Igiena dentară neglijată îmbolnăvește INIMA și CREIERUL | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Ionut Leahu

Când nu ne spălăm pe dinți să ne pierdem mințile. Ai luat o dușcă, ai ținut acolo și atunci am zis clar. Și unde se duce? Ori la cap, ori la inimă. Au fost cazuri care au fost fatale. În sfârșit am găsit un român care n-are cu adevărat probleme cu dinții. Ai ieșit, ai reușit.

Îmi place treaba asta, că o tratăm omul din fața noastră, nu doar dinții.

Sănătate acum, stai. Ceaulă, tu ești gravidă?

Nimeni parcă nu s-a gândit la asta.

Și SX suntem cumva într-o bătălie pe care noi tot o pierdem. Ce-ai de făcut ca să nu ai probleme cu dinții?

Omule te salut, eu sunt dr. Mihail și bine ai venit la un nou podcast Boabe de Cunoaștere în care vorbim și despre corpul uman și despre ce lucruri trebuie să facem, la ce trebuie să ne concentrăm pentru a avea o stare optimă și o sănătate optimă. Și astăzi ne întoarcem la sănătatea orală pentru că Se pare ca această sănătate orală este mult mai complexă decât aș fi crezut, eu devin din ce în ce mai pasionat de sănătatea mea orală cel puțin, mă peri, sper eu corect pe dinți, mă spăl pe dinți, nu mai clătesc cu apă de gură pe dinți, o să aveam întrebări și din perspectiva asta, dar astăzi vreau să intrăm un pic în detalii și am foarte multe întrebări pregătite de la Bicarbonat de sodiu, dacă funcționează sau nu pentru a ne spăla pe dinți mai naturist, sau apa oxigenată, de exemplu. În fine, ajungem la toate aceste întrebări și răspunsuri, pentru că astăzi îl avem alături de noi pe doctorul Ionut Leahu.

În sfârșit, Dr.

Ionuţ Leacu, la noi în podcast, Dr. Ionuţ Leacu este medic stomatolog cu competenţă în implantologie orală şi master în implantologie orală şi parodontologie, scuză-mă Ionuţie, sunt atât de multe specializări, şi antreprenor român care a construit în decurs a 14 ani cea mai extinsă reţea stomatologică la nivel naţional şi acum citezi de pe site-ul tău, la clinicile Dr. Leacu, alegem să tratăm omul din fața noastră privind asupra întregului său organizm, îmi place asta, tocmai pentru că ne dorim să oferim pacienților șansa să se bucure de o viață mai bună prin opțiuni de tratament personalizate cu rezultate pe termen lung. Dar îmi place treaba asta cu tratăm omul din fața noastră, nu doar viinții. Salut Ionut și bine ai venit!

Salut, bine te-am găsit!

Treiști pe orașe și mi-a plăcut că atunci când Te-am invitat la podcast și când discutam despre ziua în care poți să vii, echipa ta mi-a dat un calendar întreg de călătorii, adică tu călătorești încă prin țară și profesezi în aceste clinici.

De exemplu, ieri am fost la Pitești, vineri am fost la Ploiești, astea sunt deplasările mele cele mai apropiate de București, dar am de ajuns și la Galați, și în Timișoara, și-n Iași, și-n Cluj, și cam din cele 13 orașe, dacă punem și București, eu ajung cel puțin cam în 12 din cele 13 orașe, cam o dată pe lună sau o dată la o lună și jumătate.

Câți kilometri faci, sunt curios, pe lună?

Nici nu mai bag de seama pentru ca pentru mine e fix ca pentru orice alt om care se duce la munca. Adica ma trezesc de dimineata si trebuie de sigur sa-mi repet seara unde trebuie sa fiu a doua zi dimineata pentru ca mai am momente, mai ales cand trebuie sa ma trezesc la 5 dimineata ca merg cu avionul undeva si ma intreb ma oare chiar ma duc in orasul respectiv? Aici imi ajuta biletul de avion. Un pic mai tulburător e când sunt niște drumuri care se repetă. De exemplu, Autostrada Pitești e un drum și pentru Pitești și pentru Sibiu și pentru Craiova. Și mai am niște momente când mă trezesc pe autostradă conducând că aici e o chestie foarte mișto cum ne intrăm în acel automatism în care nu mai trebuie să fii foarte concentrat când conduci, mai ales dacă ai făcut un drum de multe ori. Și mă mai întreb uneori, mă, dar oare unde mă duc? Mă ajută colegele managerii de clinică din locație respectivă că mă sună de ușa și zice cât mai aveți până ajungeți? În felul ăsta a primit și confirmarea absolută că sunt spre destinația corectă. Pentru că da, ar fi cam ciudat după un drum de trei ore, jumătate, patru ore până la Sibiu să mi zică nu, nu, nu e ziua de Sibiu astăzi, vezi că trebuia să fiu la Craiova.

Se întâmplă să te trezești și te gândești, stai așa, în ce oraș sunt?

Aici e un lucru foarte bun că reușesc să-mi fac programul să mă întorc în fiecare seară acasă. Deci chestia asta a fost foarte importantă pentru mine, să reușesc să fac drumurile astea adus-întors. Nu mie se doar când trebuie să leg Sibiu cu Brașovul. Pentru că de ce le leg? Pentru că ambele drumuri, cu toții știm Valea Oltului și DN1, deci ambele drumuri nu prea ai cum să le faci dus întors în aceea zi, pentru că e foarte obositor. Dar în schimb, mergând dimineața la Sibiu, de la Sibiu plec la Brașov și da, am avut o dată și ocazia să mă întorc de la Brașov, de să fac tot circuitul ăsta într-o singură zi când a doua zi trebuia să plec cu avionul în altă parte. Deci se mai întâmplă lucruri de genul acesta și da, totul este foarte posibil.

Dar de ce faci asta? De ce te duci în toate clinicile tale până la urmă?

De la ce a început? Deci când era o singură clinică, am deschis întâi la Pitești, era important ca Tomai să mă asigur că echipa pe care o construim acolo este în direcția și în standardele pe care le-am pornit. Asta a fost la început, deci era important ca să ne asigurăm că avem această practică unitar, pentru că standardizarea serviciulor medicale este important ca în momentul în care spune pacientul, mă, vin orice clinică și ești tratat în același fel, primești același tip de recomandări și avem grijă cam la fel de tine, nu mai cum să o faci decât dacă te și duci acolo și nu sunt singur în acest parcurs, suntem o echipă cam de 15 medici care de-a lungul anilor ne-am tot strâns și facem acest circuit Bine, nu neapărat mai am colegi care să meargă chiar în toate clinicile în fiecare lună, dar ne-am împărțit. Și tocmai ca să ne asigurăm că pe anumite specializări primești aceleași recomandări. Pentru că asta este o chestie știută acum, că în funcție de zona țării în care te duci și autoritățile statului se comportă ca și cum ar fi altă țară, dar uneori se întâmplă și în domeniu medical. Noi călătorind am am reușit să unificăm toate aceste bune practici de la nivel național. Și asta o acoperim tocmai călătorind. Deci asta a fost la început. Acum sunt în altă situație, în situația în care eu împreună cu colegii mei care călătorim, pentru că am văzut deja peste 100.000 de pacienți împreună, am strâns niște cunoștințe care deja sunt unice și atunci te pui efectiv în situația în care știi că trebuie să te duci pentru că este un caz pe care tu îl rezolvi cel mai bine. Și ăsta e motivul acum suplimentar pentru care eu continui să fac aceste călătorii, pentru că am reușit, mai ales în ultimii 5 ani, să văd enorm de multe cazuri, iar în zona asta de implantologie orală, unde și pun mâna zi de zi, să rezolv niște cazuri care au devenit din ce în ce mai complexe și care au soluții la noi. Poți.

Să-Mi dai un exemplu de caz complex pe care tu îl rezolvi, la care știi că ai cea mai mare experiență? Îmi.

Aduc aminte chiar acum de o pacientă din Timișoara pe care am rezolvat-o cam acum vreo 3 ani. și care vine la consultații și îmi spune, uite, am fost la doctor X, Y, Z, toți mi-au spus că nu se poate face nimic. Ce trebuia făcut? În partea de jos îi lipseau niște dinți, unde dacă stai fără dinți mult timp, osul se resoarbe destul de mult și atunci, mai ales că provocarea ei era că vrea și O lucrare provizorie imediată, adică nu vrea să aștepte să reparăm noi osul, după șase luni să punem implanturile și la un an de zile să-i crească niște dinți înapoi, timp pe care a trebuit să stea cu gingea goală. Deci asta nu își dorea pacienta și tot căuta un medic care să rezolve în acești parametri. Aici vine cumva abordarea noastră, că noi privim în primul rând omul. Adică eu înțeleg că e clar, e o un pic nebunie să faci totul într-o singură operație. Să-și repare o susă, să-și stabilizezi implanturi, să-și încarci imediat. Mai ales în aceste cazuri extreme. Și am înțeles de ce alți medici au refuzat-o. Dar tratând în primul rând omul și mai puțin situația, ne asumăm un pic niște riscuri, poate suplimentare, dar pe care le mitigăm, tocmai cu această experiență a miilor, a zecilor de mii de cazuri rezolvate. Și mai uiteți că eram cu un coleg, de obicei lucrăm doi colegi la tipul ăsta de intervenții, și îmi pregătea colegul cazul, adică mai avea un dințișor care era foarte stricat, care ținea o provizorie, și deschide gingia, dă gingia la o parte și atunci vezi adevărul. Că până atunci nu vezi decât poza osului, dar când ai expus osul, vezi. Adică e bună osule, și atunci vine momentul adevărului și colegul meu care din nou foarte multă experiență și el lucrând împreună și zice doctore da e sigur că aici o să pot să pui implanturi? și că l-am auzit și pe el că spune lucrul ăsta am zis ce bine că ai mai păstrat dintele cu care el era deja în clește pentru că ăsta era planul să scoatem dintele respectiv să placem implanturi să încărcăm imediat și atunci m-am găsit într-o situație în care clar nu pot să dezamăgesc acest pacient și reușim să folosim niște tehnici care, desigur, sunt multe lucruri care pot fi învățate, există în ziua de astăzi implantologiea ghidată, dar asta nu funcționează pe cazuri în care e extrem de puțin os, pentru că noi, dacă ne imaginăm, osul este foarte subțire și eu trebuie să pun, adică osul are cam 2 mm, 2,5 mm și trebuie să pun un implant de 3,5 mm în interiosul unui os de 2,5 mm, ceea ce matematic nu dă ecuația asta. Este pe afară. Folosesc o tehnică în care dilatosul. Și asta e o chestie care nu o poți face decât manual. Și este genul de caz pe care eu îl numesc deja, e poezie. Deci așa cum avem colegi care sunt poeți în protetică dentară, în endodontie, în parodontologie, în implantologie, avem o echipă de poeți și în implantologie. Unde dacă mă pui să-ți explic, să stai lângă mine, să-ți arăt exact, uite, faci așa, faci așa, faci așa și se rezolvă. Nu mai ai un protocol foarte fix la genul ăsta de cazuri. Este efectiv de la prima freză începi să stabiliști o relație cu osul pacientului și să-ți dai seama cât de mult te va lăsa. Pentru că în anumite cazuri când aplici exact aceeași metodă, efectiv osul se despică pur și simplu și nu poți să și stabilizezi implantul în aceeași intervenție. Și în intervenția asta am reușit să facem totul, să stabilizăm și ce a fost foarte interesant e că pentru noi satisfacția cea mai mare desigur e momentul care vine cu o descărcare de adrenalină și zici păi a ieșit, am reușit, am reușit să stabilizez, am reușit să întrunesc așteptările pacientului meu, dar apoi văzând pacientul la control, deci după 3 ani, după 5 ani, pentru că la noi în implantologie de obicei succesul măsurăm cam după 5 ani, nu chiar imediat. Pentru că imediat tu s-ar putea să pare că ai făcut cea mai bună treabă, dar totuși apară o complicație în perioada de vindecare. Și asta m-a ajutat foarte mult să văd acest rezultat. E, am avut și situații în care uneori împingem prea tare anvelopa, încercând să ajutăm pacientul, pentru că uneori trebuie să protejăm pacientul de el însuși. Și ce se întâmplă? Când noi încărcăm imediat și punem niște dinți provizorii, spune pacientul ei, mă, nu ți atinge dinții. Cât timp te vindeci, poți să faci ha-ha-ha-ha, dar vorbești, dar dacă vrei să mănânci, cu limba pe cerugurii, adică uită că ai dinți când mănânci. Există.

Așa ceva, da? Sunt.

Indicații de genul ăsta și mai au indicații în care, tot la fel, pacientul zice, mă, mie îmi trebuie neapărat provizorie și problema care, apropo de provizorie, când vrei să pui implanturi, să reconstruiști osul, pentru că ne întoarce la osola foarte subțire, care noi, când suntem gata, arată ceva de genul ăsta, dar în care noi am creat acolo ca un fel de cofrag. Deci facem un cofrag dintr-o membrana speciala, in care punem un amestec din osul pe care il recoltam de la pacient, deci atunci cand ingaura, folosim o tehnica speciala, frezam lent, si atunci pastram tot umegusul. Asta daca ne ajunge, daca vrem suplimentar, Aici în spatele mandibulei, pe interior, dăm un pic gingea la o parte și avem un instrument special care intrăm și râcâim un pic suprafața osului și luăm niște aschiosoase care nu doare. Ce mai important de spus iarăși ca disclaimer, genul ăsta de operații, deloc. Genul ăsta de operații, noi le facem asista și de un medic anestezist. Pentru că apropo de locațiile noastre, în aproape toate locațiile, ne-am avizat și pe terapie intensivă. Nu e chiar terapie intensivă din aia de spital, adică nu intubăm pacientul, dar puteți la nevoie. SLAVONUI N-A FOST CAZUL NICIODATĂ. CE DĂ MEDICUL ANESTEZIST? În funcție de doză și de cât de sensibil e pacientul, mai sunt care sfore în timp ce noi lucrăm, mai sunt pacienți care stau și se uită așa la tine dar nu înțelege nimic, pentru că după pacientul nu știe să-ți povestească. De multe ori mai zice, vai dar nu.

V-Am văzut domn' doctor. Dacă am două carii micuțe, eu nu pot să le fac pe amândouă în acea ședință pentru că mi-e frică la modul real. Adică am o frică teribilă, îmi bate inima cu o alură ventriculară de 150-160 pe minut, transpir tot și mai mult de 10 minute nu rezist pe scaun pentru că sunt tot ud de transpirație și trebuie să plec. La o carie micuță, eu mai am, trăiesc cu o frică, am două măsele de minte aici, care îmi pinge una încoace, una încoace, dar s-au stabilizat. Știu că riscul este că mă poate apuca oricând dintr-o vacanță, să înceapă să mă doară, să mă-i se-nflă, mă seaua și mă operează un medic rezident acolo. Brazilian.

Sau tailandez. Dar.

Ce soluție ai, de exemplu, dacă mie trebuie să-mi pun implant, să-mi faci lărgire de os, ce soluție ai pentru un astfel de pacient, care e frică efectiv să... Deci numai când aud freza la altcineva mă trece cu curent pe șiraspinărie. Știi.

Cum e? Sunt pacienți care au o teamă cu care vrem să-l ajutăm să treacă peste ea. Și atunci facem, lucrăm și cu un psiholog și intrăm într-un program cu el. Dar s-ar putea ca tu personal să nu vrei să te lupsi cu adevărat cu frica asta ta. și atunci organizăm fix o sesiune din asta de stomatologie în care tu să dori. Deci acest lip dentistului care vine din state, e un pic exagerată povestea, deci acolo, să ne imaginăm, în state stomatologul îți dă pe venă. Deci nu ai nevoie de medic anestezist. Deci ca stomatolog mai faci un curs suplimentar, din care ții un aviz, să ai droguri în cabinet și dai Îi dai pe venă pacientului? E.

Foarte riscant, pentru că orice medic știe că atunci când faci anestezie, când anesteziezi un pacient, el poate să varieze diferit la acel medicament și la doza corectă pe care tu i-o dai și poate să îți facă un stop. Până.

La stop, care e de fapt mecanismul periculos? Toți știm de Michael Jackson. Michael Jackson își administra singur o substanță ca să doarmă, își administra Propofol. Este una din substanțele pe care noi le avem la îndemână pentru pacienții care au această teamă sau care trebuie prin operații foarte complicate. De ce trebuie să monitorizezi? Pacientul este cât de bine respiră. Corect.

Fac ce dintre acestea respiratorii. Mai.

Pe românește, tu din cauza drogurilor uiți să respiri. Adică tu te simți atât de bine încât faci... și ai uitat să respiri. Deci nu e neapărat un mecanism din ăsta violent, adică nu ți se opriște inima, pur și simplu asta vine după ceva timp. Deci tu uiți să respiri, dacă echipa medicală din jurul tău nu observă că tu nu mai respiri, atunci da, târziu, după câteva minute ajungi la stop cardiac. Dar asta nu se întâmplă niciodată și de aici ajută și e foarte important acest aviz suplimentar de terapie intensivă, care vine cu un set de reguli foarte clare. Deci pacientul, indiferent ce probleme are, e pus pe oxigen, pe narine cu oxigen. După care tu ești pregătit să te lupti cu acest stop respirator și aici vine kit-ul de intubare și să fie cineva pregătit să intubeze pacientul.

Deci.

Eu chiar dacă ar exista soluția asta, adică să fac eu un curs sau colegii mei stomatologi să fac un curs să putem administra substanțele astea, n-aș pune niciodată pe nimeni să fac asta într-o clinică stomatologică în România. Deci în România, slavă Domnului, avem anesteziști care au și un pic de timp liber pe care îl pot dedica și pacienților din stomatologie și avem o echipă în toată țara care are o experiență de ani de zile în a trata tot mai genul ăsta de situații în cabinetul stomatologic. Adică îl citim pe pacient, adică cât de profund trebuie să mergem și în ce moment. Pentru că uneori este suficient, dăm un pic și pacientul este foarte comod. Și cum ne dăm seama că este comod? În afară de respirație care e foarte importantă, este pulsul. Cum ai povesti și tu, adică îți bate inima foarte repede. Dar noi vedem pe monitor cât de repede îți bate și ne dăm seama dacă te simți bine sau nu. Adică te văd agitat prin faptul că îți crește pulsul. Și atunci îi fac ochiul la anestezist dacă n-a văzut el și zic, hai să mai aprofundăm relația pe care o avem. Anestezistul.

Cine nu știe, și multă lume nu știe pentru că nu intră în sala de operație, anestezistul își a făcut anestezia și după asta își citește. De regulă cite, într-adevăr, adică recunosc, de regulă anestezistii, anesteziștii pe care îi cunosc, la sălile în care am operat, citesc niște tratate, ceva sublinează cu carioca, tot felul de chestii, da, da, cam stau și citesc pe acolo. Așa că da, îi faci cu ochiul, hei, uite ce... Păi fii atent, aș vrea să mă, gen, programez la tine pentru niște dati. Mă scoți, mă să iau de minte? Noi.

Facem absolut tot, dar lucrăm în echipă. Deci job-ul meu principal este... eu fac strategia planului de tratament. Cred.

Că eu aș vrea, nu, de fapt aș vrea, adică nu neapărat de tine, dar aș vrea de cineva bun să-mi scoată măsele de minte, dar cu acest slip... Nu.

O să facem doar asta. Deci în momentul în care lucrăm cu sedarea asta, de obicei te ține relaxat între două și patru ore fără niciun risc. Și atunci profităm de timp, adică te aducem, și îți rezolvăm tot ce ai, deci începem cu găriuțele, dacă mai ai nevoie de vreun tratament de canal să devre o chestie care iarăși poate nu-ți place senzația, rezolvăm tot acolo. Avem pacienți care nu neapărat din cauza fricii nu se așeză pe scaun, am pacienți care au o senzație de vomă din aia Încredibilă. Deci doar când deschide gura să mă uit. Dar am avut un pacient care vrea să-i lasă pe spate să-l consult și atunci am zis clar, nici nu mă uit la tine, nici nu contează ce ai în gură, stai liniștit, organizăm sesiunea asta în care o să fim vreo 5 medici pregătiți în jurul tău să te atacăm pe tot ce găsim acolo. Împortant e că a putut să stea la radiografie. Radiografia ne dă poza problemei, dar problema o vedem fix când ne apucăm să o rezolvăm. Și atunci noi ne-am făcut planul și pacientul când vine de la ușă, la exemplu scaunele, îi dăm întâi pe venă un pic să se relaxeze, după aceea cât să poată să stea pe scaun fără să vomite și apoi aprofundăm în funcție de cum și ce avem de făcut. Pentru că astea sunt Și culmea e că dacă cu frica mai lucrăm psihologic, cu senzația de vomă e game over. Adică nu ai cum să te bagi. Și aici e un pic o problemă, pentru că de multe ori acești pacienți au senzație de vomă și când se spele pe dinții acasă. și e fix. Suntem cumva într-o bătălie pe care noi tot o pierdem. Adică noi rezolvăm pacientul, facem curat în gură, îl punem într-o situație de echilibru, dar apoi prin faptul că el nu se poate igieniza cu responzătorul acasă, îl vedem înapoi poate din 4 în 4 luni și în care mai face câte ocarie, cel puțin trebuie să-l ajutăm să-i curățăm noi gura și toate lucrurile astea cu sedare intravenoasă. Deci.

Se poate cu sedare intravenoasă, dar e bine să profiți de ea să faci de toate. Pentru.

Că asta ne și dorim, adică de asta noi tot ce am construit de-a lungul anilor am învățat despre un concept care se cheamă one visit dentistry și care m-a fascinat de când m-am apucat eu de stomatologie. Adică să faci totul într-o singură vizită. Pentru că De la bun început am pacienți care călătoreau, dar pe lângă pacienții care călătoreau am zis, mă, nu contează unde locuiți, poate stai vis-a-vis de una din cliențile noastre. Vreau în momentul în care vii, dacă tu ești de acord cu ce îți propunem noi, să te rezolvăm, indiferent cât te problemeai în niște vizite din astea strategice. Adică avem pacienți care vin și petrec câte o jumătate de zi la noi și în două, trei vizite din astea ești gata. Și pentru asta am adus tehnologie nu doar în jurul tratării, dar de exemplu când e vorba să fabricăm coroane, să fabricăm fațete, avem tehnologie în cabinet. Deci lucrăm cam din 2015 cu o tehnologie care se cheamă CEREC, care pe lângă faptul că scanează digital, adică scăpăm de amprinta aia cu kit, în care luam aprenta clasică, scanăm și vedem în timp real se reproduce imaginea pe calculator tridimensional. Software-ul te ajută cu inteligența artificială să-ți corecteze șlefuirea și tu deja când primești propunerea de coroană o poți previzualiza și ne ajută să mărim adică pe lângă ce vedem cu microscopul dar când vezi pe un ecran așa frumos poți să mărești să vezi absolut dacă ți-a mai rămas vreun defect pe dintele ăla. Și inclusiv ajută să-i arăți pacientului, îi spui imediat, uite, ăștia-s din Țităi, ești ok? Dăm la frezat? Dăm la frezat. Și este un roboțel care are patru motorace. E un robot care are patru motoare, îi dai un cub dintr-o ceramică specială pe care el intră și frezează din cubul ăla până rămâne piesa care-ți trebuie ție. Piesa.

Fiind ce? Coroana sau ce? Ori.

Coroană, ori fațetă, ori coroană parțială. Nici nu mai contează ce trebuie să rezolvăm pentru că practica e aceeași. Și după care noi am luat-o și am lipit-o în gură. Deci totul se întâmplă în aceeași vizită. Adică, dacă mai mitește cineva care a trecut printr-o coroană clasică cum era pe vremuri, nu știu dacă se mai practică la fel. Te durea un dinte, pentru că avea o gaură mare. Dintele ăla era mort. Te duceai la somatolog, începea să-ți frece acolo, te duceai numai pentru frecat canale de vreo două, trei ori, că îți mai lăsa un medicament acolo, mai reveniți, mai reveniți, după care hai să pregătim coroana, după care hai să facem proba la structura de metal sau de zirconiu, după aia hai să facem încă o probă să vedem cu stratul de ceramică, dacă îți place și culoarea, și după aia încă o vistă în care se lipea coroana. Deci pentru un dinte te duceai poate de 5, 6, 7 ori pentru același dinte. Desigur, am întâlnit pacienți, că la asta mă ajută, faptul că am văzut peste 100 de mii de pacienți, știi cum era chestia aia, am întrebat 100 de români. Nu, eu m-am uitat în gura 100 de mii de români și din toată țara. Și în continuare văd aceste vestigi istorice ale stomatologiei. Și vin pacienți și povestesc, da, 3 ani de zile am tratat acest dinte, pe care acum, din păcate, da, a crăpat și trebuie să îl îndepărtăm să punem un implant. Deci în continuare mai merge cumva practica asta. Și aici e o chestie foarte interesantă. Tu ca pacient nu prea știi care este nivelul minim. Adică de unde începe stomatologia zilei de astăzi. Că până la urmă ce am pornit eu la drum să fac în stomatologia românească am zis mă, cum lucrăm noi aș vrea să fie baza. Deci vreau să fie standard. Adică ce-mi doresc este ca De ce și comunicăm cât mai mult despre cum lucrăm? Pentru că vreau să provoc toată breasla din industria noastră să facă mai bine. Și noi la fel asta lucrăm. În fiecare zi, cum facem mai bine? Dar asta să fie baza. de bază. Adică asta, să nu doară la stomatolog, mi se-ar părea, iarăși, nu mai e bază. E la mine și la subsol cu să nu mai doară. După care, când avem de tratat carie sau să scoate nervi, este o tehnologie care se cheamă DIGĂ, care e o membrană de latex, care e ca un câmp steril. Cum făceai tu la sala mare, când se pune câmpul steril și se vezi doar zona pe care o operești? Și.

Izolează doar dintele, am văzut. Și se vede că, de exemplu, dacă ăsta e bolnavul la sala de chirurgie, dacă ăsta e abdomenul, tu pui câmpuri peste tot și vezi doar locul în care operezi. Și asta poți să faci și în stomatologie, da? Adică pui un câmp și totul e acoperit doar dintele la CV. La.

Ce te ajută? În primul rând, toate materialele astea moderne nu funcționează bine în salivă. Și culmea, tehnologia asta apăr la anii 1800. 1800. Și a apărut în anii 1800 pentru că stomatologii aveau această problemă. Nu aveau aspirație să ți aspire saliva din gură. Și mecanismul natural când deschizi gura, creierul tău crede că, mă, poate mănânc. Și atunci începi să salivezi. Și mai ales dacă n-ai mâncat înainte să vii la stomatolog, vei saliva ca la balamuc. E ca atunci toți am reparat ceva prin casă, știm că trebuie să curățăm abele suprafețe, dacă chiar și îmi folosim superglus să le curățăm și după care să le lipim să stea acolo cu mințele la uscat. Cam așa se întâmplă și când reparăm lucruri în gură. Și apropo, de ce mai e important, în afara de... a lipi, sa se lipeasca ce punem noi acolo. De asta e important. Dar al doilea lucru este ca in saliva noi avem chestii care bat bacteriile si bacterii si ele traiesc intr-un echilibru acolo. In momentul in care ai luat picatura aia de saliva, stropul ala de saliva si l-ai bagat pe sub plomba, ce crezi ca o sa intample? O.

Sa fie bacterii care o sa creasca acolo? Exact.

Dar.

Au ce manca? O.

Să mânânce, găsesc ele ceva. Deci și apropo de bacterii, e interesant, am citit un studiu interesant care e proporția dintre bacterii și celulele noastre umane. Deci avem 1,3 bacterii la fiecare celulă din corpul nostru. Deci crede-mă că bacteriile alea vor găsi ce să mânânce oriunde le lași. Pentru că sunt niște bacterii care trăiesc foarte bine, de exemplu, mult mai bine în absența oxigenului. Și e suficient că le bagi acolo, le îngropi și ele vor da petrecere în dintele tău și culmea este că tu nu o să-ți dai seama de nimic. Pentru că asta este iarăși fascinant despre gura umană. De la lungul anilor și din nou peste 100.000 de oameni văzuți care vin cu niște infecții pe care noi le vedem radiologic și între pacientul te doare ceva și pacientul zice nu. Și ea.

Are infecție sub plombă. Ce infecție.

Sub plombă? Bacteriile ălea își găsesc calea prin canalele dintelui până ies din dinte în os și acolo în os fac un scandal atât de mare încât corpul vine cu imunitatea, dar imunitatea săracă iarăși. E o bătălie pe care o pierde încet în calea acestor bacterii. și se formează ca un fel de punguță în care corpul izolează bacteriile care ies din dintele tău de osul care vrea să îl păstreze sănătos. Doar că osul săracu nu este foarte bine vascularizat, deci e foarte greu pentru corp să aducă acolo soldații în bătălie asta și atunci e o bătălie pe care o pierde încetul cu încetul în care le-a bactelul. Adică am văzut pacienți care aveau o gaură ceva de genul ăsta. Adică putea să-și bage degetul prin gură, să-l scoată.

Prin nas. Unde avea gaură, stai... În os.

În maxilar, din cauza unui rest atâtic ca de dinte. Și este fantastic în timpul operațiilor când noi îndepărtăm chestiurile astea foarte mari și te uiți de la ce a plecat. Adică, și chiar am o prezentare pe care o mai fac un ori la colegi, în care e The Root of All Problems. Care este un vârf de rădăcină atâta și cu o pungă de puroi atâta. Deși care toate se întâmplă în capul nostru. Pentru că.

Apropo de importanța sănătățiorale. Nu doare.

Nimic. Nu doare.

Nimic. Nu ai.

Febră, nu te umfli. Asta dacă e imunitate bună. Dacă cumva... răcești sau faci gripă sau cum a fost, s-a purtat Covid-ul mult, atunci explodau aceste infecții pentru că imunitatea pierdea cu totul lupta și nu mai ceda lent. Pentru că știi foarte bine că orice infecție are o fază acută dar pe care tu poți s-o dreci. Adică poate te-a durut la un moment dat și ai luat o pastilă sau ai luat o dușcă, ai ținut acolo până ți-a amorțit locul și nu te-a mai deranjat. E, infectiile alea nu trec. Sau mai sunt pacienti care, Slavdonu-i ca s-a bagat regula asta cu controlul la antibiotice. Mai erau pacienti care luau doua pastele de un antibiotic, se mai calma zona. Doar ca antibioticul nu are cum sa patrunda, ca antibioticul stim ce face. El se dizolva, intra in circulatie si sangele il plimba si pe locul unde ar putea sa fie o infectie. Dar in interiorul dintelui unde este mort, unde sunt bacterii, nu ai sange, nu ai cine sa bagi antibiotic acolo. Si-l iei.

Degeaba cumva, il iei dar nu ajungi acolo. calmează în.

Jur, dar efectiv uneori și noi prescriem antibiotic când este o infecție total scăpată de să control. Pentru că este o chestie care se cheamă celulită și nu vorbim de celulită de pe abdomen sau de pe coapse, vorbim efectiv de o inflamație atât de puternică în toată zona, încât este greu și să amorțești zona. Adică dacă vrei să faci anestezie, vrei să tratezi dintele ăsta, trebuie să faci anestezie aici. Încă toată zona asta este extrem de inflamată și nu va funcționa și atunci trebuie să calmăm noi zona întâi cu dozile premergătoare de antibiotic și apoi să intervenim.

Bun, e complex ce faceți și e foarte interesant cum încerci să duci, să setezi un standard practic, un standard minim pe care oamenii să-l practice, colegii tăi de bras să-l practice, e foarte important să fii vocală în direcția asta. Acum vreau să te întreb că tot ai vorbit despre dinți și cum dintele se duce în os și cum inflamația are acest tango cu cu imunitatea noastră. Care e relația de fapt, dacă ai putea să o definești, relația între sănătatea orală și sănătatea noastră generală? Adică aș vrea să explicăm cât se poate de clar că ce e în gura nu e doar în gura. Păi pornim.

Întâi cu geografia locului. Adică ne uităm geografic unde este gura. Este între creier și inimă. Deci orice infecție voi face la nivelul gurii, trebuie să înțeleg că sistemul meu circulator nu va ține doar acolo, o va plimba. Și unde se duce? Ori la cap, ori la inimă. La cap s-au făcut studii care arată că din păcate ne pierdem mințile, adică demență, Alzheimer, există o legătură demonstrată științific, s-au publicat studii, cu tartruri de pe dinți. Deci dacă tu ai o genu orală deficitară, dacă tu ai tarturi pe dinți, ai boală parodontală, riscul crește exponențial să faci Alzheimer sau demență. Adică ajungem prin faptul că nu ne spălăm pe dinți să ne pierdem mințile. Ceea ce sună extrem de bizar dar asta este realitatea și dacă o gândim și geografic. Care-i mecanismul?

De ce? Adică, ok, ai tartru. Tartru ăla îți menține o inflamație constantă care se duce cu marcări pro-inflamatorii în creier. Exact. Totul e.

Legat de inflamație în corp. Deci, totul e legat de inflamație. Iar apoi, când vine vorba de inimă, se întâmplă un mecanism direct. Din păcate, bacteriile din gură se duc și colonizează una din valvele inimii. Și atunci le face, chiar în cele mai nasoale cazuri, poți să faci endocardita. Adică o inflamație în jurul inimii și care Au fost cazuri care au fost fatale. Deci au fost în continuare și se moare în continuare în România, secolul în care trăim se moare în România de la dinți. Și în care desigur nu ajunge acolo cu parodontită apicală cronică sau cu un diagnostic dentar, nu ajunge pacientul în spital cu un diagnostic stomatologic, ci ajunge direct cu diagnosticul de endocardită. Și atunci medicii din spital fac eforturi, operează în jurimii, golez conținutul de puroi, îl țin pe tratamente încercând să-i salveze viața și diagnosticul care a intrat e endocardita. Dar apoi când caută, care-i focarul? Și focarul cel mai nasol este culmea. Dacă să alegem între dinții de sus și dinții de jos, cei mai nasoli sunt dinții de la mandibulă. Pentru că dinții de la mandibulă infecția care ajunge în os poate să spargă osul și spre interiorul gurii, adică este un spațiu aici, sub mandibulă, unde se pot face niște infecții extrem de mari, iar acele infecții să nu aibă pe unde drena. Și drenează.

În sânge, adică se curge puroi în sânge și el se continuează la nivelul valvelor, pentru că valvele sunt ca niște parașute la nivelul inimii, în interior, care opresc, când inima se contractă, ele opresc ca sângele să circule într-o anumită direcție. Poate să aibă mici crăpături pe ele de care să se lipesc aceste bacterii. Și atunci inima ta devine... Și asta.

E chestia, că nici nu știi. Adică sunt atâția pacienți care au această fragilitate, acestor valve, care pot să trăiască toată viața cu problema asta, în schimb dacă au probleme dentare pe care le ignor. Deci asta, și din nou, pornim strict de la geografie. pe care sunt interacțiuni legate de deja când ai niște boli metabolice, cum este diabetul. Deci iarăși s-a făcut un studiu, are legătură tot cu inflamația și nu doar cu inflamația, dar pentru un diabetic ce este important? El trebuie să poată să mânânce cum trebuie ca să-și țină glicemia stabilă. Dacă tu ai probleme cu dinții și mai ales boala parodontală, unde ai și inflamații, unde ai și dureri, unde te face sa eviti sa mananci anumite alimente, in schimb iti plac alimentele moi si s-ar putea ca alimentele moi cum ar fi, nu stiu, sa bei sucuri de fructe, sa faci lucruri care iti vor incurca stabilitatea glicemiei si statistica spune ca iti creste riscul de deces de 7 ori daca ai diabet si boala parodontala. Deci vorbind o chestie extrem de serioasa. Pentru ca.

Mananci moale? Exact. Deci.

Îți scap glicemia de sub control, ăsta e mecanismul cel mai puternic. Îți scap glicemia de sub control pentru că tu nu te poți alimenta corect pentru că ai probleme cu dinții. Ăsta e un mecanism. Al doilea este iarăși inflamația cronică care îți taxează întregul organism. Pentru că, cum le mai explic eu pacienților, este dacă ne imaginăm imunitatea asta că sunt în spatele meu 100 de băieți din noi amari care mă apără, măi, 30-40 stau cu ochii doar pe gură. în loc să-și vadă de restul corpului. Și dacă ne uităm din nou geografic, geografic gura noastră are această capacitate. Nu trebuie cineva să ne-o taie, să o deschidă, cum este în chirurgie abdominală. Da? E totul... Pac, ai deschis gura, ai pus mânuțele, ai rezolvat problema. Adică este absolut cea mai ușor de rezolvat problemă medicală, care ce va face? Va elibera acei băieți care mă apără să apere și să lupte cu probleme unde Nu deschizi pur și simplu abdomenul. Ia deschide un pic abdomenul să-ți vădă intestinul subțire. Ce-i pățilel sau stomacul sau ficatul sau pancreasul. Deci acolo trebuie să intri tu. Am avut.

O, ca paranteză, am avut un caz la ospital. Un prieten de-a lui Șeful meu a venit și a zis, băi, mă, tot doare burtea. Nu mă deschizi și pe mine să vezi? Și a insistat până l-a deschis. În fiinte. Asta e.

Altă poveste. Chirurgie-exploratorie, nu? Da, exact.

Așa se chemă, da. A fost o laparoscopie-exploratorie. la paratomie exploratorie. Închid paranteza. Vreau să completez ce zici tu de acei băieți, că îmi place foarte mult imunitatea ta. Sunt acei 100 de băieți care stau în spatele tău să te apere. Trăiți de aici, se concentrează pe gură. În cazul în care tu ai o higienă precară, ai acel tartru care e acumulat, e inflamație constantă, băieții ăia stau și se concentrează pe gură ca să te apere de acea inflamație. Dar fii atent, completarea pe care vreau să o fac, Este că pentru că acei băieți stau și se concentrează zi de zi la scandal, sunt și mai recalcitranți. Încep să nu se mai bată între ei, se mai împungă. Adică dacă stai toată ziua la scandal, ești nervos, nu? Și asta e imunitatea turată de inflamație cronică. Și mai.

E o problemă. Băieții ăștia nu fac doar bine. Ei te și păcălesc. Te păcălesc, îți dau senzația că tu nu ai probleme cu dinții. Pentru că nu te doare nimic, poate nici nu sângerează, nu te umfli și atunci tu ca purtător de dinți, mai ales că lucrurile astea au evoluția cronică, orică ai probleme, tu în fiecare dimineață imaginea despre tine se updatează. Deci numai de asta, nu ne dăm seama când ne îngrășăm, nu ne dăm seama când, nu știu, albim sau trece timpul. Adică te trezești în fiecare an și crezi că nu s-a schimbat nimic și apoi vezi o poză cu tine de acum 20 de ani și zici Cine-i puștiu ăsta? Cine-i copilul.

Ăsta? Câteva zile fapt acum vreo lună când m-am tuns așa, m-am dus la spital, la CEMT, unde e un lift și de regulă îmi făceam câte o poză în acel lift când lucram la CEMT, e un centru de cercetare la fundeni și m-am uitat după aia la poze și aveam o poză în 2016, 2017, 2018, 2019 și mi-am făcut acum o poză și aveam părul mai lung și efectiv eram mult îmbătrânit, adică eram mult îmbătrânit Sper că doare în cauza porului, dar am dus și m-am trâns. M-am trâns la fel cum eram în poza în care în 2016 eram încă un puș. Dar așa e, foarte tare asta, că într-adevăr în fiecare zi imaginea ta despre tine se updatează și nu-ți dai seama de diferență decât când te uiți la o poză. Și ăsta.

E mecanismul în care ajung pacienții cu adevărat în niște situații disperate. Pentru că ce e important să discutăm este de ce își pierde faptul oamenii dinții. Și sunt două mecanisme principale. Este un mecanism bacterian. Și când vorbim de bacterii, Toți știm că, da, bacteriile sunt viața noastră, deci este normal să avem bacterii în gură, deci nu trebuie să începem un război total cu bacteriile din noi, pentru că știm bine ce se întâmplă dacă luăm prea mult antibiotic, o să facem diarhee, adică ne dăm peste cap tot biomul. La fel se întâmplă și cavitatea orală. În schimb, trebuie să înțeleg că bacteriile scăpate de subcontrol. Deci e normal să am bacterii peste noapte. Deci dacă mă spăl seara pe dinți, oricât de bine m-a spălat, folosesc și ață dentară, folosesc și o apă de gură, mă, tot îmi miroase respirația dimineața. Deci e clar că bacteriile alea dau petrecere în gura noastră noapte de noapte. În schimb, dacă le băgăm în zone care se curăță greu, cum este zona cu tartru sau dacă le lăsăm să trăiască pe sublucrări care nu mai sunt bine adaptate, Pentru că mai sunt în continuare pacienți care au punți din alea vechi, cum se făcea pe vremuri, în care se făceau din metal cu plastic peste, ca să pară că e de culoarea dintelui. Pe sub metalul ăla, între dinte și metal, se creează un spațiu. Cimentul ăla care a lipit, la un moment dat, lucrarea, se spală cu trecerea timpului. Și rămâne un spațiu. Deci oriunde în gura noastră avem un spațiu pe care nu-l poti geniza relativ simplu, acolo vor locui bacteriile și bacteriile dacă le dau suficient timp o să facă două lucruri. O să facă carie și asta e culmea, asta e vestea bună. Deci dacă am carie, caria afectează punctual, un dinte acolo, un dinte acolo, nu e o chestie care chiar să dea o explozie în toată gura, decât dacă ai și alte probleme de sănătate. În schimb, dacă aceste bacterii vor locui pe sub gingiile noastre și vor sta în tartru, pentru că este un mecanism în care saliva noastră, normal că are minerale și asta ajută să țină dinții puternici. E, dacă cumva eu nu m-am spălat pe dinți, după ce am mâncat, vorbind la câteva ori, adică nu imediat neapărat am mâncat și mă spăl în secunda doi pe dinți. Vorbim de periajul ăsta obișnuit de dimineață și seara. Ce se întâmplă este că se depune un biofilm, deci e o peliculă lipicioasă care se depune pe dinți pe care nu o vedem, aia nu ne deranjează. În schimb, pe peliculă aia lipicioasă, mineralele din salivă precipită și atunci se întărește pelicula și s-a format primul strat. Deja stratul ăla nu-l mai pot îndepărta singur cu periuța. Trebuie să merg la stomatolog să dea cu ultrasonete. Doar acum.

Am înțeles. Deci, acea pelicolă de tartru ăla, dar și pelicola de pe dinți, se depune pentru că noi am mâncat. S-a făcut.

Pelicula lipicioasă, după aia vin bacteriile, vin mineralele și mineralele creează ca un fel de complex rezidențial pentru bacterii. Deci acolo locuiesc bacteriile și ele n-au canalizare, deci toate nevoile își le fac în gingiile noastre. Și de acolo iarăși apare inflamația, pentru că gingia devine inflamată, gingia inflamată crește un pic și atunci creează un loc foarte călduț pentru bacterii să stea. Deci inflamația asta oșoară gingivală pentru că ea are și o problemă care ne afectează, dacă vorbim de pandemii, despre pandemia asta inflamației gingivale nu vorbește nimeni. Deci ăsta e un mecanism în care bacteriile vor duce după aceea la pierderea a tuturor dinților și pentru că e un proces lent, la un moment dat dinții tăi încep să fie afectați, dar ce se împlă? Gingia rămâne sus pe dinte, tu când te uiți în oglindă pare că e cât de cât ok, și dinții încep încetul, încetul se miște, pentru că de fapt pe subgingia asta sistemul de sprijin, care este osul care ține rădăcina, iar rădăcina asta nu stă direct lipită de os. Să ne imaginăm, există un sistem ca niște frânghii elastice care leagă rădăcina de os. Acele sunt ligamentele periodontale. Când se inflamează și astea, ele încep să capete un joc. Și în jocul ăsta nu te doare nimic. Iarăși se întâmplă lent, tu nu-ți dai seama că e o problemă. Și vin la stomatolog, poate după 10-15 ani, și noi avem o întrebare în chestionar. Ți se mișcă dinții? Pacientul? Nu. Și el vine motivat, vreau și eu doi dinții aici, că mi-au căzut acum 10 ani sau 15 ani. Și noi ne uităm și pac, măsurăm fiecare dinte, măsurăm pungele parodontale, măsurăm mobilitățile și venim către pacient și zicem, știi ce, din păcate să știi că mai ai 3 ani cu dinții ăștia în gură. Și el face, cum? Vreți să-mi scoateți toți dinții? Nu. Decizia.

Asta.

Ai luat-o din păcate acum 15 ani tu singurel, adică n-ai vorbit și cu noi. Ok, ai.

Luat decizia asta când ai ales să nu te duci să-ți faci acel detratraj sau care e? Controlul ăsta.

Periodic în care job-ul nostru ca medic stomatolog este să-ți dăm acest status, pentru că Din nou, sunt atât de pasionat de domeniul ăsta încât de 10 ani suntem principalul canal de educație pe stomatologie în România. Dar nu ne-am mulțumit să facem îneant lucruri, ci am zis să măsurăm. Acum 6 ani am început să sondăm, întrebăm 1.000 de români, din nou, nu 100, 1.000 de români, avem un studiu pe care îl facem cu agenție care se pricepe în studii în acestea de piață Câți români au mers cu un an în urmă la stomatolog? Pe 2023 mai bine de jumătate din români zic au mers la stomatolog, iar apoi câți au intenția să meargă anul ăsta la stomatolog? Și în fiecare an observă că e o diferență, de sigur, e o distanță între intenție și realitate, adică mulți mai mulți români intenționează să meargă. Suntem pe un trend relativ ascendent, dar din păcate în continuare marja de eroare a studiului e de plus minus 3%, deci avem schimbări din astea de 2-3%. Românii care decid să nu meargă la stomatolog, 77% din ei, și asta e un trend care nu prea s-a îmbunătățit de-a lungul anilor, de ce nu merg la stomatolog este simplu, eu nu am probleme cu dinții. Poate să fie și.

Costul, un impediment? E pe locul 3. E pe locul 3 ca și motiv de a nu merge.

La stomatolor. Locul principal este ocupat de acest auto-evaluare. Eu mă uit în oglindă dimineața, mă ascult la pe dinți, mă simt bine. Nu mă doare nimic.

Pare că n-am cari. Deci eu nu am.

Probleme cu dinții. Tocmai de asta am și zis, poate dăm drumul împreună la o campanie, am zis, mă, dacă vii la controle regulate după trei ani în care te-am văzut din șase în șase luni și tu nu ai probleme cu dinții, nu doar că îți dăm un premiu, facem o mică statuietă cu tine și ți-aliși tu orașul în care se fie expusă statuieta, în sfârșit am găsit un român care n-are cu adevărat probleme cu dinții. și putem să strângem după aia o echipă și după aia să fie oamenii ăștia care toți să ne uităm un pic admirativ să zicem să-i studiem îi băgăm într-un studiu din ăsta de cum e la Harvard de 80 de ani și să ne uităm la ei toată viața lor să înțelegem nu doar la ei ne uităm la familia lor la lucrurilor de muncă să înțelegem mă cu adevărat ce ai de făcut ca să nu ai probleme cu dinții Dar realitatea este când este o senzație complet falsă și cea mai dureroasă chestie pentru mine ca medic este tocmai să-i dau realitatea acestui tip de pacient care el vine nu neapărat că el știe că are niște probleme dar vine motivat din nou Lipsesc doi dinții aici, îi se pare că se mișcă ceva. Și realitatea este că el este pe punctul să-și pierdă toți dinții. Și pentru ăștia mai am o listă. Pentru că trebuie să găsim întotdeauna o soluție. Și ce soluție am găsit eu? Pentru că, din nou, eu sunt pasionat de tot ce înseamnă știința asta mai avansată și inclusiv spre SF. Și le-am zis, mă, uite, facem o listă și când apare mașina timpului, mă întorc în momentul din viața ta în care chiar aș fi făcut o diferență și te văd atunci. Deci te țin pe lista asta și când o să apară în viitor mașina timpului, mă întorc și o să pot să te opresc din parcursul ăsta în care tu îți pierzi dinții. Pentru că statistica asta pe care o facem peste 100 de mii de oameni ne ajută să-și citesc, știi cum e, să unii citesc în cafea, noi citim în dinți și în 5G. Și eu dacă mă uit la tine pentru că înțeleg care-i mecanismul prin care se pierd dinții, pot să te ajut să-ți schimb un pic direcția. Dar știi cum e, schimbarea de aici, cu cât ești mai mic, schimbarea asta Cu atât e mai mică, mai subtilă. Cu cât ești mai mare, schimbarea, când tu deja ești foarte aproape de a-ți pierde toți dinții, schimbarea trebuie să fie masivă. Și de aici cumva, dacă vorbim despre bani, acolo ajunge să coste o avere să-ți pui din țingură din nou. Pentru că tu ce faci? Ignorând problema, nu e ca și cum nu ai bani de dat. E ca și cum noi am decid de împreună să nu mai plătim taxele 10 ani, 15 ani. Poate scăpăm pe sub radarul ANAF-ului, dar la un moment dat tot vine. De multe ori suntem agentul constatator, adică noi tragem linie fix ca domnul polițist. Știi, dacă îți pune camere și tu faci un drum prin toată România și mergi ca nebunul, depășești pe linii continuă, îți vine și îți dă constatarea. Zice, da, ai depășit acolo, acolo, acolo și totalul ăsta este. Cam în asta ne și transformăm, pentru că pentru acei români care nu au venit și n-am putut să influențăm creșterea și pentru că chestia asta m-a afectat din ce în ce mai tare, de-asta cumva m-a ajutat să-mi dau seama ce fac eu de fapt în lumea asta. Deci eu în lumea asta am zis că nu e de ajuns să fac eu bine treabă sau colegii mei. Noi trebuie să construim o instituție care poate să livreze medic pacientului, pe lângă educație, pe tot parcursul vieții pacientului. Pentru că, vorbim în ziua de astăzi, noi preluăm pacienți copii? Pentru că la stomatolog ești, de fapt, pacient de la primul dinte. Toată viața este o boală cronică să avem din țingură și de asta trebuie să avem grijă de tine. Deci ne transformăm ca într-un fel de medicul tău de familie, stomatolog, astfel încât să-ți ghidăm creșterea corectă. Și atunci am dat seama, măi, eu poate mai lucrez 20-30 de ani. Când eram la începutul cărei, le spuneam pacienților care aveau 40-50-60 de ani, ziceam, da, da, și apoi ne vedem, cât vei trăi tu. Pentru că în capul meu era că sigur eu o să fiu apt de muncă pentru toată viața pacienților mei. Dar apoi când am început să tratăm și pacienți copiii, mi-am dat seama că nu, eu mai lucrez 20-30 de ani. Nu o să pot să lucrez 80 de ani. Cât e statistic, sperăm noi durata medie de viață când vor crește acești copii din ziua de astăzi.

Ok, bun, e interesant acest insight. Apropo de această instituție și de scopul pe care tu ți-l propui, profesional vorbind, zi-mi, te rog, anul trecut, din cât înțeleg, ați intrat, practic, în rețeaua medicală Regina Maria. De ce ați făcut asta și cu ce te ajută pe tine asta în această misiune pe care.

O ai? Prima întrebare pe care o pun oricurui pacient care se așeză pe scaun este, cu sănătatea cum stai? Și întâmplători sau nu oamenii care nu vin la stomatolog an de zile nu merg la niciun fel de medic tot la fel de mulți ani de zile pentru că starea asta de bine este interesant pentru că am găsit și un studiu european când au fost întrebați românii cum stai cu sănătatea. 2-3 dintre români zic că stau excelent cu sănătatea. Deci asta e fix, m-a șocat să găsesc această corelație între câți români zic că eu nu am probleme cu dinții și versus câți români zic că n-am probleme cu sănătatea generală. Și ce se întâmplă? Iarăși, de-a lungul anilor, plimbându-mă în toată țara, 100.000 de oameni discutând și cu sănătatea, cum să zice, excelent, extraordinar. Mă duc în amănânt și le întreb, ultima dată un set anual de analize, când ți-ai făcut-o? Păi de ce să-mi fac? Mi-am făcut acum 15 ani sau 20 de ani, că mă simt bine. De ce să-mi fac analize? Păi și la cardiolog, dacă vorbim de pacienți de 45-50 de ani, când ai fost unul la cardiolog? Din nou, acela îi răspund. De ce? Mă simt foarte bine. trimitem pacientul să-și facă un set de analize, trimit pacientul dacă este în categoria de risc să-și facă o electrocardiogramă, iar când vine vorba de electrocardiogramă, asta îl recomand indiferent de vârstă, pentru că sunt foarte multe afecțiuni care au la bază nu neapărat niște vicii sau un stil de viață nesănătos. Uneori, unei din păcate se nasc cu niște probleme cardiace și dacă ei niciodată n-au trecut printr-un control cardiologic, n-au cum să afle. Și de aici ne-am dat seama, am început să descoperim tot felul de probleme. Cea mai banală chestie pe care o descoperim desigur este hipertensiunea arterială. Pe locul 2 ar fi diabetul. Și la diabet le descoperi.

Trimițând pacienții la analize, nu? Și ne uităm pe analize.

Și la cardiolog iarăși prinde cardiologul chestia asta. Iar la analisă e foarte interesant pentru că ce ține diabet nu ne uităm doar la glicemie, ne uităm și la hemoglobina glicozilată, care îți dă istoria, adică cum ai fost tu, cât de cuminte ai fost tu cu glicemia în trecut. Și am avut un pacient pe care l-am rezolvat la galați și în care când îi vine analiza avea glicozilat a 14, când un om sănătos are 5,5. Ne dăm seama ok. Și era într-o situație complet dezastruasă cu gura. Adică la el trebuia să schimbăm absolut totul, infecții în toată gura. Apropo de această corelație. Și îl trimitem la diabetolog, a intrat prin un regim din ăsta super intensiv, a trecut pe o perioadă scurtă și pe insulină ca să-l ajutăm să-și scadă glicemiile și să devină un pacient obișnuit. Și ce-mi povestește pacientul? Îmi zice, acum că am fost la diabetolog, înțeleg de ce mi-amorțeau mie mâinile și picioarele. Deci el stătea pe glicemiele astea extrem de mari, de probabil 2 ani, 3 ani de zile. Și știm foarte bine ce efecte poate să aibă această glicemie lăsată mare. Mergând de la problemă la problemă la problemă, pentru că avem și pacienți care au 90 de ani și multiple alte afecțiuni de sănătate, am avut pacienți care erau pe dializă, pacienți care au avut transplant hepatic, transplant de inimă, Deci vorbim de niște pacienți cu probleme foarte mari de sănătate, pentru că așa cum mi-am uitat și acum în anul 2 de facultate, am avut un profesor care ne preda zona asta de sănătate generală și ne zicea, mă băieți, uitați-vă la mine, când o să vină pacientul la voi, nu o să vă lase doar gura pe teșghia și el pleacă cu restul corpului, trebuie să-l înțelegeți. și să înțelegeți întreaga lui starea de sănătate. Și asta pentru mine a rămas un subiect extrem de important. Și mergând mai departe în dezvoltarea antreprenorială, mi-am dat seama, băi, n-are sens să încep să mă duc într-un teritoriu pe care n-am cum să-l stăpânesc. Și atunci m-am uitat în ce se întâmplă în România și clar, Regina Maria are un sistem în care au reușit să consolideze, să aducă specialiști din toată țara la un loc. Și ăsta a fost motivul pentru care am decis să intru. Și acum, unde este practic provocarea mea pentru toată echipa medicală Regina Maria, este să avem aceste discuții interdisciplinare. Deja discutăm cu medici orele, cu medici ginecologi, și apropo, din discuția cu medic ginecolog, cu o doamnă doctor foarte simpatică, ce a reieșit este o chestie care trebuie să o citez aici, este că Gravidei nu trebuie să-i fie frică de medicul stomatolog. Dar nici medicului stomatolog de gravidă. Pentru că sunt foarte multe paciente acolo care sunt în primul trimes, în al doilea, în al treilea, nici nu mai contează. Și care sunt refuzate de medicul stomatolog. Ele chiar au o problemă acută. Și pentru că se sperie stomatologul, zicea, tu ești gravidă, noi învățăm că la gravide e cam așa, e cam pe dincolo, mai bine nu bat capul cu tine și du-te tu la ginecologul tău să-ți dea ceva să-ți treacă durerea. Deci ceea ce nu funcționează și ne ajută să avem aceste referințe concrete. În afară, lăsăm la o parte literatura de specialitate, pentru că da, noi practicăm o stomatologie bazată pe dovedi științifice, adică nu ne bazăm întotdeauna doar pe experiența personală, ne uităm și pe ce se împlă în studiile de specialitate. Dar deja știm bine că ajută când ai alături de tine o echipă din asta multidisciplinar. Iar în sfera orele nu mai spunem. Sunt atâtea probleme ce țin de sinusită care au un punct de contact dentar. Adică au o infecție la un dinte de sus care are contact cu sinusul maxilar. Bacteriile alea n-au unde se ducă decât în sinus. Și de aici începe o întreagă nebunie și sunt pacienți care se tratează de ani de zile de sinuzită maxilară fără să-și trateze dinții. Deci de la dinte poate.

Să plece infecția ușor-ușor pe un canal pe care și-l face în sinus și poți să ai o sinuzită cronică de.

Cauza mentală. Sau chiar acută, adică e foarte nasol, niște dureri de cap pe care nu ți le poți explica. Dar.

O vezi pe un CT, dacă faci un CT? O vezi chiar și pe.

O radiografie obișnuită, dar noi ce facem?

Nu, adică comunicarea între dinte.

Și sinus. Comunicarea se vede și pe o radiografie panoramică 2D, o vezi foarte, foarte simplu. Mai ales că, și tot mai apropo de imagistica asta, noi mergem în răul cel mai mic, adică facem poza cea mai mică și după care extindem dacă nu ne este clar ce se întâmplă acolo. Și sunt, desigur, rădăcini care așa s-au crescut, deci rădăcini care au contact cu sinusul. și au o peliculă foarte subțire de os în jurul acestui vârf de rădăcină, iar bacteriile sparg imediat bariera aceea osoasă și ajung în sinusul maxilar. Și sunt mai o problemă, că sunt uneori cazuri, pentru că mă întorc un pic la de ce rămân în fără dinți. Este și cauza mecanică. Cauza mecanică, ce se întâmplă? Uneori, și de fapt de multe ori, ne naștem cu dinții în niște poziții incorrecte versus cum au fost ei gândiți să calce. Deci în mod normal, când închid gura, ar trebui să-mi ating toți dinții și ce se întâmplă cu dinții din față, ar trebui să-i ating un pic dinții de jos, să intru un pic sub dinții de sus. E, când apar probleme mecanice, adică dinții nu sunt aliniați corect, cea mai frecventă chestie este înghesuirea dentară. Și e o chestie interesantă, pentru că s-a făcut un studiu, s-a uitat la craniile de acum 10.000 de ani. Mă, n-avea niciunul dinții strâmbi sau înghesuiți. Și de ce? Pentru că aveam craniile mai mari. Ce s-a întâmplat în ultimele, mai mult chiar în 200 de ani? Mâncăm din ce în ce mai moale, mai procesat, deci nu mai mâncăm aproape nimic crud și tare. Și asta se întâmplă de când suntem mici. Și atunci nu ni se mai dezvoltă etajul ăsta al feței corei. Deci facem gurile din ce în ce mai mici, în schimb genetic numărul de dinți și dimensiunea dinților a rămas acolo programată. Bă, trebuie să am atâția dinți acolo de dimensiunile astea. Doar ca in momentul in care incepi sa ii rupa, nu mai gasesti loc si incepi sa-si faca loc unul dupa altul, cum povestesti si tu de molarii de minte care vin si ei dupa aia tarziu si incepi sa impinga si se da totul peste cap. Din punct de vedere mecanic, am intalnit pacienti care nu aveau o boala parodontala, dar totusi li se retrag gingiile pentru ca nu musca corect. Și mecanismul e foarte simplu. Imaginăm dintele, asta e partea cu smalțul. Smalțul e foarte dur, e gândit să reziste la frecuș. În schimb, dentina este moale, e gândită să prea șocurile. Când prea șocurile, dintele are tendința să flecteze un pic. Și ce se întâmplă? Se sparge smalțul la nivelul gingiei, unde este foarte subțire. Efectiv, el nu este flexibil. Și atunci, pop, pocnește de acolo. și apare atunci o mică leziune, care la început nu este cariată, doar că dacă o las în pace, acea dentină poți să o îndepărtești și cu periuța, normal, la un perioaj obișnuit. Eu.

Am așa ceva acum. Pentru.

Că, cu siguranță, ești în categoria celor care au nevoie de aparat.

Ortodontic. Îl port, nu acum. Am.

Vizitat o rețea de clinici din Olanda și în care în Olanda 80% dintre copii au aparat ortodontic. În România n-avem o statistică să înțelegem câți, dar ce este clar este că nevoia O pun tot acolo. Deci nu mă aștept ca dinții românilor, copilor noștri să fie mai drepți, mai bine ieșiți decât aiolandeților. Deci din punct de vedere al comparabilității, populație, suntem cam topi acolo. Deci asta este iarăși a doua pandemie, pe lângă boala parodontală. Pentru că ce se mai întâmplă când dinții nu calcă corect? Asta ar fi cea mai simplă chestie. Zici, mă, a sărit un pic smalțul, pun o plombă care sare și aia în 2-3 ani pentru că eu n-am rezolvat cauza, adică forțele sunt tot acolo. Dacă a sărit smalțul original, o să sare și reparația. În schimb, apar probleme doar din parodontal. Începe, efectiv, la un moment dat, împing dintele, se iasă din anvelopa lui osoasă. Și atunci osul se retrage prin acest mecanism, se retrage și gingia și încep să expun o parte a rădăcinei care e acoperită cu cement. Partea asta a rădăcinii ea este gândită să fie rugoasă, adică unde se prind acele ligamente ca să stea în nos. Doar că în momentul în care vreau să curăț suprafața aia rugoasă, o curăț foarte greu. Și în plus, gingeea care se retrage, în loc să am o gingee fixă, solidă, devine mobilă și mă deranjează când dau cu periuța. Și atunci ce voi face? Nu o să mai dau cu periuța. Adică de multe ori tendința este, nu vin la stomatolog, nu mai dau eu cu periuța că cred că fac ceva greșit acolo. La fel cum se mai întâmplă din cauza dinților înghesuiți, rețină alimente acolo, se inflamează gingia, dau cuperiuța, curge sânge. Ce fac? Nu mai dau cuperiuța și atunci se agravează. Și sunt foarte multe situații în care cunosc pacienți unde problema mecanică, asta a mușcăturii și a înghesurii, își dă mâna cu boala parodontală. Și ăsta e un mecanism în care rămân fără dinți. Vestea cea bună este că avem să le dăm o șansă. Deci, noi tratând integrat povestea asta, intră întâi colegii care salvează dinți și în care tratăm cariile, eliminăm lucrurile unde se pot ascunde bacteriile, tratăm bola parodontală, intrăm în pungile parodontale, curățăm, dăm cu laserul pe acolo, omorând cât mai multe din bacterii, ca tot mai corpul să câștige bătălia. și imediat punem aparat ortodontic ca să rezolvăm și cauza de înghesuire sau de mușcătură proastă. Și iarăși, în timpul tratamentului, dacă pacientul are dinslipsă, venim cu implanturi dentare și cu reconstrucție osase ca să punem cât mai mult la loc sprijinul suplimentar de care are pacientul. și astfel încât îi recreăm echilibru. Sunt pacienți care, de exemplu, ce observă? Observă că dinții lor din față încep să se depărteze, încep să se crăcăneze. Și nu-și dau seama de unde, pentru că ei de fapt nu mai au măsele și atunci tot sprijinul este pe dinții din față și ei normal încep să cedeze. Pentru că în viața noastră noi avem ca și cum am purtat un aparat ortodontic care tot timpul ne împinge dinții între ei, tot timpul se împingă acolo între ei, adică nu stau niciodată pe loc. Și de asta chiar, de exemplu, și în cazul tău. Ai acum un tratament ortodontic. Nu înseamnă că am scăpat toată viața de ortodonție. La un moment dat, pe lângă contenția careva trisoporți, l-am dat să ar putea să mai treabă să faci un tratament de revizie. Și ca să mai spune că după ce am pus dinți în poziția lor corectă, îi pun în poziția corectă și ce văd? Văd că un dinte e tăiat. Pentru că el când era strâmb, l-am frecat până e tăiat. CERAMICA INTEGRALĂ Se observă. Deci întotdeauna după ce terminăm cu tratamentul ortodontic venim și analizăm din nou mușcătura pornind de la articulația. Adică articulația asta este nordul nostru după care ne ghidăm. Iar poziția asta articulației nu se schimbă de-a lungul vieții decât în rău. Deci numai de asta trebuie să facem acest efort ca dinții în poziția lor de echilibru, deci când închizi gura să-ți atingi toți dinții într-o poziție în care articulația este ok. Pentru că sunt foarte mulți pacienți care când închid gura o strâmbă un pic sau o duc mai în față, o duc mai în spate. Ei caut această poziție în care să-și atingă toți dinții.

Chiar o să vin la tine, sau mă rog la echipa ta să mă vadă pe mine că am, da, am mai multe probleme, port aparat, ortodontic, dar am dinții tociți pentru că ea mi-a întotdeauna căutat poziția de articulație, nu mai zic, mi-a trosnit articulația mulți ani, de pe la 18 de ani până la 25 de ani și nu a mai trosnit, cred că s-a tocit de.

Tot. În fine. Și cu siguranță și scrâșnești din dinți noaptea sau făceai asta? Nu observ.

Asta, nu observ. Și am întrebat-o și pe nevastă mea și nu observ asta, dar posibil să fie scrâșnit, da, din dinții. Mi-aduc aminteare că de câteva ori m-am trezit scrâșnind din dinți. Adică m-am trezit fix la scrâșniri.

Și mai asta e interesant, apropo de un adevăr suprem, este că dacă trăim suficient de mult, toți o să rămânem fără dinți. Deci este un mecanism în care vom toci dinții. Pentru că mai e un pic dacă ne gândim la cum am fost noi creați ca oameni, părerea mea este că în momentul în care am apărut noi ca oameni, cred că eram gândiți din fabrică să trăim până la 40 de ani, 45 de ani. Deci cred că deja de niște ani, prin faptul că trăim din ce în ce mai mult, Deci și nevoia suplimentarea de servici și de piese de schimb. Vestea bună este că la dinți și la șolduri avem deja niște piese de schimb care funcționează foarte bine. Și ăsta este un avantaj. Deci tocmai fix în asta trebuie să ne gândim, pentru că de-a lungul în care trecem în vârstă, a fi sănătos nu mai este o chestie numai un dat. Că mă uit la mine, tocmai am făcut rece în 40 de ani. Deja după 30 de ani n-am mai putut să mănânc orice. Știi chestia aia, respir lângă ciocolată, te îngrași? Deci eu sunt în categoria metabolică, trebuie să-mi țin sub control această toleranță la insulină, deci indicele HOMA. Trebuie să fiu atent la ce mânânc, trebuie să fac sport. ajută mult ca niște probleme atât de ușor de gestionat, cum sunt problemele în sfera stomatologiei, este să le punem deja din experiența noastră ca și copii. Că până la urmă, ca părinți, asta este datoria noastră. Când mă uit la copil, mă uit, când îi aleg școala, mă gândesc, mă, unde o să aibă mai multe șanse să aibă o viață împlinită. Dar pe lângă că mă uit la școală, trebuie să mă uit și în gura lui și să înțeleg că, mă, nu sunt stomatolog, degeaba mă uit în gura ta, Hai să te duc la un stomatolog și hai să ne împrietenim cu un medic care să mă ajute să te cresc cu el, că de fapt asta faci. Duci copilul și copilul tău e luat de mână de medicul stomatolog și.

Mergem prin viață. Ok, și ca să revenim la întrebare la care a ieșit răspuns, asocierea asta cu Regina Maria practic te învață să și trimiți tu pacientul ca stomatolog la alte specialități, dar și Încerci să-i încurajezi pe colegii tăi, medici de alte specialități, să întrebe și de dinți pacienți.

Filosofia noastră în care, în primul rând, ne uităm la omul din fața noastră și apoi la organul sau patologia de care mă ocup, este o chestie care vrem să devină virală în tot grupul Regina Maria și avem deja din ce în ce mai mulți colegi care gândesc în felul ăsta. Am găsit deja colegi minunați care fac asta de ani de zile, pe specializarea lor, și apropo, o specializare care chiar e foarte interesantă este somnologia. Deci e legată de calitatea somnului și care e foarte interesant pentru că avem o colegă în grup care se ocupă de copii. Sunt o grămadă de copii care nu se odihnesc bine noaptea, care au apnee de somn ca și copil, dacă îți poți imagina, care nu are legătură neapărat cu greutatea copilului, ci are chiar o legătură mecanică cu felul în care s-au dezvoltat deja oasele feței. Pe lângă, desigur, cea mai obișnuită chestie e legat de sfera orele, adică în care copilul are polip și nu poate respira pe nas, respiră pe gură. Respirând pe gură, își deformează maxilarul, dinții nu mai ies cum trebuie și atunci respiră ciudat pentru că nu are gura de dimensiunea corectă. Deci sunt niște legături pe care deja le vedem și le știm și le studiem și avem colegi în grup care în momentul în care auzi, da, în sfârșit avem și stomatologie. Și da, visez la un viitor în care să gândim ca și corp medical, în care, de exemplu, vorbind de cardiolog, ai hipertensiune, cu dinții cum stai? Te pregătezi să fii mamă, cu dinții cum stai? Trebuie să începi tratamentul ăsta pentru osteoporoză, cu dinții cum stai? Adică, În toate aceste conversații, în care nu neapărat desigur când te duci după un accident, e o situație de urgență, desigur tratăm urgența, după aia și cu dinții cum stai. Mă turn la Regina Maria, unde este o cultură fenomenală a prevenției, unde abonamentul medical este focusat pe prevenție și unde și noi am lansat componenta de stomatologie la fel care să te ajute să ai un sistem în care te și sunăm și plătești și un preț foarte mic, lună de lună care te face cumva să fii mai responsabil și să ai această relație cu sănătatea ta pe termen lung. Pentru că apoi nu te lăsăm să ajungi în niște probleme mari sau dacă noi vedem în viitorul tău că va fi o sincopă, adică vedem că deja de când te-am preluat, întrețină-mă, întrețină-mă dar să te pregătești că în 2-3 ani trebuie să facem asta. Cum e, de exemplu, situația cu tocitul dinților. Pentru că, da, la un moment dat, cum îți povesteam, toți trebuie să trecem printr-o reabilitare completă. Dar una este să trebuiască să-mi pun fațete și coroane în toată gura, pentru că dinții mei sunt prea mici, pentru că i-am tocit și trebuie să pun un țesut nou care nu mai vine de la corpul meu, vine din fabrica de dinți. și se lipește chimic pe dintele meu și am ceramică integrală care imită foarte bine smalțul natural, deci ai o chestie naturală, dar putem să o vedem în viitorul tău și atunci nu te va mai izbii această chestie, adică n-o să mai fii, aoleo, pei n-am fost pregătit anul ăsta să-mi rezolv dinții și atunci mai amâni, e, amâni, ieși din tratamentul ăsta, deja devine mai complicat Și tocmai asta este rolul nostru, adică să gândim ca și corp medical, sănătatea întregului om, noi deja avem mapată ce se întâmplă, care e drumul pacientului, că nu e vorba de sănătatea lui stomatologică normală.

Da, mi se pare foarte mișto că, adică mă bucur sincer și mi se pare super mișto că Te-ai gândit la asta și mă gândesc că nimeni parcă nu s-a gândit la asta. Facultatea de medicină e din star separată de Facultatea de stomatologie. Avem spitale cu toate specializările, adică avem spitale mari în care vine pacientul și eu zic, aha, eu sunt chirurg, stai, îl doare burta, poate e de gastro, îl trimit la gastro, îl trimit la cardiolog, îl trimit la diabetolog. Dar nu s-a gândit nimeni să trimite acel pacient la stomatolog să vadă cum stă cu dinții. Că poate că într-adevăr dinții au dus la diabetul lui sau dinții au dus la faptul că are un început de Alzheimer sau are un risc de a face Alzheimer. Nimeni nu s-a gândit la chestia.

Asta. Pentru asta gândește-te că tu, Tomai, ai fost și medicul care stătea în spital și opera, trebuie să ieși din cabinet. Deci tu ai început să vorbești despre toate problemele, să spui toate aceste probleme abia când ai ieșit din sala de operație. ceea ce e foarte dificil pentru medici care aleg sa faca doar asta. Si da, starnind discutii si cu medici care stau mai mult in sala de chirurgie, am mai primit raspunsuri genuia, a, e coincidenta. Adica aceasta legatura intre sanatatea orala, sanatatea intregului corp si aceste studii e coincidenta. Dar nu renunt si cu cat cream un grup din ce în ce mai mare și devine asta noua normalitate. Pentru că, până la urmă, e o chestie interesantă că acum 21 de ani, Surgeon General din State a scos un raport cu Priulea Sanatate Orală. Dacă ne uităm, nu s-a întâmplat acum 100 de ani, s-a întâmplat acum 21 de ani, pentru că există cu adevărat, cum spui și tu, o mare schismă E, lucrurile astea acum, din ce în ce mai mult începem să venim împreună și să discutăm despre sănătatea întregului corp și să discutăm despre om și să-l ajutăm pe el să aibă o viață mai bună. Pentru că, până la urmă, trebuie să ne întoarcem la întrebarea de bază, mă, de ce te-ai făcut medic? Te-ai făcut medic să te pui în slujbă aproape lui tău. Și atunci, cum fac asta mai bine? Punându-mă eu pe locul 2, îl pun pe el pe un piedestal pentru că Omul din fața mea, el este eroul și eu sunt mentorul lui și îl ajut pe el, îi zic, băi, acolo vezi că e groapă, acolo săr mai sus, hai mai fă exercițiile astea.

Mai apasi la asta. Trebuie să știu și despre dinți, da, efectiv, adică, din nou, ascultându-te, îmi dau seama că e din ce în ce mai absurd faptul că există o asemenea separare, pentru că, ok, probabil că oamenii s-au gândit, ok, ca să fii doctor de dinți, să fii stomatolog, Mă, trebuie să știi medicină, dar nu la nivelul ăla care o face un medic.

De medicină generală. Dar e tot de șase ani facultatea și la noi. Corect, e tot de șase ani.

Și se învață uneori la fel de multă medicină ca și la noi. Am.

Făcut inclusiv ginecologie. Am fost în sala de nașteri.

În facultate. Dar noi nu facem stomatologie. Adică voi faceți, într-adevăr, dar noi nu facem. Și, într-adevăr, la voi vin acele bombardiere între ghilimele, lovite de gloanțe, fix în locurile care nu le-au avariat. În schimb, la voi nu vin acele bombardiere care au căzut pe terenul de luptă, adică acei pacienți care vin la noi cu diabet, cu boală cardiacă, cu boli neurologice, dar noi efectiv nu știm să ne uităm la dinți. Bine.

Aici e o chestie foarte, foarte mișto că trăim într-o eră, acum mai nouă, a inteligenței artificiale și unde, iarăși, ce face foarte bine grupul Regina Maria este că a investit de niște ani în zona asta de digitalizare adevărat. Adică există această aplicație, cea mai descărcată aplicație de sănătate din Europa, de partea noastră a Europei și acolo, odată ce lucrăm, să ne conectăm și noi cu dinții și să începem să avem niște recomandări din ăstea care-ți vin pe telefon. Să avem niște recomandări în care noi toți din păcate cu ce ne-am obșinuit cu rețele sociale este să avem push notification. Adică foarte puțin mai căutăm noi ce ne interesează, ci ni se împinge informația. Tocmai asta este vorba de peisajul ăsta în care toată lumea ne cere atenția și noi ca medici trebuie să mergem la următorul nivel și nu doar să rămânem în cabinetele noastre să vedem cum aterizează bombardierele și să zicem, uau, ia uite cum face pe scaun, yes, au ce lucra. Nu, trebuie să ieșim din cabinetele noastre și trebuie să intrăm în jocul ăsta de a câștiga atenția oamenilor, să îi oprim un pic, băi, oprește un pic, hai să vorbim despre sănătatea ta. Și cel mai bun exemplu e iarăși marturilui Jehovah. Bună, vrei să vorbim despre Iisus, salvatorul nostru? La fel, bună, vrei să vorbim despre sanatatea ta? Deci fix în zona aia trebuie să migrăm ca și medici. Pentru că da, este o zonă unde în România e clar că toți medicii sunt obișnuiți, este medicina asta gravă. Adică în care sunt o grămadă de medici și mă uit și la practica mea. Adică m-am dus cu niște cazuri în India, am prezentat la un congres de implantologie din India și unde știm că India nu e cea mai grozavă țară, că vine vorba de orice fel de sănătate. Măi, și-au rămas un pic surprinși de ce cazuri avem noi în România. Și asta e o chestie în care mi-am dat seama că mă, da, mi-am construit o practică și inclusiv eu ca specialist m-am dezvoltat în zona asta de a rezolva probleme foarte grave, dar în același timp am folosit resursele strânse de la acești oameni să investesc în viitorul unei societăți în care nu mai trebuie să tratăm cazuri atât de grave. Deci numai asta, viitorul pentru mine este să-mi desfințez specializarea de implantologie orală. Pentru că o să-i ajut pe oameni să-și păstreze dinții lor sănătoși pe viață. Nu să mai vorbim despre hai să-ți puni implanturi care să te țin o viață. Să vorbim hai să te ținem cu dinții tăi sănătoși pentru toată viața.

Ta. Eu aș fi avut nevoie de podcast-ul ăsta acum... Acum 26 de ani. Dacă mi-l dai acum 26 de.

Ani... Te pun pe lista cu mașina timpului? Da, să știi. Primul lucru pe.

Care nu l-aș fi făcut să-mi fi pus atunci un aparat dentar, chiar dacă nu erau alignere și așa, mai bine mi-l puneam atunci și mă aveam dinții drepți de atunci, dar uite, lumea cu atât mai mult atunci Nu știa, dar asta am făcut la fică-mea. Fică-mea de luni ani, are aparat dentar. Are un aparat care se prinde în măselele de niște măsele, îi trage cumva, îi desface... Trebuie să-i mărească maxilarul. Îi mărește maxilarul și are și un gărduleț în față ca să nu.

Scoată limba. Să mai împingă cu limba, da.

Și aia de jos, înțeleg, care vin de la sine, că nu-i mai împinge. Dar știi că ce-i tare? Adică mă gândeam, doamne, să rai cu copil, să-l chinui, să nu știu ce, și am dus-o la ortodont și efectiv m-a nebunit tata. Când vine aparatul? Când vine aparatul? Vreau aparatul, vreau să văd cât de susit o să fiu, vreau să văd cât de amuzant o să fie și efectiv îl adoră. Adică la... Bine, primele două-trei zile s-a speriat că o să facă strungăreață și nu vrea strungăreață, dar deja are o strungăreață în față și înțeleg că o să se rezolve, că se realiniază dinții. Dar, efectiv, ador aparatul. N-am văzut în viața mea niciunul.

Și aici ai punctat o chestie foarte interesantă, pentru că apropo de studiu pe care îl facem de șase ani, noi întrebăm oamenii care au în grijă copiii dacă și-au dus copiilor la stomatolog și la ce vârstă. În continuare, în România, din păcate, o treime dintre familiile copiii nu și-au dus niciodată copiii la stomatolog. Sau își duc copiii la stomatolog deja pe la 10-12 ani încolo. Adică pierd tocmai etapa asta importantă care începe la 2 ani și jumătate, dinții de lapte sunt în gură. Ăia trebuie sigilați, pentru că trebuie să-i ajutăm să nu se carieze și să plece la vârsta corectă. Pentru că dacă rămâi fără dinți de lapte prea devreme, s-ar putea să fugă unii din dinții definitiv să s-ară statul, adică să rupă mai repede decât trebuie. Și atunci ori se strică ordinea și te trezești cu un dinte într-un loc unde n-are ce căuta, ca apoi să trebuia să porți aparat ortodontic până devii adult și tot așa, adică ajungi la niște complicații. Când Pentru copiii aceștia, dacă reușim să intrăm în viața lor și, din nou, dacă aș fi la conducerea acestui stat măreț al nostru, asta își pune o lege obligatorie. Adică sunt în lumea asta întreagă, sunt țări în care dacă îți lași copilul să ajungă într-o stare foarte proastă cu dinții, asta este o chestie penală. În ziua de astăzi, noi avem un serviciu special de sedare pentru copii. Pentru că atunci când vorbim de copii, noi am creat un mecanism care se cheamă Academia Spațială, Dr. Lea Hun care e de vii cadet. Avem în toate locațiile noastre și.

O parte de academie. Deci în toate locațiile voastre vă ocupați și de copii. De la ce vârstă? De obicei.

Prima vizită, dar prima asta e pentru părintei cam de la un an, un an jumătate, în care vine cu bebelușul, noi ne uităm un pic, dar ne uităm în ochii părintelui și dăm părintelui puterea să-și îngrijească copilul cum trebuie. Pentru copiii mei, și asta recunosc tuturor, la 2 în jumătate sigilarea dinților de lapte, apoi când vorbim de vârsta de 6 ani, iar sigilarea măselilor definitive care apar la vârsta de 6 ani și din păcate avem copii care vin la 3 ani, la 4 ani cu toți dinții de lapte Dispăruți. Adică caria dibiberon, care este spectaculoasă, adică la copil face un punctișor care întâi e albicios, după aia devine maroniu, după aia până îți devină negru, puf.

A dispărut dintele. Dar ce înseamnă sigilare, poți să.

Ne explici? Sigilare este, dacă vorbim mai ales de măsele și de pre-măsele, Suprafața măselei este neregulată. Avem niște șanțuri, avem niște văi care sunt destul de adânci și înguste în care poate să intre mâncarea și iarăși știm bine că dacă rămâne, cum am zis, oriunde nu pot curăța, voi face o carie. Și tocmai obiectivul este să acoperim acel șanțuleț cu un material care să-i libereze flori și care să îndepărteze, să țină departe mizeria de șanțul ăsta foarte adânc. Dintele, în loc să vină foarte.

Adânc, devine un pic mai plat. Și.

În felul ăsta le-am acoperit și nu mai are cum să facă atât de ușor o carie pe dințișorul respectiv. Deci obiectivul este întotdeauna să-i interceptăm, pentru că apropo și cu ortodonție. Există ortodonția asta interceptivă, în care, ce-mi povesteai despre fata ta, Poate, dacă era văzută mai devreme, există un aparat care poate să-l poarte copilul și de la niște vârste mai fragede, care la fel are scopul să-i intercepteze problema asta de dezvoltare. Deci, noi întotdeauna suntem super focusați și dacă mă uit la peisajul stomatologic românesc și oricine intră pe net, ce o să vadă în ziua de astăzi? O să vadă implanturi, fațete, dinți fix și vino și-ți scot o zință și ți-i înlocuiesc. Pentru că e foarte populară zona asta, eu o numesc zona de lovești și fugi. E stomatologia asta rapidă, în care ai venit, te-am operat, spectaculos, ți-am pus zință, hai, următorul, și-am scăpat de tine. Foarte puțin medici stomatologi dezvoltă zona asta de prevenție. Și dacă ne uităm la cum ne-am dezvoltat noi ca echipă, adică din aproape 170 de medici cât suntem astăzi, cu tot cu medici pe care avem în creștere, noi doar cam 7-8 medici ne ocupăm de stomatologia, lovește și fuge, adică de implantologie, chirurgie. În rest, toți colegii mei, aproape 160 de medici, se ocupă de, hai să te ajut pe tine, o dată, să interceptăm sau să rezolvăm, cât să rămâi tu cu dinții în gură. Iar de fiecare dată, după ce am terminat discuția despre sănătate cu pacientul, fix asta îi povestesc pacientului. În primul rând, o să te prea colegii care salvează dinți, care se vor ocupa și sunt mai multe specializări implicate acolo în zona de salvat de dinți, iar noi, pe zona chirurgicală, intervenim după colegii noștri care salvează dinți, tocmai ca să ne asigurăm că te-am ajutat să rămâi cu dinții tăi în gură. Pentru că mai e o chestie, ce le spun pacienților este, mă, nu trebuie să rezolvăm totul ca și cum pleci pe Marte, adică nu o să fim alături de tine, oricum grija asta acum trebuie să înțelegi că e pentru toată viața ta și atunci poate un dinte care arată rău acum, Hai să-i mai dăm o șansă și să te cochii pe el când o să cedezi, îl înlocuim atunci. Dar dacă acum poți să-ți țin în gură o rădăcină sănătoasă, o să fac asta, pentru că implantul îl putem pune oricând. Deci nu se termină niciodată în momentul în care să poți să intervini acolo cu un implant dentar.

Mi se pare foarte importantă această stomatologie încă de la copii și cred că și copii se obișnuiesc cu stomatologul și în general. Ai zis apropo de bani, că banii sunt pe al treilea loc în decizia oamenilor de a merge la stomatolog. Ai spus că pe primul loc oamenii cred că nu au probleme cu dinții. Ce e pe locul doi? Frica. A, frică, ok. Păi și.

Fix.

Asta, mi se pare că... Deci, practic, trei motive. N-am nicio problemă cu dinții, mi-e frică să merg la stomatolog, nu am bani suficienți. De fapt, mersul la stomatolog fix rezolvă toate acele trei probleme. Pentru că, da, ai probleme cu dinții sau poți avea de la trei.

Ani... Asta cu banii, o mitigăm prin mai multe mecanisme. O mitigăm cu un abonament, în care plătești o sumă mică lunar și în care ai incluse niște servicii din astea de bază de prevenție. 2. Dacă ești deja în situația explodată, atunci există plata în rate. Deci avem sisteme de ani de zile în care e normal, tu ai strâns datoria asta în 10-15 ani, e normal să n-ai banii în buzunari din salariul de luna asta să-ți permis să o plătești. Și atunci există soluția plată în rate pe 5 ani de zile. Deci diferența este, în loc să stau eu să strâng banii 5 ani de zile, să mi se agraveze situația, după aia vin peste 5 ani, a, am strâns banii de un doctor. Păi da, da, din păcate mai pune încă 30% că ți s-a mărit problema. Pot să beneficiez acum și după aia plătesc timp de 5 ani de zile, eu în timpul ăsta având soluția deja montată în gura mea și pot să-mi văd de viață. Și legat de frică și ca părinte, din păcate în ziua de astăzi, în continuare, dacă copilul nu-i cu minte, stai cu minte că te dui la doctor. Deci asta e o chestie care iarăși trebuie să o schimbăm ca mental, pentru că ca și copil, normal, noi ca adulți avem experiențele noastre, în care toți la un moment dat poate am prins stomatologia aia care mai stai un pic, mai stai un pic și curăța și fără anestezie și durea. Și în copilăria mea chiar mă durea când mergeam la stomatolog. Și de asta când m-am făcut eu stomatolog cu siguranță m-am asigurat că asta e primul, primul lucru este să nu-mi doare când vin la stomatolog. Dar eu știu acum că nu mai doare și atunci nu mi-am menițit niciodată copiii că băi dacă ce invers este mă ai fost cu minte, hai că mergem la stomatolog. Hai că mergem la medic, adică s-o dăm pe pozitive, adică e ca un premiu. Și dacă ai și un loc din ăsta cum e Academia Spațială, Divi Cadet, ai niște jocuri, e creat o întreagă poveste în care copilul devine el responsabil de propria lui sănătate. Adică, eu copiii mei care au acum 6 și 8 ani, nu trebuie să mai ai discuția despre spălatul pe dinți. Ei se spală pe dinți și vin la mine și m-au spălat bine, adică de mândrie, adică sunt mândri că.

S-Au spălat pe dinți. Da, foarte tare. Felicitări pentru Academia asta. Cum se cheamă Academia? Academia Spațială. Bun, ai pomenit la un moment dat de flori. Zim' te rog, ce părere ai tu despre flori? De ce există acest debate în care se pare că prea mult flori e neurotoxic, oamenii se feresc de el, statele, guvernele pun flori în apă, mulți oameni spun că e o controversă acolo, că e, de fapt, special pus ca să ne prostească, să ne controleze, există paste fără flori. Care-i ideea? De care e treaba cu acest.

Flori? Desigur. Floră ca orice altă substanță din universul în care trăim, dacă depășim o anumită cantitate o să ne facă rău. Dar pentru asta există cantități reglementate, adică cel puțin apropo de America versu Europa. Noi în Europa avem lucrurile mult mai bine reglementate decât în State. Din punctul ăsta există paste de dinți care sunt pe grupe de vârstă și în care nu poți să greșești. Se zice că acolo o pune ca un bob de mazăre pentru copilul că până în trei ani și jumătate, de exemplu, din pasta asta, care pasta asta are oricum o cantitate redusă de flori și după o cantitate redusă de paste de dinți și e tot mai gândită asta pentru copiii mici pentru că e mai și în ghid. Pentru că până la urmă Când vorbim de florul din pasta de dinți, nu o mâncăm. Deci și ca adulți, noi nu mai mâncăm deja de pe la șase ani, nu mai mănâncă nimeni pasta de dinți, indiferent ce e gustare. Iar asta cu florul în apă, dacă ne uităm cel puțin la obiceiurile românești, este moit și la mine iubeau apă din sticlă. Deci prefer apă care vine dintr-un izvor decât apa pe care o dă primăria. Sau oricum am eu un sistem de filtrare în care nu știu cât mai străbate din ce au pus cineva în apă. De ce se pune flori în apă? Pentru că venind dintr-o perioadă în care oamenii chiar nu aveau acces la pastă de dinți, la periuțe, erau o explozie de carii și atunci la nivel guvernamental au zis, mă, cum naiba rezolvăm problema asta de sănătate publică? Și au venit oamenii de știință și au zis, bă, dacă pui cantitatea asta foarte mică de flori în apă, o să vezi că copiii o să crească cu niște dinți mai rezistenți la nespălat pe dinți. Deci cam asta a fost filozofia și avem țările nordice care o fac, avem statele care o fac deja de peste 40, 50, 60 de ani. Și slavă Domnului dacă ne uităm unde este țara respectivă, unde este România, ne dăm seama că mai trebuie să abiam și noi niște flori în plus, poate recuperăm din această distanță de dezvoltare și de civilizare a populației. Deci aici cred că dacă chiar ar funcționa, atât de simplu ar fi să bem toți mai mult flori și să devinem brusc mai puternici din punct de vedere economic, ar fi fantastic. Dar mă întorc la unde poate să facă rău. Unde poate să facă rău? Există desigur și cazuri de floroz, în care mama, cât era gravidă, a luat suplimente de flori fără să știe că mai avea flori din apă sau flori din sare sau din alte surse pe care nu le-a știut. Și atunci medicul poate a zis, mă, da, tu trebuie să iei niște flori, și fără să știe medicul care a prescris asta că ea mai lua deja flori din multiple alte surse. Și atunci, extrem, extrem de rar, adică noi am văzut asta, sincer apropo, de peste 100.000 de oameni pe care am văzut, deja n-am văzut niciodată floroză cu ochii mei la un pacient pe scaun în România. Am văzut desigur în cărțile noastre de specializare, ni s-a predat despre floroză, dar nu am văzut-o efectiv cu ochii mei. În schimb, lipsa de flori se vede în primul rând prin faptul că vorbim de niște dinți care nu ar trebui să se carieze foarte ușor, că nu sunt dinții din față. Deci dacă ți se cariază dinții din față, acolo e clar că ai și o problemă ce ține de lipsă de flori. Deci nu s-a format bine smalțul. Ce.

Face florul ăsta de fapt? La.

Ce ajută? E foarte important când se formează dintele, deci în perioada lui de creștere, pentru că florul este un element esențial în componența anorganică a dintelui, a smalțului, pentru că smalțul trebuie să fie aproape la fel de dur ca un diamant. Pentru că noi când vrem să pregătim dintele, folosim freze diamantate ca să luăm din dinte. În schimb, când curățăm dinții cu anse de detartăraș care sunt din metal, se tocesc ansele, se tocește metalul de dinții pacientului. Deci smalțul trebuie să fie extrem de dur ca să reziste toată viața noastră să putem mânca în ei. În momentul în care îmi lipsește florul, din perioada de creștere, atunci nu mi se mai întărește smalțul și smalțul rămâne un pic mai moale. Și atunci ce o să observăm este că dintele nu are culoare albă ca un dinte nou, ci sunt dinții ușor mai închiși la culoare sau sunt mai spricinuși. Și ce se observă este că face pacientul foarte ușor aceste carie la nivelul coletului, adică iar și o zonă în care dacă ai mușcătura bună, tu n-ar trebui să faci carie acolo. E zona pe care o spăl și fără să vreau. Mestec o gumă și s-a curățat dintele acolo. În schimb tu faci carie în zona aia. Și cum se rezolvă? Se rezolvă punând un smalt nou. Adică efectiv trebuie să îmbraci toți dinții cu ceramică integrală. Poate părea ok pentru un adult de 45-50 de ani, dar dacă trebuie să faci asta la 18 ani, la 19 ani, nu e deloc plăcut. Și floră.

Cumva compensează asta, ajută la.

Formarea acelui smalt. Exact. Și asta pe perioada de formare.

Iar.

Apoi la ce ne ajută? Ne ajută chiar dacă nu mai are un impact atât de major. Odata ce smaltu s-a format de smaltu, din pacate el nu se mai poate autorepara. Adica fundamental, am o gaura in smalt si la un dat vad peste noapte sau in cateva zile ca s-a umplut gaura de la sine. Asta este cumva jobul nostru, adica trebuie sa venim acolo cu un material care se imite smaltu, ori folosim o plomba, ori folosim ceramica integrala, depinde cat de mult lipseste din el si iti reparam gaura din smaltu. Dar smaltul la nivelul microscopii tot timpul pățește niște lucruri. Adică dacă mănânc ceva acid, se produce un fenomen numit chelarea, o reacție chimică în care smaltul meu cum ar veni se înmoaie un pic. La acid. E.

Bine atunci să evităm mâncarea acidă?

Vestea bună este că nu trebuie, pentru că schimburile astea se întâmplă de dimineață până seara. Ce trebuie să am grijă? Dacă am mâncat multe fructe, pentru că de multe ori și noi singuri simțim, adică ai mâncat multe fructe și după aia mănânci o înghețată sau bei o apă cu care erau obișnuit și aaa, aaa, aaa, parcă sunt dinții mai sensibili. Deci aia vine de la această reacție. Este suficient să-mi dau o pauză sau să-mi mănânc chestii care vor proteja dintele. Adică orice formă de lactate o să-mi diminueze această senzație și o să văd că mă simt mai bine. Deci sunt.

Mai alcaline. Exact. Și în.

Plus am calciu. Deci am calciu care zburdă liber pe acolo. Și în același timp, culme, după ce am mâncat fructe, e bine să nu mă spăl imediat pe dinți. Adică imediat însemnând în 10 minute după ce am mâncat acele fructe. Pentru că dacă îl prind pe smalt în starea lui în care este un pic mai moale, aș putea chiar să-mi iau un pic din el cu periuța de dinți și cu pasta pe care.

O folosesc. Deci nu mă spăl pe dinți după ce am mâncat fructe sau ceva acid.

De exemplu. Obiceiul cel mai sănătos este dimineața m-am trezit, m-am spălat pe dinți, după care fac ce vreau toată ziua și după aia mă mai spăl seara pe dinți în care desigur n-am mâncat și oricum fructele e bine să nu le mâncăm seara pentru că vor da fermentație și nu o să dorm foarte bine. Deci oricum n-am problema asta. Deci aici nu e o chestie atât de periculos, iar dacă unde am văzut totuși o ozonă cu adevărat exagerată, mai am pacienți care sunt pe un regim doar de fructe, adică în care am putut să văd pe dinții lor niște urme de efectiv afectare acidă a dinților și în care mecanismul nu este același. Smalțul își pierde un pic din duritate și atunci pur și simplu frecând dinții între ei când mănânc, îmi iau din dinții mei. Adică mi se tocesc foarte, foarte rapid. Și dacă vorbim de o chestie care poate cu adevărat să-mi afecteze dinții, este acel obicei care l-am văzut extrem de rar în România, să mănânc ceva să-mi provocă autovomitare. Adică să vomit constant. Dacă aș vomita în fiecare zi, atunci da, o să-mi afectez smalțul dinților cu acizii care sunt în acizi gastrici. Deci sunt niște lucruri care și e foarte simplu de înțeles dacă e ceva acid mai bine, adică acid adevărat mai bine evit. Și culmea este că când vorbim de băuturi, băuturile acidulate nu ne fac atât de mult rău cum ne fac băuturile sucurile de fructe. Fresh-ul. Deci dacă beau portocale fresh în fiecare zi, îmi place asta, aia cu siguranță o să-mi afecteze dinții. Dar soluția e simplă, beau cu paiul. Adică, bând cu paiul, limitesc contactul dintre lichidul acid cu dinții, se duce direct în stomac și iarăși am mitigat problema.

Asta. Contează și timpul cât expun dinții la acel acid? Adică poate poți să-l beau mai repede?

Păi, tocmai ăsta e rolul paiului. Prin faptul ca beau cu paiu, adica sa nu fac gargara cu un frais de portocale, asta este ideal, sau cu orice suc dintr-un citric. Mă ajută să-mi.

Clătesc gura cu apă, obișnuită, după masă sau după ce am.

Băut ceva? Ajută, desigur, să clătesc gura cu apă, pentru că asta o să scadă iarăși aciditatea. Ce mai ajută este salivația. Deci saliva noastră este incredibilă la această funcție de a ne remineraliza dinții. Și ce ajută, dacă n-am pozibilitatea și nici nu vreau să mă spalbesc dinții imediat, dacă iau o cumă demestecat, fără zahăr, asta va stimula în continuare salivația, suplimentar, peste momentul în care am mâncat fructe sau am băut un frâșc de portocale, și o să-mi ajute dinții să-și.

Recapete duritatea smalțului. Deci o gumă de mestecat și îmi ajută și salivația. În cazul ăsta e nasol pentru dinții mei să respir pe gură? Foarte mulți oameni respiră pe gură, au nasul înfundat, își susucă asta dinții? Și.

Fix asta pățesc, prin faptul că mi-am uscat dinții, saliva săraca nu mai este acolo să mă apere, pentru că în saliva avem niște substanțe care sunt antimicrobiene în saliva noastră proprie. Deci avem un mecanism fantastic, dar trebuie ca saliva să fie întotdeauna prezentă pe dinții. Și iarăși mă înturc la ce se întâmplă peste noapte. Cantitatea de saliva scade, de aia miroase gura. De ce miroase gura? Pentru că bacteriile alea au scăpat complet de sub control. Dacă cumva aș respira pe gură, s-a terminat orice fel de luptă. Nu mai e nici o luptă acolo, bacteriile sunt ca la ele acasă și ce s-a întâmplat este că respiratorii orali au mult mai multe carii și sunt mult mai predispuși la boala porodontală. Iar dacă cumva am respirat pe gură de când eram mic, ce s-a întâmplat este că nu mi se va dezvolta corect maxilarul. Și o chestie foarte interesantă, că atunci când stăm cu gura închisă, limba stă pe ceru-gurii. Limba stând pe ceru-gurii. Mugurii, mușchiuleții ăștia pe care avem în obrăjori, care au tendința să-i strângă, nu mai fac asta, adică se echilibrează forțele. Pentru că ce pățește un copil care respiră pe gură, îi s-a va pensa maxilarul, adică maxilarul bun normal trebuie să aibă o formă de U și atunci Va avea o forma mult mai alungita si cum se vede asta adica toti am vazut desene cu gufii, deci gufii cu siguranta cand era copil a respirat pe gura si de asta dintisorii lui din fata erau mult prea in fata versus cum e normal sa intample și iarăși vorbind apoi de o nepotrivire mecanică, adică mandibula se va dezvolta mult mai mult decât maxilarul și nepotrivirea asta duce la niște probleme foarte mari de mușcătură pe care apoi de sigur vom petrece foarte mulți ani cu medicul ortodont să corectăm, să redeschidem maxilarul și să ajungem cu dinții în poziția lor corectă și chiar cu osul în poziția lui corectă, dar e un tratament E extrem de complicat, uneori chiar trebuie să ajungem la chirurgie ortognată, pentru că nu mai putem să o facem asta doar mutând dinții, ci trebuie efectiv să intri chirurgical și să muți oasele cu totul. Ok, mai.

Am câteva întrebări înainte să închidem un pic mai scurte, dar vreau să aflu părerea ta despre asta. Apa de gură. E ok? O recomanzi? Ne face rău? Ne distruge microbiomul? Ne influențează într-un fel negativ? Sau e ok să o folosim? La ce să fim atenți când alegem.

Apa de gură? Da, asta e interesant. Chiar m-am uitat pe o meta-analiză, adică un studiu care a luat toate studiile care au apărut în ultimii aproape 100 de ani. Vorbim de 650 de studii publicate și în care puse toate suprapuse să vedem care e de fapt realitatea. Și realitatea este că va exista întotdeauna un procent mic de oameni care o să aibă o reacție ciudată. Adică, ce înseamnă reacție ciudată? Folosesc o apă de gură și nu parcă alimentele nu mai au același gust. Adică este o perturbare a gustului. Sau mă ustură limba sau mă ustură gingia de la apa de gură. Sau o să mi-apară la un moment dat, s-ar putea să mi-apară afte când folosesc apa de gură. Dar asta este un procent extrem, extrem de mic din populație. Și culmea este că sunt două, desigur, două strategii acum. Este apa de gură care e produsă chimic și este și apa de gură care vine din zona asta de viață mai bună, bio, herbal, etc. Nu e nicio diferență. Deci studiile au arătat că nu este nicio diferență. Culmea, dacă vorbim de apa de gură care are și uleiuri esențiale, aia dă reacții mult mai puternice decât o apă de gură care pur și simplu vine din comerț. La ce ajută apa asta de gură? Eu aș clasifica-o altfel. Aș clasifica-o pe cea care o dăm noi ca indicație medicală, ca medici. Și noi ce apă de gură recomandăm. De exemplu, dacă ai o infecție nasoală, nu ai te-a încurățat, dar vreau să te ajut să te bați și tu cu bacteriile mai bine, o să-ți dăm pentru un timp de două săptămâni o apă de gură clară care are clorexidină. Clorexidina are această acțiune antimicrobiană și în plus are un mare avantaj că luptă cu formarea unei plăci noi bacteriene, adică îmi ține gura mult mai curată, ținând la depărtare mizeria de pe dinți. Și asta te va ajuta să te vindești mai repede. Dacă ai trebuit să folosești o lună, două luni de zile apă cu cloroxidină, ce-ți observi este că ți se colorează dinții. Deci ăsta este efectul advers și s-ar putea că dacă chiar insiști, să ai niște perturbări de gust. Deci asta e fix reacția pe care.

O obținem. Dar legat de microbiomi, e posibil să-ți distrugă microbiomul care Vestea cea bună este.

Că Slavă Domnului îngură, el se reîmprospătează în fiecare noapte. Deci noapte de noapte microbiomul nostru își vede de treabă. Deci numai de asta e diferența între a lua antibiotic, care dacă îl luăm după prescripție, adică la fiecare 12 ore, antibioticul ăla va curăța foarte bine în intestinul nostru, și bacteriile bune și de asta trebuie să iau și probiotice. În schimb, când vorbim de acțiune antimicrobiană la nivelul ăsta al oral, niciodată apaia de gură nu va intra chiar peste tot. Deci întotdeauna o să fie, noi ce facem este, o dăm atunci când e treaba scăpată de sub control, vorbim de cele care chiar au acțiune antimicrobiană. Dar.

O recomandi că e higienă zilnică, adică pe lângă, să zic ață dentară sau duș, bucal, spălat pe dinți, Recomand și o apă de gură sau nu e necesară? Fără alcool. Apă de gură fără alcool?

Apă de gură fără alcool, care să aibă flori. Deci asta este foarte important. Deci asta deoparte de apa de gură care promite... Dacă vreau apă de gură recomandată de medic, mai bine merg la medic, îmi face evaluare și îmi recomandă el exact ce apă de gură. Dar slavă Dumnezeu că sunt companii care fabrică și apă de gură de toată ziua. Și cum îmi dau seama că e apă de gură toată ziua? Îmi pun în păhărelo la recumandare, clătesc și pot să o țin fără probleme din prima 30 secunde un minut. Deci nu simt că mi-a... Exact, deci dacă simt că mă ustură de mor, aia, în primul rând, trebuie să fiu un pic maniac să reușesc să o folosesc zi de zi toată viața. Eu ce am folosit până acum, fix.

Așa, adică de abia puteam să mă clătesc 5-6 secunde și o aruncăm. Corpul.

Nostru e un pic inteligent, adică ne păzește dacă ne reconectăm puțin cu el să înțelegem dacă mă ustură de la prima folosire și nu s-a îmbunătățit senzația după o săptămână, mai bine o schimb. Deci caut ceva mai light și slavă lui că avem oricând opțiunea să o diluăm. Deci ce aș folosi și ce aș recomanda zi de zi este fix apa aia de gură pe care o tolerez fără să îmi provoace niște senzații din.

Mestea ciudat. Și ai zis fără alcool, dar zi-mi te rog, legat de alcool, ne influențează în vreun fel alcoolul sănătatea orală? Din.

Păcate poate să ducă la apariția cancerului oral. Deci și aici am avut iarăși mânturi la acei 100 de mii de români, am văzut ocazia să văd oameni cu cancer oral instalat. De obicei este fumat plus alcool cu multe grade și nu neapărat din apa de gură. Deci efectiv care avea un consum de.

Alcool constant. Asta e un caz extrem, dar mă gândesc la sănătatea noastră generală în contextul în care mai bei de când în când, nu știu, 50 de whisky. Îți.

Face rău? Știi cum e? S-au făcut studii care au zis că orice cantitate de alcool îți face rău. Deci nici nu mai contează sub ce formă e. Dar când vorbim de iarăși de clătit cu apă de gură cu alcool, acolo timpul de expunere e mai mare decât dacă doar l-am băut. Asta mă înțeleg.

Dar întrebarea se referă la consumul de alcool în general. Și uite, îți mai dau un exemplu. Când eram în liceu, erau oameni care ziceau, băi, nu uite, dacă ai răcit, de exemplu, bea niște alcool, că dacă iei două de țuică, îți umoră bacteriile.

Dar, știi cum e, s-ar putea să ai un efect accidental, adică să ocolească un pic problema. Cu siguranță toți, dacă bem ceva, ne simțim un pic mai bine, indiferent care ne e starea și de asta e și atât de popular consumul de alcool în continuare. Dar în același timp, noi știm bine cât de, apropo de inflamație, pentru că ai un răspuns inflamator de la consumul de alcool și asta duce apoi la o cascadă de cu totul și cu totul alte probleme. Deci dacă putem să le evităm, putem să le evităm fără nicio problemă. Este desigur acum când vorbim de vin, pentru că iarăși e interesant apropo de consumul de vin. Sunt foarte multe studii cu niște regiuni din lumea asta în care lumea consumă vin și are un trai mult mai sănătos, dar mai degrabă acolo ar fi alta legătura. a faptului că de obicei vinul îl consum cu prietenii, adică ai o viață socială bună și mă întorc la studiul Harvard care deja are 80 de ani când e vorba despre calitatea vieții și oamenii care trăiesc mai mult și o viață mai împlinită își păstrează legăturile sociale de calitate mai mult timp și de aici poate consumul de alcool ar ajuta, adică te vezi cu prietenii Bei un păhărel, te simți mai bine, îți crește starea de spirit, automat corpul tău zice, hai să producem ce-i trebuie, o să ia pentru că, uite, are o viață bună. Și ăsta este mecanismul în care consumul de vin a stimulat durata de viață pentru acele regiuni. Dar prin mecanism, nu prin că ai băut vințul. Nu direct. Deci dacă îl bei acasă, nu te ajută cu nimic, îți face numai rău.

Mai am o întrebare legată de aceste remedii sau igiena pe care o practicau bănicii noștri. Bicarbonatul de sodiu. Sarea grunjoasă. Sau un.

Amestec din cele două. Sau.

Poți să mai adauci peste ele apă oxigenată. Și face o apă de gură pe care o folosești acasă. Preparată acasă. Niciodată.

N-Am recomandat pacienților apoxigenată, indiferent care este situația acolo. Deci, pe vremuri, hai să zicem că era o soluție când n-aveam niște soluții năste antiseptice mai moderne și poate făceam și noi tratamente cu această apoxigenată. Deci asta, exclus, exclus, nu vrem să o avem în gura noastră, pe nici o mucoasă de a noastră, nu doar în gură, dar mai ales cavitate oral-mucoasă este destul de sensibile Când vine vorba de bicarbonat și de sarea grunjoasă, trebuie să cred că toți avem pe acasă din inox ceva. în care poate măcar o dată când eram mici am greșit și am curățat cu tix acel obiect frumos, lucios din inox. Și ce am observat este că l-am mătuit, l-am zgâriat. Dacă ne imaginăm, smalțul nostru este ca un fel de suprafață aia lucioasă din inox. Dacă insist cu orice care este foarte abraziv, cu siguranță o să mătuiesc smalțul, adică o să-mi iau din luciul natural al smalțului. Vestea bună e că putem să-ți dăm un poliș, să-l corectăm în cabinet, avem niște soluții, avem niște cupe speciale de refinisat suprafața smalțului, dar nu vrem să ne luăm, pentru că, trebuie să mă întorc un pic, smalț nu mai putem să luăm de nicăieri. Deci smalţul este cu adevărat cea mai preţioasă substanţă de pe planeta Pământ, că nu mai ai de unde să cumperi să pui înapoi acolo. Deci de aceea a stat deoparte de la obiceiuri care o să mă ajute să rămân fără smalţ, chiar dacă la nivel microscop. Dar de ce să-mi fac rău? Este abraziv. Totuşi ajută în un fel.

La curăţarea.

Dinţilor? La fel ca TIX-ul. La fel ca TIX-ul, deci cu siguranță curăță, dar curăță până ia și suprafața pe care o vrei curată, curăță cu tot cu suprafață. Deci asta e aia în care ne dorim. Ce folosim să ne curățăm pe dinții e să îmi lase smaltul, să îmi îndepărteze doar mizeria. Ce mai trebuie să rețin? Oricâte leacuri băbești sau New Age bio chestii le-aș folosi pentru dinții mei, tot nu pot să renec stomatologul. Deci dacă mi se promite spalte-te cu asta și nu te mai duci la stomatolog, nu. Este foarte simplu nu. Mă turc un pic la cum curățăm noi dinții. Deci, cu siguranță, tu, la un moment dat, o să rămâi în urmă cu felul în care te speli tu pe dinți. Oricât de bine m-a spălat pe dinți, dacă eu fac tartru, voi face tartru, indiferent cât de bine m-a spălat pe dinți. Și atunci, eu, ca stomatolog, pot să-ți îndepărtez tartru într-un mediu foarte controlat, folosesc acea ansă cu ultraseunete care are metalul special gândit, cât să se tocească ansa, nu smalțul tău. Și îndepărtez strict mizeria. Pentru că aici e o problemă. Orice îi pune într-o pastă de dins făcută acasă, într-o pastă, orice îi face tu acolo, nu poți să îndepărtezi doar mizeria fără să îndepărtezi și suprafața murdară.

Cu totul. Ok, am înțeles. Deci e mai bine să folosim produse făcute special pentru asta? Produse făcute pentru.

Că există un mare studiu în care ei se uită la fiecare particulă pe care o au în pasta aia de dinți și măsoară abrazivitatea. Deci sunt niște paste de dinți care sunt recomandate pentru boala parodontală, unde ele sunt destul de abrazive. Deci nu aș folosi, mă întorc un pic la ce recomandă stomatologul. Deci stomatologul poate să-ți recomande o pastă mai agresivă, poate pentru că ești într-o perioadă, Dar aia nu e o pasta de toată ziua. La fel pasta de dinți care are un gust urât, nasol. Aia iarăși nu mă chinui mai mult de două săptămâni cu ea. Deci jonglez, folosesc aia nasoală două săptămâni, după aia poate o lună de zile folosesc o pasta care are un gust plăcut și care nu-mi lasă gura pungă după ce o folosesc. din aceeași dorință de a nu exagera cu un tratament care poate este extraordinar, dar în perioade scurte. Pentru că mă întorc un pic la fel și cu studiile cu apa de gură. S-au făcut foarte puține studii pe o perioadă lungă de timp. De obicei se studiază două săptămâni, poate patru săptămâni, șase săptămâni cel mai lung studiu. Dar nimeni nu măsoară cu adevărat ce se întâmplă în cinci ani, în zece ani, în douăzeci de ani. De ce și concluzia mea este că orice lucru bun Dacă îl fac prea des, poate să-mi facă rău. Deci când vine vorba de sănătatea dinților, de aceea trebuie să mă verific tot timpul. Pentru că mă pune poate stomatologul pe unde îmi zice, mă, du-te pe acolo. Tu nu poți să nu te mai înturci la el ca să vadă, mă, chiar ai luat-o pe acolo sau te-ai dus în stânga. Pentru că ăsta este rolul nostru. Din nou, tu ești erou, noi suntem mentorul tău și te ajutăm să te.

Păzești de rele. Super!

În condiții normale, periuța de dinți, dacă dau și pe obraj cu ea și pe limbă, ar trebui să fie absolut suficient. În schimb, sunt oameni care au o anatomie un pic diversă a limbii și atunci ei trebuie să folosească un dispozitiv special, un scraper de limbă și slavă Dumne există în orice farmacie dispozitivul ăsta, deci nu e ceva care ar trebui să fie foarte complicat, dar la fel mă întorc. Dacă observ că după ce folosesc scraperul de limbă începe să mă usture limba când fac orice, înseamnă că am insistat.

Prea mult. Curățăm zilnic limba? Asta este iarăși o.

Discuție. Cu periuța, în fiecare periaș, mai ales de seara, să dau și pe obraj, să dau și pe limbă, este suficient. Dar a utiliza scraperul zilnic, răspunsul corect este, depinde. Și asta depinde odată Pot să fac.

Eu. Scriperul ăsta e un aparat special, nu?

Este un dispozitiv din plastic, care are ca un fel de mânuț așa, cu care e foarte ușor să îndepărtești celule moarte de pe limba, de pe suprafața.

Limbii. Cu mânghiile mai bine nu, pentru că.

Rămâne misterios. Mânghiile sunt roce. Oricât de bine m-as spăla pe mâini, niciodată nu o să fiu foarte curat și o să fie niște zone unde intru prea tare, niște zone pe care nu le curesc deloc și din moment ce avem instrumente, pentru că asta, până la urmă, asta ne diferențează de maimuțe, e că avem acest deget opozabil și că putem folosi instrumente, deci de aceea Folosim un instrument din farmacie, dar și pe acela. Ideal este la indicația medicului și în acela știm, chiar și la indicația medicului, dacă după ce l-am folosit o săptămână, două zilnic, văd că limba mea începe să usture, e bine să-i dau o pauză. Adică poate fac asta o dată, la două zile, o dată, la trei zile, poate o dată pe săptămână. Deci nu e important niciodată să merg într-o extremă. Adică trebuie să am întotdeauna această liniște, adică o iau ușor și văd ce.

Se întâmplă. Cool, bun. Păi, ar mai fi vreun mesaj de transmis? Mai e ceva de zis? Multe, dar.

Ne mai trebuiesc vreo 5 ore, cel puțin, să le transmitem. Atunci.

Mulțumesc pentru acest mesaj și sper că după astfel de podcasturi, și o să mai insistăm cu ele, oamenii să rămână cu această idee și să înțeleagă cât de important Cât de importantă este higiena orală și sănătatea orală. Adică, aș pune pe același pedestal pe care punem și sănătatea somnului, nutriția, mersul la sală, mersul la control obișnuit, la medic. Sănătatea orală este în aceeași zonă. E o zonă care trebuie acoperită, trebuie avut grijă și trebuie înțelesă. Asta ar fi mesajul, cred că, acestui podcast. că ideea că n-am nici o problemă cu dinții e profund greșită. O să avem, cu toți avem probleme cu dinții și trebuie să mergem la revizie cu ei constant. E vorba doar.

Despre timp, dar totuși vestea cea bună este că de ceva ani, de peste un deceniu se rezolvă.

Foarte ușor. Bun. Deci oameni buni, nu neglijați. Problemele cu dinții, dacă ești unul din acele persoane care zice, ok, n-am nicio problemă cu dinții, probabil că acum ai aflat că nu există așa ceva, așa că da, sună stomatologul, programează-ți oriunde ar fi, programează-ți o ședință și du-te odată la șase luni ca el să știi, dincolo de acel detatraș de care am vorbit, el poate vedea, poate să-ți dea un prognostic și poate să-ți urmărească evoluția și poate să prevină o intervenție poate grea și costițitoare din viitor, s-o prevină cu lucruri simple pe care poți să le faci acum. Mulțumesc foarte mult că ne-ați urmărit până acum și, Dr. Ionuț Leacu, mulțumesc pentru toată ceea ce informație.