperi pielea, să astupe acele găurele. Mi-a.

Plăcut această exprimare a ta. Mă apropiu de pacienții mei cu dermatită atopică, în special părinți cu copii cu dermatită atopică, când vreau să le explic importanța tratamentului dermatocosmetic, nu a oricărui emolient în dermatită atopică, îi rog să facă un exercițiu de imaginație, ce să-și închipuie că dacă ar fi să privească la microscop pielea copilului lor, și pe-a lor bineînțeles că măcar un părinte are dermatită atopică, are teren atopic, mă scuzați, arată ca un zid din care lipsesc cărămizi și aceste cărămizi, din punct de vedere dermatologic, au niște denumiri foarte concrete Omega 369, ceramidele, pierderile transepidermice de apă. Mă rog, astea sunt noțiuni, ca să zicem așa, mai mult pentru cadrele medicale ca noi. Pacienților trebuie să le redăm informația într-o formă simplificată, astfel încât ei să înțeleagă că La dermatolog ajungi într-un puseu acut de boală și dermatologul te învață să rezolvi puseul acut și să previi recăderile. Pentru că, nu-i așa, Mihail, dermatita atopică este o boală extraordinar de păcătoasă. Pacientul cu dermatita atopică nu are risc imediat de deces, mortalitatea nu se registrează din cauza dermatitei atopice, pe de altă parte însă pacientul în sine și aparținătorii, familia acestuia, moare câte puțin în fiecare zi. Prin neamăratele restricții, prin prejudicioasupra vieții sociale, prin neîmplinire profesională și familială. Deci e o boală cu năbădăi, evoluează în pusee și în perioade de remisiune. Poți.

Să ne explici ce e, așa, păcătos la boala asta? Pentru că, într-adevăr, e o boală, ea e definită ca boală inflamatorie cronică a pielii. Deci, odată ce ai o boală cronică, o să o ai toată viața. Poți însă, ca pe orice boală cronică, să o ții sub control sau să nu o ții sub control și să ai puseii acute. Sau.

Sau, sau să nu ieși niciodată din puseu. Ceea ce este cu adevărat înspăimântător sunt acei pacienți cu formele severe de dermatita atopică care nu reușesc să iasă dintr-un puseu de dermatita atopică timp de luni și ani de zile și asta este înfiorător pentru ei. Avem.

O întrebare și e într-adevăr înfiorător și ajungem imediat și la întrebarea asta. Înainte să ajung la întrebarea asta, Am înțeles, puseul acut din care nu ieși niciodată e înfiorător, dar cum le afectează calitatea vieții în general pacienților care au această dermatită atopică? Dragul.

Meu Mihail, dermatita atopică arată ca o eczemă. Ca să-și explic cei care nu au experimentat, sunt fericiti și nu au experimentat un puseu acut de dermatita atopică, o să le explic așa, că pe pielea lor apar niște leziuni sub formă de plăci sau placarde mai mici sau mai mari, roșii edematoase, extraordinar de pruriginoase Casta se acoperă repede de niște vezicule, leziuni cu lichid, bășicuțe foarte mici cu lichid care se sparg foarte repede, aceste leziuni, pielea începe să zemuiască, hainele începe să se lipească de aceste leziuni, la suprafață când și când se formează cruste, copiii mai ales au tendința să se scarpine, să se gratează pentru că leziunile sunt extraordinar de pruriginoase și pruritul nu despare de cele mai multe ori Nici între episoadele acute, imaginează-ți cum e să vezi un sugar de trei luni de zile care nu știe să se scarpine, nu are încă acest reflex, în schimb se freacă de cerșaf, se freacă de lejelie. Încă nu am înțeles întrebarea. El.

Găsește un reflex prin care totuși să se scarpă. Să.

Se atingă. Să ne imaginăm așa, eu sunt proaspătă bunică, am un nepuțel de 9 luni de zile și îl văd așa cam cât de preocupați suntem și cum ne învârtim cu toți în jurul lui. E, imaginați-vă că dacă acest copil nu doarme, nu mănâncă, nu se liniștește, nu se odihnește, Nu-l vezi că are perioade dintre acestea de calm? Toată familia suferă. Pacienții noștri adulți cu dermatita atopică și cu asm bronșic vin și ne fac niște confesiuni de-a dreptul cu tremurătoare și ne spun așa, prefer să am o criză de asp decât să am un puseu de dermatita atopică. Îți dai seama, Mihael, că asta e de-a dreptul pentru noi greu de imaginat și noi ca medici ne-am schimbat apropierea și modul de a înțelege dermatita atopică în timp. în momentul în care am început să aplicăm chestionare pentru pacienți, pentru că noi la școală eram obișnuiți să învățăm. Are eritem, are vezicule, are cruste. Este următorul stadiu al dermatitei atopice. De vreo câțiva ani de zile, mai bine zis de cam de 10 ani și un pic, am învățat în bolile cronice, nu numai în dermatologie, dar și în dermatologie să îi ascultăm și pe pacienți mai mult decât povestindu-ne de când se scarpină, de când a apărut boala. Și anume, se cheamă acel DLQI, cu un chestionar de calitate a vieții pacientului cu o boală dermatologică cronică în care el ne dă detalii foarte clare despre maniera în care este impactată viața Atunci am înțeles și noi și aceste chestionare le aplicăm și a parținătorilor că de fapt și de drept impactul nu este numai fizic, că acesta este doar un aspect că impactul psihoemoțional vine și de la privarea de somn a pacientului și a aparținătorilor, de la bullying-ul care se realizează la școală și să ne întoarcem la pacientul cu asum și dermatita atopică, povestea că preferă să aibă o criză de asum pentru că toți cei din jurul lui în momentul în care Văd că se sufocă, sar imediat să-i ofere ajutor, să-i ofere suport, îl compătimesc, în timp ce atunci când are un puseu de dermatita atopică și se scarpină și nu se poate controla acest scărpinat, toată lumea fuge de el crezând că are râie sau cine știe ce afecțiune contagioasă. și iată declarația acestui pacient capătă sens și anume preferă să facă o criză de astăzi și toată lumea să-i fie aproape decât să facă un puset de dermatita atopică și să fie izolat de către cei din jur care nu au informații legate despre această boală și anume că nu este contagioasă. Și.

Apropo de asta trebuie să și menționez că acest dialog este sprijinit de AVI în cadrul acestei campanii care se cheamă În pielea lor și o să las link-ul pe ecran în pielealor.ro și acolo poți să vezi destul de multe povești ale oamenilor care trec prin viață cu dermatita atopică și cred că asta e partea la care nu te aștepți. Te gândești, băi, ai o dermatita atopică. Mare lucru, te scarpini de când în când. De fapt, De fapt, viața întregii familii poate fi profund pereclitată și asta am citit în niște review-uri de literatură cât am studiat pentru Dramatica Topică și într-adevăr se pare că această calitate a vieții a pacienților scade destul de mult. Nu destul.

De mult. Dramatic. Atât de dramatic, Mihael, încât pe noi ne-au speriat rezultatele. Sunt pacienți și cohorte mari de studii legate de calitatea vieții pacienților în care pacientul cu dramatită atopică compară impactul asupra calității vieții lui, un impact cumulativ al bolii asupra pacientului pe măsură ce anii trec. cu afecțiuni precum cancerul, precum BPOC-ul, diabetul zaharat, insuficiența cardiacă, adică niște lucruri dintre astea extraordinare, să le spunem pe număr de șocante pentru comunitatea medicală, care până în momentul în care a văzut rezultatele acestor studii de calitate a vieții, nu și-ar fi putut închipui că impactul este atât de mare. Deci eu.

Am o întrebare, pentru că și eu am vreodată atopică. Bine ai.

Venit în club, eu am un soț cu dermatita atopică, seamănă cu tine, to blânduț, așa cu ochi albași, ce să știi, așa încât hai să vedem ce vrei să mă întrebi, spune. Ce vreau.

Să-Ți confirm e, într-adevăr, adică pot să-mi dau seama, totuși la mine dermatita atopică a apărut mai târziu, adică a apărut undeva în viața adultă, undeva pe la 30 de ani, până în 30 de ani nu știu dacă am avut, mai aveam exeme din când în când, mi-am ieșit câte o exemă, Dar nu aveam.

Per se purii. Aveai, aveai, dar nu erai diagnosticat și nu ai făcut o formă severă. Da, dar.

N-Am avut purii niciodată. Mișau examene printre degete, de exemplu, sau în spatele urechii. Probabil că da, aveam și nu eram diagnosticat. Acum însă am pusee de dermatita atopică și când am pusee pot să înțeleg acei pacienți și de ce viața lor e periclitate pentru că puseul te poate trezi noaptea, adică nevoia de a te scărpina te trezește noaptea, asta îți perturbă somnul în mod cert. Ce vreau să te întreb eu este ce pot să fac atunci când îți vine să te scarpini, pentru că nu-mi dau seama cum pot să explic nevoia asta de a te scărpina. Simți că dacă Nu dau seama, e... Nu îmi dau seama cu ce să compar nevoia de a te scărpinada. Este o nevoie care efectiv nu te poți opri din ea.

Ceea ce nu trebuie să faci, nu trebuie să te scarpini cu unghiile sub nici o formă, este un semn clinic pe care noi îl căutăm la pacienții pe care îi suspectăm că ne mint Întâi ne uităm pe piele să vedem dacă au escoriații, niște urmele așa ca niște dunci paralele lăsate sau mici cruste cu poliforme pe care le pot lăsa unghiile pe piele. Iar un al doilea semn dacă unghiile lor sunt lucioase, deci dacă strălucesc de la scărpinat. Și ce le recomandăm? Le recomandăm să aibă unghiile tăiate până la nivelul hiponichiumului, adică până la șanțul care separă partea deslipită de partea lipită de patul unghial și rotunjită. E bine că te controlezi, e bine așa. Te ajută să știi o pilă din traia moale și fină, pentru că inclusiv unghiile la topici pot să fie modificate, pot să fie niște unghii fragile, pot să aibă pe ele niște pete de culoare albă sau niște striuri longitudinale sau orizontale. Dar acum.

Nu știu dacă le am lucioase sau nu, adică nu dau seama cu ce să le compar. Par semi-lucioase, semi-mate. Dacă te.

Escarpi insuficient de tare astfel încât să ajungi să ai probleme serioase. Mi se.

Întâmplă rar să am pus ei acute. Cu pulpa.

Degetelor e suficient. Dacă treci cu pulpa degetelor peste leziuni pentru că stimulezi în felul acesta receptorii tactili și derutezi puțin transmiterea senzitivă către centrii superiori, Apropo de prurit, există și soluții inovatoare non-medicamentoase, sunt acele spreiuri care sunt extraordinari de benefice, le se poartă în geantă pe noptieră, ridici tricoul, dai jos pantalonul sau pe unde te mănâncă Adulții în general nu prea au leziuni pe față, copiii, sugarii au leziuni pe față. Adulții au leziuni în special la pliurile de flexie, iar dacă este o formă foarte severă de dermatita atopică, întreaga suprafața corpului poate să fie afectată. sau dacă vrei să iei în serios problema asta, mergem la terapie, adică trebuie să ai neapărat îngrijire azilnică pentru pacientul atopic, dar poate vorbim un pic mai încolo despre ea, că este un subiect foarte serios. Te ajută un antihistamin, dar numai pe moment, pentru că au fost detronate antihistaminicele în acest tip de examen. Sunt doar o soluție de moment, pot fi asociate terapiilor inovatoare, dar nu fac parte din tratamentul fiziopatologic în dermatita atopică. Sau poți să faci fototerapie. Am văzut mai înainte, așa mi-a zburat prin fața ochilor o întrebare, fototerapie sau inhibitor de calcine urină. De ce nu ambele terapii? De ce nu ambele terapii? Dar desigur că nu putem răspunde așa decât generic, în modul general, pentru că schema terapeutică este stabilită după un consult în prealabil și stabilirea formei clinice de dermatita atopică. Dacă e o formă severă, inhibitorii de calcin eurină sunt adjuvanti, asociați terapiilor sistemice, la fel ca și fototerapia. Nu sunt singurele terapii. Nu reușesc doar astea să controleze pruritul și leziunile cutanate. Și ce.

Presupune fototerapie? Adică te duci la dermatolog, îți prescrie fototerapie, unde.

Se face și cum? Aici ai pus-o tu întrebare, e un punct nevralgic. Din fericire, în clinica pe care o conduc, la Iași, Clinica de Dermatologie Aspitalului Clinic CF sau în cabinetul meu privat Dermalux, Lămpii de fototerapie sau chiar cabină de fototerapie, dacă leziunile sunt diseminate. Avem și panouri de fototerapie. Deci, lămpile astea pe care și le achiziționează o parte dintre pacienții de pe internet, care costă o nimica toată, nici de cum nu fac acea fototerapie. Nu sunt.

Bune cele de pe internet. E un fel de solar, această fototerapie? Te rog.

Să nu mai pronunți cuvântul solar. Dacă îl mai pronunți, apăs butonul de off și am ieșit în emisie. Pentru că, ca și membra Societății Române de Dermatologie, în bordul acesteia de peste 12 ani de zile, sunt o susținătoare din trasta înfocată a nevoiei de a închide și interzice solarele peste tot în lume, nu numai în România. Pentru că atât de multe dezastre vedem, începând de la fenomenele de fotoumbătrânire, arsurile solare, adică arsurile de ultraviolete, că nu poți să le spui de solare, dar mai ales incidența îngrijorător de crescută în creștere a cancerilor cutanate și a melanoamelor. Cumva am.

Dat seama, cred că nu dau seama sub ce raționament ai putea să interzici solarul, pentru că Și fumatul e la fel de nociv. Oamenii fumează.

Pentru plăcere. Dar nu aș zice că solarul are aceleași grad de plăcere, provoacă aceleași stimulări cerebrale. Și cred.

Că problema este că oamenii nu știu, sunt foarte mulți oameni care nu știu că e rău să mergi la solar. Noi de.

Ce ne aflăm astăzi aici? Ca să le dăm informații utile lor din dermatologia științifică, într-o manieră plăcută. Care e.

Diferența între solar și fototerapia? Fototerapia are.

Ultraviolete B și ultraviolete A cu anumite lungime de undă, iar acolo stăm controlat și oricum, în funcție de patologia pe care o tratăm, recomandăm inclusiv aplicarea cremelor fotoprotectoare pentru zonele pe care nu le tratăm. Se fac întotdeauna sub stricta supravegherea unui medic și așa ca să aibă ascultătorii și cei care ne vizionează. O idee e vorba de câteva minute de expunere, începem cu 1-2 minute, nu mai mult.

Decât atât. Ai spus ce nu trebuie să facem. Nu trebuie să ne scărpinăm cu unghiile, putem să ne scărpinăm cu pulpa degetelor. Și nu.

Cu piepten sau cu nu mai știu ce obiecte, că eu azi am văzut pacienți ajunși la exasperare care au venit cu ulcerații înfiorătoare. Ai zis.

De un spray la un moment dat. Ce spray?

Sunt spray-uri dintre acestea special dedicate dermatitei atopice, se cheamă SOS, apărțind laboratorilor mari de dermatocosmetice pentru pacienții noștri, pentru cei care nu ascultă de fapt, pentru că o să explic de ce mă tot retrag cu termenul de pacient. O persoană atopică nu poate să aibă statut de pacient toată viața lui. El este pacient pe perioada puseului de dermatită atopică. În rest, este o persoană atopică. Noi, ca și rețeață dermatologie, ne-am schimbat abordarea față de acest subiect pentru că nu poți toată viața lui să-l faci pe un om să se simtă bolnav. El are o predispoziție genetică, așa cum bine ai spus, de a dezvolta dermatita atopică, dar nu e obligatoriu să ajungă acolo dacă are un stil de viață bun și dacă înțelege recomandările pe care noi le facem. Eu îi consolesc pe pacienții mei spunându-le așa cum ți-am spus și ție, bine ați venit în club, am soțul atopic, în momentul de față el nu are dermatita atopică, n-a avut dermatita atopică decât de vreo două ori de când suntem noi căsătoriți Noi nu-i tratăm ca pe pacienți În perioadele de remisiune îi sfătuim doar ce trebuie să facă ca să nu ajungă acolo. Pe toți aceste persoane le sfătuim să meargă în farmacii și să caute la raionul de dermatocosmetice. Repetăm, nu crema de gălbenele, nu uleiul de măsline, nu uleiul de cocos. Pentru că termenul de atopos, atopie, vine de la atopos, adică fără loc din limba greacă, însemnând că reacția pe care aceste persoane o dezvoltă față de substanțe obișnuite, mușețela, loevera, gălbenica, cupricina, bitărus, suedez, etc., cocosul și așa mai departe, este una paradoxală. Deci el va dezvolta leziuni de tip eczema. Atopicul nu poate să ia miere de albine, face reacție la leptișorul de matcă și la tot ce înseamnă produse dintre aceste apicole. Deci are probleme.

Mari. Ce e interesant e că și am vorbit asta cu doamnător Adriana Nicolae într-un podcast pe care l-am avut despre alergii, dar am intrat un pic și în dermatite. Ce este incredibil este că Pielea unui pacient cu dermatita atopică, atunci când pielea este deschisă și intră în contact cu un aliment, îl poate să dezvolte alergie la acel aliment. Deci începe cu.

Un contact la nivelul buzelor sau peribucal și plecând de la acest factor trigger, nu având niciun alt contact cu alimentul respectiv pe o altă zonă a pielii, el dezvoltă leziuni de eczemă, mai exact de eczemă intrinsecă de tipul dermatite atopice. În tabloul clinic și în definiția eczemei intră leziuni care apar pe locul respectiv, vorbim acum de dermatita de contact alergică, pe care pacienții cu atopie o fac mult mai frecvent decât persoanele din populația generală. O să mă întrebe de ce mi-a interzis dermatologul să-mi iau cutare ruși sau de ce mi-a spus că am făcut un puseu de dermatită atopică de la mascara sau de la fardul de pleoape sau de la blașul de obraz. Păi tocmai pentru că asta este definiția atopiei. reacții paradoxale, reacții neașteptate la un subiect normal și anume mi-am pus un blaș pe obraz pe care și l-a pus și prietena mea, poate și mama, ele n-au nimic dar eu dezvolt leziuni de eczemă. Mai mult decât atât am avut paciente care își fac manichiura asta cu semi-permanentă sau manichiura cu gel, e ca să zicem așa un ultim Când am făcut această manicură semi-permanentă? Și spun, păi da, dar nu, zice, dar nu mi-am pus-o decât pe onchii, da, dar cu onchiile alea te atingi peste tot. Te speli, te îmbraci, te atingi peste tot. Și în momentul în care, mă rog, după o muncă de convingere dintr-asta zdravănă, reușesc să le fac, să dea jos, să maniture asemii permanentă, fac, bineînțeles, tratamentul puseului de dermatite atopică și ulterior le demonstrez că l-a fost factorul trigger. Nu e simplu cu pacienții cu exeme, în general, Dar clasice dermatologiei internaționale spuneau că decât să-ți intră un pacient cu dermatita atopică sau curticarie cronică idiopatică în cabinet, mai bine ți-ntră un tigru înfuriat. Pentru că orice soluție îi propui, am făcut și nu.

Funcționează. Deci a zis că paciente care au semi-permanent pe unghii și se scarpină sau își pun mâna pe piele și asta poate să fie trigger, Poate și semi-permanentul soției să fie.

Trigger pentru mine? Da. Eu nu înțeleg de ce ți-ai dat tu cu mâna peste frunte, dar să știi că eu pot doar pe soție să o tratez, în sensul în care să-i recomand de unde să-și cumpere ojă și produse de îngrijire, astfel încât să nu mai fie factor trigger. În rest, poate să facă ce vrea ea cu mâinile. Ea merge la.

Salon, de unde să știe ce îi.

Pune acolo? Păi nu da, îi spunem noi ce să-i pună, pentru că există... E, spuneți-mi ce.

Să pună pentru... Da, vreau o.

Ojă antidermatită. Există o gamă foarte largă de la Bioderma de produse de îngrijire, începând cu părul, vopseaua de păr pentru sprâncene, pentru gene, rimel, eyeliner, blush, farduri, fond de ten, ojă care este testată să minimalizăm la maxim, cât poate medicina în momentul de față, riscul de alergii. Și asta e cu mare seriozitate, o spun celor care.

Ne urmăresc această seară. Ne uităm la.

Dermatocosmetice pentru că nu au voie farmaciile să pună produse cosmetice la Dermatocosmetice. Să sperăm că și respectă legislația. Așa și căutăm de acolo Cele mai multe dintre ele poartă o denumire Atopic Dermatitis Dacă nu au un A mare și un D mare, atunci în momentul în care citesc de desubt SINDET, scrie pentru pielea sensibilă, atopică. De acolo pot să aleagă și să le împerecheze cum doresc dumnealor. Ăsta este un alt avantaj enorm al produselor dermatocosmetice. Pot să-mi iau, eu știu, un SINDET. SINDET înseamnă săpun fără săpun. Nu are structură chimică de săpun, nu ustură, este emolient, reface pH-ul, vine cu ceramidele alea care lipsesc, de la Vichy cu o cremă emolientă de la Avern sau de la Iurias. Nu e niciun fel de problemă. Dermatologul bun o să recomande săpunul cu emolientul și cu spray-ul acela despre care vă povestam anterior din aceeași gamă. Pielea are tendința de a se obișnui după un anumit interval de timp, mai exact cam după 2-3 luni de zile, la o terapie topică pe care o propunem Cel mai bine este ca pacientul cu boală cronică să își ia flacoanele mari. Știi, Mihail, că e la fel ca la parfumuri. Cu cât e mai mare recipientul, cu atâta prețul pe mililitru scade. Flaconul în general costă foarte mult. Deci dacă știu că trebuie să mă spăl cu un anumit sindet săpun dermatologic, 3-4 luni, un an de zile, toată viața. Nu o să mă duc la flaconașele alea mici pentru că mi se pare mie că costă mai puțin, că nu costă mai puțin pe mililitru. Mă duc la flacoanele alea mari. Un flacon dintre alea mare de un litru e cuantificat să ajungă pentru un om cu o igienă corectă cam 3 luni de zile. Dacă are 2 metri și dacă face câte 3 dușuri pe zi, mă rog, înmulțim și noi cu 3. Pentru o persoană de statură și de parametrii dintre ăștia antropologici normali ajunge cam 3 luni de zile. Și atunci le schimbăm la 3 luni de zile. Cam așa spunem noi. Nu o să aruncăm acum dacă a mai rămas de un deget pe fundul flaconului. Nu înseamnă că dacă am 2 luni și 3 săptămâni sau dacă am 3 luni și o săptămână nu mai funcționează. Dar în principiu ne ducem către o altă gamă. Deci o dată.

La 3 luni să schimbăm produsul pe care îl folosim. Sau când ni.

Se termină flaconul, ne ducem și nu repetăm aceeași terapie. Ne ducem tot pentru pacientul cu atopie, dar ne ducem spre o altă gamă. Și dacă sunt atât de nebunit că am și pacienți între ăștia și eu îi cred, că îmi spun doamna profesor cum îmi face mie, eu știu ce produs, lipicarul ăsta, cum îmi controlează mie pruritul, nu-mi controlează nimic. Atunci ne oprim la două game care sunt în top și le tot învârtim între ele. Dar nu păstrăm una singură, trebuie să am minim două. Aici vorbim totuși.

De forme ușoare de dermatită atopică. Cum escaladați tratamentul în funcție de forma bolii? Adică dacă este o formă medie sau dacă e o formă severă? Ce alte tratamente.

Se adaugă? Mihael, noi avem niște scoruri. Acum ne povestim aici frumos pentru că cei care ne ascultă nu-i treaba lor să facă cuantificările astea. Dar când vor merge la dermatolog o să vadă că dermatologul stă cu așa o foaie în față, îl dezbracă, îi face fotografii și trebuie să fie înțelegător și să accepte să fie fotografiat pentru că este cea mai curată metodă de a aprecia progresul terapeutic sau reutățirea bolii. Nu aia că mi se pare mie că parcă trecea de cot Deci facem niște scoruri pentru terapiile inovatoare pe care le folosim în România. Scorul pe care îl folosim se numește SCORAD Sunt foarte mulți pacienți care nu au neapărat extrem de multe leziuni la nivelul pielii dar care au un prurit acerb, un prurit care le distruge practic viața și cuantificarea pruritului se face separat și atunci accesul lor către terapiile inovatoare este mai simplu decât dacă am folosit alte scoruri care utilizează doar leziunile cu tanat. Și bineînțeles că în afară de acest scor pentru leziuni și prurit, avem DLQI-ul despre care vorbeam, questionarul de calitatea vieții pacienților, care dacă are un punctaj foarte mare, adică impactul este foarte mare, califică pacientul pentru terapiile inovatoare. Deci, vestea bună este că aceste terapii sunt disponibile în România. Poate că pentru mulți dintre cei care ne ascultă o să pară paradoxal dacă o să le spun că grație de mersurilor făcute de Societatea Română de Dermatologie prin bordul său și grație urechilor deschise din ministeri care au fost foarte receptivi la argumentele noastre, avem în România mai multe terapii disponibile decât în alte țări europene. Deci avem multe și avem foarte bune și pentru cei care sunt asigurați, medical, sunt gratuite. Nu așa, mă duc și comand și îi spun unui doctor, știți, am el la dinastră să-mi dați și mie Te duci la dermatolog, te consultă, îți faci un dosar, dosarul e serios, semnezi un consimțământ și un angajament că te întorci și faci evaluările exact așa cum sunt în aceste protocoale care sunt elaborate de către Societatea Română de Dermatologie în baza protocolelor și a ghidurilor internaționale. Vestea bună este că sunt gratuite. Nu poți să-ți imaginezi ce a însemnat, ce revoluție au adus terapiile acestea inovatoare, că sunt mai multe în viața pacienților cu dermatita atopică, formele moderate și severe. Cei care se regăsesc în descrierea noastră să acceseze link-ul pe care tu l-ai dat pentru că acolo sunt inclusiv câteva declarații ale pacienților mei care sunt cutremurătoare și acolo oamenii ăia sunt sinceri. Nu i-a pus vreun doctor să vorbească, nu i-a plătit nici eu, nici tu, nici nimeni, nici o firmă. Oamenii ăia își povestesc viața, pur și simplu. Și, într-adevăr, eforturile noastre sunt încurunate de mari satisfacții. Bun, asta îți.

Vezi bune și pentru că ne apropiem de final, mai avem vreo 10-9 minute, mai avem câteva întrebări pe care aș vrea să ți le pun venite de la oamenii. Hornescu Elena a întrebat, într-un comentariu pe postarea care promova acest live pe Facebook, următoarea întrebare care zice... Era.

Bărășaia. Zice.

Așa, pe mâini am niște crepături care tot apar, indiferent de tratament, apar și iar și iar, doar pe mâini, degete și palme. Ok, o să-i.

Explic acestei doamne foarte simplu. Poate fi o manifestare a atopiei, adică o dermatită de contact irritativ. Asta se agravează în sezonul rece atunci când bag mâinile în buzunar, transpir și după aceea le scot din buzunar și le lovește frigul și umezeala, dar pot să fie manifestări și a lepsoriazisului, Recomandarea noastră este să vă prezentați la cel mai apropiat și drag și eficient dermatolog din preajma dumneavoastră și o să vă explice ce aveți.

De făcut. Bun, asta mulțumesc pentru răspuns. Uite, asta e o întrebare foarte bună, care zice așa. Bună ziua, vreau să întreb dacă suplimentele probiotice sau și prebiotice ar ajuta la reducerea manifestărilor pe.

Pielea de dermatite atopică. Există suplimente cu dedicație clară pacientul atopic și astea trebuie luate pentru că se discută foarte mult despre rolul florei bacteriene, mai bine zis adismicrobismului intestinal în declanșarea și întreținerea leziunilor de dermatit atopic.

De obicei sunt.

Pre- și asociate cu pre- și probiotice. Deci ele sunt împreună și sunt foarte multe pe piața noastră să se uite cu atenție și să vadă că scrie pe ele pentru dermatita atopică. Asta e foarte.

Tare. Mi se pare că lucrurile astea încep să dovedească, efectiv, clinic cât de strânsă este legătura între microbiomul nostru și manifestările inflamatorii pe care le avem pe corp. Am avut de curând o colaborare cu un alt supliment care practic îți Îți îmbunătățește un anumit profil al microbiomului și prin asta reduce manifestările alergiilor. În majoritatea tratatelor noi de alergie, există o corelație foarte clară între sănătatea microbiomului și felul în care alergia sau cât de acută este alergia ta, cât de acut se manifestă. O chestie extraordinară.

Așa este, Mihail, și să știi că în dermatologie foarte multă timp atenția a fost focusată pe ce se întâmplă pe suprafața pielii și am descoperit că pielea atopicului este mult mai frecvent colonizată bacterian, în special cu stafilococ auriu dar și cu alte virusuri sau cu alte levuri. Însă, în momentul în care ne-am uitat mai adânc și ne-am gândit că este o eczemă endogenă și am privit intestinul, s-a făcut legătura și dintre dismicrobismul intestinal și severitatea leziunilor de dermatita atopică sau așa cum povesteam.

Episoadele subintrânte. Altă întrebare. Rărim dușurile zilnice la copiii cu boala acută? Care este.

Problema cu dușurile și cu terenul atopic? În primul rând de toate, dușurile nu trebuie să fie prelungite și nu trebuie să fie fierbinți sau foarte calde pentru că provoacă vasodilatație și afcentuează pruritul. Ele trebuie să fie efectuate, e obligatoriu pentru că îndepărtează scoamele în exces și crustele ca urmare a scărpinatului, dar trebuie să utilizăm sindeturi. Asta pentru tine că ești activ și pentru că nu știu cât timp ai să te bibilești, dar uite, îți dau o soluție și mai simplă. Asta este pentru bebeluși, poate e pentru toată lumea, dar în mod particular eu o recomand bebelușilor și bărbaților și anume baia emolientă, adică mi-am făcut dușul repede După care am pus capacul la cada de duș, am umplut cada pe jumătate. Sunt niște emoliente pentru baie, nu pentru piele, pentru baie, ca niște uleiuri, dar în realitate le conțin substanțe care calmează pruritul, repară și vindecă leziunile cutanate și nu ai altceva de făcut decât să stai în apa aceea timp de 20 de minute și să lași ingredientele active să pătrundă prin porii care sunt deschiși. Unde găsesc emulientul.

Ăsta de baie? În farmacie. Atoprel.

E emulsia pentru baie. Pacienții cu dermazit atopică trebuie să înțeleagă că există o linie întreagă pentru atopie. Nu avem doar un săpun sau un emolient. Avem șamponul cu care ne spălăm pe pielea capului pentru că și aia este atopică și are nevoie de îngrijire deosebită. Sunt pacienți care foloseau tot felul de șampoane din saloanele de hair styling pe pielea capului și veneau și ne spuneau că am făcut din nou puseu de dermatită atopică. Păi pune dacă te-ai spălat pe păr cu un șampun care este parfumat și tu știi că parfumurile îți fac rău și spuma aia a curs pe față și a curs în rest pe corp. Cum să nu faci puseu de dermatită atopică? Deci sunt sampoanele speciale pentru pielea capului care calmează pruritul, care fac ca părul să fie mai moale și mai strălucitor, este astru și ușor casabil la pacientul atopic. Iar cremele acestea emoliente au consistențe diferite de la consistența de lapte, care este mai fluidă, până la o consistență de unt, untuasă, mare pentru palmele hiperkeratozice cu căpături adânci pentru tălpile, foarte crăpate. Deci inclusiv emulsia pentru baie. Ți-o pui în baie, stai 20 de minute, dar mai este un secret, Mihael, și anume, când ai ieșit dintr-o baie emolientă, nu mai clătești pielea cu dușul. Lași acea emulsie să rămână pe piele și când te ștergi, nu te ștergi așa viguros să faci un pic de masaj pe spate, ci se șterge prin tamponare, în așa fel încât să rămână ingredientele active pe piele și în felul acesta și bărbații care au o pilositate mai accentuată și nu suportă să vadă părul ăla care se împregnează cu creme, nu au timp și să mai vorbim și despre impactul financiar. Dacă ai peste 2 metri pătrați de piele, asta direct proporțional cu, eu știu, 1,95 m Atunci o să-ți ajungă un flacon de cremă emolientă două zile jumate, iar bugetul familiei tale se va ruina din cauza asta sau nu vei face tratamentul corect, nu vei emolia pielea așa cum trebuie. Și atunci o emulsie dintr-asta pentru baie cu o baie emolientă vine ca o gură de oxigen pentru toți pacienții care sunt Pielea atopicului de la naștere e uscată, dar atopicul nu știe. De ce? Pentru că nu are noțiunea de normalitate decât după ce își aplică prima dată o cremă emolientă și vede cum e să încap liniștit și confortabil împropriați piele. Până nu o emoliază, el nu înțelege că pielea îl strânge. N-are termen de.

Comparație. Corect. Așa e.

Și.

Ai menționat probabil de duși fierbinte, deci nu folosim.

Duși fierbinte. Nu. Deci dușul trebuie să fie scurt. Dacă e duș, trebuie să fie scurt. Temperatura trebuie să fie foarte apropiată de cea a pielii și obligatoriu utilizăm sindeturi pentru pielea atopică. Și ovăz? Se.

Poate folosi.

Ovăz? Extractul de ovăz.

Da. Am văzut la un moment dat, am avut la medicul și cred că era pentru adult, nu mai țin minte dacă era pentru dermatită. Dar era ovăz blenduit. Se blenduia ovăzul și se puneau fulgi de ovăz în.

Apă. Îmi vine să râd. De ce ai face așa? Păi de ce ai face așa ceva când există extrasele de ovăz cu ingredientele active concentrate și tu n-ai de pus decât două căpăcile dintre alea de emulție pentru baie în cadă de baie. Nici un dermatolog al milenului al III-lea nu mai recomanda așa ceva, doamne ferește. Nu ajută așa cum ajută extrasul pentru că acest ovăz are ingrediente active benefice pentru dermatita atopică, dar mai are și alte ingrediente care s-ar putea să creeze reacții alergice. Deci există extras de ovăz pentru baie. Marea majoritate a produselor de îngrijire pentru dermatita atopică conțin extrase naturale din ovăz și orz.

Cu tine.

Fac un live. În rest nu.

Știu, dar cu tine da. Mulțumesc pentru toate răspunsurile și ce recomandare ai avea pentru pacienți care au dermatită atopic? Fraților, ieșiți din.

Casă și profitați de tot ceea ce noi am obținut pentru voi. Veniți la dermatologi și intrați în posesie acestor terapii care sunt gratuite. Și n-am apucat să vorbim despre terapiile topice, pentru că alea e innovatoare. Sunt anticorpii monoclonali și inhibitorii de GEC. Sunt terapii pentru formele moderate severe, dar și pentru formele ușoare și foarte ușoare. Avem terapii foarte, foarte bune, topice și acelea sunt în mare parte compensate sau gratuite pentru asigurați. Veniți la noi și le luați, intrați în posesia lor, că stăm cu ele și degeaba am muncit. Îmi vine să.

Iau primul avion până la Iași.

Te aștept cu drag să îți fac recomandări la câțiva prieteni buni din București, pentru că suntem într-adevăr o echipă de medici buni și cu mare suflet pentru pacienții noștri. Bine, păi o.

Să scriu acum pe WhatsApp după ce terminăm. Bine, bine, Mihai.

A fost o bucurie. Vă îmbrățișor pe drag. Cu drag vă îmbrățișor pe dumneavoastră cei care v-ați făcut timp pentru noi. Și nu uitați, căutați-ne. Cât e frumos.

Exact. Știi că ultimă paranteză vreau să fac. Foarte des văd oameni care zic, aoleo, am problema asta, ce să fac? E atât de simplu, du-te la doctor. Ieși din casă și du-te la doctor, că d-aia e.

Acolo. Că nu ai.

Învățat ce e acolo pentru tine. Du-te și să.

Se devane. Exact. Exact. Daciană.

Mulțumesc mult încă o dată pentru tuturor oamenilor care ne-au urmărit și pe Facebook și pe Instagram și pe YouTube. Au fost în jur de 300-400 de oameni constant care ne-au urmărit.