Laptele - bun sau rău? Despre mucus, intoleranță, consumul de lapte la maturitate.

Salut omule, eu sunt dr. Mihail și astăzi vorbim despre lapte. Laptele e un subiect controversat, pentru că mereu o să întâlnim oameni care o să zică că laptele este sănătos, că întărește oasele, că e plin de nutrienți și că este bun din punct de vedere nutritiv și o să întâlnim oameni care o să ne spună că laptele provoacă inflamație în corp, că nu este sănătos, că ne crește riscul apariției anumitor cancere în corp și că laptele provoacă această secreție exagerată de mucus. Pe lângă asta o să întâlnim oameni care o să ne zică că e complet denatural să bem lapte pentru că suntem singurele mamifere care în viața de adult consumă laptele. Nici leul nu consumă lapte, nici pisicile nu consumă lapte, nici girafa nu consumă lapte din momentul în care au ajuns adulți. O să abordăm fiecare din aceste subiecte, iar eu îmi doresc ca acest material să rămână un material de referință pentru tine în ceea ce înseamnă laptele, pentru că o să vorbim bazat pe studii științifice și pe un raționament științific. Pe lângă asta o să înțelegem și mecanismele fiziologice prin care laptele poate acționa pozitiv sau negativ în corpul nostru și în final tu o să decizi dacă laptele este bun pentru tine sau nu, pe baza acestor informații pragmatice, concrete, științifice. So, materialul de astăzi o să fie un pic mai lung, așa că poți să te duci în descrierea materialului exact la capitolul care te interesează, dar astăzi o să vorbim despre faptul că suntem singurele mamifere care mănâncă lapte, care consumă lapte, o să vorbim despre secreția de mucus în exces, o să vorbim despre proprietățile nutritive ale laptelui, o să vorbim despre lactoză și e important să înțelegem ce este lactoza și cum se metabolizează ca să ajungem la intoleranță la lactoză și tipurile de intoleranță la lactoză. O să venim despre efectele adverse ale laptelui care există și o să vă arăt studii științifice pe care le găsiți în descrierea acestui material, meta-analize, practic niște meta-analize mari, care în sumat au analizat sute de mii de oameni pe parcursul a zecii de ani și au scos în evidență rezultate robuste, corecte în ceea ce privește efectele laptelui asupra corpului uman. Hai să începem cu primul subiect și vorbim despre faptul că suntem singurele animale care mâncăm lapte. sau singurile mamifere, nu e așa pentru că mamiferele produc lapte, suntem singurile mamifere care în viața de adult continuă să mănânce lapte. În același fel aș putea să spun că suntem singurile mamifere care își construiesc case. Suntem singurile mamifere care avem telefon mobil. Suntem singurele mamifere care comunică în modul acesta ciudat, nu-i așa? Complet denatural și se uită la YouTube. Dar e un mod aparent denatural de a transmite informația, pentru că o girafă nu se uită la YouTube. O girafă se va întâlni cu cealaltă girafă față în față și își vor comunica informațiile. Ori noi avem YouTube, avem internet. Noi suntem singurele mamifere care își gătesc mâncarea, care își fac o friptură, de exemplu. Suntem singurele mamifere care congelează mâncarea sau o lasă în frigider pentru a o prezerva pentru mai mult timp. În principiu ați înțeles ideea. Suntem singurele mamifere care facem 99,9% din lucrurile pe care alte mamifere nu le fac pentru că inteligența noastră ne ajută să evoluăm în acest fel. Astfel, din punct de vedere istoric, în urmă cu 11.000 de ani, noi ne-am dat seama că putem să domesticim animale și să ne folosim de ele pentru a produce ouă, pentru a produce lapte, produse din lactate, brânză, cașcaval și produse, în general, de provenință animală. Și ăsta a fost, din punct de vedere istoric, un avantaj. S-a dovedit că triburile sau satele sau așezările umane care aveau animale sau care au învățat să domesticească animale și să se folosească de produse de origine animală au avut un net avantaj față de alte, să zic, popoare sau așezări de oameni care nu le-au avut. S-au dezvoltat mai repede, au fost mai puternici, au fost mai rezistenți la tot felul de probleme pe care le-au avut și astfel au reușit să domine lumea inclusiv prin acces la alimente cum este laptele. Deci, faptul că suntem singurele animale care mănâncă lapte nu cred că este un lucru nenatural pentru că nu cred că ne putem compara cu nici o altă specie de animale și cu nici un alt mamifer ca și inteligență și puterea de a folosi aceste instrumente în avantajul nostru. Acum că am stabilit că este absolut natural să mâncăm lapte, la fel de natural cum este să ne uităm pe YouTube, de exemplu, hai să vorbim despre secreția de mucus. Pentru că, de fapt, am căutat. Și nu există dovezi că laptele poate cauza această secreție excesivă de mucus. Există de fapt dovezi care arată că laptele poate ajuta la reducerea secreției de mucus pentru că laptele este bogat în acești grași omega 3, de care noi ducem foarte mare lipsă, care sunt anti-inflamatori. Acum, noi de exemplu mâncăm foarte mult ulei din tot felul de semințe, ulei de floare a soarelui de exemplu, care este bogat în acești grași omega-6. Și noi trebuie să avem un raport apropiat între omega-3 și omega-6, care este foarte dezechilibrat în zilele astea, pentru că mâncăm într-adevăr foarte mult ulei de floare a soarelui și îl folosim în foarte multe produse procesate. Asta duce la acest dezechilibru între omega 3 și omega 6, care într-adevăr este pro-inflamator în acest dezechilibru și care ne face rău. Laptele contrabalancează acest dezechilibru, aducând mai mult omega 3. De fapt, anecdotic știm că bunica, când răceam, ne-a dădat lapte cald și cu un pic de miere și cu un pic de unt poate. Și ne aducem aminte că atunci când consumam acest lapte cald, din contra, inflamația din gât cauzată de acea viroză, acea răceală, era redusă, o simțeam mai puțin, nu ne mai durea atât de tare. Astfel, din nou, nu există studii care să spună că laptele este concret anti-inflamator, dar vă pot spune din propria mea experiență și probabil că și voi aveți astfel de experiențe, când laptele reducea considerabil congestia aceasta faringiană și simptomele răcelilor și ele sunt descrise într-adevăr anecdotic, nu sunt studii mari, dar anecdotic, sunt descrise aceste efecte din contra anti-inflamatorii. Acum, dacă tot vorbim despre studii cele mai interesante, mi se par cele scrise de profesorul Pinoc, o să le găsiți jos în descriere, care a făcut două studii. În primul rând, a făcut un studiu în care a selectat oameni și i-a chestionat înainte de studiu și i-a întrebat dacă ei cred că laptele provoacă o secreție exagerată de mucus. După care le-a dat să bea lapte și i-a întrebat dacă au avut o secreție exagerată de mucus și i-a și controlat. La control nu au avut o secreție exagerată de mucus, în schimb cei care credeau în acest mit, îl putem denumi categoric un mit, cei care credeau în acest mit au raportat, au spus că li se pare că au o secreție exagerată de mucus după ce au consumat laptea. De fapt, ceea ce a presupus el în acest studiu este că această senzație e datorată texturii laptelui care lasă ca un înveliș pe mâncoasele noastre, dar care în niciun caz nu provoacă această secreție exagerată de mucus. Al doilea studiu făcut de același profesor este și mai interesant pentru că a luat două grupe de oameni și e un studiu dublu orb. în care le-a dat să bea fie lapte de vacă, fie lapte de soia și cele două băuturi au fost procesate în așa fel încât să aibă același gust, același miros, aceeași consistență. Iar cei care credeau că beau lapte de vacă, cu toate că au băut lapte de soia și cei care în special credeau în acest mit, au raportat din nou simptome de secreție exagerată de mucus, cu toate că la analiză această secreție nu a fost văzută și nu a fost demonstrată. Deci asta ne demonstrează că simplul fapt că noi credem într-un mit și credem că un aliment ne face rău din cauza diferitor tentative de a demoniza anumite alimente, noi ne inducem singur un efect nocebo care este opusul efectului placebo și practic noi nu secretăm mai mult mucus din această cauză ci credem că acel aliment ne face rău și credem că simțim un mucus care nu există. Ca și concluzie nu există nici o dovadă științifică care să ne indice că acest consum de lapte are orice efect asupra secreției de mucus, există însă date care ne spun că acest lucru se poate întâmpla la pacienții asthmatici. pacienții asthmatici din mecanisme pro-inflamatorii care apar la nivelul bronchilor lor, pot într-adevăr să aibă un exces al secreției de mucus pe care îl au deja din cauza bolii. Acest lucru, într-adevăr, s-ar aporta. Dar la populația generală, la populația sănătoasă, la oameni non-asthmatici nu există nicio dovadă și nicio observație de secreție exagerată sau orice fel de secreție accelerată de mucus față de cei care nu consumă lapte. Acum hai să vorbim despre lapte din punct de vedere nutritiv. După cum vedem în acest tabel, laptele ne aduce foarte multe beneficii. Dacă stăm și ne gândim, un singur pahar este o băutură care aduce procentaje mari din dozele zilnice recomandate din anumite vitamine și minerale. Vorbim de aproape o treime din doza zilnică recomandată de calciu, 3% folat, 7% magneziu, 24% fosfor, 10% potasiu, vitamina A, vitamina B12, 12 și 18%, zinc 11%, un singur pahar de lapte și până la 16% din doza zilnică recomandată de proteine. Pe lângă asta, laptele conține și fier, seleniu, vitamina B6, vitamina E, vitamina K, niacin, tiamin, riboflavin. Deci este în final o băutură cu o încărcătură nutritivă foarte mare. Acum întrebarea e dacă într-adevăr ai nevoie de această băutură și răspunsul depinde în funcție de cine întreabă. Dacă poți să ai o dietă super echilibrată în care să mănânci de toate și fructe și legume și carne și pește, nuci, semințe, ciuperci, atunci e probabil să-ți obții toate aceste micronutrienți din alimentația ta echilibrată. Dacă însă nu poți să ai o alimentație atât de echilibrată, atunci este probabil ca laptele să fie chiar un aliment esențial pentru tine care să-ți aducă și calciu, și magneziu, și potasiu, și zinc, și proteine. Și mergem mai departe și vedem aici următorul tabel și vedem concentrația de macronutrienți din lapte. Când vorbim de micronutrienți, vorbim despre vitamine și minerale. Când vorbim de macronutrienți, vorbim despre proteine, grăsim și carbohidrați și vedem că 100 grame de lapte au 3,5% proteine, 3,9% grăsim și 5% carbohidrați, adică zaharul. Ceea ce din nou este un procentaj foarte echilibrat, foarte echilibrat de procentajul să zic recomandat de macronutrienți pe care noi trebuie să-l consumăm într-o zi și vă aduc aminte o mare parte din grăsimile pe care le găsim în lapte. Sunt grăsimi sănătoase. Nu văd niciun motiv pentru care cineva și-ar mai cumpăra în ziua de astăzi lapte fără grăsime. Laptele fără grăsime nu te ajută să slăbești, el într-adevăr este mai puțin caloric, dar grăsimile alea sunt fix alea care împiedică carbohidrații să se digere și să se absoarbă rapid, ceea ce îți poate da, după cum știți, dacă urmăriți acest canal, un spike de glicemie, urmat de un spike de insulină, o hipoglicemie și senzație de foame foarte rapid după ce ați mâncat. Deci nu vă recomand sub nicio formă să consumați lapte fără grăsime sau low fat, ci să luați acel lapte, de regulă, pachetul roșu de lapte care are grăsime, multe grăsim sănătoase, omega 3, cum am vorbit mai devreme. Mergem mai departe și vorbim despre lactoza pentru că în final cred că la asta se rezumă toată această polemică și toată această discuție în care unii oameni consideră că laptele nu este sănătos și e posibil să fie adevărat pentru ei. Lactoza este practic un dizaharid format din două zaharuri, glucoză și galactoză și ele sunt unite. Și în forma asta unită corpul nostru nu știe să le absorbă. Ele au nevoie de o enzimă care vine și taie această lactoză și enzima pentru lactoză se cheamă lactază. Lactază asta este o farfecă care vine și taie legătura între glucoză și galactoză, le desparte și cele două se absorb în tractul intestinal, în intestine. Ulterior galactoza este transformată în ficat, în glucoză și asta ne dă energie. Acum asta o să ne facă să înțelegem ce este intoleranța la lactoză. Intoleranța la lactoză nu înseamnă alergie la lactoză, ci este pur și simplu incapacitatea corpului nostru de a digera o cantitate anumită de lactoză. și aici există mai multe tipuri de intoleranță la care o să ajungem în curând, dar în principiu ceea ce se întâmplă, pentru că, cum am zis la început, am inventat acest lucru, am reușit să adăpostim animale și să domesticim animale în urmă cu 11.000 de ani, asta înseamnă că pe parcursul întregii noastre evoluții ca specie, ca Homo sapiens, Această genă care codifică secreția de lactază, secreția acestei enzime care digeră carbohidratul din lapte, această genă n-a fost importantă pentru supraviețuirea noastră. În mare, acum 100 de mii de ani, dacă în viața de adult nu mai putai să digeri lactoză, nu era un criteriu de supraviețuire pentru tine pentru că nu aveai acces la lapte. Acum înscă avem acces la lapte, dar din punct de vedere genetic, O mare parte dintre noi avem o oarecare intoleranță la lactoză și anume statistic între 65 și 70% din populația lumii are o oarecare intoleranță la lactoză și trebuie să înțelegem ce înseamnă această oarecare intoleranță la lactoză. Asta înseamnă că corpul nostru nu mai e în stare să producă atâta lactază, adică enzimă care digeră lactoza, cât să digere de exemplu un litru de lapte. Ce se întâmplă când ești intolerant la lactoză? Asta înseamnă că dacă tu bei o cantitate de lapte mai mare decât poți să digeri, o parte din acea lactoză, din acel zahăr, din lapte, nu este digerat de propriile tale enzime, pentru că nu mai e lactază și va rămâne în tractul intestinal. Asta înseamnă că el o să fie pus la dispoziția bacteriilor din tractul intestinal pentru digestie. Deci tu nu mai digeri la cea lactoza, ci bacteriile din tractul tău intestinal le digeră și asta poate să ducă la balonare, la crampe, la tot felul de indigestii, chiar și la diaree, la deshidratare în cazuri severe. Întrebarea însă este cât de intolerant ești la lactoza și pentru asta există un test. În principiu, Sunt două teste pe care le putem face. Există testare genetică care îți găsește anumite gene care indică faptul că ai putea fi intolerant la lactoză și există testul hidrogenului sau testul de hidrogen. Asta înseamnă că tu mergi la doctor, te programezi la această testare, ea este un pic mai de durată, adică durează câteva ore față de testarea genetică care durează doar cât se recoltează sânge. Și practic tu te duci la doctor, înainte de asta doctorul îți dă indicații clare, spune dacă trebuie să mănânci înainte de asta, nu trebuie să mănânci de regulă, nu trebuie să mănânci înainte de acest test, să-ți duci pe stomacul gol și el o să-ți dea să bei, o să-ți dea un praf care este lactoză pură pe care îl dizolvă în apă sau într-o sticlă de apă, într-un pahar de apă și tu bei practic acea lactoză în cantitate mare, după care Te întorci la acel medic la 30 de minute, o oră, trei ore și sufli într-un aparat. Iar aparatul acela indică concentrația de hidrogen pe care tu o expectorezi. În ideea în care dacă tu ai oarecare intoleranță la lactoză, acea lactoză o să fie digerată de propriile tale bacterii în urma cărei digestii va rezulta acest hidrogen pe care aparatul o să-l simtă. Și aici contează valoarea, pentru că medicul cu experiența lui clinică o să-ți poată spune valoarea a ceea ce indică în privința intoleranței tale. O să-ți poată spune dacă ești sever intolerant la lactoză, dacă ai intoleranță medie sau ai intoleranță ușoară. De regulă, oamenii care au intoleranță la lactoză pot consuma până la 150 ml de lapte. Și asta mi se pare o informație foarte importantă, pentru că poate nu consumi lapte în fiecare zi, dar îți place să beai acel cafe la Teso, vrei să beai un cappuccino. Și asta înseamnă că chiar și cu intoleranța la lactoză, tu poți să bei un cappuccino fără să ai probleme. Poate poți să bei și al doilea cappuccino în două ore. Dar poate dacă bei patru cappuccino unul după altul, atunci o să ai anumite manifestări clinice, cum ar fi balonare, crampe intestinale sau diaree. Deci, ca să recapitolăm, intoleranța la lactoză presupune incapacitatea corpului tău de a digera o anumită cantitate de lactoză din lapte, lapte per se. E foarte important să simți dacă aceste simptome apar, dacă nu-ți faci acest test, să simți dacă aceste simptome apar la un pahar de lapte sau la două pahare de lapte sau la trei pahare de lapte și atunci când simptomele apar să-ți dai seama că ți-ai depășit doza zilnică de lapte pe care corpul tău e capabil să o digere și totuși dacă ai aceste simptome des, e bine să-ți faci acest test să vezi cât de intolerant ești la lactoze și asta să indice practic dacă poți să bei lapte sau ce cantitate de lapte poți să bei. Există mai multe tipuri de intoleranță la lactoză, noi ne dominim doar 3. Există intoleranță primară la lactoză, este cea mai comună și este fix ce am descris eu mai devreme, faptul că al nostrui corp nu mai produce această lactază în cantitatea în care avem nevoie ca să digerăm un litru de lapte, iar această incapacitate de a produce lactază este variabilă de la individ la individ dacă ai intoleranță la lactoză. Și există o intoleranță secundară la lactoză care apare în urma unei boli inflamatorii intestinale. De exemplu dacă ai o boală Crohn sau dacă ai orice altă boală să zic acută, inflamatorie, atunci celulele din mucoasa ta intestinală care produc această lactază nu mai funcționează pentru o perioadă și nu produc această lactază care are rolul de a digera lactoza. Deci dacă te-ai stica la stomac sau dacă ai o boală inflamatorie intestinală de care știi, e posibil că atunci să capiți și o intoleranță secundară la lactoză care se remite în momentul în care tu îți controlezi boala primară. Și există intoleranță congenitală la lactoză, este rară, se întâlnește în cazul bebelușilor și este foarte periculoasă, cu precădere atunci când nu este observată, când părinții nu-și dau seama că au de-a face cu o intoleranță congenitală la lactoză, copilul acela nu are deloc lactază, nu are deloc enzima care digeră acest carbohidrat din lapte, indiferent dacă este vorba de lapte praf sau dacă laptele provine de la mamă, dacă mama lăptează și dacă nu observăm acest lucru la timp, el poate fi chiar fatal pentru bebeluși pentru că poate să ducă la o diaree acută, la deshidratare și chiar și la deces. Ok, acum hai să mergem mai departe și să vorbim despre efectele adverse ale laptelui. Ce mai studiat și dovedit efect advers este exacerbarea acneiei. Atenție, acneia nu apare de la lapte per se, ci la adolescenți care sunt predispuși la acne sau care au acne s-a dovedit că acest consum de lapte, în special low fat, cu puțină grăsime, exacerbează în anumite studii acneia de la 24% până la 30%, practic simptomele și gravitatea acneiei de pe față. E foarte important de înțeles din nou că laptele nu duce la acneie, dar conține anumite, să zic, conține anumiți produși care pot exacerba această inflamație de pe față, Și presupunerea în aceste studii este că, e vorba despre proteinele din lapte, caseina și proteinele din zări de lapte, sunt cele care e posibil să fie cumva modulatoare, inflamatoare în această direcție a acnei. Deci, există efecte adverse, exacerbare a acnei la adolescenți care au acne. Dacă ești adolescent și ai acne, ai putea să nu mai mănânci lactate o perioadă. și să încerci din nou să mănânci lactate atunci când îți dispare acneia. Există, din nou, voci care spun că există hormoni în lapte. Într-adevăr, există foarte mici urme de hormoni. Dar dacă vreți să facem o comparație, ca să obții nivelul de hormoni pe care îl găsești într-o pilulă de hormoni, fie ea o, nu știu, o pastilă contraceptivă sau fie o substituție hormonală pentru tiroidă sau un anti-inflamator steroidian, Ca să atingi concentrația de hormoni dintr-o pastilă, trebuie să bei undeva la 5.000 de litri de lapte. Și chiar dacă ai putea să bei 5.000 de litri de lapte, cea mai mare parte din acei hormoni o să fie digerați în stomacul tău. Ăsta este motivul pentru care pilulele de regulare au un înveliș deasupra. Pilulele acele albastre au un inveliș care este gastro-rezistent. Acela rezistă în stomac și este digerat de enzime speciale din intestin. El trece prin stomac tocmai ca să nu fie distrus medicamentul în stomac. Deci chiar dacă există cele mai mici urme de hormoni în lapte, acele urme de hormoni sunt mult prea puține ca să aibă orice efect și oricum sunt distruse de aciditatea gastrică. Acum, dacă vreți să numim cel mai nasol efect advers al laptelui, ea acesta este poloarea. Pentru că în principiu laptele este obținut în ferme unde animalele sunt maltratate, sunt chinuite, sunt practic cuplate la niște aparate care sug laptele respectiv din ele și pentru care ele nu mai produc lapte sunt duse la abator și sacrificate pentru carne. Și pentru a întreține acele animale, și pentru a le hrăni cu atâtea cereale, noi practic poluăm planeta mai mult decât o poluează toate avioanele care zboară în același timp acum în lume. Deci poluarea doar pentru producția de lapte este mai mare decât toată poluarea pe care o avem practic de atât de avioane. Ăsta e un motiv foarte bun să căutăm soluții să înlocuim acest lapte și există deja anumite laboratoare care au reușit să creeze o Simulare genetica laptelui care e creat in laborator fara sa ai nevoie de atatea vaci care sa fie multe si care sa ne dea lapte. Asta este un motiv etic sa zic bun pentru care ai putea sa renunti la lapte dar nu secretia de mucus si nu faptul ca ar fi nenatural sa bem lapte. Mai mult decat atat daca esti norocos si stai undeva la tara sau ai undeva langa tine un vecin care are o vaca pe care o ingrijeste, o vaca care mănâncă fân, mănâncă iarbă de pe câmp care trăiește fericită, ăla este cel mai bun lapte pe care poți să-l obții și dacă ești sigur de calitatea lui, dacă ești sigur că acea vacă este bine tratată și acel lapte este foarte igienic, procurat, atunci laptele proaspăt, nepasteorizat are și mai multe beneficii pentru sănătate decât laptele pasteorizat pe care îl găsim în comerț. Și acum vreau să merg la studii. Cum am zis, am selectat niște meta-analize care însumat au analizat sute de mii de oameni pe parcursul a zeci de ani și datele sunt toate robuste și sunt absolut toate în aceeași direcție. O să las aceste studii jos în descriere, puteți să studiați acele link-uri. Într-adevăr, anumite studii au conflicte de interes pentru că persoanele care au scris sau o parte din membrii care au scris unele din aceste articole fac parte din borduri internaționale de producție de lapte, din industria lactatelor ș.a.m.d. Alte studii sunt complet curate și fără niciun fel de conflict de interes. Ideea este că și prima categorie de studii și a doua categorie de studii toate indică în aceeași direcție. Primul studiu pe care vreau să-l citesc și mi se pare că le conturează toate concluziile celorlaltor studii și cred că cea mai mare dintre toate astea pe care vreau să vi le arăt și are peste 100 de articole în bibliografie pe care le citează, spune în felul următor. Cele mai recente dovezi sugerează că consumul de lapte și produse lactate este asociat cu un risc redus de obizitate la copiii. Adulți, consumul de produse lactate a fost demonstrat că îmbunătățește compoziția corpului și facilitează pierderea în greutate în timpul restricției de energie, adică atunci când vrei să slăbești. În plus, consumul de lapte și produse lactate a fost asociat cu un risc neutru sau redus de diabetes zaharat de tip 2 și un risc redus de boli cardiovasculare, în special de accident vascular cerebral. În plus, dovesti sugerează că un efect benefic al consumului de lapte și produse lactate asupra densității minerale osoase, dar fără o asociere cu riscul de fractură osoasă. Adică, laptele îți îmbunătățește densitatea osoasă, dar nu există o suciere negativă sau pozitivă cu fractură. Adică, nici vreau dacă bei sau nu lapte, o să faci fractură în aceeași măsură. Printre cancere, consumul de lapte și produse lactate a fost invers proporțional cu cancerul colorectal. Adică, invers proporțional, cei care beau lapte, cu cât bei mai mult lapte, cu atât ai risc mai mic de a face cancer colorectal. Cancerul vizit și urinare, cancerul gastric și cancerul de sân, și nu a fost asociat cu riscul de cancer pancreatic, cancer ovarianță sau cancer pulmonar, în timp ce dovezi pentru riscul de cancer de prostată au fost inconsistente. Există într-adevăr studii vechi care arată o asociere între consumul de lapte și cancer de prostată, dar acele studii au fost demontate în timp pentru vici de procedură și pentru un mod greșit de a calcula statistica din studiile respective, deci datele au fost inconsistente. În final, consumul de lapte și produse lactate nu a fost asociat cu mortalitatea generală. Băuturile pe bază de plante îmbogățite cu calciu au fost incluse ca alternativă la produse lactate în recomandările nutriționale din mai multe țări. Cu toate astea, din punct de vedere nutrițional, laptele de vacă și băuturile pe bază de plante sunt alimente complet diferite, corect? Iar o concluzie bazată pe dovezi privind valoarea nutritivă a băuturilor pe bază de plante necesită mai multe studii la oameni. Într-adevăr necesită studii, dar... Cred că putem înlocui cu succes, dacă vrem să nu bem lapte, putem să consumăm cu succes lapte de soia care este cel mai apropiat ca și compoziție cu laptele de vacă, dar care și acela este fortificat și este îmbogățit cu tot felul de alte vitamine și minerale pentru a avea practic aceleași valori. Și până la urmărul momentului de față nu știm dacă aceste alternative sunt benefici într-adevăr oamenilor pentru că nu avem studii posibil să fie. Intuiția mea îmi spune că probabil sunt, dar we don't know yet. Următorul studiu analizează riscul de a face cancer de prostată de sân sau de colon și nu vede nicio asociere între consumul de lapte și acestea. Găsiți aceste studii jos în descriere. Avem meta-analize care ne arată o reducere în riscul de a face cancer de vizică urinară, o reducere de a face de o reducere a riscului de a face cancer de sân, la băutorii de lapte la fel și cancer de stomac și cancer de colon. Alte beneficii pe care le găsim în studii sunt acest control al apetitului, oamenii care beau lapte practic au un aport de macronutrienți foarte echilibrat, asta este bănuiala mea, și atunci când ai un aport echilibrat de macronutrienți și de micronutrienți esențiali, Corpul tău își dă seama că ai mâncat ceva calitativ și nu-ți mai este foame. În schimb dacă mănânci ceva foarte procesat, mănânci niște cipsuri, tu doar îți umpli burta cu materie primă dar care nu este nutritivă iar corpul spune stai n-am primit acea cantitate de zinc și îți face, practic îți creează o și mai mare foame. Există date care ne arată că laptele ne ajută în dezvoltarea oaselor, în creșterea densității oaselor, ajută în prevenția diabetului de tip 2 și a sănătății inimii pentru că laptele e bogat în colesterol bun, HDL și potasiu. Sau în concluzie, laptele este un aliment care Poate fi esențial pentru tine dacă n-ai acces la alte alimente nutritive, dar nu trebuie neapărat să-l bei ca să fii sănătos. Cu toate astea, laptele nu provoacă cancer, laptele nu provoacă inflamație în corp. Ce puțin asta spun toate studiile pe care le-am găsit. Laptele nu provoacă acest exces de mucus despre care se vorbește și are chiar efect protectiv dacă vorbim despre diabet, despre boli cardiovasculare și despre tot felul de cancere. Pe de altă parte, laptele are un efect negativ asupra planetei și probabil că în timp va trebui să virăm și să regândim toată această producție de lapte astfel încât noi să putem să ne bucurăm de o băutură super nutritivă și super hrănitoare și în același timp să nu facem rău animalelor și planetei. Dacă ai întrebări, te rog să le lași jos în comentarii. Dacă ai alte păreri sau dacă ai o altă experiență cu laptele sau alte sfaturi, lasă-le jos în comentarii. Dacă ai niște date științifice care să-ți susțină punctul de vedere, este cu atât mai bine, lasă-le și pe același jos. Și nu o spun ca să te provoc, ci o spun pur și simplu pentru că vreau și eu să învăț. Dacă găsești orice informație despre această secreție de mucus în exces, Aștept să ne trimiți, să ne luați jos în comentarii și să vorbim despre ea. Până atunci, aveți grijă de voi și faceți alegeri corecte și noi ne vedem cu altă ocazie. Pe curând!