Nutritia si dieta DE PE NET

Adevărul în nutriție este că, în mod cert, este un dezastru. 90% din studiile pe care le vedeți despre nutriție nu trebuie să le credeți. Știm extrem de puține lucruri în nutriție. Vorbim despre nutriție, aș vrea să vă zic că în nutriție sunt cele mai multe întrebări pe care le primesc când merg la o petrecere sau când merg undeva în oraș. Oamenii vor să mă întrebe de nutriție și de regulă vin și îmi spun uite, eu mănânc asta, asta este bine că fac asta? Adevărul în nutriție este că punem foarte greșit întrebarea și o să încercăm să răspundem la toate întrebările pe care le avem astăzi. Dar esențial de înțeles este că astăzi nu o să spunem oamenilor ce să mănânce, ci o să încercăm să învățăm să gândim nutriția și s-o gândim personalizat pentru fiecare dintre noi. Pentru că nutriția nu este ceva magic, nutriția sănătoasă nu este ceva ce o să te facă mai puternic sau o să te ajute să trăiești mai mult. și o să încercăm cumva să descifrăm ce putem să facem ca să evităm să fim bolnavi sau să evităm să ne îmbolnăvim mai mult sau chiar să reversăm anumite boli pe care le-am obținut prin nutriție. Acum, de ce nutriția este o chestie atât de complexă? Și vă spun din start că 90% din studiile pe care le vedeți despre nutriție nu trebuie trebuie să le credeți, pentru că studiile în nutriție sunt aproape imposibil de făcut. Să vă dau un exemplu. Hai să ne imaginăm că vrem să dăm seama dacă este sănătos sau nu să mănânc în fiecare zi un Big Mac de la McDonald's. Ca să faci un studiu corect și să ai o concluzie corectă, ce trebuie să faci este să faci un studiu clinic randomizat în care să iei, nu știu, 100 de copii pe care îi iei de mici, care mănâncă în fiecare zi un Big Mac. Să presupunem că acest studiu ar primi avizul de etică și s-ar putea face. De regulă studiile de acest tip sunt absurd și n-ai voie să le faci. De asta presupunem că trecem de această barieră. Și 100 de copii ar trebui să mănânce un Big Mac în fiecare zi timp de 10 ani și 100 de copii ar trebui să mănânce salate în loc de Big Mac timp de 10 ani. Ar fi aproape imposibil să facem acest studiu pentru că noi oamenii suntem pofticioși, Nu avem disciplina si nu putem avea incredere noi in sine. Nu stim daca din cei 100 de copii care mananca Big Mac poate unii vor deveni vegetariani si nu o sa ne spuna in acest studiu poate cei care mananca salate in grupul de salate o sa triseze si o sa manance din cand in cand un Big Mac si nu o sa stim cine ce altceva face de-a lungul vieții ca să putem la finalul studiului să avem un rezultat. De regulă, studiile nutriție sunt epidemiologice și sunt făcute pe niște chestionare, puteți să căutați și voi un astfel de chestionar de studiul de nutriție. Un astfel de chestionar te întreabă cam ce ai mâncat tu pe parcursul unui an. Sincer, eu nu mi-aduc aminte de ce am mâncat acum două zile. Așa că nu te poți baza niciodată pe studiile nutriție. Adevărul goal este că știm extrem de puține lucruri în nutriție. Ce vă pot da câteva reguli de la început pe care le știm sigur este că e important să mănânci puțin, dar nu prea puțin, adică să fii într-o oarecare restricție calorică sau cel puțin normocaloric, să nu mănânci mai mult decât trebuie, Mâncatul puțin te ajută să trăiești mai sănătos și mai mult. Este bine să mâncăm suficiente proteine, indiferent dacă sunt din sursa animală sau vegetală. Proteine de sursa animală sunt sănătoase. Noi oamenii ca specie suntem omnivori. Este stabilit științific, este demonstrat că noi de-a lungul evoluției noastre pe timp de 200.000 de ani am fost omnivori. Omnivor este un animal care mănâncă și legume și fructe și carne. Cum este ursul, de exemplu. Ursul este omnivor și noi suntem omnivori. Deci putem mânca proteine de origine animală. Este foarte important să mâncăm uleiuri esențiale. E important să nu avem deficit de vitamine și minerale. Și e important să nu introducem în corp sau să introducem cât mai puține toxine. Legat de lucrurile astea putem să fim cu toții de acord că sunt corecte și sunt niște reguli de bază nutriție. Dincolo de asta, Nutriția este aproape imposibil de studiat pentru că am putea compara nutriția cu următorul exemplu. Haideți să ne imaginăm că lumea iar vine și mă întreabă, băi eu mănânc în fiecare dimineață o lingură de miere pe stomacul gol și mai am nu știu ce supliment și îmi fac un shake de brocoli. Este bine? Și întrebarea pe care trebuie să ne punem sau analogia pe care o putem face e următorul lucru. Un gips este bun? sau nu este bun? Și răspunsul este, depinde pentru cine. Un gips pus peste o mână care este ruptă o să ajute la vindecarea mânii respective. E aproape esențial, n-ai cum să vindeci o fractură fără o imobilizare printr-un gips sau orice simulează un gips. În schimb, un gips care este pus peste o mână care nu este ruptă, este sănătoasă, o să atrofieze mâna respectivă. Același lucru este valabil în nutriție. E foarte important. cine mănâncă și cum mănâncă și care este nevoia ta personală. E foarte important de înțeles acest lucru. Pentru că atunci când vorbim de nutriție, vorbim despre o biochimie a nutriției. Nu vorbim despre dieta, aș interzice termenul ăsta, vorbim despre biochimia nutriției. Biochimia nutriției înseamnă că orice lucru pe care îl mănânci are milioane de elemente chimice care sunt digerate și care intră în contact cu genetica ta, cu epigenetica ta, adică felul în care genele tale se manifestă cauzat de activitățile pe care tu le faci. Acest lucru intră în contact cu cultura ta, cu religia ta, cu viața ta socială, cu nivelul de sport, cu bolile pe care le ai sau nu le ai, cu nivelul de activitate fizică pe care o faci în fiecare zi și toate lucrurile astea se interconectează cu microbiomul tău și atunci Reacția pe care o ai de la un aliment, același aliment, raportată la diverse persoane, este mereu diferită. Deci ca să ne gândim, adică ca să răspundem mai exact la o întrebare, ce e bine să mănânci, n-ai cum să răspunzi la ea. Nu vă mai luați niciodată după, să zic, liste. Sunt pe social media foarte multe liste. Mâncă aia, nu mâncă aia. E foarte greu să transpui o listă pe un număr atât de mare de oameni care sunt atât de diferiți. Dar ca să rezumăm, o dietă echilibrată trebuie să aibă fix ce am zis la începutul discuției. Trebuie să aibă mai puține calorii, dar nu foarte puține. Trebuie să aibă proteine de calitate. Trebuie să aibă grăsimi de calitate. Poate ajungem să vorim și despre grăsimi, dacă sunteți curioși. Trebuie să fie grăsimi mononesaturate, în general nesaturate. Când vedem pe etichetă sau studiem un produs pe internet, căutăm valorile lui nutriționale și vedem grăsimi saturate, grăsimile saturate sunt nesănătoase. Ce ne interesează sunt grăsimi nesaturate. Grăsimile saturate, gândiți-vă așa, sunt grăsimi care sunt deja saturate din punct de vedere biochimic Grăsimi lipicioase, ele fiind saturate, ele se lipesc de artere și pot să facă cheaguri, pot să facă plăci de ateroame și așa mai departe. Ce căutăm noi sunt grăsimi nesaturate și există grăsimi mononesaturate, polinesaturate, putem să trecem prin ele. Le găsim în ulei de pește, în ulei de măsline, în avocado, în nuci, în semințe. Grăsimi omega 3 pe care le găsim în pește, în pește gras. Deci am zis proteine, grăsime esențiale, vitamine și minerale pe care de regulă le luăm dintr-o dietă echilibrată și un aport suficient de fibre. Astea ar fi să zic regulile care s-ar putea aplica oricui. Dincolo de asta, când vorbim despre nutriție, e foarte important să înțelegem cine mănâncă și care este scopul final al persoanei respective pentru ce vrea să urmeze o anumită dietă sau să mănânce anumite tipuri de alimente. Din nou depinde cine face cheat day. Dacă persoana care face cheat day are sindrom metabolic, are diabetes și vrea să facă cheat day cu o prăjitură sau cu un tort, în mod cert este un dezastru pentru acea persoană. Dacă persoana respectivă este un sportiv, atletic, normopunderal, cu masă musculară ok și vrea să mănânce niște toxine just for fun și să presupunem că acest fun este nu știu, într-o situație socială în care ești în oraș cu prietenii sau e o nomastică sau o nuntă și vrei să bagi tot meniul și meniul ăla îți face o plăcere socială și te ajută în contextul respectiv, atunci probabil că un cheat day la o persoană complet sănătoasă nu este un dezastru. E o metodă pe care dacă poți să o ții și funcționează pentru tine, atenție dieta trebuie să fie sau nutriția, știința asta a nutriției sau biochimia nutriției raportată la corpul tău trebuie să fie potrivită pentru tine și aici putem să avem niște, adică să ne ghidăm cumva după niște supoziții pe care le facem studiind foarte mulți oameni. Majoritatea oamenilor nu studiază ce înseamnă nutriție și ca să fii sănătos Trebuie să-ți dedici timpul ăla în fiecare zi pentru a studia și pentru a găsi, să zic, date despre nutriție și să le aplici pe tine. Deci nutriția sănătoasă înseamnă să fie potrivit pentru tine și să fie sustenabil. Dacă facem o dietă care ține două săptămâni și după aia ne lăsăm de ea, ai un efect de yo-yo, e o chestie care nu te ajută, încerci să-ți adaptezi metabolismul pentru o dietă, el de abia s-a adaptat și tu treci la alta. și atunci acel lucru nu mai trebuie făcut. Dacă ai încercat de câteva ori să ții anumite diete și n-au ținut, nu mai încerca chestia asta și găsește ceva ce funcționează pentru tine. Dacă pentru tine funcționează să ai un cheat day pe săptămână și asta te ajută să mănânci sănătos următoarele șase zile, da, există și regula asta de 80-20 în care 80% din timp mâncăm lucruri sănătoase ca să ne rezervăm cei 20% din timp ca să mâncăm lucruri nesănătoase, dar care ne fac plăcere. Probabil că și asta este o metodă prin care poți să te focusezi pe ăia 80% sănătoți și să mănânci sănătos. Ați întrebat și de fructe de legume și cum le alegem. Din nou, întrebarea este pentru cine. E esențial să mâncăm fructe și legume în primul rând pentru aportul de fibre, pentru că acolo le găsim cel mai mult. Fibrele dacă ar fi după mine le-aș include în macronutrienți esențiale. În nutriție există trei macronutrienți pe care noi îi luăm din alimentație. alea sunt proteinele, da, știm toți ce sunt proteinele, sunt niște blocuri de aminoacizi, avem carbohidrați, carbohidrații, indiferent de ce tip de carbohidrat este, în final, chit că e glucoză, ea se folosește ca glucoză, chit că e lactoză, ea se transformă în glucoză, chit că este fructoză, ea se transformă în glucoză, carbohidrații se transformă în glucoză, glucoza aceea ajunge în celulă, în mitocondrii, mitocondriile sunt fabricile noastre de energie și această glucoză se transformă prin niște reacții chimice ionate, pe care este combustibilul pe care noi îl folosim. Și există grăsimi. Fiecare celulă din organism are o membrană care e construită din grăsimi și am enumerat mai devreme grăsimile esențiale pe care e bine să le mâncăm. Deci avem trei grupe esențiale, proteine, carbohidrați și grăsimi. Fibrele nu sunt considerate un macronutrient pentru că noi nu digerem fibre și nu le folosim, dar fibrele sunt mâncarea esențială a microbiomului nostru, care sunt niște bacterii, parazite între ghilimele, care ne ajută pe noi. Noi trebuie să ajutăm microbiomul nostru, noi trebuie, pe lângă faptul că ne hrănim Noi trebuie să aducem mâncare microbiomului nostru, la fel cum aducem mâncare la copii acasă. Noi nu venim acasă și mâncăm doar noi. Noi venim acasă și gătim pentru toată familia, pentru toată lumea să mănânce. Gătim o mâncare care este potrivită pentru copiii noștri. Dacă nouă ne place, nu știu, o mâncare super picantă. Și copiii nu mănâncă picant, nu o să facem în fiecare zi mâncare picantă, o să facem mâncare pe care copiii noștri o pot mânca. Microbiomul nostru sunt copiii noștri. Trebuie să-i hrănim, pentru că ne aduc foarte multe avantaje în echilibrul nostru general. De la avantaje mentale, psihice, până la sinteza anumitor vitamine pe care noi nu le sintetizăm și până la un echilibru digestiv foarte bun. Fibrele fac asta. Deci fructele și legumele ne aduc acest aport de fibre ne aduc un aport de electrolyți, de minerale, de vitamine. Întrebarea este cine mănâncă acele, să zic, fructe și legume și în special fructe. Pentru că fructele sunt și dulci. Și fructele sunt în ziua de astăzi mult mai dulci decât erau ele pe vremuri când le culegeam în pădure. Pentru că noi de-a lungul timpului am selectat cele mai dulci fructe. Ce facem când mergem la piață? Ne cumpărăm niște mere sau ne cumpărăm niște struguri, îi gustăm și nu sunt dulci. Zicem, ma, ce țeapă am luat. Trebuie să le gusti atunci la magazin, că nu sunt dulci. Mi-am luat țeapă. Nu ți-ai luat țeapă. Există și fructe care nu sunt dulci, care au foarte multe avantaje. Au aceleași avantaje ca și fructele dulci. Doar că nouă ne place ceea ce e dulce. Și credem că atunci când un fruct este foarte dulce, el este foarte bun. De fapt, fructul acela foarte dulce a fost selectat artificial Din 100 de mango existenți pe piață, producătorul a luat cel mai dulce soi de mango și l-a cultivat doar pe acela. Și tot așa, din selecție în selecție, noi am reușit să selectăm cele mai dulci fructe. Dar ele sunt nenatural de dulci. Acum depinde cine le mănâncă. Din nou, dacă le mănâncă un sportiv, un atlet, o persoană care face sport în fiecare zi, atunci poate să mănânce fructe. Nu exagerat, dar poate să mănânce fructe. Dacă vorbim despre o persoană care are un sindrom metabolic, care are probleme cu greutatea, probleme cu energia, atunci e bine să limităm consumul acestor fructe foarte dulci. Deci nu le excludem de tot, fructele sunt foarte bune, dar dacă ai probleme cu glicemia, dacă ai probleme cu greutatea, probabil că nu e bine să mănânci două mango dulci în aceeași porție sau să mănânci o farfurie de struguri sau de cireșe. Înțelegeți ideea. Și legat de fructe și legume, există o foarte mare controversă că, dom'le, sunt stropite, că nu sunt naturale, că sunt crescute în seră. E foarte posibil. E mult mai bine să alegem fructe și legume nestropite de la țară, de exemplu fructele care sunt un pic mai ciupite, nu știu, care au un vierme pe acolo care a umblat și a mâncat din ele. Alea sunt fructele și legumele cele mai calitative nutrițional pentru că ceea ce face un insecticid sau, mă rog, toate chimicalele astea cu care sunt stropite fructele și legumele ca să arate bine și ca să nu aibă prădători în ele. Pe lângă faptul că subtanțele astea pot fi toxice, ele împiedică imunitatea acelui fruct sau acelei legume. Leguma și fructul au propria lor imunitate. imunitatea aia se activează când apare un viermișor care vrea să le mănânce. Dacă viermișorul ăla nu le distruge complet și fructul sau leguma ajunge la maturitate, dar nu arată la fel de bine ca una stropită, atunci acea cireașă cu vierme, de exemplu, sau acel măr care este găurit un pic, îi vedem gaura de la vierme care a trecut pe acolo, acel măr a făcut tot posibilul să reziste, să trăiască și să se apere de acel prădător. Și asta îl face să sintetizeze foarte mulți antioxidanți de care avem nevoie din acel măr. Deci un măr de la țară care este un pic mâncat de vierme este mult mai plin de antioxidanți și de nutrienți decât un măr perfect de la piață. Dar mărul ăla perfect de la piață este și el foarte bun. Este mult mai bun, orice legumă și orice fruct, oricât de stropite, sunt mult mai bune decât orice alt tip de mâncare procesată. Adică trebuie în această alegere să fim rezonabili și să înțelegem că da, astea sunt condițiile evoluției noastre și a numărului mare de oameni care există pe pământ și al industrializării să zic acestei agriculturi, dar ăsta e un mic pres pe care îl plătim și e aproape insesizabil în raport cu beneficiile reale pe care orice tip de fruct sau legumă ți le aduc, prin aportul de fibre în primul rând, prin aportul de vitamine și minerale antioxidanți. Acum totuși dacă vrem să generalizăm sau să ne uităm să zic specific la anumite categorie de persoane, pentru o persoană care nu are simptomele unei boli celiace sau care nu are o intoleranță non-celiacă la gluten, Adică este o patologie în care tu atunci când mănânci gluten nu îl digeri foarte bine și atunci apare balonarea, apar scaunele diarheice, poate să apară anxietatea. De ce? Pentru că există această supoziție medicală, fiziologică că acest gluten care se găsește în grâu, de exemplu, În contact cu mucoasa intestinală atacăm mucoasa, iar mucoasa noastră are așa niște cili. Mucoasa noastră, dacă o zumăm foarte mult, mucoasa de pe intestine. Dacă am desface intestinele complet, am putea să acoperim cu intestinele noastre, dacă le desfacem complet, am putea să acoperim două stadioane de fotbal. Deci două stadioane de fotbal sunt învelite în interiorul nostru. Intestinele par mici, dar suprafața asta e foarte mare pentru că ea nu este Plată, ea este uita așa, este înregulată și avem foarte mulți cili care, practic printre acești cili, pătrund nutrienții noștri și aici se fac schimburile. Între acești cili pătrund, nu știu, grăsim, apa, apa trece fără niciun efort. Aminoacizii trec fără niciun efort. Există niște substanțe care necesită un efort pentru absorpția lor. Deci cilii aștia sunt o graniță la intrarea în statul nostru, fix granița. Ei sunt, hai să zicem, gardul de apărare al casei noastre. Când aici ajunge gluten la o persoană obișnuită, el este digerat și nu avem nicio problemă. În intoleranța non-celiacă la gluten sau în boala celiacă, când aici ajunge gluten, corpul are impresia că acest gluten este un rău făcător și îl atacă, face imunitate împotriva acelui gluten și atunci acei cili dispar, da? și atunci noi nu mai avem o suprafață de două stadioane intestine. Această suprafață se reduce la un stadion, unul la mână, doi la mână. Acei grăniceri nu mai exist. Și atunci prin mucoasa noastră intestinală încep să treacă lucruri care n-ar trebui să treacă acolo. Atunci acele lucruri încep să ne influențeze și ca metabolism, și ca stare generală, și ca stare mentală. De-asta intru înțeleagă la gluten, nu dă doar simptome gastrointestinale, ci poate să dea și simptome care să ajungă la anxietate, la depresie, la o stare de rău, la demotivare și așa mai departe. important este să recunoaștem aceste simptome și dacă avem aceste simptome, din nou căutăm pe internet, intoleranță non-celiacă la gluten, simptome, putem să le scriem pe chat GPT, o să vi le scrie foarte amănuțite pe fiecare și dacă recunoaștem acele simptome, putem atunci să renunțăm la gluten consumând mâncare gluten-free. Mâncarea gluten-free este ușor procesată și se scoate acel gluten din acea mâncare. Există multe grâne care nu au gluten și sunt folosite pentru a face, zic, panificație fără gluten sau sunt procese chimice prin care se înlocuiește sau se scoate glutenul din acea mâncare. Cine beneficiază de gluten free? Persoanele care au simptome clare ale intoleranței non-celiace la gluten. Altfel, dacă tu nu ai această problemă, și tu nu mănânci mult gluten, din nou, nici un exces nu e bun și dacă mâncăm foarte multă pâine cu foarte mult gluten, foarte multe paste cu foarte mult gluten, e posibil să dezvoltăm în timp această intoleranță non-cedeacă la gluten. Dar revenind, dacă nu ai aceste simptome, nu ai de ce să eviți glutenul. Același lucru este valabil pentru laptele fără lactoza. Mecanismul intoleranței la lactoza este diferit față de ce se întâmplă în cazul glutenului. Lactoza este un zahar, e de fapt zaharul principal din lapte, Laptele este dulce. El e dulce pentru că are acest carbohidrat, acest zahar care se cheamă lactoza. El este absorbit de corpul nostru și este transformat ulterior în glucoză. Noi avem enzime care digeră această lactoză. Avem o enzimă specifică care doar asta face, digeră acea lactoză și enzima asta se cheamă lactază. Această enzimă însă este prezentă la copii, deci copiii mănâncă, beau lapte fără nicio problemă. Dar la unele persoane aceasta enzimă începe să scadă în puterea ei și în concentrația pe care o putem secreta. Și atunci poate să înceapă intoleranța la lactoza. Intoleranța la lactoza, dacă ne uităm pe date, sunt considerați peste 80% din populația lumii. Dar intoleranța asta apare la diferite nivele de, să zic, la anumite cantități de ingestie de lapte. De regulă chiar și o persoană intolerantă la lactoază poate să digere până la 150 ml de lapte fără nicio problemă. Însă dacă bea 300 ml de lapte, acea lactoază nu mai este digerată complet, ajunge în intestin și atunci când un zahăr stă prea mult timp nedigerat în intestinul nostru, bacteriile încep să mănânci din acel zahăr și începem să avem, putem să avem balonare, putem să avem grețuri, putem să avem diarhee. așa se manifestă intoleranța la lactoza. E foarte simplu, dacă beți lapte și aveți balonare, aveți diaree, aveți un deranj gastrointestinal, este posibil să fiți intoleranta la lactoza. Următorul pas pe care trebuie să-l face este să vedeți la ce cantitate apare această intoleranță. Apare la un bol de lapte cu cereale? Atunci nu e bine să mai bem bolul de lapte cu cereale, putem să înlocuim laptele cu un chifir. Chifirul este un lactat în care drojdia de chifir asta face să crănește cu lactoza. Deci chefirul este practic lactatul cu cea mai puțină lactoză. Ea tot este prezent acolo, dar într-o cantitate mai mică. Vedeți dacă la un bol cu cereale cu chefir aveți aceleași simptome. Dacă da, puteți să înjumătățiți porția. De regulă persoanele intră într-o lactoză dacă beau dimineața un cappuccino sau un... Da, un cappuccino în care pun lapte cu lactoză. nu au nicio problemă. Dacă simptomele persistă, ce vă recomand este să mergeți la un medic care o să vă facă un test de intoleranță la lactoză. N-are sens să intrăm în detalii să explicăm cum se face acest test. Și medicul constată dacă există niște metaboliți care se fac prin nedigestie a acelei lactoze și fermentarea ei din intestine și vă spune, da, aveți o intoleranță lactoză și vă poate spune cât de gravă este acea intoleranță lactoză. Dacă aveți o intoleranță lactoză severă, gen nu puteți la orice, la un cappuccino vi se face rău, atunci există lapte fără lactoză. Aia e o situație în care poți să consumi lapte fără lactoză, care poate să fie lapte de vacă, din care se scoate acel zahăr și se înlocuiește cu o glucoză sau cu o fructoză. Laptele are același gust, are aceleași proprietăți nutriționale, doar că are lactoză înlocuită în el sau puteți să consumați lapte vegetal care nu are lactoză. Deci, dacă vorbim specific despre gluten-free, dairy-free, doar persoane specifice care au aceste intoleranțe beneficiază de vremuri acestor alimente. În rest, n-avem nicio problemă să mâncăm cu gluten și cu lactoză. Nu Toate dietele se bazează pe trei principii de restricție. Există o restricție a tipului de aliment când excludem o anumită grupă alimentară. Spre exemplu, în cheto tu excluzi complet carbohidrații sau aproape complet mănânci foarte puțin procentual din ce mănânci tu carbohidrați, da? Deci excluzi o anumită grupă alimentară. Deci asta e restricție pe, să zic, pe grupă alimentară. Există a doua restricție pe care o respectă multe diete și uitați să dați like, lăsați un comentariu și distribuiți acest material video pe alte rețele sociale se bazează pe restricție calorică, Adică să mănânci mai puține calorii, ceea ce e un lucru bun. Și există restricție ca și timp de mâncat. Și aici vorbim despre intermittent fasting, adică mănânci doar anumite ore pe zi. Deci toate astea țin de restricție. Când alegem o dietă, depinde pentru cine o alegem. Dacă vorbim concret despre cheto, eu am ținut cheto o perioadă majoritate în anumite circunstanțe. Cheto este foarte bun dacă mănânci cheto sănătos, adică mănânci proteine și grăsimi, dar proteinele sunt sănătoase, de calitate. Ai, nu știu, pui de la țară, ai o vita argentiniană care e bine făcută. Bine făcută în sensul că este calitativă, nu faceți vita bine făcută, mâncați-o în mediu cel puțin, dar să fie dintr-o sursă bună. Pește de calitate, nu știu, sardine. avocado, ulei, legume, cât cuprinde. Dacă ții o astfel de dietă, o dietă. Keto, de exemplu, se potrivește foarte bine unei persoane care are sindrom metabolic. Poate discutăm și despre sindrom metabolic, pentru că asta este unul dintre cele mai mari probleme, din punctul meu de vedere, în momentul de față. Întrebarea este dacă poți să susții această dietă. Ideal este să stabilești din start niște obiective foarte clare. Trebuie să ai niște obiective foarte clare și să înțelegi în ce direcție vrei să mergi, cum să-ți impui acele obiective, să înțelegi că nu există în dietă și în sport, uitați de motivație. Motivația este ceea ce te face să respecți o dietă sau să mergi la sport timp de trei zile. Sau motivația este cauza pentru care 95% sau 90%, depinde de ce statistici citim, dintre oamenii care își fac abonament la sală, nu merg niciodată sau merg de 3 ori pe an la sală cu un abonament. Motivația este cauza, pentru că noi credem că ne trebuie motivație și ne ținem cu dinții de motivație pentru a face toate aceste lucruri. Nouă ne trebuie disciplină. Iar disciplina trebuie să ne construim niște valori, niște sensuri, să înțelegem lucrurile și după aceea, după ce le-am înțeles, să ne construim o disciplină care să fie non-negociabilă. Disciplina în sănătate trebuie să fie, repet, non-negociabilă. Și de ce trebuie să fie asta? Și vreau să vă explic de exemplu din nou. Fiecare dintre noi sunt diferiți, unii fac sport de plăcere, Unii nu mănâncă și țin foamea de plăcere, alții o fac din alte motive. Vreau doar să vă descriu cum mi le-am implementat eu și cum reușesc de ceva timp, de câteva luni bune să mănânc potrivit pentru mine și sănătos. Să fac sport în fiecare zi. De câteva luni nu mai am nici o zi în care să nu consum mai puțin de 1000 de kilocalorii pe zi prin sport și de multe ori am acea mie consumată la ora 10 dimineața. Noi ca oameni acum suntem blestemati cu, intre ghilimele, e un cuvânt greu, dar suntem intre ghilimele pe bune blestemati de stilul de viata comod pe care il avem. Acest stil de viata comod ne face sa fim subdormiti sau nedormiti, ne face sa fim subnutriti de multe ori, supraponderati sau obeji, subnutriti, pentru ca nu mancam nutrientii de care avem nevoie, dar mancam mult din punct de vedere caloric si suntem sedentari. Evoluția ne-a adaptat genetic, constant, aproape la perfecțiune să trăim în condiții ostile. Noi suntem construiți să trăim în condiții ostile și corpul s-a adaptat să-i placă asta. Deci ceea ce trebuie să înțelegem este că noi trebuie în momentul de față, dacă vrem să fim sănătoși și nu există nici o colire și nici o pastilă pentru asta, Noi trebuie să ne recriem acele condiții ostile. Ce înseamnă condiții ostile? Înseamnă să-ți fie foame. Nu mai căutați diete sau stil alimentar care să vă țină sătui. Foarte puțini oameni pot reuși să stea sătui, să mănânce corect, să n-aibă nevoie de mai multă mâncare. Și asta e ok. Dacă ești normă ponderal, ești sportiv, te simți bine și ești sătul cu ceea ce mănânci, nu cred că e cazul să-ți fie foamea. Dar cred că ești unul din 30 de oameni. Restul de 29 de oameni au probleme cu greutate, au probleme cu sedentarism, au probleme cu sănătatea emoțională și psihică, au probleme cu somnul. Dacă te regăsești printre acei oameni și acolo mă aflu și eu, nu neg acest lucru, ceea ce trebuie să cauzi tu nu este o nutriție care să te satisfacă neapărat, ce trebuie să cauzi tu este oameni. Ceea ce aș vrea să facem cu toții este să înțelegem că scopul nu e să trăiești până la 80 de ani, scopul e să trăiești până la poate 75 de ani sănătos și să nu trăim cu o boală de la 40 de ani, iar stilul nostru de viață fix la asta ne predispune, la comoditate prin sedentarism, prin abundență de mâncare, și prin puțin somn. Și ceea ce putem noi să facem este să avem grijă de sănătatea noastră, să o păstrăm pe o perioadă cât se poate de lungă, începând de astăzi, îndrăgostindu-ne de efort maxim și durere prin sport, îndrăgostindu-ne de foame și îndrăgostindu-ne maxim, având o relație maxim de stabilă cu somnul, 8 ore de noapte, minim 7, nenegoceabil.