Mituri despre paraziți și MICROBIOM (PARTEA a II-a)

Care sunt cele mai frecvente mituri sau lucruri pe care oamenii nu le înțeleg viz-a-viz de microbiomi?

Ce trebuie să spunem de la început și e important să știm asta, știința microbiomului e de-abia la început. Lucruri foarte certe e foarte greu să spui. Nu avem date concrete să spunem că mâncarea asta îmbunătățește asta sau că parazitul respectiv trebuie scos din circulație prin deparazitare. Deci, ce am putea face pentru sănătatea noastră, să zic, sănătatea noastră generală atunci când navigăm pe internet și informații sunt foarte multe, este că atunci, și asta fac și eu, atunci când un om, oarecare, poate să fie și doctor, poate să fie coach, poate să fie influencer, vine cu o informație care este tranșantă și o vorbește foarte sigur, trebuie să fim foarte trebuie să fim foarte sceptici. E foarte important să învățăm acest scepticism științific și ori de câte ori auzim o informație să nu o lăsăm să pătrudă în creierul nostru, pentru că de multe ori ni se întâmplă să o auzim, să nu o verificăm, creierul e o iadre bună, și noi trăim cu ideea că este foarte sănătos să mănânci numai unt, slănină și ouă, cum aud în ultima vreme, că asta ar fi o dietă foarte sănătoasă, că de fapt industria ne-a păcălit să nu le mâncăm. E foarte important când facem schimbări în stil de viață să știm că suntem foarte diferiți unii de alții. Există studii incredibile, studii făcute pe gemeni, de exemplu, studii care acum n-ar mai fi fost etice, dar e un studiu făcut pe gemeni acum 20 de ani, unde gemeni identici, care, atenție, au aceleași gene, deci ADN-ul lor este identic, sunt încă două monede complet identice, care au trăit în același mediu și sunt incluși în studiu și mănâncă amândoi aceeași cantitate de calorii. și fac aceleași exerciții fizice, au aceeași, să zic, consum de calorii și în trei luni, unul se îngrașă 14 chile, unul se îngrașă 4 chile. Ceea ce, din punct de vedere al termodinamicii și ce o să vă spună orice antrenor, este că legea termodinamicii e legea termodinamicii. Mănânci calorii multe, te îngrași. Nu mănânci multe calorii, slăbești. Dar cum e posibil că atunci doi gemeni identici, cu aceeași genetică, probabil microbiom diferit pentru că, nu știu, au mâncat lucruri diferite, Unul se îngrașă 14 chile, unul se îngrașă 4 chile. Adică suntem atât de diferiți chiar și atunci când suntem identici genetic. Avem gene care, unele populații, de exemplu, există studii făcute în Creta, unde s-a găsit o anumită comunitate care trăiește izolată de alți oameni și se pare că sute de ani această comunitate a avut acces numai la brânzeturi, brânză grasă, unt, smântână și cam asta era dieta lor principală și mâncând foarte multe grăsimi saturate, ceea ce ni se spune să nu mâncăm în ziua de astăzi și mâncând foarte mult colesterol, ei aveau într-adevăr în sânge un nivel de colesterol un pic mai ridicat, dar boli cardiovasculare în acea populație aproape că nu existau. Adică nu făceau deloc boli de inimă și dacă auzi studiul ăsta până aici și te gândești, ok, înseamnă că pot să mănânc câte brânzeturi vreau și nu vei studiul până la capăt care studiul oamenii de știință se auzi mai departe și au început să studieze de ce au această toleranță mare la grăsimi saturate, au descoperit că toată comunitatea se pare că avea o mutație genetică pe o genă care se cheamă APOE3, care se pare că leagă foarte bine grăsimea și o scoate din creieri, de exemplu, sau din vase. Deci atât cum suntem cu toții atât de diferiți din punct de vedere genetic și din punct de vedere al microbiomului, al stilului de viață, încât absolut orice sfat, chiar și alea pe care eu vi le dau aici, trebuie trecut prin propriul filtru și trebuie să fim foarte siguri că el funcționează. Acum, legat de mituri și o să ajungem și la sfaturi concrete, adică avem totuși lucruri pe care le știm clar și absolut toți nutriționiștii și toți experți în sănătate și nutriție pot să fie de acord cu lucrurile despre care o să venim în curând, dar până să ajungem acolo vreau să vă zic câteva mituri foarte des întâlnite. Apar tot fel de mituri pe social media în care guru de sănătate care n-au... Atenție! Vedeți pe cineva că dă sfaturi de sănătate pe internet? În primul lucru la care trebuie să ne uităm este dacă a stat măcar o săptămână viața lui într-o universitate medicală. Foarte mulți nu au stat și n-au o oră de pregătire academică medicală ca să înțeleagă. Pregătire academică și să stai într-o facultate sau într-o universitate și să vorbești cu cineva care a publicat multe studii și care face cercetare, Primul lucru pe care îl înveți este cât de puține lucruri știm de fapt și cât de siguri putem să fim pe anumite sfaturi concrete. Ăsta e primul lucru pe care îl înveți. Și o să vedem pe internet sfaturi sau oameni care ne zic că avem paraziți în corp, o mare parte din probleme e cauzată de paraziții pe care îi avem în corp și că trebuie neapărat să cumpărăm produsele lor naturale de deparazitare. Și există studii multiple pe microbiom, asta, microbiomul chiar dacă este o știință de început, E o știință care se dezvoltă super rapid. Întreba cineva în chat mai devreme, spunea că de transferul acelor șoareci de fecale și că... Întrebarea era legată, mai devreme era o doamnă care întreba de acest transfer de fecale sau transplant de fecale. Asta face procedura și mai scârboasă, putem să-i spunem transplant de scaun și spunea doamna că ea a auzit că doar prin transplant de scaun putem să ne îmbugățim microbiomul și nu prin alimentație. Asta e fals, asta e un mit. Dar într-adevăr, transplantul de scaun devine o practică din ce în ce mai folosită. În Statele Unite, anul trecut, s-au făcut aproape 50.000 de transplanturi de scaun și sunt firme private care au donatori, la fel cum există, de exemplu, donatori de spermă sau donatori de ovule sau donatori de sânge. Există oameni sănătoși care pot să doneze scaun. Înțeleg că o donare costă 14 euro. E un mod legit de a face bani. Ideea este ca acel microbiom să ai un microbiom super sănătos și se pare că, deci, sunt firme private care iau de la donatori acel scaun, îl verifică, îl congelează și îl introduc în niște capsule, sunt capsule și ei, americanii le mai zic crapsule, adică sunt capsule, mă rog, să înțelegem. Și ele pot fi cumpărate în Statele Unite, dar ele sunt indicate în momentul de față doar în anumite patologii. De exemplu, sunt oameni care au infecție cu clostridium difficile, este o bacterie pe care majoritatea dintre ea, da, crapsules, ar trebui să fie da, sunt crapsules, deci sunt, a scris cineva în comentarii, deci sunt Undeva la 70% dintre noi avem in intestin această bacterie, care se cheamă Clostridium difficile. Ea nu se dezvolta la noi pentru că nu are loc în această diversitate microbiană. Imaginați-vă că acest Clostridium difficile este un mafiot. este un mafiot de pe străzi, dar care n-are ce să facă, pentru că e plin de străzi, de poliție pe străzi, n-are ce să facă. Dar imaginați-vă că jumătate din oraș este evacuată pentru că am dat antibiotic. Când dăm antibiotic și când e nevoie, e bine să-l luăm, dar eu, de exemplu, de fiecare dată când mi se prescrie antibiotic sau când copilului meu se prescrie antibiotic, eu întreb doctorul de zece ori, nu se poate fără antibiotic? Și dacă răspunsul este nu, avem o infecție bacteriană care se dezvoltă, trebuie să intervenim acum, Atunci eu sunt de acord să intervenim. Dar mântândum care noi dăm antibiotic, imaginați-vă că noi evacuăm jumătate din oraș. Și acel mafiot care se plimbă pe străzi, deodată are jumătate de oraș gol. Are apartamente goale unde se poate caza, are apartamente goale pe care le poate fura. Asta face clostridium difficile. În urma tratamentului antibiotic poate să se dezvolte brusc. O problemă recentă apărută este că înainte, de exemplu eu când lucram la funden, aveam cazuri multiple de clostrimi difficile pe secție, tocmai pentru că pacienții care erau operați primeau antibiotic preventiv și asta le dezvolta acest clostrimi difficile care se manifestă prin foarte multe scaune și scaune apoase foarte neplăcut. Dar se pare ca infectia cu clostridium difficile incepe sa se dezvolte pur si simplu la oameni normali care nu se duc la spital si care nu iau antibiotic. Atat de rea este mancarea pe care o mancam astazi, in special mancarea ultraprocesata, incat ea efectiv ne umara microbiomul ca un antibiotic si acest clostridium difficile se dezvolta. E si clostridium difficile are doua tipuri de tratament, poti sa il tratezi din nou cu antibiotic, ceea ce i-a si provocat boala de fapt, rata de succes e de 25%. În schimb, acest tratament cu CRAPSULS, cum am zis mai devreme, cu capsule cu microbiom donat, cu scaun donat, au o eficiență de până la 90%. Pentru că tu iei din altă parte scaun și microbiom, sunt în jur de 50 de pastile pe care trebuie să le înghiți în decurs de două zile și tu îți vindeci așastă problemă. Și sunt alte probleme sau afecțiuni care sunt din ce în ce mai studiate ca și intervenție, vorbim de colon irritabil, de balonare, de tot felul de simptome care sunt din ce în ce mai Revenind la mituri, faptul că avem paraziți în corp pe care trebuie să îi curățăm este ca și cum am dat antibiotic. E un tratament care nu doar că e mit, este foarte periculos. Există... În știința asta a microbiomului deja există multe firme care îți pot testa microbiomul. Și există tehnici de secvențiere din ce în ce mai avansate și putem să... Multe bacterii nu le cunoaștem, bineînțeles, dar sunt multe bacterii, paraziti și virusuri pe care le cunoaștem. De exemplu, în urma testării populației americane și populației africane și populației sud-americane și europene și asiatice, s-a găsit de exemplu un parazit, că tot vorbim de paraziți, nici nu-i rețin numele și nici nu l-aș fi spus dacă l-aș fi reținut, pentru că nu contează, dar este un parazit mic, microscopic, care face parte din flora noastră intestinală. Și se pare că oamenii care mănâncă procesat sufleră de obezitate, sufleră de diabet, trăiesc în în această cultură cu mâncare occidentală, ultraprocesată. Acest parazit se întâlnește în 1 din 10 cazuri, adică era aproape că lipsește. În 1 din 10 pacienți putem găsi acest parazit. În Europa găsim în 3 sau 4 pacienți acest parazit. În populații care trăiesc încă sănătos, mănâncă mâncare integrală, sunt normoponderali toți, au un risc mic de boli cardiovasculare, acest parazit se găsește la fiecare persoană aproape. A.

Întrebat cineva la un moment dat, cum preparăm un microbiom stricat. Dar eu am întrebarea mea este, înainte de cum reparăm, cum identifici un microbiom care nu e funcțional sau nu este la parametrii optimi E greu să identifici un.

Șomer în funcție de câți bani are în cont. E posibil să găsești un om pe stradă, el să fie șomer, dar să aibă încă bani în cont. Asta e ca și cum am legat simptomele pe care le avem sau semnele pe care le avem de sănătatea microbiană. Ele nu sunt neapărat Concludente. E foarte posibil ca microbiomul tău să fie deja stricat dar tu să nu ai semne, dar cu siguranță ele vor apărea în viitor. E posibil să ai anumite semne din anumite intoleranțe alimentare care să nu fie legate neapărat de microbiom. Deci e foarte greu să identifici dezechilibru microbian. Cineva mai sus a întrebat dacă testele de microbiom sunt legit, dacă sunt corecte, dacă sunt bune de făcut. Există un site care se cheamă Microseta. Microseta este un studiu global, mondial, format din dintr-un joint venture a două studii mari pe microbiom. Unul s-a numit American Gut Project, al doilea s-a numit UK Gut Project, făcut de doi profesori foarte mari, care au început să studieze microbiomul american, microbiomul din UK și acum acest Microseta. Dacă scrieți Microseta pe Microset A, se cheamă Microseta Initiative, practic tu intri pe acest site și cu o mică donație poți să-ți incluzi datele microbiomului și practic platforma asta compară microbiomul tău În primul rând o face publică, deci trebuie să-ți faci microbiomul public și o compară cu restul de microbiome în toată lumea și vine cu niște concluzii. Microbiomul ți-l poți testa în mai multe locuri. Una din firmele care testează, nu știu dacă testează în România și trebuie să verifica asta, este ZOI. ZOI este firma profesorului Tim Spector despre care o să vorbim probabil în curând, dar e unul dintre cei mai tari oameni de știință de pe Pământ în momentul de față care studiază inclusiv microbiomul, studiază, are multe studii pe GEMENI, Microseta este o companie dezvoltată de el, este co-founder și ea testează microbiomul. Întrebarea este ce pot să facem întâi de față cu acele date și aici vreau să atrag atenția, trebuie să fim foarte atenți. Eu mi-am testat microbiomul, de exemplu, acum vreo 2 ani și firma care testa microbiomul stă în România, deci ea practic Firma zice, ai bacteriile astea, pe astea le ai mai multe, astea le ai mai puține, pe astea nu le ai, pe astea le ai. Dar ce faci cu aceste informații e foarte limitat. Pentru că în urma acestei testări, de exemplu, în microbiomul meu a fost descoperit acest parazit despre care v-am vorbit puțin mai devreme. Iar medicul la care firmă la care m-am testat mi-a recomandat tratament antiparazitar timp de o lună. Adică interpretarea medicului care se uita la acel microbiom era că dacă e parazit e rău și atunci trebuie să-l tratăm. Cu toate că datele asociază prezența acelui parazit cu o sănătate mult mai bună. Deci cred că putem să ne testăm microbiomul. Tehnicele de testare sunt din ce în ce mai variate, dar recomandările pe care le poți primi, dacă recomandările pe care le primești în urma testării microbiomului depășesc jumătate de pagină, înseamnă că acea companie îți vinde bullshit. Pentru că ce fac ei, ce fac foarte multe firme de testare a microbiomului este să-ți testeze microbiomul și după aia îți includ concluziile din 200 de studii diferite. Și zic, dacă aia trebuie să faci aia, dacă aia trebuie să faci aia, dar datele nu ne arată în momentul de față că ar fi funcțional. Ce poți să faci însă pentru a-ți menține microbiomul sănătos este să te întorci la rădăcini și să te gândești la care este rolul acelui microbiom. Rolul microbiomului, deci noi avem un deal, noi avem... o varietate, o populație super diversă de microorganisme în interiorul nostru, care trebuie să fie hrăniți și dacă sunt hrăniți, acele microorganisme scad inflamația din intestin, repară cu acel acid butiric, repară pereții intestinului. Dacă avem puțin butirat în intestin, pentru că bacteriile nu mănâncă, peretele intestinului, peretele interioare începe să se destrame. Apare ceea ce se numește lichigat. Adică intestin irritabil. Prin acel intestin irritabil multe bacterii se duc în sânge sau multe toxine se duc în sânge care nu trebuie să se ducă în sânge, crește inflomația în corp. S-a dovedit că multe bacterii ajung să treacă de această barieră când nu avem un microbiom intestinal sănătos și ajung în grăsimea noastră viscerală. Unul din motivele pentru care dezvoltăm acea burtică poate să fie faptul că bacteriile au migrat în grăsimea viscerală. Toate lucrurile astea se intampla cand apar dezechilibre, ca dezechilibrele sa nu apara. Noi trebuie, ceea ce trebuie sa facem este sa hranim acel microbiom. Practic, eu de exemplu, de cand am aflat aceste lucruri, eu cand ma duc sa mananc, eu nu ma gandesc la ce o sa mananc eu, eu ma gandesc la ce dau de mancare microbiomului meu. Sunt absurd si uneori ma duc si mananc niste chipsuri pentru ca eu vreau sa mananc chipsuri si stiu ca sunt o trava pentru microbiomi si fac asta o data pe luna. Dar în momentul în care eu mi-aleg o masă sau când îmi fac planul alimentar în ziua respectivă, eu am încetat să mă mai gândesc câte grame de proteine am, câte grame de grăsime am, dacă am sau nu zahăr. Eu am înlocuit toate aceste întrebări care sunt niște piste greșite să pare. cu ce mâncare dau microbiomului meu. La fel cum un părinte știe că atunci când se duce la supermarket, prima ta întrebare este, ok, ce-i dau să mănânce copilului meu? Ce-i iau? Ce-i fac astăzi? Și după ce i-ai făcut lui, te gândești la ce o să mănânci tu. Dacă mănânci același lucru sau dacă mănânci ceva diferit. Nu-ți iei doar tu mâncare. Și la fel trebuie să ne gândim la acest microbiom. Și ce s-a constatat în acest mare studiu Microseta, unde poți să-ți faci microbiomul public și unde poți să primești recomandări, ce constată acest studiu și se reconfirmă și sunt sute de mii de microbiome este că oamenii care mănâncă 30 de plante diferite pe săptămână au cel mai variat, sănătos microbiom și au cele mai puține probleme de sănătate. Și atunci, indiferent dacă întrebarea ta era cum îți dai seama că ai probleme cu microbiomul, poți să-ți dai seama că ai probleme cu microbiomul sau că microbiomul tău are de suferit. Din nou, ținând cont de marea variabilitate dintre noi, adică sunt cazuri anecdotice de oameni care mănâncă pizza de 20 de ani doar asta. Deci e un om, e un caz documentat cu un domn din Statele Unite care de 20 sau de 30 de ani mănâncă la mic dejun, la prânz și la cină doar pizza. Există oameni, era cineva care a întrebat de dieta carnivor, da, există oameni care mănâncă doar carne și se simt bine. Acelea sunt excepții. Pentru majoritatea dintre noi, dacă nu mâncăm 30 de plante pe săptămână, putem să ne gândim că e posibil ca microbiomul nostru să aibă deja de suferit. Și un mod de a te întoarce la ce contează este să începi să mănânci 30 de plante. Ce se întâmplă dacă mănânci 30 de plante pe săptămână și aici includem mirodenii, includem semințe, includem nuci diverse? Deci dacă mâncăm 5 tipuri de mirodenii pe săptămână, habar n-am, punem turmeric, punem busuioc, punem whatever, orice am pune. Apoi dacă ne ducem la supermarket și luăm, mergem, nu știu, la orice supermarket din ăsta și mergem la raftul de semințe, ne luăm 10 tipuri de semințe, eu așa fac, le-am amestecat într-un borcan și le arunc pur și simplu peste orice mănânc, fie că-mi fac terci de ovăz sau-mi fac hrișcă sau-mi fac o salată. peste orice mergare încate acele semințe și mai îți iei 5 tipuri de nuci, deja cu toate astea mâncate pe săptămână ai 17 tipuri de plante diferite. Dacă adaugi fructe și legume de toate tipurile, faci supă cremă de legume, faci supă de legume, faci salate și așa mai departe, poți să te duci lejer în 40 de plante pe săptămână. Când mănânci alea 40 de plante, alea 40 de plante o să aibă cele peste 50 de mii diferite de fibre, care vor hrăni toate oameni și profesii diferite din orașul tău, microbiom. Există bacterii care rămân dormante și care se retrezesc la viață atunci când tu le hrănești. Sunt studii făcute pe oameni care, de exemplu, au început să mănânce și au mâncat foarte mult cașcaval sau mâncare fermentată pentru o perioadă de 3-4 săptămâni. și scaunele lor au fost recoltate și microbiomul testat în fiecare zi, s-a constatat că atunci când introduci, de exemplu, o mâncare fermentată cum este cașcavalul, cum este iaurtul, cum este chifirul, microbiomul tău se îmbunătățește, niște bacterii lactice, tot felul de lactobacili cresc ca și concentrație, Acele bacterii fac substanțele alea bune despre care vorbim, serotonină, GABA și așa mai departe, butirat care ne ajută la repararea intestinului. Deci când le mănânci, acele bacterii cresc. Dacă te oprești din a le mânca pentru 3-4 zile, acele bacterii revin la normal și aici este practic Înțelegând acest lucru, înțelegem că trebuie să mâncăm o diversitate cât mai mare de plante și să o mâncăm cât mai constant. Probabil.

O parte dintre cei care ne văd sunt alături de noi astăzi, probabil că și ei au întrebarea asta în minte. Bun, ok, 30 de plante să spunem. O parte dintre ele pot fi gătite, adică procesate termic, pentru că e destul de complicat să sau pot fi uscate, cum ai spus tu, ai dat exemplu de plantele astea aromatice. Ideea.

Este că, într-adevăr, prepararea termică poate să crească nivelul de antioxidanți în anumite legume, poate să distrugă alții antioxidanți. Eu cred că întrebarea este atât de specifică încât nu are sens să ne opunem. Deci dacă ne punem întrebarea asta, din star suntem pe o pistă greșită. Orice tip de legumă, oricum mă mâncau, că este că este congelată, că este gătită, că este uscată și rehidratată ulterior, efectiv nu contează. Fibrele rămân fibre, ele se distrug foarte greu, adică nu le distruge aproape deloc, indiferent de cum le-ai prepara. Deci putem să le mâncăm absolut oricum. Deci ăsta ar fi un prim sfat prin care poți să-ți și reechilibrezi microbiomul și poți să-l menții constant și să-ți dea E ca și cum ai continua să mergi la muncă. Am fost șomeri până acum, ne e foame și ne e greu și noi nu ne dăm seama că ne e greu pentru că noi nu primim salariu, pentru că nu muncim. Dar dacă continuăm să mergem la muncă, cum facem? Și lucrăm de luni până vineri și ne facem datoria. și suntem plătiți pentru asta, nouă în cont ne intră bani de care noi ne folosim ulterior și ne trăim o viață frumoasă. Avem bani să mergem în vacanță, avem bani să ne cumpărăm ce ne place, fără să așteptăm neapărat salariul să vină. A venit salariul, mi-am luat ceva. Asta se poate întâmpla în contextul în care nu ai avut grijă de microbiom și acum o să începi să ai grijă de microbiom. Asta e foarte interesant. Adică persoanele care n-au mâncat până acum atât de divers și încep diversifică alimentația și încep să mănânce bine, o să aibă exact același efect pe care îl ai după ce n-ai avut banii un an și ai fost șomer și primești primul salariu. La primul salariu te simți super bine. Același lucru se întâmplă și când începi să mănânci divers. Mulțumim.

Foarte mult, te salutăm cu drag, trimitem o îmbrățișare din partea SEVEN CUT BY WORLD CUP și din partea abonaților și neabonaților. Bine, mulțumim frumos, ne vedem curând! Sper.

Că l-a plăcut! Bine!

Da!

Pa, pa! Ceau, mulțumesc mult! Ceau, pa, pa!