Studiile NU consideră Neurofeedback-ul ca tratament principal pentru afecțiunile psihice☝🏻👨🏼‍⚕️

Păi dacă nu știu cum EEG-ul îmi reflectă simptomele bolii, cum pot să o tratez cu EEG, chiar și în condițiile astea de antrenament?

Să ai să spunem că în anumite patologii vedem, mai ales în epilepsie, în epilepsie vedem clar o modificare a EEG-ului. Se vede clar, acolo poți să spui EEG patologic, EEG normal. În alte patologii, de exemplu în schizofrenie, se vede de exemplu că zone distante sunt corelate mai puțin.

Ok. Dar și asta e dezbătut și

rămâne

la nivel de cercetare.

În epilepsie, în schimb, așa este. Într-un singur caz există un corelat terapeutic clar. În epilepsie. În nicio altă patologie, normalizarea AEG-ului nu înseamnă tratament.

Atenție, normalizarea însa e de fapt ceea ce îți propune neurofeedback-ul, pentru că neurofeedback-ul zice așa, facem EEG, scanăm creierul, facem o hartă colorată a creierului să vedem unde e problema, unde e frecvența mai mică, din cauza frecvenței trebuie să o aducem, trebuie să deblocăm creierul și după aia facem exerciții de neurofeedback ca să normalizăm EG-ul, dacă el se normalizează înseamnă că noi ne-am vindecat pe termen lung sau ne-am ameliorat problema pe care o avem. În epilepsie, în cazul în care avem un focar epileptic care pușcă, pușcă anarchic, el n-ar trebui să pușce, dar el pușcă și El creează simptomele acelei epilepsii, creează acea criză epileptică în care creierul se deconectează cel mai multe ori. Tu poți să vezi pe EG acel focar, poți să pui diagnostic de epilepsie, zi-mi dacă e

corect. Încep tratamentul. Încep tratamentul

medicamentosos și după aia vezi normalizarea pe EG. Asta e singura situație în care putem spune clar că putem influența într-un fel EG-ul.