Nu vei slabi niciodata pana nu vei intelege asta! Adevarul Despre Grasime

Salutare omule! Eu sunt dr. Michael și astăzi vreau să vorbim despre grăsime. Și acest material este esențial pentru oamenii care vor să slăbească, pentru oamenii care vor cu orice preț să dea niște kilograme jos, este pentru oamenii care vor să înțeleagă când merită să lupți. pentru a slăbi și când poate că nu merită să lupți pentru că lupta aceea te consumă și te duce într-un punct de stres și te duce într-un cerc vicios în care tu poate că te lupți dar iei mai mult în greutate sau o faci într-un mod nesănătos. Acest material este pentru aceia dintre voi care sunt deprimați să se uită pe internet și să vadă materiale în care ești acuzat că ești leneș și că tot ce trebuie să faci este să mănânci mai puțin și să faci sport mai mult. Cei care susțină acest lucru, cei care simplifică atât de mult procesul de slăbire sunt oameni fără cunoștințe medicale, sunt oameni fără o educație de bază în procesele fiziologice ale corpului nostru și pentru a combate acea dezinformare fac acest material care este esențial pentru Aslăbi. E esențial să înțelegi ce se întâmplă în corpul tău pentru a ajunge la un rezultat bun, nu neapărat pentru a aslăbi. Pentru că greșeala majoră a înslăbit este faptul că tot ce ne dorim este să vedem cum acea valoare de pe cântar scade. Ori de multe ori nu asta ne trebuie. Poate că la unii dintre noi este fix invers, poate că la tine trebuie din contră acea valoare de pe cântar să crească. Spre exemplu, la mine este așa. Eu dacă mănânc mai puțin, fac mai mult sport și încep să slăbesc, da, pot să ajung de la 95 de chile cât am acum la 90 de chile, dar o să mă simt mai prost și știu că sunt mai puțin sănătoți. Și o să explicăm toate lucrurile astea astăzi. Și acest material este pentru cei care încă cred că calorie in, calorie out și că fiecare calorie este la fel. Pentru că în esență, da, slăbitul este despre calorii. Dacă mănânci mai puține calorii decât consumi, o să slăbești. Dar acest lucru nu este valabil pentru toată lumea, pentru că e posibil să mănânci mai multe calorii decât are nevoie metabolismul tău și tu să crești în greutate topind grăsime. Tu poți să mănânci mai mult și să slăbești din grăsimea care este cea mai puțin sănătoasă sau care este cea mai nesănătoasă. Hai să intrăm în detaliile acestui material și să vorbim în primul rând despre grăsime, pentru că de multe ori vrem să scăpăm de acea grăsime, dar avem impresia că grăsimea este doar un rezervor de energie. Da, este și un rezervor de energie, dar grăsimea este mult mai mult decât atât. Grăsimea are foarte multe funcții benefice, care în anumite situații se transformă în funcții nocive. Și pentru a înțelege asta, trebuie să înțelegem ce este grăsimea, ce este cilulea grăsoasă sau adipocitul, ce tipuri de grăsime există în funcție de dispoziția a celei grăsimi și ce tipuri de grăsime există în funcție de structura a celei grăsimi și după aceea o să revenim la o logică simplă care cred că poate să ne pună pe mulți dintre noi pe un pe o traiectorie corectă în ce înseamnă obținerea unei sănătăți mai bune și nu neapărat în a slăbii. Pentru că, repet, este foarte posibil ca tu, cel care te uiți acum la acest material și vrei să slăbești, să nu ai nevoie să slăbești, ci din contră poate ai nevoie să pui câteva kilograme în plus pentru a arăta mai bine și pentru a te simți mai bine. Atenție, nu fragmentați acest material dacă ați ajuns până la acest punct, e foarte important să vă uitați până la capăt pentru a înțelege totul în contextul întregului proces fiziologic despre care o să vorbim astăzi. Ok, și hai să vedem ce este grăsimea. Dacă vorbim, de exemplu, de grăsimea subcutană, putem să observăm că aici este, de exemplu, epidermul, aici este dermul și aici avem hipodermul și aici începe să apară grăsimea asta subcutană. Este, de regulă, grăsimea care e cea mai puțin nocivă. Este o grăsime aproape inertă, aproape, pentru că are, atunci când acumulăm multă grăsime, are alte efecte negative, dar asta este grăsimea care ne îngrijorază cel mai puțin. Ceea de sub piele, ceea pe care poți să pui mâna, dacă ai niște colocei și pui mâna pe colocei, aia este grăsimea sub cutană. Și dacă mergem și zoomăm în zona asta și ne uităm la această grăsime, vedem că grăsimea asta este fragmentată în forma asta de celule. Astea sunt niște adevărate celule. Deci nu este doar grăsime. Este depozii de trigliceride, o să explicăm și ce e asta, în aceste celule. Deci grăsimea este structurată sub formă de celule și da, această celule are acest sac plin de grăsime, deci majoritatea, să zic, spațiului unui adepocit este ocupat de acest sac de grăsime care este practic un rezervor de energie. Dar vedem că pe lângă asta în grăsime avem citoplasmă, avem mitocondrii, avem aparat golgi, avem nucleul care conține ADN, care conține gene, care se activează sau se inactivează în anumite momente. Avem acest depozit de grăsime și avem această membrană. Deci din start grăsimea E prezentă în corp, sunt formă de adipocite și adipocitele astea sunt niște celule. Și celulele astea au multe funcții, o să vedem imediat ce funcții au și ce substanțe se creată, dar dacă ne uităm pe schema asta histopatologică, adică atunci când tăiem o bucată de grăsime și o punem, histopatologul sub microscop și o colorează, o să vedem grăsimea dispusă în felul acesta. Aceasta este o celulă de adipocit, dar ce vedem printre pe aici, toate aceste zone de lângă grăsime sunt vase de sânge, sunt vene, sunt artere și sunt nervi și alte tipuri de țesut. conjunctiv care leagă aceste celule între ele și care practic creează această rețea funcțională. Imaginați-vă practic toată această grăsime fix ca pe un cartier de hale în care se depozitează lucruri. Când ieși din București și te duci pe autostradă o să vezi la un moment dat pe partea dreaptă niște hale imense pe care scrie Emag Hale, pe care scrie The Demand și așa mai departe. Halele alea imense în care se depozitează toate lucrurile pe care le cumpărăm de pe internet, halele astea sunt practic depozite, la fel cum această grăsime este un depozit de energie, de grăsime, dar nu numai. Și când zic nu numai, aici lucrurile devin interesante. Aceste adipocite sau un adipocit, deci o celulă de grăsime, poate să secrete până la 50 de molecule semnalizatoare. Aceste molecule semnalizatoare se cheamă adipochine și ele joacă un rol extrem de important în toate procesele metabolice pe care noi le avem în corp. Și vreau să vă citesc doar 10 dintre aceste adipochine și să vedeți ce funcție au. În primul rând vorbim despre leptină, care reglează apetitul nostru. Când leptina crește, apetitul nostru scade. Când leptina scade, apetitul crește. Și asta face grăsimea. Deci grăsimea de pe corpul tău într-un fel reglează felul în care tu simți că ți-e foame sau nu ți-e foame. Vorbim și despre adiponectină, care reglează sensibilitatea la insulină, o îmbunătățește. Deci această moleculă semnalizatoare care se cheamă adiponectina, îți îmbunătățește sensibilitatea la insulină, la fel cum rezistina, o altă moleculă semnalizatoare, este asociată cu rezistența la insulină. Celule tale grăsoase, adipocitele, secretă și TNF-alfa, care este implicat în inflamație. Aceste adipocite mai secretă și interleuchina 6, care și ea joacă în rolul inflamației. Inhibitorul activatorului de plasminogen, care joacă rol în coagulare și în fibrinoliză. Angiotensinogenul, care joacă rol în tensiune arterială, care reglează practic tensiune arterială. Putem să vorbim și despre visfatin, care îmbunătățește sensibilitatea la insulină. Omentina îmbunătățește sensibilitatea la insulină. Și Rbp4, care este proteina transportoare a retinolului 4, care e implicată în metabolismul glucozii. Deci doar Zece elemente pe care le-am citit din cele cinzeci deja vedem că sunt implicate în cât de foame ne este sau nu ne este foame, deci în senzația de foame, de apetit, sunt implicate în inflamație, sunt implicate în imunitate, sunt implicate în coagulare și în fibrinoliză, sunt implicate în reglarea tensiunii arteriale, metabolismul glucozii și așa mai departe. Deci, țesutul grăsos, țesutul gras, grăsimea de până este practic un adevărat organi endocrini care secretă acești hormoni, care secretă molecule semnalizatoare, care ne ghidează foarte multe procese din corpul nostru. Și dacă tot suntem la aceste adipocite, vreau să vorbim despre acest mit care spune că numărul nostru de celule grăsoase de adipocite rămâne mereu constant. Și acesta este un mit care a fost demontat științific și a fost explicat și de fapt numărul nostru de celule grăsoase poate să crească în anumite circumstanțe și o să vorbim despre ele. Și aici e foarte important pentru că aceste celule cresc relativ ușor în ziua de astăzi și ele mor relativ greu pentru că asta este fiziologia lor. În principiu celulele grăsoase sau luarea îngreutate există două procese prin care tu te poți îngrășa. În primul rând vorbim despre hipertrofie sau obezitate hipertrofică. Atunci când acest adipocit se umple de grăsime, apare mai multă grăsime și adipocitul nostru se face mai mare În interiorul acestui sac grăsos noi avem trigliceride și atunci când noi mâncăm mâncare multă, mâncăm să zicem prea mult dulce sau prea multe grăsimi și grăsimile astea se transformă imediat între gliceride și ajungă aici când sunt în plus sau aproape orice a mânca în exces, când mâncăm mai multe calorii decât consumăm, acele calorii în plus se vor transforma între gliceride și vor ajunge în acest sac grăsos și practic vor hipertrofia celula noastră grăsoasă. Deci adipocitul nostru se va hipertrofia. Dar mai există un alt proces care se cheamă hiperplazie și aici vorbim despre obezitate hiperplastică, adică hiperplastie asta sau hiperplazia, cum vreți să-i spuneți, presupune crearea de noi celule grăsoase, de noi adipocite. Ele se formează din celule stem-mezenchimale, sunt niște celule care se pot transforma în orice celulă și ele se diferențiază în preadipocite, Deci niște adipocite, să zic infantile, sunt niște adipocite la început de drum care după aceea se transformă în adipocite mature. Și de ce se întâmplă acest lucru și asta o să explic din nou pe această schemă histopathologică. Atunci când aceste adipocite încep să crească în volum, pentru că noi mâncăm prea mult, nu facem sport, suntem sedentari și adipocitele astea cresc și devin mai mari, această hipertrofie a lor începe să strângă aceste spații între ele. Această hipertrofie a lor începe să strângă aceste spații care sunt între ele și această hipertrofie începe să pună presiune și să sufoce tot acest sistem de vascularizație, de inervație și tot restul de țesut conjunctiv care se află între aceste cilule. Deci când noi Avem un număr finit de adipocite. Mâncăm prea mult și aceste adipocite încep să crească în volum, ele încep să sufoce țesuturile din jurul lor. Și această sufocare duce la secreția de tot felul de molecule semnalizatoare care sunt pro-inflamatoare. Am vorbit despre cele 50 de molecule semnalizatoare pe care un adipocit le secretă. Când aceste adipocite cresc și se sufocă, balansul sau echilibrul acelor molecule semnalizatoare se schimbă și atunci în corp începe să crească inflamația. Ăsta este unul dintre motivele pentru care persoanele cu obezitate au un rism mai mare de a face boli cardiovasculare, diabet, rezistență la insulină, cancer, boli neurodegenerative și așa mai departe. Pentru că acele celule grăsoase cresc în greutate și încep să apese pe structurile din jurul lor și prin această sufocare, practic încep să te otrevească din interior. Grăsimea asta care este hiperplaziată, te o trăvește din interior. Și atunci când apare acest proces, corpul încearcă să se adapteze și să creeze noi adipocite. Asta înseamnă că în jurul nostru sau deasupra acestui tăsut grăsos, încep să apară alte noi adipocite printr-un proces care se cheamă adipogeneză. Deci, practic, încep să apară noi adipocite care și ele se vor umple Și aici partea cea mai interesantă este că aceste celule noi, aceste adipocite au o durată de viață de 10 ani, de aproximativ 10 ani. Și dacă această persoană, să zicem, care are obezitate și face adipocite noi, începe să slăbească, ea o să înceapă să slăbească din acest sac grăsos din celulă, adică trigliceridele care sunt aici în interiorul celulei în acest sac grăsos se vor consuma și atunci adipocitele noastre se vor micșora, vor scădea în volum. se va observa prin scaderea greutatii pacientului si prin scaderea volumului sau, dar numarul lui de adipocite o sa ramana constant. Deci practic acea persoana a dezvoltat mai multe depozite in care poate depozita trigliceride, dar odata ce golesc depozitele, ele se distrug mai greu, ceea ce este logic. Este mult mai usor sa scoti lemne din depozite decat sa daram niste depozite. Si atunci aceste depozite, din pacate, chiar si la o persoana Adică la o persoană de fapt care are obezitate și începe să slăbească, aceste depozite vor începe să scadă în număr cam la aproximativ 10 ani. Pentru că asta este speranța de viață a unui adipocit. În schimb, ceea ce este foarte interesant este că aceste trigliceride care se află în interiorul celulei au o recirculare, o refolosire de aproximativ 3 săptămâni. Adică, ca să rezumăm, o celulă grăsoasă, un adipocit care se umple de trigliceride, va refolosi toate acele trigliceride în decurs de 3 săptămâni și le va umple de alte trigliceride. Dacă facem din nou analogia cu depozitul de lemne, depozitul de lemne la Refolosește lemnele la fiecare 3 săptămâni, dar depozitul se reface la 10 ani. De aceea, ăsta este unul dintre motivele pentru care unele persoane se îngrașă foarte rapid, iar alte persoane se îngrașă mai lent. Asta este pentru că unele persoane au mai puține adipocite, care se pot umple de grăsime până la o anumită limită. Iar alte persoane au mult mai multe adipocite, care imediat absorb energia in plus. Dacă luăm două persoane, o persoană are 80 kg și a doua persoană are 120 kg și persoana care are 120 kg slăbește 80 kg și acum amândouă au 80 kg, dar acesta a avut toată viața 80, acesta a avut toată viața 120, această persoană are un risc mult mai mare de a se îngrășa la loc Pentru că are acelea adipocite care așteaptă și care secretă aceste molecule semnalizatoare care îi spun, hei, mi-e foame, vreau să mă aduc înapoi la greutatea cu care m-am obișnuit. Și atunci acea persoană care va mânca, să zic, sau acele două persoane care vor mânca timp de două luni la fel, persoana care a fost obează se va îngrașa mai rapid pentru că are loc în care să se îngrașe. Și apropo, dacă ți-a plăcut acest material, nu uita să ne lași un like și să ne dai un subscribe. Ne ajută foarte mult să vedem că oamenii apreciază acest conținut și că se înscriu. Practic devenim o comunitate, suntem o comunitate și dacă vrei să faci parte real din această comunitate, apasă acum pe subscribe. Hai să mergem mai departe. Deci acum revenind și făcând un rezumat, înțelegem că grăsimea noastră este dispusă în aceste celule care sunt adipocite, care au majoritar ca și spațiu în interior, loc de depozitare de trigliceride, care e forma principală de grăsime pe care noi o depozităm, dar are și foarte multe alte organele, tot felul de făbricuțe interioare care secretă până la 50 de substanțe care ne ajută și care sunt esențiale pentru funcționarea noastră. Când aceste adipocite cresc foarte mult în volum, el începe să sufoce mediul înconjurător și începe să degage substanțe toxice. Începe să degage o travă și noi ne o trăvim în propriul nostru corp, din propriile noastre cirurile grăsoase care stau acolo îmbuibate. aglomerează spațiul. În momentul în care noi menținem greutatea și continuăm să mâncăm mai mult, mai mult, corpul nostru se adaptează din nou și creează noi adipocite. De fapt, o persoană care are obezitate morbidă poate avea până la patru ori mai multe adipocite decât un om normoponderal. Deci un obez poate avea de patru ori mai multe celule grăsoase adipocite decât un norm normoponderal. Și problema cu aceste adipocite este că e greu să scap de ele. Ele trăiesc zece ani Deci teoretic ar trebui să scazi greutatea aproximativ în 10 ani și numărul acestor adipocite va începe să scadă. Și acum am înțeles și luarea în greutate cu mare loc. Pe de o parte există această luare în greutate hipertrofică, când celula crește în volum, Și există această luare în greutate hiperplastică când celulele se divid și apar mai multe adipocite. Și acum hai să vorbim totuși despre tipurile de grăsime pentru că asta este baza, să zicem, grăsimii. Așa se formează grăsimea, așa se depozitează energia în aceste celule grăsoase și astea sunt funcțiile acestor adipocite despre care am vorbit. Iar acum hai să vorbim despre tipurile de grăsime, pentru că există în mare, în funcție de distribuția acelei grăsimi, și o să vedem cât de importantă este pentru sănătatea noastră această distribuție, există trei tipuri principale de grăsime. Cea mai puțin ofensivă sau cea mai inofensivă, cea care ne face cel mai puțin rău, aproape spre deloc, este această grăsime subcutană. Ea se află deasupra mușchilor, acestea sunt mușchii abdomenului nostru, iar grăsimea subcutană se află între mușchi și piele. Deci este grăsimea pe care tu o poți palpa. Deci dacă iei și pui mâna așa aici, tu palpezi grăsimea subcutană. Dacă iei și pui mâna pe aripioare, cum li se spune, sau pe grăsimea asta de pe abdomen sau de pe coapse, asta este grăsimea subcutană. ea actionează ca un izolator termic și oferă o oarecare protecție împotriva traumelor și are un rol metabolic corect și care foarte rar când este foarte în exces și e foarte strânsă acolo poate să-ți facă rău dar dacă ai puțină grăsime sub cutană sau chiar și puțin mai multă grăsime sub cutană ea nu îți face rău. Deci asta este primul tip de grăsime. Al doilea tip de grăsime Este această grăsime viscerală, ea se află dincolo de musculatura ta și ea se află în abdomen. Este o grăsime care se află în jurul colonului, este o grăsime care se află în jurul intestinelor, este o grăsime care se află în oment. este pur și simplu o perdea care crește de la nivelul colonului transvers de aici de sus. Dacă incizezi un pacient, deci dacă deschizi un pacient sau intri cu o cameră de la paroscop și te uiți în abdomenul pacientului, o să poți observa că de sus, de la colonul transvers și până jos, există efectiv ca o perdea de grăsime. Și la persoanele care sunt normoponderale, acea perdea este efectiv transparentă. Este fix o perdeluță transparentă prin care vezi, deci vezi prin transparența ei, care are niște mici ciucuri de grăsime. Deci este pur și simplu ca o perdea transparentă de care ai agățat câteva bucățele de grăsime. La o persoană care are obezitate, acea perdea poate să fie groasă de 3, 4, 5 centimetri. Ai efectiv o perdea groasă de 5 centimetri de grăsime de sus până jos. Și eu cât am profesat și cât am operat pacienți, Aceia erau cei mai greu de operat pacienti, aceia erau pacientii in care riscai sa aie cele mai slabe rezultate in urma unei interventii chirurgicale si aceia erau pacientii la care te chinuiai cel mai mult sa operezi pentru ca acel prapure ok, acel epiplon sau ment cum i se spune, poti sa il ridici, o ridici efectiv ca pe o perdeasa si o dai deasupra, o pui deasupra aici Dar ce găsești mai departe, pe colon, pe intestine, era totul plin de grăsime, în jurul ficatului plin de grăsime. Când totul este plin de grăsime, ai foarte puțin spațiu, trebuie să izolezi foarte bine organele, te chinui să te lupți cu acea grăsime și intervențiile chirurgicale pe astfel de pacienți erau efectiv. asemănătoare cu o sesiune la sală de forță, ieșai transpirat din astfel de operații, nu pentru că eras cald în sală de operație, pentru că de regulă în sală de operație este frig, sunt 19-20 de grade Celsius, din motive medicale foarte bine stabilite, dar ieșai transpirat din sală decât stăteai să tragi de toată acea grăsime și revin, Asta este grăsimea viscerală și ea este deja asociată cu boli cardiovasculare, cu diabetes tip 2 și cu alte afecțiuni metabolice. Deci asta este, să zic, e grăsimea aceea nasoală de care ne ferim, dar mai există și un al treilea tip de grăsime și ea se cheamă grăsime ectopică. Nu este cea viscerală de aici, din zona organelor, nu este nici cea subcutanată care stă între mușchi și piele. ce este grăsimea ectopică care se află în organe. Deci nu pe lângă organe cum este cea viscerală, ci cea care se află în organe. Ea poate fi localizată în ficat, poate fi localizată în pancreas, poate fi localizată în inimă, poate fi localizată în mușchi și de regulă oamenii care au această grăsime ectopică o au peste tot. Grăsimea asta este cea care duce la acel ficat sau la hepatită non-alcoolică și care îți distruge ficatul. Grăsimea ectopică afectează alte funcții, poate să ducă la rezistență, la insulină, poate să ducă la probleme de metabolizm și, practic, grăsimea asta, în momentul în care ea crește în mușchi, când ea crește în ficat, când crește în pancreas, ea perturbă activitatea acelui organ. Deci ea, practic, scade funcția acelui organ Revarsă, degajează tot felul de toxine în acel organ și asta este cea mai grea și cea mai nasoală grăsime pe care tu poți să o ai. Și acum, din nou, revenind la calories in, calories out, revenind la greutatea pe care o ai tu pe cântar și ideea ta că vreau să slăbesc 5 kg, de regulă, din greșeală, pentru că nu înțelegem aceste lucruri sau pentru că pe social media vedem materiale super simplificate în acest sens și de aceea cred că avem nevoie de materiale mai lungi cum este acesta pentru a înțelege în detaliu ce este grăsimea, de multe ori cum noi vrem să slăbim, noi vrem să slăbim din grăsimea asta. Ne dorim un pic să slăbim și din grăsimea asta, dar nu ne gândim absolut deloc la ce se întâmplă de fapt în ficat. Pentru că tu poți, cum ziceam, când vii la doctor și zici vreau să slăbesc, vreau să dau 5 kg jos, tu te gândești La o imagine a ta sau la o imagine a altcuiva, acum ai vrea tu sa arati. Vrei sa slabesti din aceste aripioare. Dar de fapt, aripioarele alea nu iti fac absolut deloc rau. Ce vrei tu sa faci este probabil sa scapi de aceasta grasime din organe. Atentie, daca tu o sa scapi de grasimea ectopica din ficat, tu nu o sa slabesti aproape deloc. De aceea zic ca e poate mai bine pentru tine in loc sa dai 10 kg jos. să pui 10 kg pe tine, dar care să fie 10 kg de masă musculară. Ce zici de asta? Tot prin hipertrofierea masei musculare, prin lucrarea la sală, prin exerciții fizice care să nu aibă ca scop cântarul, prin exerciții fizice în care tu mergi, în care tu începi să mănânci sănătos poate chiar mai mult pentru a construi acea masă musculară, prin exerciții fizice de tipul HIIT, în care tu faci niște sprinturi rapide cu pauze scurte, sprinturi rapide cu pauze scurte, tu îți reactivezi metabolismul și scapi de grăsime ectopică din ficat, iar ficatul tău rămâne la aceeași greutate. Dacă tu pui 5 kg de masă musculară pe tine și faci sport și nu slăbești, te îngrași mai mult între ghilimele, adică iei îngreutate, tu poți să devii mult mai sănătos scăpând de această grăsime ectopică de pe Ficat din pancreas și din mușchi. Și acum revenind, cum am zis, avem trei tipuri de grăsime. Avem această grăsime subcutană, care este cea mai inofensivă. Avem această grăsime viscerală, care nu mai este sănătoasă. Și avem această grăsime ectopică, care este cea mai nasoală formă de grăsime și de care noi vrem să scăpăm. Și acum ca scurtă recapitulare am înțeles ce este adipocitul, cum este această celulă grăsoasă care conține și trigliceride ca depozit de energie, de acord, ține multe alte funcții și exercită până la 50 de funcții esențiale în corpul nostru. Am înțeles care este distribuția grăsimii în funcție de localizarea ei și că avem grăsime subcutană, avem grăsime viscerală și avem grăsime Ectopică. Și acum vreau să vorbim despre grăsime în funcție de structura grăsimii și în funcție de roluri pe care ea l-are și anume în funcție de secreția de leptină, este acel hormon care îți dă senzația de sațietate când nivelul de leptină crește, scade apetitul. și invers, când nivelul de leptină scade, îți crește apetitul și secreția unei alte molecule semnalizatoare care se cheamă termogenină. Termogenină te ajută să te adaptezi la frig. Și acum, aici, vedem cele trei tipuri de celule. Adipocitele albe Acesta este adipocitul alb pe care il gasim de cele mai multe ori sub cutan. Este adipocitul pe care il gasim si in gresimea viscerala, doar ca acolo el e mult mai aglomerat. Acolo acele adipocite albe stau impinse unele in altele si creaza acel mediu foarte aglomerat în care acele adipocite încep să nu mai funcționeze bine. Asta e cumva diferența între adipocitele care stau la suprafață, care stau în zona subcutană și care sunt relaxate, fac leptină și fac treaba lor de adipocite. Adipocitele care sunt în zona viscerală sunt deja strânse și revenim la acest desen în care am mai arătat că aceste adipocite încep să să fie atât de aglomerate încât zona aceasta dintre ele este ștrangulată și aceste adipocite încep să reverse, să arunce în organism substanțe toctice, practic te otrăvesc de pe interior și toate aceste adipocite sunt adipocite albe care pot fi dispuse și sub cutan și în zona viscerală, sunt adipocite care au nucleu, Sunt adipocite care au câteva mitocondrii puține și un singur sac, deci un singur depozit mare de lemne, un singur sac grăsos care conține trigliceride pe care o să-l numim un foarte mare și înalt și baban depozit de lemne. Astea sunt adipocitele albe. Ce mai avem în corp sunt și aceste adipocite brune și ele sunt super interesante și asta este grăsimea, să zic, cea mai sănătoasă grăsime. Adică grăsimea brună este cea mai sănătoasă grăsime și aici vedem ca și morfologie un adipocit brun are un nucleu la fel cum are un adipocit alb Dar are foarte multe mitocondrii, acestea de aici sunt mitocondrii și are foarte multe depozite de triglicerii de separate. Deci în loc să ai un singur depozit mare de lemne, cum ai într-un adipocit alb, adipocitul brun are multe depozite miculțe de lemne. Și lângă fiecare din aceste depozite de lemne, deci depozitele de lemne sunt astea gri, lângă fiecare depozit avem multe mitocondrii, adică niște sobițe în care acele lemne pot să ardă. Și practic aceste adipocite, ceea ce fac ele este faptul că se crătă termogenină atunci când intră în contact Cu frigul. Și vedem și dispoziția acestor adipocite brune. La copii adipocitele brune se află în zona asta interscapulară și în zona perirenală și copiii, atenție, îi vedem grăsuți copilașii nou născuții când se nasc și în primii doi ani ei sunt așa ușor grăsoți dar ei au o cantitate mare de grăsime brună care îi apără de frig pentru că ei sunt sensibili, metabolismul lor nu este atât de adaptabil ca la un adult și ei trebuie să se protejeze de frig fix prin acestă grăsime brună. Vedem grăsime brună în zona asta subclaviculară, peria ortic în interior, para vertebral, adică în zona coloanei vertebrale. Și vedem și grăsime brună în zona axilară și aici vedem doi adulți. Unul are 27 de grade Celsius, e expus la o temperatură normală și unul este expus la 19 grade Celsius și vedem cum aceste adipocite brune, cum această grăsime brună se activează. Se activează la frig. Concret, această grăsime brună este o grăsime care are complet altă structură decât grăsimea noastră albă subcutanată. Ea are foarte multe depozite micuțe de trigliceride în loc să aibă un singur depozit mare și foarte multe fabrici care pot arde acele trigliceride. și le pot transforma cu ajutorul termogeniei, care este o moleculă semnalizatoare pe care aceste adipocite le secretă. Deci aceste adipocite brune practic fac energie. Ele sunt poziționate în locuri strategice pentru a ne încălzi atunci când ne este frig. Deci practic e o grăsime ca o sobiță, ca o fabrică care face căldură. Și acum imaginați-vă că ele sunt dispuse fix în zonele astea strategice unde trebuie să ne fie cald, Și am zis că avem grăsime brună și în zona axilară. Încearcă să-ți aduci aminte când ți-a fost vreodată frig în axilă. Când ai zis vreodată, mamă da ce frig mi-e în axile, mamă ce frig trebuie să mă încălzesc în axile. Nu prea s-a întâmplat asta. Pentru că acolo ai o concentrație mare de grăsime brună care ține zona aia strategică prin care trec multe vase și nervi. pentru mâni, suntem foarte dependenți de aceste mâni, fix în zona asta strategică corpul a strâns grăsime brună pentru a face căldură atunci când este nevoie de această căldură. Și ce este cel mai frumos în acest proces este că această grăsime albă Sub anumite condiţii, despre care o să vorbim la finalul acestui material, se poate transforma în grăsime bej. Adică grăsimea albă, mai exact atunci când o expunem la frig şi o să explicăm cum trebuie să facem asta. Ce alte lucruri putem să facem pentru a face această transformare? Grăsimea albă se poate transforma în grăsime bej, adică acest sac de trigliceride începe să se dividă și formează mulți saci de trigliceride micuți și începe să crească numărul de mitocondrii. Deci la expunere la frig și în anumite circunstanțe, grăsimea de pe corpul tău, într-adevăr în anumite zone, dar grăsimea de pe corpul tău se poate transforma din acea grăsime albă pe care nu ne-o dorim în mod neapărat, în grăsime bej. Nu este o grăsime brună, dar este o grăsime bej, deci practic își ia funcția grăsimii brune și devine foarte activă metabolic, începe să aibă multe mitocondrii și arde mult mai ușor grăsimile, adică se folosește mult mai ușor Gândiți-vă că există box de exemplu la categoria grea în care boxării par plinuți, au grăsime pe ei și sunt oameni, sunt sportivi de performanță care pot să reziste în ring 12 runde, care ajung la epuizare dar care totuși au grăsime pe corp. Asta este un alt element important în regândirea conformației corporale. și în regândirea propriei noastre greutăți, care în esență nu contează atât de mult cât contează alte lucruri. Pentru că acei boxeori care rezistă 12 runde în ring, care se luptă până la epuizare, care au energie cât niște locomotive, sunt niște oameni perfect sănătoși, sunt niște oameni foarte sănătoși, sunt niște oameni cu un metabolizm foarte puternic, sunt niște oameni care au O mare parte dintre adipocitele astea albe transformate în adipocite beige, adică grăsime beige, care creează energie, care produce energie, care este activă metabolic și sunt niște oameni care au grăsime pe corpul lor. Deci din nou e un exercițiu bun acesta de a regândi puțin grăsimea și scopul ei. Ok și acum din nou pentru a înțelege totul cât se poate declara mai facem o recapitulare. Grăsimea nu este fict ceea ce vrei tu să dai jos, există alte modalități de a te face mai sănătos fără să slăbești neapărat. Am înțeles astăzi ce este un adipocit, că este o celulă care trimite foarte multe substanțe semnalizatoare care sunt extrem de importante pentru toate procesele noastre metabolice, am înțeles care este distribuția grăsimii, că avem grăsime subcutanată, viscerală și grăsime ectopică și am înțeles care sunt cele trei tipuri de grăsime, că avem grăsime albă, aia simplă, avem grăsimea brună, care este cea mai șmecheră, care este cea care creează energie, este foarte activă, metabolic, și avem, slavă Domnului, grăsime bej. Adică putem să transformăm grăsimea albă, să o ducem înspre zona de brun, dar nu se transformă în grăsime brună, ci într-o grăsime bej, care este medie ca și activitate metabolică. Și acum hai să vorbim despre ce este de fapt obezitatea și de ce luăm îngreutate. Din nou, este important să înțelegem asta, pentru că da, unele persoane Poate că sunt leneșe și poate că nu fac suficientă mișcare și au îngreutate. Dar lucrurile de fapt sunt mult mai complexe și din punct de vedere fiziologic, în tratatele de fiziologie sunt descrise patru mari cauze de obezitate. Iar prima cauza într-adevăr ține de sedentarism, pentru că undeva la 20-30% din energia pe care noi o consumăm într-o zi, o consumăm prin activitate fizică. Dacă tu mănânci aceeași cantitate de energie și nu faci activitate fizică, adică ești sedentar, stai toată ziua pe loc, acea energie se va depozita sub formă de trigliceride, acele celule adipoase, adipocite, vor face hipertrofie, vor crește în volum, după care prin hiperplasticitate se vor crea noi celule adipoase care sunt greu de distrus, dar prin procesul de slăbire noi putem să scădem volumul tuturor acestor celule. Iar legat de cheltuiala pe care o face corpul nostru, în cazul unui muncitor care muncește toată ziua, să zicem, pe șantier, acela poate să consume până la 60 sau chiar 70% din totalul caloriilor pe care le mănâncă. Deci activitatea fizică este foarte importantă și este un factor important în obezitate. Un alt factor important, al doilea de fel, este obezitate infantilă. pentru că 80% din copiii obezi, copiii care sufără de obezitate, vor deveni adulți cu obezitate. Deci, din 100% de copii, dintr-o sută de copii obezi, o să rezulte 80 de adulți obezi, 20 o să slăbească. Un al treilea factor important este comportamentul nutrițional, care este o cauză a obezității în ultimii ani. Ceea ce mănânci, mâncarea procesată, mâncarea prăjită, mâncarea foarte grasă, Cantitatea acestei mâncări, dar atenție, mâncatul nu se rezumă doar la simpla ta dorință de a mânca ceva bun. Mâncatul compulsiv, mâncatul în exces are foarte multe cauze diverse. Poate să fie psihogen. Din cauza stresului tău constant, tu poți să mănânci în fiecare zi mai mult. De fapt asta este demonstrat. Foarte clar, în cazuri de stres acut, când ai pierdut pe cineva, când te-ai despărțit de cineva, când ți-ai pierdut locul de muncă, când ceva grav se întâmplă, oamenii tin să ia în greutate pentru că stresul acela, prin foarte multe mecanisme fiziologice, îți induce o poftă constantă pe care nu o poți potoli și tu mănânci mai mult decât trebuie. Dar gândește-te că și un stres cronic în care tu te duci la muncă, dar ai multe deadline-uri, ești certat mereu pentru ceea ce se întâmplă, Ai o activitate bună, dar altcineva este promovat, ești prost plătit, colegii tăi îți fac bullying și nu-ți place acel loc de muncă. Tot acest stres cronic nu este doar un simplu stres, este un stres care poate să te ducă la a pune un kilogram în fiecare lună în plus. În fiecare lună tu pui, și atenție, un kilogram pe lună înseamnă că te îngrași, pui 30 de grame de grăsime pe zi. Deci mănânci calorii echivalente cu 30 de grame de grăsim care se pun în acele adipocite. A doua zi e la fel și într-o lună fai un kilogram în plus, într-un an ai 12 kilogrami în plus, în trei ani deodată ești obez. Asta e un lucru foarte important cred că și pentru Negocierea contractului de muncă, pentru că atunci când te duci și te angajezi într-un mediu stresant, da, e un mediu stresant, ce mare lucru, mă mai stresez un pic, dar dacă tu în contractul în care ai fișa postului tău, mai adaug și faptul că asta o să te ducă la mânca mai mult, asta te va duce la obezitate, asta te va duce la hipertrofie și hiperplazie a celulor adipocitelor. Asta te va duce la rezistență la insulină, asta te va duce la grăsime ectopică care începe să crească în mușchi, în ficat, în pancreas. Probabil că un astfel de job cu o astfel de fișă de lucru ar fi altfel negociabil. Probabil că ți-ai negocia altfel salariu când Pe lângă timpul pe care îl dedici, tu, de fapt, îți vinzi sănătatea în acel loc de muncă stresant. Deci, cum am zis, primul factor este sedentarismul, al doilea este obezitatea infantilă, al treilea factor este comportamentul și al patrulea factor este obezitatea care se transmite în familie genetic. Dovezile actuale sugerează că de la 20% până la 25% dintre cazurile de obezitate Țini de genetică. Dacă tatăl tău are burtică, dacă mama ta are burtică, este foarte posibil ca și tu să ai burtică. Și există gene care sunt deja descoperite și codificate, gene care te predispun la obezitate și pe lângă acele gene există și cauze epigenetice. Părinții tăi pot să nu aibă acele gene, dar dacă ei au avut obezitate în momentul în care te-au creat, atunci acea obezitate a activat epigenetic transcrierea anumitor gene care s-a transmis către tine. Și atunci acele gene se transcriu și în tine și tu ai o poftă mai mare și atunci tu ai un risc mai mare de a avea obezitate. Și acum dacă te uiți într-adevăr la sedentarism, dar și la predispoziția de a avea obezitate infantilă, aveau o greutate în plus în copilărie. Dacă te uiți la comportamentul nutricional care poate să țină de alți factori decât la simpla lene de a-ți găti, care poate să țină de factori de stres, de factori psihogeni și dacă te uiți și la factori genetici îți dai seama cât de absurd este acest îndemn în care cineva de pe internet sau un antrenor de regulă începător îți zice hai să facem treabă. Tot ce trebuie să faci este să mănânci mai puțin și să faci mai mult sport. Pare foarte simplu, dar în tot acest context este foarte greu dacă scopul nostru este fix acela de a scădea numărul de pe cântar, de a scădea acea greutate de pe cântar. Și acum vreau să mai vorbesc despre o teorie care se cheamă teoria de set point. Această teorie este o simplă teorie, are studii care o susțin, are mulți alți oameni de știință care se împotrivesc acestei teorie și o să vă explic de ce, dar este o teorie care are un gram de adevăr în ea. Teoria asta a setpoint-ului spune că noi avem o greutate de referință, o greutate genetică confortabilă și această greutate de referință se stabilește undeva la 20-25 de ani. Ceea ce spune teoria set point este ca greutatea pe care o ai la 20-25 de ani devine greutatea ta confortabila pe parcursul vietii. Asta inseamna ca daca tu pe parcursul vietii o sa iei greutate in plus, o sa te ingrasi, atunci metabolismul tau ar trebui sa se accelereze, dar arderile se accelereaza sau Senzația de foame scade și atunci tu revii la acel set point. În schimb, dacă tu începi să slăbești și asta are importanță în acest mecanism de slăbit când vorbim de teoria set point, când începi să slăbești și ai de exemplu un set point la 20-25 de ani de 100 de kg, Dacă tu începi să slăbești în greutate la 30 de ani și ajungi la 90 de kg, atunci toate mecanismele astea interioare care țin de metabolism se activează și atunci metabolismul tău scade, pofta ta de mâncare crește și corpul tău încearcă să te readucă la acest set point. Adică corpul tău, cumva creierul tău, simte că 100 de kg este greutatea ta ideală. Într-un care tu ajungi la 90 de kg, În creier se activează semnale de alarmă. Stai, dacă am început să slăbesc înseamnă că nu mai am mâncare? Înseamnă că e posibil să mor? Asta înseamnă că eu nu vreau să mor și trebuie să cresc senzația de foame, trebuie să-mi scad metabolismul, trebuie să mă muleșesc și să fac tot posibilul să ajung la greutatea de setpoint pe care mi-am setat-o la 20-25 de ani. Această teorie are și niște lacune, pentru că dacă așa ar fi, oamenii n-ar trebui să se mai îngrașe de-a lungul timpului, da? Totuși, noi vedem o epidemie de obezitate care este în creștere, oamenii tot iau în greutate și se pare că există și aceste settling point. Settling point înseamnă că tu poți, pe parcursul vieții, să-ți reseteze acel set point și asta se întâmplă, se pare, și la persoanele care iau în greutate și creierul începe să înțeleagă că stai, această greutate în plus de fapt e set point și apare un settling point. Adică se adaptează acel set point la greutatea nouă. Și asta înseamnă că același lucru probabil este posibil și pentru acele persoane care scad în greutate, țin un regim de viață sănătos, o fac corect, nu o fac doar prin a mânca mai puțin și a face mai mult sport, ci fac mai mult decât atât, o să vorbim și despre asta. Și se pare că această teorie a setpoint-ului poate fi ușor demontată, dar e de reținut că există totuși greutate de referință și dacă tu te-ai născut într-o familie în care părinții sunt obezi, ai fost cu o greutate mai mare în tinerețe, da? Părinții tăi au un pic de burtică și greutatea ta din start este mai mare, înseamnă că pe undeva acela este set point-ul tău și tu dacă te chinui și te lupti să ajungi la normă ponderabilitate, e posibil să-ți cheltui prea multe resurse într-o luptă care este în zadar și probabil că ar trebui să te concentrezi pe altceva lucruri despre care o să vorbim imediat. Acum, ca să rezumăm această teorie a set-point-ului, asta e practic obezitatea maternă. Dacă mama ta a avut obezitate când te-ai născut, atunci e posibil ca și genetic, dar și epigenetic, acest lucru să fie transferat și de la mamă, dar și de la tate epigenetic, prin spermatozoizi, practic tu să fii deja setat să iei puțină greutate în plus. Apoi, dacă părinții tăi au obezitate, ei nu au obezitate pur și simplu. Probabil că mănâncă defectuos, probabil că mănâncă mult și toate acești factori pot să fie moșteniți și de regulă sunt moșteniți în familie. Copilul o să mănânce și el aceeași mâncare în aceeași cantitate și asta poate să ducă la obezitatea copilului, să menține obezitatea copilului și asta poate să ducă la obezitatea acestui adult. Acest adult care are tot acest bagaj în spate, care are la 20 de ani un set point care este de obezitate, acest adult care are gene care codifică obezitatea, epigenetic el este format să fie obez, are un loc de muncă stresant și dacă punem la oaltă toți acești factori, ne dăm seama că să îi spui acestui adult de aici, mănâncă mai puțin, fă mai mult sport, Este aproape nerealist? Mai mult decât atât. Există multe alte cauze care pot să ducă la obezitate, adică acest adult poate deja să aibă și cauze hormonale care îl predispun la obezitate, poate să aibă un hipotiroidism nediagnosticat. Hormonii tiroidieni nu se secretă cum trebuie, avem un material despre tiroidă, o să îl lăsăm jos în comentarii. Acest material o să-l punem inclusiv aici pe ecran. E bine să mergi să vezi ce poți să faci pentru a-ți crește activitatea acestor hormoni tiroidieni. Poți să ai un nivel de cortizol ridicat, poți să ai un nivel de hormon de creștere scăzut, poți să ai un nivel de testosteron scăzut pentru că ai grăsime ectopică care îți perturbă aceste secreții hormonale, această activitate endocrină a corpului. Deci toți acești factori pe care îi vedem aici, dar și factori hormonale, dar și factori de stil de viață pot să mențină acea persoană în această stare de obezitate. Are multă grăsime, are grăsime ectopică, organele sunt nefuncționale sau disfuncționale, are perturbări hormonale și din nou revin la faptul că această persoană intră pe internet și aude de la antrenori care sunt începători sau de la persoane care nu înțeleg și nu au pregătire medicală, aud, haide frate, du-te și fă sport și mănâncă mai puțin. Este aproape imposibil pentru această persoană să facă asta, ea poate o să facă asta o săptămână, două săptămâni, după care o să-și revină la acel set point, se vor declanșa tot felul de mecanisme care o să o aducă la greutatea ei inițială. Acum, ținând cont de asta, ținând cont de aceste lucruri, ținând cont de faptul că această persoană Probabil că este bine să ajungă și la un endocrinolog ca să vadă că funcția hormonală este în regulă, că are cu ce lucra, că testosteronul este ok, că hormonul de creștere este ok, că hormonii tiroidieni sunt ok. Ce poate să facă acea persoană care are 100 de kg și este încadrată ca obeză? Apropo, dacă ai o poveste de împărtășit, dacă ai încercat să slăbești prin diverse tehnici și n-ai reușit, și la un moment dat ai reușit să slăbești, chiar și puțin, sau dacă totuși n-ai slăbit, dar ai început să faci sport sau ți-ai schimbat stilul de viață și te simți mult mai bine, te rog, lasă-mi povestea ta în comentarii. Scrie-mi ce ai făcut, ce n-ai făcut și ce rezultate ai obținut, iar eu o să trec printre ele și dacă ai vreo întrebare, fac tot posibilul să răspund la aceste întrebări. Sau dacă n-ai nicio poveste de spus, dar vrei să afli poveștile comunității noastre de aici, intră în comentarii, citește-le, pune întrebări, comentează la ele, pentru că e foarte valoros să creem această legătură și îmi doresc să creem această legătură prin poveștile pe care le spunem, prin întrebările pe care le punem și prin conversația pe care putem s-o purtăm în secțiunea de comentarii. Hai să mergem mai departe! Poate că să slăbească în greutate nu este ceea ce îi trebuie acelei persoane. Poate că acea persoană da e bine să-și găsească un antrenor care totuși să-i dea niște sugestii de lucruri pe care să le mânânce. Ideal este de exemplu să mânânce multe fibre și din nou o să lăsăm descrierea acestui material vlogul despre fibre și cât de important este microbiomul nostru Această persoană trebuie să mănânce într-o proporție de 70-80% legume de toate tipurile posibile ca să aducă o diversitate de fibre, care să aducă o diversitate în microbiom și această persoană trebuie să mănânce proteine, proteinele o să fie folosite pentru construcția mușchilor și această persoană trebuie să mănânce și carbohidrați complexe, adică trebuie să mănânce Orez, poate niște paste integrale, pentru că de regulă persoanele cu obezitate sunt dependente de dulciuri, sunt dependente de carbohidrații și dacă luați astfel de persoană, îi scalzi complet carbohidrații, ea o să intre într-un fel de sevraj. Nu e perse un sevraj, dar o să intre într-o foame mare de dulciuri și o să mânânce dulciuri. Deci e bine ca aceste persoane să aibă O dieta cât se poate de echilibrată și da, poate că un antrenor cu experiență poate să te ducă în zona asta. Astfel de persoană trebuie să înceapă să facă sport cu grijă, nu să alerge și să-și lezeze articulațiile. O astfel de persoană trebuie să înceapă să facă poate sală de forță, să înceapă să-și pună în activitate masa musculară și în momentul în care ajungi, să mai scazi din greutate, să ai o condiție fizică cât de cât ok, aceste persoane pot să înceapă să practice ceea ce se cheamă HIIT, High Intensity Interval Training, adică exerciții în care faci sprint-uri împărțite de pauze scurte. Dacă ai obezitate și ai peste 35 de ani, îți recomand cu cea mai mare căldură, îți recomand efectiv înainte de a face sport să te duci și să-ți faci un test de efort la un cardiolog. Eu urmează să-mi fac un test de efort cu doctorul Buznato, o să pregătim un material în care o să-i explicăm ce înseamnă testul de efort și la ce ne ajută. Și această persoană, de exemplu, ar putea să încerce să-și transforme grăsimea cel puțin o parte a celulelor adipoase albe în celule adipoase bej sau în grăsime bej. Am explicat mai sus puțin. Că această grăsime beige este activă metabolic, ea arde din trigliceride, ea formează căldură și această grăsime beige se formează în două feluri. În primul rând, prin exerciții fizice regulate, în special aceste exerciții tip HIIT, adică High Intensity Interval Training. Dar orice fel de exerciții fizice o să înceapă să crească numărul de celule albe, de adipocite albe care se transformă în adipocite beș. Pe de altă parte, expunerea la temperaturi joase este ceea ce activează acele celule și tu ai nevoie de ambele procese, ai nevoie de sport, ca să transform celule albe în celule beș și ai nevoie de expunere la frig ca să activezi aceste celule beș și celule brune, grăsime beș și grăsime brună pe care o ai pe corp. Expunerea la temperaturi cuprinse între 10 și 13 grade Celsius a fost demonstrată ca fiind suficientă pentru activarea grăsimii brune. Iar ca metodă de expunere poți să folosești băi reci, poți să faci dușuri reci, poți să faci băi în apă cu gheață. Am vorbit despre toate aceste proceduri în alte materiale. Și acum rezumând tot acest material, o persoană care suferă de obezitate, o persoană care nu-i place cum arată, O persoană care vrea să schimbe ceva, de cele mai multe ori, dacă ne gândim la tot materialul pe care l-am prezentat mai devreme, de cele mai multe ori acele persoane vor să scadă cele 5 kg de grăsime pe care le-au împlus sau cele 15 kg de grăsime pe care le-au împlus. Ori grăsimea aia este ultima lor problemă. O dată cu schimbarea stilului de viață este foarte posibil să-și scapi de acea grăsime. E posibil să o pui la loc pentru că acele celule grăsoase adipocite rămân acolo 10 ani și ele se reumplu la loc grăsime mult mai rapid decât se întâmplă asta la o persoană normoponderală care a fost toată viața normoponderală. Dar de cele mai multe ori acea grăsime nu este problema acelor persoane, ci ceea ce a dus la depozitarea acelei grăsimi, sedentarismul care are lăcaș, să zicem, în aceste persoane de cele mai multe ori și mâncarea procesată care a dus la întreținerea acelei grăsimi. Acele persoane de cele mai multe ori se chinuie foarte mult să scadă în greutate, când de fapt probabil că le-ar fi puțin mai ușor să ia în greutate într-un mod corect. ai 100 de chile, este mult mai ok decât să rămâi la 100 de chile sau decât să te înfometezi și să ajungi la 90 de chile, dar în acest proces de înfometare tu să pierzi și mai mult din masa musculară care oricum îți lipsește, decât să ai 90 de chile cu mai puțină masă musculară, e mai bine să te duci înspre 110 chile, dar acele 10 chile să fie formate prin ponderent prin hipertrofierea masei musculare, pentru că acea masă musculară se va activa, acea masă musculară o să scape de acea grăsime ectopică, ficatul tău o să mai dea afară din grăsime ectopică, ficatul tău o să înceapă să funcționeze, pancreasul o să înceapă să funcționeze, să facă insulină, grăsimea ta albă se va transforma în grăsime beș, care este mai activă metabolic, Gresimea asta care este mai activă metabolic va secreta acele molecule semnalizatoare care o să reducă rezistența la insulină, care o să reducă nivelul tău de apetit, care o să reducă nivelul de inflamație în corp. Și atunci, iată cumva o regândire a procesului de slăbire într-un proces de îmbunătățire a sănătății. Nu nivelul de kilograme pe care le ai contează, ci contează unde este dispusă acea grăsime, dacă ai mai multă grăsime ectopică sau viscerală și atenție există și persoane care sunt aproape normoponderale și am avut și astfel de pacienți care pare ca sunt ok, ii vezi potratelele de pe abdomen, atat de sutire este si cand il deschizi vezi ca tot abdomenul este plin de grasime viscerala si vezi ca ficatul nu mai arata la fel de bine cum ar trebui sa arate. Aceste persoane nu o sa faca de regula o steatoza hepatica dar exista si astfel de cazuri. Adica poti sa fii slab dar sa ai grasime viscerala si grasime ectopica care sa-ti faca mult mai mult rau decat daca ai avea un pic de aripioare pe lateral. Și din nou, făcând rezumat la rezumat la rezumat, vreau să facem din nou să trecem în revistă foarte pe scurt lucrurile despre care am vorbit și să înțelegem că grăsimea nu este inimicul nostru. Grăsimea este formată din celule superfuncționale de care depindem foarte mult. Ea poate fi distribuită în mai multe locuri și noi ne referim de cea viscerală și de cea ectopică care este în organe. Dacă scăpăm de grăsimea ectopică, noi nu o să slăbim în greutate. Noi doar o să ne îmbunătățim funcția organelor noastre și de cele mai multe ori noi vrem să slăbim din grăsimea subcutană, ceea ce nu o să ne îmbunătățească neapărat sănătatea noastră, în mod cert, dacă reușești să mănânci mai puțin, să faci sport, te simți bine făcând asta și slăbești treptat pe parcursul lunilor, în mod cert o să-ți fie mai bine. Dar de multe ori o persoană care are obezitate, grăsime ectopică, dereglări hormonale, și care se înfometează și slăbește 10 kg, ea o să slăbească din grăsime subcutană și din masă musculară și o să-și facă mai rău. Celulele alea adipoase rămân acolo în același număr. Celulele alea adipoase de abia așteaptă ca tu să cedezi și ele să se umple din nou cu trigliceride și atunci tu ajungi înapoi la 100 kg pentru că ai pus din nou trigliceride în acelea celule, dar tu ai și mai puțină masă musculară, ceea ce te duce într-o cascadă, de evenimente negative. Ce-ți dorește este să nu mai fii sedentar, să începi să faci sport, poate să pui mai multă greutate pe tine prin masa musculoară pe care o crești, deci poate că trebuie din contră să iei îngreutate, cum ziceam, decât să scazi îngreutate și ceea ce-ți dorește este să-ți transformi măcar o parte din adipocitele albe în adipocite bej, făcând sport și expunându-te la frig. În orice caz, ține cont că o persoană care are obezitate este o persoană care are mai multe riscuri de a face mai multe afecțiuni și de a suferi, să zic, mai multe accidente în urma sportului. Este extrem de important să-ți găsești un medic care să-ți facă măcar un set simplu de analize, care să-ți facă o ecografie, care să-ți facă un EKG, poate un test de efort și să-ți facă practic un astfel de check-up prin care să-ți poată recomanda exact cum să începi sportul, cât de intens și cum să te duci pe direcția asta. Și ține cont totuși că slăbitul corect în greutate poate să meargă la maxim 10% din greutatea ta în 6 luni. Deci dacă ai 100 de kg și îți este la îndemână să slăbești, poți să slăbești maxim 10 kg în 6 luni. Adică în 6 luni să ajungi la 90 kg. Dar ce te interesează nu sunt cele 10 kg. Te interesează ca în cele 6 luni Tu, cu toate ca ai slabit 10 kg, asta e cel mai puțin important lucru, să devii activ, să mănânci legume, să mănânci proteine, să mănânci carbohidrați complexi, să ai o alimentație ok, să faci sport și să scazi din acea grăsime ectopică în timp ce îți dezvolți masa musculară. Oameni buni, sper că a fost pe înțeles acest material. Sper că el poate să aducă mai multă lumină în acest proces de slăbire pentru că, sincer, mi-e atât de greu când mă întâlnesc cu oameni, mă întâlnesc cu oameni pe stradă, mă întâlnesc cu oameni din magazine care cumva așa înglumă, bineînțeles înglumă pentru că cumva e un pic ridicol să ceri un consult pe stradă sau să ceri un consult la o la o petrecere, nu prea înțeleg această abordare, dar pe de altă parte înțeleg că oamenii aceia își doresc un secret și se gândesc că poate omul ăsta a citit ceva și poate există un secret pentru mine. Și oamenii aceștia când vin la mine și îmi zic, ales domnule doctor, ce pot să fac ca să mai scăpăm și noi de kilogramele astea în plus? Cumva nu pot decât să zâmbesc pentru că nu am cum să stau cu fiecare dintre aceste persoane și să fac această lecție de o oră în care să le explic. că de fapt nu să slăbească este prioritatea lor. Ar putea să rămână la aceeași greutate, ar putea să ia, cum ziceam, greutate în plus, dar prioritatea lor este să devină mai sănătoși. Sper că acest lucru este clar acum. Dacă vreți alte materiale de acest tip sau dacă aveți întrebări, lăsați-le jos în comentarii. Încă ceva, dacă ai, cum am mai zis, dacă ai vreo poveste personală pe care vrei să o împărtășești, cum ai slăbit, poate la un moment dat ai slăbit foarte rapid și nu ți-a fost bine, poate la un moment dat ai găsit ceva ce te-a ajutat pe tine să slăbești, te rog, scrie-mi povestea ta în comentarii, eu o să citesc toate aceste povești. Dacă nu ai o poveste dar vrei să citești poveștile altor oameni, intră în comentarii acum și vezi ce povești au alți oameni Cum au slăbit alți oameni nu înseamnă neapărat că trebuie să repeți același lucru. Unele lucruri pot fi periculoase pentru anumite persoane, chiar dacă pentru alte persoane nu sunt. Dar dacă vrei să cunoști aceste povești, intra acum în comentarii, lasă-ți povestea, citește poveștile altor persoane, pentru că fix făcând schimb de aceste povești, probabil că putem să învățăm mai multe lucruri. Și asta fiind spuse, mulțumesc pentru atenție și pe curând!