Nervosi, anxiosi si mult mai agitati in zilele CANICULARE❓Explicatie si solutii.

Omule, te salut! Eu sunt dr. Mihail și vreau să zic că dacă ai observat că pe această căldură, pe această caniculă, devii mai agresiv, mai irritabil, mai anxios, poate chiar depresiv, atunci află că nu este doar în mintea ta. Este o asociere foarte clară pe care știința o face în ultimii ani între căldură și caniculă și schimbările astea climatice și sănătatea noastră mentală și anume decompensarea anumitor tulburări psihice pe care știi că le ai, de ele se decompensează, se agravează, sau apariția de nouă a anumitor tulburări psihice pe care tu nu știai că le ai, poate erau compensate de mintea ta puternică, dar la o astfel de căldură ele apar. Deci, pe căldură Apar tulburări psihice și trebuie să vorbim despre asta. Chiar dacă profilaxia este cumva aceeași despre care am mai vorbit și în alte materiale despre insolație, despre căldură, e foarte important atunci să înțelegem de ce apar ele Cine sunt oamenii în risc să facă așa ceva și cum poți să te protejezi din timp până să apară acele decompensări? Și asta o spune chiar doctorul Joshua Wurzel, care este președintele Comitetului Asociației Americane de Psihiatrie pentru Schimbări Climatice și Sănătate Mentală. Acest comitet există, s-au fost înființat acum doi ani, deci doar acum doi ani, și el spune că doar în ultimii cinci ani a existat o recunoaștere reală a impactului pe care căldura o are asupra sănătății noastre mentale. Deci este ceva nou, e ceva ce aflăm acum și e foarte important să vorbim despre asta, o să explic asta la finalul materialului de astăzi. Mecanismul prin care Căldura ne afectează mental e oarecum necunoscut, adică nu se știe de ce, dar există o ipoteză mecanistică pe care o să o explicăm imediat. Până atunci haideți să vorbim despre semnele că canicula îți afectează sănătatea mentală. În primul rând vorbim despre schimbări comportamentale. Te simți mai impulsiv, ai o impulsivitate pe care nu o poți controla. Și vorbind despre impulsivitatea pe care de regulă o pot avea oamenii care stau în case, în locuințe care nu sunt climatizate, unde temperatura este foarte ridicată și aceste persoane încep să consume materiale de la care altfel s-ar abține. Sunt impulsivi în alegerea alimentației pe care altfel n-ar alege. Sunt impulsivi în a comunica cu alți oameni și sunt impulsivi în a transmite altor oameni mesaje mai agresive de la care altfel s-ar putea obține, dar de data asta impulsivitatea asta te aruncă în ceea ce poate fi chiar o agresivitate. Al doilea punct este fix agresivitatea. Oamenii care suferă de căldură pot deveni mai agresivi. În al treilea rând vorbim despre un sentiment de stres și de copleșire acută. Faci lucrurile pe care de regulă le făceai, lucrezi la fel la un job de 10 ore sau de 8 ore, vii acasă dar de acum ești copleșit, ai o senzație mult mai puternică de stres. Ai probleme cognitive, inclusiv dificultăți de concentrare sau de memorie, ai dificultăți de somn sau obținerea unui somn suficient, deci ți-e greu să obții un somn calitativ suficient, dormi 8 ore dacă te scoli obosit, Nu poți să adormi, te trezești noaptea și ai schimbări de dispoziție și aici putem să urmim inclusiv despre depresie și despre anxietate și toate astea pot să ducă inclusiv la simptome fizice care apar atunci când ai de a face cu această decompensare a unui tulburări mintale și vorbim despre dureri de cap, amețeli sau grează. Și cum ziceam, înțelegerea noastră a biologiei de bază, a motivului pentru care aceste lucruri se întâmplă, în caniculă la căldură, sunt momentan la început, deci nu știm exact ce se întâmplă, la modul la care să putem să zicem, ok, e o proteină care nu se mai desface cum trebuie în corp, ne afectează asta, pentru că dacă am știi cum se întâmplă, am putea să găsim o soluție precisă pentru această problemă, să zicem o medicație specială pe care persoanele care sunt în risc să o ia, momentan nu știm ce este, deci nu putem găsi o medicație precisă pentru asta, dar putem da niște sfaturi de bază și putem să bănuim ce se întâmplă de fapt. Și acum hai să vorbim despre un mecanism presupus. Creierul nostru este ca un procesor de la un calculator. Procesorul de calculator ce face? El gândește tot ce faci tu. Memoria RAM sunt mușchii tăi, să zicem. Procesorul e la care gândește tot ce îi dai calculatorului să facă. Asta face creierul. Doar că un procesor într-un calculator, de regulă, este înconjurat de mecanisme de ventilare. Are tot felul de ventilatoare, are tot felul de sisteme de răcire cu tot felul de lichid rece și așa mai departe. Creierul nostru, în schimb, nu are un astfel de sistem de răcire. Creierul nostru chiar, mai mult decât atât, Stă izolat în această cutie din oase și practic este păzit aici. E bine că e păzit, pentru că e păzit de lovituri. Dacă ne-am lovit la un creier deschis, nu ne-ar fi foarte bine. Dar pentru că este sus și pentru că este foarte izolat, este ca într-un termos, Răcirea creierului poate să fie deficitară atunci când este foarte cald pe o perioadă lungă de timp, în special când faci parte din persoanele vulnerabile despre care o să vorbim imediat. Creierul acesta consumă, creierul uman consumă de 10 ori mai multe energie decât media țesuturilor noastre. Deci dacă facem media de energie consumată în tot corpul nostru, creierul consumă de 10 ori mai mult și acolo unde se consumă energie apare căldură. Deci creierul tău când gândești, când ai un proces de gândire, când vorbești cu cineva, când te cerți, când te uiți la meci, orice ai face, creierul tău procesează informația aia, consumă de 10 ori mai multă energie decât restul corpului și creează ca efect advers de 10 ori mai multă căldură. Deci creierul tău se supraîncălzește la fel ca un procesor de calculator. Și acum hai să ne gândim la ce face un procesor de calculator. Când tu te joci un joc foarte complex care necesită foarte multă grafică sau lucrezi într-un program de editare, foto, video care necesită foarte multă putere. Procesorul se încinge, în primul rând încep motoarele să tureze, încep ventilatoarele să tureze și calculatorul face mult zgomot până când temperatura depășește o anumită limită și procesorul se autolimitează ca să nu se ardă, ca să nu ia foc. El se autolimitează și își scade puterea de procesare. De aceea când te joci un joc într-o cameră foarte încălzită și jocul necesită multe resurse, consumă multe resurse de procesare, o să vezi că jocul acela la un moment dat nu o să mai meargă bine. Programul de procesare, de editare, nu o să mai funcționeze la fel de bine. O să-și scadă performanțele pentru a ține acel procesor în viață. Și se pare că același lucru face și creierul nostru, care pe lângă faptul că noi gândim și da, ne afectează puterea de procesare, ne afectează puterea de memorare, ne afectează puterea de a ne concentra pe un anumit subiect, pe lângă asta creierul începe să își diminueze tot felul de alte funcții pe care noi nu le observăm în viața de zi cu zi. O funcție de agresivitate, de exemplu, care poate fi decompensată de consumul a mult alcool, deci consumul unei cantități mari de alcool te poate face agresiv pentru că tu ai o parte agresivă în creier care totuși este controlată de cortexul tău prefrontal și atunci tu ești un om bun, pentru că creierul tău își ține agresivitatea în frâu, în momentul în care ți-e foarte cald sau ai băgut foarte mult alcool, de exemplu, tu de-asta devii agresiv. Genel de persoană care sare la bătaie când se îmbată. El nu e un om rău, el este un om care are o agresivitate ținută foarte bine sub control de creierul său și acel control scapă de sub control, să zicem așa, când el are o intoxicație alcoolică. Același lucru se poate întâmpla când creierul tău este practic încins pentru că este canicul afară Iar centrul tău de agresivitate nu mai este controlat pentru că creierul tău, procesorul, își scade performanța pentru a se proteja. Asta explică de ce apar atât de multe tulburări mentale sau decompensări și devenim irritabil, devenim foarte impulsivi, devenim agresivi atunci când ne expunem mult timp la căldură și nu respectăm legurile pe care o să le expunem cât se poate de curând. Bun, și acest lucru a fost chiar demonstrat de un studiu, este primul studiu pe care îl punem aici pe ecran, este publicat în Nature, se cheamă Classic and Exertional Heatstroke. Acum, heatstroke este o insolație însățită de un șoc termic în care corpul tău nu mai poate să își regleze temperatura, este deshidratat, tu nu mai transpiri și prin încălzire ajungi la peste 40 de grade Celsius. Din păcate, acest tip de heatstroke este însățit de o mortalitate destul de mare Iar studiul spune că între 10 și 28% dintre supraviețuitorii insolației a acestui heatstroke sufără de leziuni cerebrale persistente. Adică li s-au observat pe investigații imagistice, de exemplu pe remene, că lor creier avea leziuni cerebrale persistente. Deci nu leziuni care s-au remis la următoarea investigație, ci leziuni cerebrale persistente. Și asta ne indică că la o temperatură prea mare, creierul tău, care în esență este o bucată de grăsime cu proteine, cu lichid cefalurahidian, Acest creier începe să se dizolve, adică proteinele din el începe să se desfacă de la o temperatură prea mare și apar leziuni pe care le vezi pe creier în urma unui heatstroke. Acum, tulburările? Mintale nu necesită acest heatstroke, ele apar în studiile pe care o să le vedem imediat, ele apar pur și simplu la expunere la căldură. Pentru că, cum am povestit puțin mai devreme, creierul tău are o mecanism de a compensa tot felul de lucruri, are puterea de a compensa anumite tulburări mintale pe care fie că le ai, fie că și știi despre ele, fie că le ai și nu știi că le ai, și o căldură excesivă poate decompensa puterea creierului de a compensa aceste tulburări și ele atunci apar la ideală. Cine are de suferit? Persoanele care au un risc în plus față de populația generală. Sunt bineînțeles adulții în vârstă, vârstnicii, pentru că au mecanisme slabe de termoreglare, se deshidratează mai ușor, transpiră mai greu și atunci ei expuși la căldură pot să sufere mai mult tulburări mentale și decompensări ale tulburării mentale. Adoleșenții și copiii, pe de o parte pentru că sunt foarte activi, Pe de altă parte, pentru că tot așa sistemul lor de termoreglare este ineficient la această vârstă. Și un al treilea lucru care este interesant și cumva leagă ipoteza funcțională sau fiziopatologiea acestor decompensări, adică cum funcționează aceste afecțiuni, cum apar ele, sunt legate frumos de ceea ce se întâmplă de fapt la adolescenți și la copii. prin faptul că lor creier este mult mai activ decât creierul unui adult, pentru că creierul ăla crește, creierul ăla este în perioada de învățare și el captează și procesează mult mai multe lucruri decât captează și procesează un adult care deja are școala vieții, să zicem așa. Ai școala vieții, ai trecut prin toate, Tu deja știi că poți să te relaxezi, poți să aștepți la prânz, poți să te uiți la un film, poți să nu faci nimic, poți să ai anumite pauze cerebrale în care tu nu te gândești neapărat la ceva. Crerul unui copil nu știe să facă asta, pentru că el trebuie să învețe tot. El trebuie să învețe cum calcă, el trebuie să învețe cum se simt lucrurile astea, el trebuie să învețe sunete noi, interacțiuni între oameni. Și atunci creierul unui copil consumă mai multă energie, se încinge mai mult, combinat cu puterea lui de termoreglare mai mică, mai scăzută, asta face copiii vulnerabili la aceste decompensări ale tulburării mentale. În special vorbim despre copiii care au aceste tulburări pediatrice, cum ar fi ADHD. Adică un copil care are ADHD la căldură riscă să decompenseze mai mult această afecțiune. Vorbim despre persoane cu boli mentale preexistente. Ele sunt foarte vulnerabile pentru că ele deja au o tulburare mentală pe care creierul nu o poate compensa. Ea iese la izoală și o să vedem și care este legătura între asta și medicamentele pe care le iau. Și vorbim, bineînțeles, despre oameni care nu au locuință sau un statut socioeconomic inferior, adică persoane care poate au aer condiționat sau nu au bani să și-l cumpere sau îl au, dar fac economie sau nu au bani să plătească o factură. atât de mare pe electricitate și atunci stau în căldură. Toate aceste categorii de oameni sunt oameni care trebuie să aibă o grijă în plus atunci când se expun la căldură. Și căldura nu doar că alimentează aceste sentimente de irritabilitate și de furie și de agresivitate pe care noi putem să le avem, dar pare să exacerbeze și bolile mentale precum ansietate, schizofrenia și depresia. Un factor de risc major în plus pentru aceste persoane sunt medicamentele pe care ei le iau. Dacă ai o tulburare mentală, dacă ai depresie sau anxietate sau schizofrenie, medicul o să-ți prescrie niște medicamente care se cheamă psihotrope. Ele te vor ajuta să diminuezi din simptomatologia pe care o ai cu această afecțiune. Problema este că aceste psihotrope, majoritatea lor, cu excepția benzodiazepinelor, pot afecta capacitatea organismului tău de a simți căldură. te hidratezi pentru că tu simți senzația de sete. Și când simți senzația de sete, te duci și îți cumpere o apă sau bei de la ceșmea sau îți pui un pahar de la chiuvetă și bei apă. Imaginează-ți că nu ai simțit această senzație de sete sau senzația ta de sete s-ar diminua foarte mult. Atunci ai fi într-un risc în plus, pentru că dacă tu te-ai ghidat după senzația ta de sete iar nu-ți vine senzația de sete, Tu poți să pleci pe caniculă, poți să pleci în căldură, nu simți că ești deshidratat și poți să îți pierzi conștiența, poți să le simți pentru că te-ai deshidratat și nu ai simțit că ți-e sete. Același lucru este valabil pentru aceste persoane care deja au o tulburare mentală și iau o medicație psihotropă, ele pot să iasă în căldură, dar acea medicație poate să diminueze senzația lor de disconfort la căldură. Deci aceste persoane trebuie să aibă grijă în plus la cum se expun la căldură și să-și facă clar un traseu. Când pleacă, la ce oră, unde o să stea la umbră, în ce magazin cu aer condiționat poți să intre pe traseul lor, cât o să aștepte acolo, câtă apă o să bea și așa mai departe. Deci atenție mare la aceste lucruri. Și acum mai des să punem următoarele studii care cumva leagă într-un mod nefast căldura cu decompensările aceste ale tulburărilor mentale și Vreau să fac o paralelă cu aceste decompensări. Imagineați-vă că să ai o boală mentală compensată, indiferent că tu știi că o ai și iei medicație sau faci tot felul de meditații, practici yoga, practici tot felul de tehnici din acestea de relaxare. Tu știi că ai această turbulare mentală sau tu nu știi că o ai. Tu o ai, dar creierul tău o controlează, o compensează. Este ca și cum ai avea o pană la mașină, tu mergi cu mașina și ai o pană, dar mașina o compensează, presiunea din roată s-a dus la jumate, nu s-a dus de tot și tu mergi cu o viteză mică și atunci tu poți să mergi cu mașina cu 40 de km la oră să zicem și să nu simți că ai pană, pentru că pana aia este încă compensată de acea mașină. Imaginează-ți însă decompensarea este ca și cum ai începe să mergi foarte repede cu acea mașină sau imaginează-ți că este fix caniculă și asfaltul este super încins și roata ta începe să se topească. Asta o să ducă practic la descompunerea roții și la decompensarea acelei mașini. Ea nu o să mai poată să meargă decât o să se tărască cu roata aia pe jos și asta presupune decompensarea. Asta în paralelă cumva e același lucru care se întâmplă atunci când noi ne expunem la o căldură mare, nu la o căldură mare neapărat, pentru că nu vorbim despre sauna, de exemplu, unde stai doar 20 de minute și faci asta din plăcere și îi dai câte un șoc organismului tău ajutându-l să se acomodeze la căldură. Vorbim despre stat ore în șir în caniculă, în transport în comun, pe stradă, pe șantier sau efectiv într-o casă care este supraîncălzită. Și acest stat mult la această căldură practic duce la decompensarea Există o asociație dintre temperatură caldă și rezultatul de sănătate mentală? Deci la fiecare creștere de 1 grad Celsius a temperaturii a apărut și o creștere de 2,2% a mortalității legate de sănătatea mintală și o creștere de 0,9% a morbidității, adică a complicațiilor legate de sănătatea mintală. Și acum o să punem al treilea studiu aici pe ecran, care este publicat pe PubMed și se cheamă Temperature-related deaths in people with psychosis, dementia and substance misuse. Iar studiul ăsta arată niște date și mai abrupte și spune așa că pacienții cu tulburări mentale au prezentat o creștere generală a riscului de deces cu 4,9% pentru fiecare creștere de 1°C a temperaturii. Deci la fiecare creștere de 1°C a temperaturii acești oameni au prezentat un risc cu aproape 5% mai mare de deces. Cercetătorii au raportat o creștere de 0,7% a sinucidilor legate de creșterea temperaturilor și o creștere de aproximativ 4-6% a violenței domestice interpersonale, inclusiv omucideri. Un alt studiu arată că vizitele la camera de gard în spitalele de psihiatrie au crescut cu 8% pe perioada de caniculă. Din start, înțelegem că această căldură duce la supraîncingerea procesorului, care nu funcționează cum trebuie și apar aceste decompensări. Și acum legat de decompensări, vreau să enumăr câteva tulburări specifice de sănătate mentală care au fost exacerbate de căldură. În primul rând vorbim despre tulburările de consum de substanțe. Deci persoanele care au un consum problematic de alcool, de tutun, de droguri au avut decompensări ale acestor tulburări, adică au consumat mai multe droguri, mai mult tutun, mai mult alcool. Vorbim despre tulburări de anxietate și de stres, deci persoanele care se știu anxiose, la căldură au devenit mai anxiose. Tulburări de dispoziție, schizofrenie, tulburări auto-vătămătoare, deci persoanele care au aceste tulburări le-au decompensat pe perioada de caniculă, tulburări comportamentale pediatrice, cum am spus mai devreme, cum este ADHD-ul. Și pe de altă parte s-a constatat că această caniculă a împiedicat potențial luarea deciziilor. Deci dacă ai o decizie importantă de luat și poți să o amâni, ideal este să nu o iei în această perioadă. Poate ăsta e motivul pentru care toată lumea ia vacanță acum, poate ăsta e motivul pentru care În parlament este vacanță, pentru că e momentul nepotrivit să iei decizia pe un creier supraîncins care își dă mătoarele mai jos pentru a nu se încălzi și mai mult, care este impulsiv, agresiv, irritabil. Nu este momentul să iei decizia acum. Și acum hai să ajungem la soluții. Și din păcate nu există o soluție miraculoasă pentru a împiedica decompensarea tulburărilor mintale, repet, fie că știi că le ai sau fie că nu știi că le ai, Nu există o metodă momentan țintită pentru a te proteja din punct de vedere al sănătății mentale, dincolo de recomandăriile clasice pe care o să le trecem acum în revistă și o să explicăm ușor cum au ele legătura cu sănătatea mentală. În primul rând este esențial să te hidratezi mai mult decât în orice altă perioadă, în special pentru sănătatea creierului, pentru că creierul tău este în mare parte format din apă, este lichid. și lichidul ăla ajută la toate procesele metabolice din creier, la descărcare de neurotransmitători, captare de neurotransmitători, la circuitele electrice și la conductivitatea electrică din creier. Când deja este cald și este greu, tu nu vrei să îi îngreunezi această abilitate de a face toate lucrurile pe care le-am deschis mai devreme, nu vrei să îi îngreunezi această abilitate prin deshidratare. Pentru că atunci când te deshidratezi, activitatea creierului are de suferit. Deja e canicule, este cald, cel mai bun lucru pe care poți să-l faci este să fii suficient de hidratat cu apă minerală, apă cu electroliți, apă plată, chiar și apă de la robinet poate dacă ai transpirat mult în care pui puțină sare pentru a-ți menține creierul hidratat. În al doilea rând e esențial mâncarea cum să faci elegeri sănătoase, adică să încerci pe cât posibil să dormi cum trebuie. Poate că nu ai dormit până acum cum trebuie, poate că ai dormit doar câte 5-6 ore pe noapte. Acum e momentul să încerci să dormi 8 ore pe noapte, chiar dacă somnul tău poate să fie împiedicaț de caniculă și de temperatură mare. E momentul să fii odihnit, de mâncat este esențial să mănânci plant-based, adică 90% fructe și legume și este ideal să faci sport. Dacă ai făcut sport până acum, continuă să-l faci chiar și în perioada asta, într-o sală unde ai aer condiționat sau dimineața, de exemplu la 5 dimineața sunt 20 de grade afară, poți să alegi, poți să faci sport. Dacă n-ai făcut sport, e bine să te apuci, dar nu de maratoane și de sală, poți să ieși afară dimineața Când o soare soarele, să faci o plimbare de o jumătate de oră, asta ajută enorm sănătatea mentală. În al treilea rând, este bine să gestionezi stresul. Și aici poți să folosești tot felul de aplicații. Există aplicația asta Calm, mi-a recomandată cineva, am o altă aplicație. De la inelul pe care l-am purtat, care are niște programe de meditație. Sau pur și simplu intra pe același YouTube pe care te uiți acum la acest material și caută, scrie Meditation. Există sute de mii de tehnici și sute de mii de de voci care îți fac meditație ghidată. Caută o voce care nu te enervează, caută o voce pe care poți să o crezi și intră într-o meditație ghidată. Poate să fie o meditație care te ajută să respiri și îți dă un pattern de respirație. Poate să fie o meditație care te duce cu gândul că te scufunzi la fundul unui ocean și asta te calmează. Dacă n-ai făcut asta până acum, este esențial măcar acum să începi să practici astfel de tehnici de relaxare, fie că este yoga, fie că e meditație, pentru că creierul tău are nevoie de relax. Până acum a compensat, exact ca cu acea pană de mașină. Până acum ai mers cu 40 la oră, cu pană, cu roata care era pe jumate desfăcută și mașina mergea. E acum tu intri cu aceeași mașină pe un teren care este super încins. Para aia poate să explodeze în curând, poate să se topească. Este momentul să arunci cu un pic de apă pe ea, să arunci cu un pic de rece pe ea ca să o poată compensa mai departe. Deci este esențial să practici ceva tehnici de relaxare. Un alt lucru care te ajute este să socializezi, mâncare în această perioadă. Socializarea face bine creierului și creierul tău are nevoie de socializare acum, așa că sună-ți un prieten, fă un FaceTime cu cineva, vorbește pe video pe WhatsApp cu cineva sau întâlnește-te cu un vecin de blog, cu un prieten, cu oricine ar fi într-un mall de exemplu unde este rece și socializează. Și cel mai important Încearcă să cauți locuri și să rămâi la temperaturi adecvate pentru corpul uman. Temperatura adecvată înseamnă 22-23, poate maxim 24 de grade Celsius. Dacă nu ai temperatura asta acasă, caută mai des locuri în care poți să găsești această temperatură. Esențial și ideal este să ai un aer condiționat care să funcționeze. Și aici vreau să fac un disclaimer, pentru că multe persoane sau nu multe, dar unele persoane îmi spunea, eu nu pot să stau la aer condiționat pentru că eu răcesc. De cele mai multe ori răceala în aer condiționat apare atunci când aerul suflă direct spre tine sau când ții toată ziua aerul condiționat aprins, da, pornit, ții geamul închis, iar aerul, pe lângă faptul că îți răcește aerul și temperatura din încăpere, el scoate umiditatea din încăpere. Și astfel, într-o încăpere mică cum este asta de aici, aerul poate să devină foarte uscat. Și atunci, aer foarte uscat o să-ți usuce inclusiv căierile aerene superioare și asta te predispune la tot felul de infecții respiratorii, la virusuri și așa mai departe. Rezolvarea acestui lucru e foarte simplu. Dacă vezi că aerul tău este uscat și o poți vedea dacă ai un termohigrometru în casă pe care îl recomand de ani de zile oricui, dacă vezi că aerul tău este deshidratat, este uscat, cumpără-ți un umidificator. Costă câteva sute de lei, un umidificator în care pui apă, îl pornești și el pulverizează, face vapori. de aer, aerosol de aer și îl umidifică la loc. Deci esențial este să ai o umiditate între 40 și 60%. Dacă ai o umiditate de 50% în cameră, nu ai de ce să răcești mai mult decât ai răcit toamna sau primăvara când sunt 20 de grade afară și ții geamul deschis. Deci nu, nu aerul condiționat te răcește, ci aerul uscat din cameră te răcește, indiferent de temperatura lui. Astfel dacă aerul tău condiționat îți dezumidifică aerul foarte mult, cumpără-ți un umidificator, în special noaptea când e posibil să dormi cu gurea deschisă, când glandele salivare nu mai lucrează cum trebuie și atunci se poate unsca gâtul și atunci da, poți să răcești. Legat de aer condiționat, vreau să pun pe ecran acum acest al patrulea studiu făcut în Boston, care se cheamă Reduce Cognitive Function During a Heat Wave Among Residents of Non-Air Conditioned Buildings. Ce au făcut cercetătorii din Boston au fost să iau un grup de studenți și să îi împartă în două. Unii dintre ei aveau aer condiționat, iar ceilalți nu aveau aer condiționat și le-au măsurat temperaturile de acasă. Temperatura medie în casele celor care nu aveau aer condiționat era de 26 de grade Celsius, iar temperatura medie a celor care aveau aer condiționat era de 21 de grade Celsius. Și le-au dat timp de două săptămâni niște task-uri, niște exerciții care necesitau procesare a creierului și le-au dat acele exerciții contra cronometru. Și ceea ce au constatat este că cei care trăiau în case fără aer condiționat, adică la o medie de 26 de grade Celsius, deci cei care trăiau fără aer condiționat, au fost cu 13% mai înceți în rezolvarea problemei. Altfel spus, cei care trăiau în case cu aer condiționat au rezolvat problemele cu 13% mai rapid decât ceilalți. Și din nou asta ne duce la aceeași concluzie, că avem un creier care este ca un procesor. Iar acest procesor are nevoie de o temperatură ambientală constantă de 20-22 de grade Celsius. Dacă îl duci, iată, la 26 de grade Celsius, viteza lui de procesare scade cu 13%. Dar ce se întâmplă dacă îl duci la 30 de grade Celsius? Dar ce se întâmplă dacă îl duci la 40 de grade Celsius? Deci da, în concluzie putem să spunem foarte clar că această caniculă, că această căldură teribilă ne afectează, dovedit pe studii, din punct de vedere al sănătății mentale. Și o să închei acest material printr-un citat pe care l-a spus Dr. Kim Meidenbauer într-un articol pe care o să lăsăm jos în descrierea acestui material. Dr. Kim Meidenbauer este doctor în psihologie, profesor asistent la Universitatea de Stat din Washington, care studiază efectul stresului termic și altor factori de mediu asupra cogniției și ale emoțiilor. Și ea spune așa că direcția în care ne îndreptăm acum, lucrurile vor deveni doar mai rele. Adică în fiecare an o să fie din ce în ce mai rău. Dar de ce ne ajută asta? Asta ne ajută pentru că, citez, știind că de aici înainte lucrurile nu vor face decât să se înrăutățească, spune ea, sublinează cu adevărat importanța înțelegerii efectelor astfel încât să putem interveni. Deci da, De acum încolo o să fie din ce în ce mai rău, dar înțelegând de ce ne este rău, studiind această problemă, găsind un mecanism clar, o să putem să intervenim mai eficient și să ușurăm viața oamenilor care vor trăi din păcate vremuri din ce în ce mai călduroase. Până când însă se va întâmpla asta, până când autoritățile o să facă mai multe centre gratuite, nu mall-uri, ci centre gratuite sociale în care oamenii se poată aduna având aer condiționat. Până când o să avem aer condiționat în școli și în toate locurile de muncă posibile? Până când o să avem, nu știu, poate programe prin care statul să ajute oamenii care au venit urmici să-și pună aer condiționat în casă? Până când să se întâmple toate astea? Până când se va putea schimba programul de muncă Atunci când avem zilele din astea caniculare, până când se vor întâmpla toate astea, putem să facem ce am descris eu mai devreme. Să bem multă apă, să facem alegeri sănătoase în sport, nutriție și somn, să gestionăm stresul, măcar acum prin tehnici de meditație, să socializăm cu oamenii și să încercăm pe cât posibil să căutăm locuri răcoroase, pentru că locurile astea răcoroase vor ameliora tot acest tablou descris mai devreme. Mulțumesc pentru atenția de până acum, mulțumesc că urmăriți acest canal. Dacă dai pe butonul de subscribe ne ajuți pe noi foarte mult a ne motiva să facem asta mai departe, poate să facem asta chiar mai bine. Echipa din spate crește din ce în ce mai mult, avem aproape 10 oameni în total care lucrează la tot ce înseamnă editare, scriptare, analizare, feedback pe aceste materiale și așa mai departe. Așa că, da, e o echipă mare care se bucură la fiecare subscriber pe care îl primim. Așa că, dacă ne dai acum un subscribe, eu și toată echipa îți mulțumim foarte mult pentru asta. Dacă ai propuneri pentru alte subiecte, lasă-le jos în comentarii. Până atunci, cheers!