Ție în ce situații îți e greu să pierzi controlul? Știi de Teoria controlului compensatoriu?

Când omul simte că pierde controlul personal, îl apucă anxietatea că lumea e aleatorie și haotică. Ca să-și refacă senzația de ordine, el se agață de o sursă externă de control. Iar externul are trei rafturi pe care se poate sprijini. Atenție, aceste rafturi se pun unul peste altul și concurează În același om, deci nu sunt toate activate în același timp, ele concurează pe poziția de controller. Omul își pierde controlul, da? Ne imaginăm un om care trăiește într-o lume în care el se duce la muncă, iese cu prietenii, are control asupra propriului său program, asupra venitului său, ce face cu venitul său, totul este ok în lumea lui. Omul acesta începe să se bazeze pe o sursă externă. Cele trei surse externe deschise de cai în controlul compensatoriu sunt următoarele. Un Dumnezeu care intervine, stat lege, este system justification. Dacă nici Dumnezeu și nici statul nu te ajută, atunci omul impune singur o ordine peste ceva aleatoriu, vede intenție și pattern acolo unde e doar întâmplare și zgomot.