Mihail Pautov explains how gut bacteria affect digestion, vitamin production, and immune function. The microbiome communicates with your brain through the vagus nerve and metabolites. Dysbiosis is linked to depression and anxiety.
Chapters
Greutatea creierului e aceeași cu greutatea microbiomului. Numarul de microorganisme din microbiom este același cu numarul de celule din corpul tău. Iar microbiomul nostru are legătură cu mult mai multe lucruri decât cu digestia noastră. Astfel, microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestinul nostru. Nu-i despre bacterii, virusuri și fungi sau ciuperci. Și ele toate funcționează ca o comunitate complexă care joacă un rol esențial în digestie, în sinteza unor vitamine și în modularea răspunsurilor noastre imunitare. În mod normal microbiomul menține un echilibru între bacteriile bune și cele rele, un echilibru care poate fi ușor perturbat de factori precum stresul, dieta, consumul de antibiotice sau alte experiențe neplăcute timpurii de la începutul vieții. Deci atât cât cele două organe, da, creierul și microbiomul, microbiota noastră intestinală care se găsește în proporție de 99,9% în colon, cele două organe comunică, e impropriu spus, e impropriu să denumim microbiomul un organ, dar e posibil ca în curând el să capete inclusiv această caracteristică sau definiție ca fiind organ. Și aici există o comunicare bidirecțională între intestin și creier, în mare parte intermediată de microbiom. Bacteriile astea mici secretă niște substanțe care se absorb în sânge și se duc la creier și te fac să te simți așa cum te simți tu acum, iar prin intermediul nervului vag intestinul și creierul comunică constant, din nou, bidirecțional. De aceea, disbioza, adică dezechilibrul microbiomului, poate contribui nu doar la simptomele digestive, dar și la afecțiuni psihice, inclusiv depresie și anxietate.