În neurofeedback-ului, problema este că pentru multe dintre promisiunile făcute nu există studii

cum se ajunge la concluzia că o intervenție funcționează. Te rog. Și asta se aplică și medicamentelor, se aplică și intervențiilor psihologice, prin extensie se aplică și intervențiilor experimentale, să zicem cum e neurofeedback-ul. Faci ceea ce se cheamă studiu clinic randomizat pentru că-i pe oameni. Să zicem că te interesează să vezi dacă o intervenție funcționează la pacienți cu ADHD, deci vei recruta pacienți care au fost diagnosticați cu această boală psihică și e randomizat pentru că unul din primele lucruri pe care va trebui să le faci va fi să-i distribui aleator randomizat în cele două grupuri. În grupul în care se face intervenția reală, pe ceilalți îi vei distribui în grupul de control. În grupul de control, la modul ideal, trebuie să se facă ceva asemănător, dar fără ingredientul activ care stă la bază efectului terapeutic. Deci, ce se face în neurofeedback în ADHD e că se dă feedback nu pe baza EEG-ului din momentul respectiv, ci pe baza unui EEG preînregistrat. E un feedback fals. Și vrei să vezi că condiția în care tu dai feedback pacientului pe baza activității pe care o registrezi în momentul ăla, vrei să vezi că asta îl duce la rezultate mai bune.