People with atopic dermatitis can't stop scratching because the itch is involuntary, not a matter of willpower. It's like wearing a wool sweater directly on your skin all day. The urge persists through everything, even sleep, making it nearly impossible to advise children to just stop.
Senzația de mâncărime pe care o simte un pacient atopic e similară purtării unui pullover de lână direct pe piele.
Ai vorbit, Teodora, despre copii. De ce nu le zicem, Domnule, nu te mai scărpină? Adică dacă te abții de la scărpinat, nu o să treacă?
E foarte greu să te abții de la scărpinat. Și mai ales dacă îi spui unui copil. Mie mi se pare foarte greu ca noi, ca adulți, să ne abținem, să ne scărpinăm. Iar senzația de mâncărime pe care o simte un pacient atopic e similară purtării unui pullover de lână direct pe piele. Trebuie să dormi cu el, trebuie să-ți desfășori activitățile de peste zi cu el și inclusiv, din punctul meu de vedere, eu nu sunt pacient atopic, dar dacă aș purta un pullover de lână în contact cu pielea, cu siguranță aș avea un disconfort foarte mare. Pot să spun că începe să mă mănânce pielea acum doar gândindu-mă că aș putea să-l port. Așa că nu e ceva de la care ne obținem, nu e lipsă de voință, ci e pur și simplu un reflex, iar scărpinatul, bineînțeles că este urmarea senzației de mâncărime.