PSA mărit? Ce trebuie să știi? Nu este diagnostic de cancer - este doar o mică suspiciune

Amule, te salut! Dr. Mihail aici, avem un material despre PSA, acest antigen specific prostatic care este, nu-i așa, un marker tumoral. Acum, începem acest vlog direct, fără să facem niciun fel de intro, niciun fel de teasing, n-o să băgăm acel sunet și acel logo, dr. Mihail, pentru că e foarte posibil să fii ajuns la acest material pentru că ți-ai făcut analizele Și nu e așa, ți-a ieșit PSA-ul mare și nu e așa, nimeni nu ți-a explicat ce trebuie să faci cu 48 de ore înainte de a face acest test și nimeni nu ți-a explicat ce înseamnă un test pozitiv. Așa că facem această scurtă introducere și vreau să spun că dacă ți-ai făcut testul PSA și ți-a ieșit rezultatul pozitiv, Statistic, atenție, nu este o garanție, dar statistic, riscul tău de a avea cancer de prostată este unul minim. Deci riscul este unul minim. Însă, este un semn că trebuie să faci investigația mânuțită. Și foarte pe scurt, tot pentru tine, să știi că acest PSA, acest antigen specific prostatic, nu este ceva ce face cancerul, este ceva ce noi cu toții bărbații avem, doar că acest PSA, această proteină, trebuie să rămână pe canalul urinar, el se afară odată cu sperma. El e acolo. Doar că în anumite circunstanțe, prostata ta poate deveni permeabilă și atunci acest PSA ajunge în sânge. Cauzele sunt multiple, le discutăm astăzi. Un rezultat pozitiv la PSA nu înseamnă că ai cancer. O să explicăm toate astea în acest material. Unde? Atenție! Vorbim despre PSA, de ce crește, dacă merită screening-ul, când să-l faci, de ce iese mărit. O să vorbim despre... avem această hartă pe care o să o urmărim pe parcurs. Apropo, acesta este script-ul care este scris de mine și acestea sunt niște prezentări făcute de Notebook LM. Este un tool făcut de Google Labs. care ne ajută foarte mult în a avea această poveste a acestui PSEA. O să urmărim această hartă schematică, logică și o să înțelegem materialul de astăzi. Ce este PSEA? Când trebuie să-l faci? Cum să te pregătești pentru un test de PSEA? Ce înseamnă un rezultat pozitiv? Ce investigații trebuie să faci în plus? Atenție, nu o să vorbim despre cancer de prostată. O să facem un alt material în care o să vorbim despre cancer de prostată, pentru că asta e un topic complet diferit și este un add-on la acest test de screening. Hai să începem și să vedem ce este PSEO. PSEO, atenție, este o proteină pe care prostata ta o secretă. Prostata ta este ca și cum ar fi o fabrică proprie de ulei, în motorul tău, dacă motorul tău este tot aparatul tău genital. Pentru bărbat, prostata este, efectiv, ca un burețel, este ca o mandarină prin care trece uretra, în momentul în care tu, să vedem aici, asta de aici este vesica taurinară și uretratrat trece, uite așa, prin prostată. doar că la prostată, prin prostată, tot așa, trec și ductele diferente prin care spermatozoizii ajung în această uretră și se varsă, practic, prin ejaculare. Acum, să ștergem acest desen minunat, ca să înțelegem ce se întâmplă în prostată. Prostata secretă acest PSA pe care îl vedem aici. Bulinuțele astea sunt PSA-ul care este secretat de prostată și acest PSA este o enzimă care are ca rol lichefierea lichidului spermatic, lichidului seminal. Lichidul seminal vine pe ductul deferent, ajunge în uretră și pentru a lichefia acest lichid seminal, pentru a-l ține lichid, prostata face acest PSA, care este de fapt o enzimă care ajută la lichifierea lichidului spermatic. Atât de simplu. În mod normal, acest lichid trebuie să rămână în uretră și pentru că uretra și prostata au membrane biologice care sunt permeabile, un pic din acest antigen specific prostatic se va absorbi în sânge. Deci este absolut normal să ai un pic din acest PSA care se absorbe în sânge și atenție, care nu creează nici o problemă. Deci, faptul că avem un pic de PSA în sânge, nu avem nici o problemă. Un semn de întrebare și nu o problemă apar atunci când acest PSA începe să se absorbe prea mult în sânge. Asta înseamnă, deci deja știm ce am aflat din materialul ăsta și debeaua trecut 5 minute, că PSEA-ul e ceva absolut normal, există în prostata oricărui bărbat, există în sângele oricărui bărbat, singurul moment în care nu ai PSEA, ai PSEA 0 este când ai prostată, pentru că ți-a fost eliminată chirurgicală. În rest, e ceva absolut normal, ceea ce fiecare bărbat secretă și ajută la lichifierea lichidului seminal. Însă, acest PSA se poate absorbi prin membrana prostatică, prin vasele de sânge prostatice, prin uretră. El se poate absorbi în sânge. Și ceva face membranele alea mai permeabile. nivelul de PSA crește din sânge atunci când bariera este deteriorată sau când prostata se mărește semnificativ. Bun, am înțeles acum de ce crește. Și hai să vedem posibile scenarii în care această membrană prostatică devine permeabilă. În primul rând, hiperplazia benignă de prostată, adenomul de prostată. E acea situație în care pacientul vine la medic și zice Primești un diagnostic, mergi acasă și zici dom'le, am prostată. Nu, toată lumea are prostată, dar pacientul în cauză are hiperplazia benignă de prostată. Uite că prostata cu vârsta la bărbații începe să crească. Este o mărire naturală a prostatei care vine o dată cu vârsta. Mai multe celule produc firesc mai mult PSA. Deci ai o prostată mai mare, Acea prostată va produce mai mult PSA și el va absorbi mai mult în sânge. Avem hiperplazia benignă de prostată. Mai avem inflamație, infecție, traumă, manipulări medicale, aici mi-a arătat un J, ejaculare și le vedem din nou pe acest grafic. Avem inflamație sau traumă, infecții urinare, catetere care au fost introduse pe uretră din vari motive medicale, biopsie anterioare sau masaj prostatic. Ce înseamnă asta? Că te-ai dus la doctor, Și doctorul ți-a făcut un masaj prostatic. Și tu te duci poate în câteva zile la medicul de familie, el îți recomandă un test PSA, faci PSA-ul și odată el iese mare. E normal, pentru că doctorul te-a masat la prostată. Este și presiune mecanică. Presiunea mecanică înseamnă ejaculare recentă. Deci orice ejaculare recentă, atenție, Orice ejaculare recentă poate să-ți crească PSA-ul și silva crește, posibil chiar peste limita pe care buletinul de analize vrea s-o vadă. Și convenția este să avem 4 ng pe mililitru. Deci asta este limita pe care ar trebui să ne depășim. Când o depășim, atunci analiza apare, să zic, peste limita superioară și ne alarmează. Revenind, ejacularea recentă este o cauză pentru care prostata face PSA, îl elimină și prin permeabilitatea membranei prostatei, acest PSA poate să se absoarbă în sânge. Deci, ejacularea recentă. Și acum să ne gândim cât de des medicul care se uită pe analiză și zice ce vârsta ai, hai să facem și un PSA și îl bifează, cât de des îți explică Că cu 40 ore înainte de a face această analiză, e bine să nu ejaculezi domnule. Ajungem și acolo. Deci e bine să nu ejaculezi, am reținut, dar ajungem la... Protocolul pe care trebuie să îl ții înainte de testarea PSA. Mersul intens pe bicicletă. Deci, din nou, mergi pe bicicletă, habar n-ai că prostata ta este lovită constant, în special dacă mergi pe grob și stai, pentru că ți-e lenă, stai pe șa, te duci și faci un test PSA, poate să ia să mărit. Echitație și sex anal, bineînțeles. Sex anal. făcut ție, pentru că vorbim de bărbat, se testează PSA-ul la bărbat, deci dacă ție ți s-a făcut sex anal, în mod cer sex anal presupune de fapt un masaj prostatic în scopul obținerii plăcerii. Deci și sex anal este cel care îți poate crește nivelul de PSA și Atenție, orice fel de manevrare în zona prostatei, există tot felul de masaje prostatice. Prostata este cunoscută ca fiind o zonă care provoacă o plăcere diferită de orgasmul clasic masculin și atunci orice fel de manipulare în zona prostatei O să o facă un pic mai permeabilă și o să mobilizeze acel PSA în sânge. Da? Bun. Și cauza finală pe care o căutăm este această tumoră malignă. Structura normală a prostatei este distrusă, permitând PSA-ului să ajungă mai ușor în sânge. Deci un cancer care crește în prostată și, practic, face prostată foarte permeabilă și o cantitate mare de PSA se eliberează și în spermă, dar și în sânge. Bun. Avem deja 10 minute de material. Deja am înțeles. PSA este o enzimă absolut naturală care poate să ajungă în sânge în tot felul de condiții. Doar că în anumite condiții poate să semneleze un cancer. Rar. O să vedem cât de rar. Dar vreau să fac o paralelă. Din nou, paralela asta ar fi menită să te facă să înțelegi de ce n-ar trebui să te îngrijoreze un PSA crescut, dar trebuie să mergi la medic. Pe mine personal, dacă aș face și special pe tine ar trebui la fel, în urma vizionării acestui material, dacă ți-ai face un test, uite acum vorbesc cu tine omule, aici camera asta este pentru informații mai oficiale, camera asta este așa, între noi doi, știi? Aici suntem noi doi, la o bere și discutăm, da? Aici e o cameră mai oficială în care zicem, ok, povestim informațiile astea americane. De aici ne întoarcem la această cameră care e între noi doi, da? Deci fii atent! Eu dacă mi-aș face un PSA, cum și mi-ar ieși mai mare, acest lucru m-ar îngrijora la fel de mult sau m-ar duce la fel de mult cu gândul la cancer, cum m-ar duce o durere de spate cu gândul la cancer de plămân. Ok? Deci dacă te doare spatele, spatele te poate durea din foarte multe motive. Că ai stat prost, că te-a tras curentul, că ai o nevralgie, că ai o discopatie. Dar spatele poate să doară și în cancer pulmonar, pentru că a crescut mult, s-a dus la pleură și te doare aici în spate, ai un junghi. Dar pe tine când te doare spatele, tu nu te gândești la cancer pulmonar, dar tu te duci la medic. Asta e diferența între PSA și durea aia de spate. Când te doare constant spatele și ai luat un pic de ibuprofen, paracetamol, ai stat două zile fără efort fizic și tot te doare, zici nu-mi-e ceva în regulă, te duci la medic și medicul printre altele poate să-și dea seama de lucru, să-ți recomande investigații în plus. doar că spatele te doare și te trimite la medic. În schimb, cancerul de prostată nu doare și nu dă semne. Uneori poate să dă semne, cum ar fi sânge în rină în stadii avansate, dar la început el nu dă semne. Și atunci noi mergem și testăm acest PSA Ca sa vedem daca ne doare spatele, ok? Ba, te doare spatele sau nu? Imagineaza-ti ca spatele nu ar avea senzor de durere si noi am umblat cu spatele dureros fara sa stim. Pai am facut teste de screening, te-ai dut cel la medic si te-ai testat daca te doare sau nu spatele. Acelasi lucru este la PSEA. Există cazuri între altele și de asta se testează, pentru că și în tumori maligne, precum și în hiperplazia benignă, și în presiune mecanică, și prin tot felul de jocuri pe care ți le poți face cu prostata, nu intrăm în detalii, tot felul de manevrări sau inflamație, traumă, Toate astea pot să crească nivelul de PSEA. Apropo de inflamație, poate să fie o infecție acută sau o infecție cronică cu tot felul de patogeni. Ai o infecție cronică prostatică care poate să fie subclinică. Prostata ta are o inflamație, sistemul tău imunitar lucrează acolo, se creată o tonă de PSEA, îți faci analizele și zici, am cancer și o iei razna. Asta se întâmplă, o să ajungem la... Practic la pro și contra testării PSA-ului, pentru că nu există o recomandare fermă, există multă controversă în zona testării PSA-ului, tocmai din această cauză, pentru că creează mai mult ră uneori decât bine la anumiți pacienți, ajungem acolo. Ce trebuie să știm însă și atât de important? Ce faci ca și pregătire corectă? Adică 48 de ore înainte, de a face această testare, trebuie să eviți lucrurile despre care am vorbit, lucrurile care pot să crească pe seaul în sânge și îți pot da un rezultat fals, eronat. Tot ce trebuie să faci este să ții prostata rece, ok? Acum, să nu te pui pe piatră, să stai pe rece, să te tragă curentul, să răcești la ovare. N-ai cum, pentru că dacă ai prostată, n-ai ovare. Dar trebuie să ții prostata la rece între ghilimele. Trebuie să nu-i faci nimic, să nu te joci cu ea. Și atunci... Cum se încălzește prostata? Atunci când tu ejaculezi. Când ejaculezi, ia dă drumul la secreție de PSA ca să lichifieze acel lichid seminal. Deci nu ejaculezi. 48 de ore. Nu se întâmplă nimic. Nu o să fie nici o problemă. Nu ejaculezi nici prin contact sexual, nici prin masturbare. Nu ești aculist, nu o să se întâmple nimic. Nu o să pățești nimic, stai liniștit. Potolește-te, stai liniștit. Potolește-te 48 de ore. Te-a spus cineva asta până acum? Ți-a zis medicul care ți-a zis? Adică, în mod cert, asta-i treaba. Cumva nu vreau sa jignesc medicii care nu dau aceasta recomandare, pentru ca urologul tau la care te duci a doua oara pentru a doua testare atunci cand ai suspiciune, o sa spuna clar toate lucrurile astea. Dar scopul nostru este sa prevenim aceasta anxietate care este data de un rezultat pozitiv pe care nu il intelegem. Si care e data, rezultat pozitiv care de multe ori Îl avem pozitiv tocmai pentru că nu știm lucrurile astea. Pentru că dacă tu ai ejaculat de două ori într-o seară și la opt ore după acele două ejaculări te duci și îți dai analizele, e foarte posibil că acel PSA să-ți iasă mare. Și atunci chiar și medicul de familie, oricine îți recomandă acest PSA trebuie să zică aceste lucruri. 1. Nu ejaculezi 48 de ore. 2. Antrenamente fizice intense sunt interzise, în special mersul pe bicicletă. Deci nu tragi o sută la piept, nu ridici, Deadlift-uri de 200 de kg, nu faci tratamente intense, 48 de ore stai liniștit, potolește-te. Dom'le, potolește-te 48 de ore. Și fără bicicletă, sau dacă mergi pe bicicletă, mergi măcar așa, în picioare, adică nu sta pe șan. Apoi, interzis orice manipulare rectală. Atenție, masaj prostatic, deci nu te masa la prostat, omule. 48 de ore. Fără examinări medicale. Deci dacă te duci la doctor și-ți face ușeul rectal, probabil că e mai important ușeul rectal decât analiza. Amână analiza încă 48 de ore. fără examinări medicale, fără supozitoare, fără sex anal. În caz de infecție urinară, trebuie să ți-o tratezi mai întâi și să efectuezi analiză după aproximativ 6 săptămâni după vindecare. Cred că o să-ți iasă PSA-ul mare, nu te interesează PSA-ul în infecție urinară pentru că o să-i iasă clar mai mare și nu te interesează rezultatul ăla. Bun, asta este pregătirea înainte de a merge la analize. Apropo, dacă-ți place acest material, dacă-ți place ce vezi aici, ne ajută mult să dai un subscribe, să dai click pe butonul de subscribe de sub acest video. Ne ajută să vedem abonati și ne ajută să trimitem materialele sau tu să afli despre acest tip de material când le vom posta în viitor să afli primul și de ce nu să înveți case-i noi. Așa că da, dacă n-ai dat Subscribe până acum, ne ajută acest lucru. Înapoi la vlog. De ce se testează acest PSA? Hai să-l luăm de aici. Pentru screening, atentie, vorbim imediat despre pro și contra screening, atunci când există deja simptome, urinări frecvente, sânge în urină sau în spermă, durere prostatică, faci un PSA ca să pui un diagnostic sau o monitorizare, atunci când pacientul deja are cancer, a fost operat, a fost tratat și vrei să vezi cum ții cancerul ăla sub control. Acum, argumentele pro, clare, evidente și cele două tabele de fapt se contrazic pe lucruri diferite, am zis că Există două tabele de medici, unii zic, ok, lasă peste ea, nu-l mai face că face mai mult rău. Și există alți medici care zic, hei, nu, principalul beneficiu e depistarea formelor agresive de cancer într-un stadiu incipient. Peseaua a fost introdus ca metodă de screening în anii 90, iar mortalitatea cauzată de cancer de prostata a scăzut significativ. Așa scade mortalitatea cancerului de prostată. N-avem aici gradații, dar vorbim despre anii 1990-2020 și vorbim de oameni pe mii de locuitori și pacienți pe mii de locuitori și decesele scad mult. Dar vin alții din tabura contra testării peste alții și zic că nu, n-a scăzut numărul de decese din cauza testării sau datorită a testării. A scăzut datorită faptului că știm să operăm mai bine, avem robot, avem diverse tehnici de operare. Ok, dar în mod cert, e lesne de înțeles că Depistarea precoce e foarte importantă în asta. Riscuri sau argumente contra care țin de riscuri și de limitări vorbind despre alarme false, supra-diagnosticare și complicații. Alarme false. Majoritatea bărbaților cu un PSA crescut nu au cancer. O spune știința. Deci dacă ți-a ieșit PSA-ul crescut, sunt șanse de 95%, probabil, așa simt eu, nu știu numărul ăsta exact. Și o să vedem că numărul ăsta poate să fie mai mare de 95. Zic 95 ca să fiu safe. Sunt șanse de 95% să nu ai cancer de prostată. Dar acest lucru generează anxietate, stres și investigații medicale inutile. Uneori pot fi inutile dacă doctorul este foarte agresiv. Pe mine m-a sunat un prieten recent. Urcam în avion și zic, băi, nu pot vorbi, nu, nu, te rog, simt că mor, am făcut analize și mi-a ieșit PSA-ul mare, zi-mi, te rog, un doctor care se pricepe la cancer de prostată. Un băiat educat care s-a dus și s-a făcut testul PSA, pentru că a fost bifat în lista de analize, la analize de rutină. Adică el s-a dus la analize de rutină, a zis, săru-mâna, doamnă, vreau și eu să fac analize de rutină. Și doamnul doctor i-a bifat inclusiv PSA-ul. El s-a dus, nu știu ce a făcut el în alea 48 de ore. Nu știu ce a făcut. Din nou, glumă proastă. Îmi cer scuze, oameni buni pe drept. Dar ceva a fi făcut și a ieșit pe seama mare și m-a sunat foarte panicat că are cancer de prostata. Ajungem la supra-diagnosticare imediat și la complicații, dar vreau să-ți arăt schema asta. Din o mie de bărbați care fac screening regulat pe parcursul mai multor ani, Se salvează una-două vieți. Doamne, sunt vieți importante, adică sunt vieți de luat în calcul. Dacă testezi mii de bărbați pe parcursul mai multor ani, salvezi una-două persoane. Reduci trei cazuri de metastaze, adică revii trei cazuri de metastaze, de metastazare, în fine. Deci trei cazuri în care cancerul se poate metastaza. Cum? Pentru că tu nu faci screening, el rămâne acolo, crește, crește, crește, îți dă metastaze. Astea trei cazuri le reduci. Sunt câțiva oameni după aici, câțiva oameni după aici. Dar sunt sute de alarme false și zeci de cazuri de supra-diagnosticare. Sute de oameni care se duc și fac testarea asta, le ies rezultatele pozitive și le cade părul din cap. Între ghilimele, li se albește părul din cap. Pierzi ani din viață de atâta stres. Îți mai faci lucrurile, adică ți-a ieșit pozitiv testul, doctorul zice bine, hai să-l repetăm la două săptămâni, două săptămâni nu dormi. Toate că cancerul de prostate, chiar dacă e al treilea cel mai frecvent cancer, este un cancer care odată cu înaintarea în vârstă, nu este atât de agresiv. Și apropo de asta, nu orice cancer necesită tratament imediat. Există cancere de prostată, forme ușoare, forme care nu sunt agresive, care nu necesită tratament, în care medicul preferă să urmărească cancerul. Pentru că de multe ori, și una dintre recomandări și o să ajungem și la recomandarea de testare, dar vreau să o arăt acum, Peste 70 de ani de obicei screening-ul nu mai este recomandat, deoarece beneficiile sunt depasite de riscuri. Peste 70 de ani sau daca speranta, speranta de viata este mai mica de 10 ani. Deci concret, dacă speranța ta de viață este mai mică de 10 ani, să zicem că ai 70 de ani și nu speri să depășești 80 de ani, păi nu are rost să te cauți de cancer de prostată, pentru că tu vei muri mai repede decât acel cancer ar putea să te omoare. Asta este realitatea acestui cancer. El se dezvoltă la o vârstă înăuintată și nu-ți mai face rău aproape deloc. De fapt majoritatea dintre bărbații trecuți de 80 de ani, cărora li se fac la deces sau autopsie, au o formă de cancer de prostată. Atât de răspândit este. Doar că n-ai vrea să-l faci la 40 de ani. Și de aceea există această recomandare. Toate aceste reguli pe care le respectăm înainte de a face testul. Nu ești acolo în 48 de ore fără antreamente fizice intense, orice manipulare rectale este interese și în caz de infecție urinară, nu-ți faci testarea. O poți face în următoarele situații. Între 40 și 45 de ani, dacă ai un risc ridicat, discuția ar trebui să înceapă mai devreme pentru bărbații cu istoric familial de cancer de prostată. Ai 40 de ani, ai bunic, tată, frate, nepot cu cancer de prostată, te duci și vorbești cu medicul tău. Dacă are rost, îți faci acest test, din nou, având în minte faptul că acest test este la fel de relevant pentru cancerul de prostată, cum este durerea de spate relevantă pentru cancerul de plămân. Dacă ai durere, te duci și te cauți. Dacă ți-e PSA-ul mai mare, te duci și te cauți să excluzi toate ceilalte cauze care sunt cele mai posibile. Între 55 și 69 de ani, de fapt aici ar fi 55 de ani. Deci între 40 și 55 de ani și asta e este o comprimare a ghidurilor care diferă între ele. Deci între 44 și 55 de ani, dacă ai istoric, te duci, vorbești cu medicul, îți faci această testare. Între 55 și 69 de ani, decizia este individuală. Se recomandă o discuție informată cu medicul despre balanța personală între risc și beneficiu. Prevența testării poate fi de 2-4 ani și peste 70 de ani nu mai are niciun beneficiu să-ți faci această testare. Și aici avem societăți mari din toată lumea care au recomandări diferite. USA Preventive Service Task Force zice că persoane între 55 și 69 de ani, bărbații, au o decizie individuală. Ei decid dacă să testează. American Urological Association spune că între 50 și 69 de ani, peste ea, au dată la 2-4 ani. Nu-i decizia ta, recomandarea e să o faci concret. În grup de risc, origine africană, familie cu cancer, mutații, discuția începe de la 40 de ani, iar la rezultatul suspect trebuie să faci repetarea, analize și după aia un remene. În American Cancer Society, risc mediu, discuție la 50 de ani, risc crescut la 45 de ani, risc foarte mare, gentată cu cancer de prostată, În tinerețe, discuția începe la 40 de ani pentru această testare. Dacă speranța de viață e sub 10 ani, nu se testează. Și acum mai să o luăm de la început. Să zicem că ai înțeles ce este acest PSA, ce este această enzimă, de ce crește din cauze care nu țin de cancer, ce trebuie să faci înainte de testare. Când și de ce se face această analiză, avem argumente pro și contra, avem, cum ziceam, aceste sute de alarme false, zeci de cazuri de supra-diagnosticare și tratament și complicații inutile, apropo, ajungem și acolo, nu orice cancer se tratează. Totuși, dacă ți-a ieșit un rezultat pozitiv, ce faci? Repeți analiza, da? Se face testuri respectând cu strictețe regulile despre care am vorbit mai devreme. Nu ejaculezi, nu faci absolut nimic care să implice prostata. O ții la rece, între ghilimele. După ce ți-a ieșit repetarea pozitivă, deci dacă PSA-ul a doua oară, deci l-ai repetat, iese din nou pozitiv peste 4 ng pe mililitru, te duci la urolog. O discuție detaliată cu examinare clinică și dușeau rectal. Adică urologul va trebui să-ți bagi un deget în fund și să palpeze acea prostată, pentru că cancerul inclusiv se simte. Gândește-te că există atât de multe cancere care nu se simt. N-ai cum să bagi mâna, Palpezi ficatul sau pancreasul. Dar iată că poți să palpezi prostate, de ce n-ai palpa-o? Doar trebuie să bagi un deget în fond, nu e mare lucru. Pare pentru prima dată ceva ciudat, da? Neplăcut. E atât de simplu, pare că ești doar tu în cabinet cu medicul. își pune o mânușă, își pune un gel și fără să-ți deai seama, ți-a băgat degetul în fund, tu te pui într-o poziție normală și el poate să palpeze prostata, să-și dea seama și să-ți dea atunci un răspuns. După aia poate să-și facă ecografie transrectală, adică transductorul acela de ecografie se bagă și el în rect și poate să se uite cu ecograful pe acea prostată. Dacă are suspiciuni în plus, dacă suspiciunea continuă și deja am restrâns grupul din aia 1000 de pacienți testați, 1, 2 sunt aia care sunt descoperiți cu cancer de prostată. Se face remene multiparametric de prostată. E pasul cheie care vede exact cât este acel cancer dacă e acolo. Îți spune un diagnostic, îți spune nivelul de evoluție și cumva în funcție de acel rezultat și tabloul clinic medicul poate să decidă Dacă doar o să urmărească acel cancer, dacă îți dă un tratament, dacă te trimite la radioterapie sau dacă te operează. Discuția despre cancerul de prostată o să avem într-un alt material. Și înainte, totuși, de operație, se poate face biopsia prostatică. Se recomandă doar dacă remeneul arată liziuni suspecte, se realizează țintit, ghidat de imaginile remenee. Deci așa procedezi dacă ai rezultate pozitive în lanț. Dacă în sal 2-lea test pe SEAT iese negativ, uiți de el. Vorbești cu urologul, repezi la 2 ani. Dacă îți iese și al doilea test pozitiv și îți face un tușeu rectal și o ecografie și e curată prostata sau poate descoperi o inflamație, o prostatită infecțioasă, ai rezolvat problema. Dacă vede ceva pe ecografie și îți face tușeul și îți face remene, remeneul e curat, gata, ai rezolvat problema. Sunt mulți pași și pe parcursul acestor pași tu poți să ieși din schemă. Am uitat să pun lumina asta, am uitat să pun și asta aici, hai să-l pun acum la final rost. Altfel se vede acum. De ce însă ar trebui, și totuși ca să continuăm în acest tandem pro-contra, la ce trebuie să fie atent? Pentru că există această problemă și astea sunt argumentele criticilor contra PSEA. Cum am zis, multe alarme false, 6-7% din cei care fac testul prima dată au PSEA mare dar sunt sănătoși. Deci dintr-o mie de bărbați, spre 100 o să aibă PSA crescut fiind complet sănătoși. Majoritatea biopsiilor după PSA mare sunt negative, adică te înțeapă în perineu, se intră coacu' prin perineu până la prostată, e dureros și poate avea complicații. Majoritatea biopsiilor sunt negative. Supra-diagnosticarea, 25% dintre cancerele găsite nu ar fi devenit problematice. Adică poți să ai un bunic de 70 de ani, Are cancer de prostată, bine mersi, n-are nicio problemă cu el. Atenție, mi-ar plăcea ca acest discurs al meu să nu fie folosit împotriva tratamentului recomandat de medic. Dar medicul în ori poate fi foarte agresiv și poate să-l opereze pe bunicul și bunicul să aibă complicații din cauza acestei operații când nu avea nevoie de ea. Ce înseamnă asta? Asta nu înseamnă că iei acest material și-l folosești ca pe o armă de negare a diagnosticului. Nu, asta înseamnă că într-o astfel de situație, eu personal aș cere sfat la 2 sau poate 3 urologi. Primul urolog care mi-a descoperit cancerul și mi-a pus diagnosticul de ce trebuie să mă tratez, mă duc la al doilea, întreb dacă e corect. Mă duc și la al treilea. Mă încarc tratamentul, să știu pe care simil aleg, pentru că în ziua de astăzi eficiența e aproape la fel de mare între chirurgie și radioterapie. Efectele adverse sau complicațiile sunt și pot fi diferite, deci e bine să vorbești cu medicul tău despre asta. Complicațiile biopsiei, sângerări, infecții, una o să necesită spitalizare, complicațiile a tratamentului, disfuncție erectilă, incontinență, incontinență la o parte, deci o parte din pacienți au incontinență, Și pentru cancere cu risc mic se recomandă monitorizare activă, nu intervenție. Deci, am vorbit despre asta, am vorbit despre cine face testarea, cine merge mai departe și da, asta este lucrul la care trebuie să fii atent. Dacă, din nou, dacă ai ajuns la acest material pentru că ți-ai făcut, omule, testare PSA și ți-a ieșit pozitiv, e foarte probabil să fii unul din acești pacienți, ăștia de aici din schema asta. E posibil să fie aici cel mai probabil, statistic. E foarte puțin probabil să fie aici. Dar faptul că ți-a ieșit pozitiv și dacă ai fi de aici, te poate salva, uite, de cazuri de cancer metastatic și poți să fii o viață salvată. Deci oricum ai ieșit, e bine. E bine pentru că e posibil să fii, cel mai probabil să fii în zona asta și dacă ești aici, înseamnă că te duci pe zona de tratament. Asta e toată logica despre cancerul de, despre PSA, despre cancerul de prostată. Trei concluzii de final. Decizia este individuală. Du-te și vorbește cu medicul tău. Nu trebuie să facem cu toții screening sau ți se poate recomanda acest screening, dar în final decizia trebuie să fie a ta individuală și trebuie să fie informată. Împreună cu medicul tău, ținând cont de vârstă, de ce ai făcut, cu acel protocol de 48 de ore, tu ești cel care are decizia asupra propriei tale sănătăți și cred că oricine face testare PSA pentru cancerul de prostată, ar trebui să vadă acest material. Un PSA crescut este doar un semn, nu este un verdict, este un motiv de investigație în plus, este un motiv de analiză. Dar ce ai făcut tu, domnule Alea, 48 de ore de ție ieși mai mare? Da? Să ne gândim. Și există un plan de acțiune clar în loc de anxietate, trebuie să urmezi acești pași logici. Repeți analiza, Vorbești cu doctorul, se face tușeaua rectală, lecografie, se poate face remene, se poate face biopsie. Sunt mulți pași până la a pune diagnosticul de cancer și până la ajunge la tratament. Bun! Ăsta e materialul despre PSA. Sper că am calmat apele. Sper că ai înțeles despre ce-i vorba. Sper că-ți place acest material un pic mai scurt. Avem vreo 30 de minute, nu mai avem material de o oră jumate ca duminica trecută. Dacă ai întrebări, lasă-le jos în comentarii. Dacă vrei să bei o cafeluță super șmecheră, intră pe ZOR.RO și comandă-ți. Comandă-ți acest pachet. Caută pachetul roșu ZOR Resolutions cu noațe de ciocolată cu lapte afine, toffee mure, trezește-te dimineața, bea espresso sau fă-ți-l cappuccino. E un mod excelent de a-ți porni motoarele ziua, de a porni cu o cafea de specialitate care îți bucură toate Terminațiile nervoase, toate papilele gustative, toți senzorii olfactivi care mirosă aceste nuanțe. Și știți ce aș fi curios? Zimte rău. Ce nuanțe simți? Bea cafeaua asta și scrie-mi în comentariu în acest vlog. Sau, dacă o comanzi o să-ți vină cerere de recenzie, lasă-ne acolo o notă și zim ce ai simțit. Ai simțit ciocolata cu lapte? Sau afine? Sau tofii și mure la final, așa un aftertaste? Bun. Asta-i treaba cu... Vlogul de astăzi, mersi pentru atenție, mersi pentru faptul că ești abonat. Dacă nu ești abonat, te rog abonează-te, dă-i subscribe. Dacă îți plac materialele pe care le facem aici, ne ajută foarte mult să dai un subscribe. Și nu uita să dai join, avem această zonă de membri pe YouTube, unde dincolo de subscribe poți să dai join. Dacă dai join... Ai acces la materiale pentru membrii, ai acces la astfel de materiale cum e ăsta de acum, puțin mai devreme decât momentul în care ele devin publice. Ai acces la podcast-uri cu o săptămână înainte, le poți vedea înainte și ai acces la materiale pentru membrii. În secțiunea de membrii deja avem ceva vloguri, avem vlog despre alimente, carențe și obiceiuri care duc la ansietate doar pentru membrii. De ce nu slăbești 5 cauze posibile conform studiilor? Material pentru membrii. Ce nu știai despre somn, 5 lucruri surprinzătoare, material pentru membrii. În curând iese material despre lucruri pe care nu le știai despre telefon și cum altfel decât ai fi crezut până acum să faci telefonul rău, avem ce nu vezi pe Instagram, cum arată o zi din viața mea, filmată de dimineața până seara, cu medicul, cu filmări aici, cu podcast, cu tot. Și avem vlog-ul despre testosteron, terapie sau dopaj. Ăsta este vlog-ul pentru membrii, varianta extinsă. Avem câteva informații în plus, vreo 30 de minute în plus, despre terapia cu testosteron și ciclurile cu steroizi anabolizanți. Versiunea pentru membrii. Bun, ăsta a fost materialul de azi. Mersi că ai dat Subscribe, mersi că ai dat Join. Ceau pe grând!