Ține COLESTEROLUL sub control, de Sărbători

Omule de salut, eu sunt dr. Mihail și astăzi vorbim despre cum poți să-ți scazi nivelul de colesterol în timpul sărbătorilor de iarnă. Și o să zici, băi, dar de ce aș vrea să-l scad acum? Lasă-mă un pic să mă bucur de aceste sărbători și, ok, poți să te bucuri de ele. Dar de ce ar trebui sa le scad acum? Si iti raspund, sunt doua motive pentru care ai vrea sa scazi nivelul de colesterol de sarbatoare. In primul rand pentru ca, statistic pe studii, nivelul nostru de colesterol rau creste cu pana la 20% in timpul sarbatorilor de iarna. Asta înseamnă că dacă ai un LDL colesterol de 150, el o să meargă în timpul sărbătorilor la 180. Dacă ai un LDL colesterol de 200, el o să urce la 240. Iar statistica începând de aici este alarmantă, pentru că pe parcursul anului există două zile în care numărul de infarte și numărul de decese cauzate de infart este cel mai mare. Aceste două zile sunt ziua de Crăciun și ziua de Revelion și puteți să vedeți acest grafic unde vedeți aceste două spike-uri în mijlocul. Vedeți că în iulie și în iunie numărul de decese este la minim și de infarte, dar vedeți aceste spike-uri în dreptul Xmas. Xmas înseamnă Crăciun și New Year's Day înseamnă Revelion și vedem că astea sunt cele două zile în care avem cele mai multe Până să ajungem la soluții, vreau să vorbim puțin despre colesterol. Un material special dedicat colesterolului o să lăsăm aici, în partea stângă a ecranului, la finalul acestui vlog și o să lăsăm și în descrierea materialului. Dacă vrei să cunoști mai multe lucruri despre colesterol, du-te la acest material și vezi-l pentru a înțelege ce este de fapt colesterolul. Dar o să facem un mic rezultat. În principiu, colesterolul este o grăsime care este esențială pentru viața noastră. Avem nevoie de colesterol. Ăsta e motivul pentru care, chiar dacă nu mâncăm colesterol, ficatul nostru o să producă tot colesterolul de care avem nevoie. Și în principiu, ficatul face cam 80% din colesterolul circulant în sânge, 20% îl procurăm din alimentație. Doar că atunci când noi nu avem grijă de noi, când instalațiile noastre sau arterele încep să ruginească, când arborele nostru arterial în loc să stea într-un mediu favorabil, el stă în poloare la propriu și la figurat. Dacă îl udăm în loc de apă, îl udăm cu sucuri și cu Cu alcool, planta respectivă o să înceapă să se ofilească, așa încep să se ofilească arterele noastre, iar colesterolul începe să le deranjeze. Și atunci acest colesterol care este o grăsime, această grăsime nu poate pluti în sânge pur și simplu, ea are nevoie de niște transportori. și acești transportori sunt niște bărcuțe din proteine. Aceste bărcuțe se cheamă LDL, adică Low Density Lipoprotein, sau HDL, High Density Lipoprotein. Pe scurt, LDL colesterol cunoscuț, drept colesterolul rău, sunt niște bărcuțe mari care transportă mult colesterol în țesuturi și când avem prea mult LDL colesterol, atunci el se depune pe artere, creează aceste plăși de ateroscleroză, de ateroame, și asta poate să înfunde un vas de sânge, o arteră de la nivelul inimii, o coronară, care se ducă la infart. Pe de altă parte, HDL-colesterol, cunoscut drept colesterol bun, sunt bărcuțe mici care nu au colesterol în ele, care sunt trimise de ficat în acele plăci de ateroscleroză, în acele ateroame, și HDL-colesterol ia colesterolul de acolo și îl duce înapoi la ficat. Deci, foarte pe scurt, colesterolul e transportat de niște bărcuțe care sunt rele LDL-colesterol sau bune HDL-colesterol. Noi ne dorim puțin LDL-colesterol și mult HDL-colesterol. Ori la populația generală lucrurile stau fix invers. Avem mult LDL-colesterol și puțin HDL-colesterol. Iar acest LDL-colesterol care este rău, el crește fix acum de sărbători. Crește de Crăciun, crește de Revelion și asta poate să fie una din acele cauze care duce la acel număr alarmant de decese și de infarte în timpul acestor zile. Acum de ce crește acest LDL colesterol? Păi în primul rând din cauza alimentației. Pentru că mâncăm mâncăruri grele, o să vedem ce înseamnă asta. Pentru că mâncăm mult, obezitatea sau excesul caloric este o cauză importantă a creșterii colesterolului rău. Mâncăm multe dulciuri. Consumăm alcool care inflamează tot acel colesterol și nu lasă el de la colesterolul să se absoarbă înapoi în ficat și avem și stres specific acestei perioade care contribuie la creșterea colesterolului. Suntem stresați pentru că trebuie să cumpărăm cadouri, trebuie să stăm la masa de Crăciun, poate nu ne-a plăcut cadouul pe care l-am cumpărat cuiva sau pe care l-am primit. În fine, tot acest stres contribuie la creșterea colesterolului pentru că stresul duce la inflamație, inflamația asta perturbă acest metabolism al grăsimilor și asta duce la creșterea colesterolului. Pe lângă asta, consumul excesiv de grăsim saturate și de carbohidrați și lipsa activității fizice regulate. Ne afectează vastele de sânge? Toate aceste lucruri duc la această creștere a nivelului de colesterol și implicit la acel număr ridicat de infarte și de decese cauzate de infart. Acum, cum poți să-ți controlezi colesterolul? Prin alegeri de stil de viață. Atenție, alegerile de stil de viață nu o să îl rezolve complet. Se întâmplă rar acest lucru. Dar se poate întâmpla atunci când tu introduci în viața ta niște lucruri non negociabile. Non negociabil ar trebui să fie somnul de 8 ore, non negociabil ar trebui să fie stresul tău. Știi pentru ce te stresezi și pentru ce nu te stresezi. Non negociabilă trebuie să fie alimentația ta. O alimentație care e aproape complet lipsită de grăsimi saturate. O alimentație care este bazată doar pe plante. chiar și puține fructe, dar majoritar numai plante, fără carne, fără lactate, o alimentație extrem de corectă poate să-ți rezolve complet problema cu colesterolul. Dar de regulă, alimentația corectă, exercițiile fizice și schimbările de stil de viață pot să influențeze undeva la 20% din colesterolul tău. Cum ziceam, 20% este dat de stil de viață, 80% e dat de ficatul tău și de, să zic, e determinat genetic. Bun, și acum cu acest lucru în minte, hai să vorbim despre măsuri de stil de viață pe care tu le poți adopta acum înainte de sărbători, pentru a nu-ți crește nivelul de colesterol de sărbători. În primul rând, vorbim despre o dietă sănătoasă. O dietă mediteraneană, căutăm pe net ce e dieta mediteraneană și încercăm să o menținem așa. Dacă am mâncat din când în când o brânză sau o roșie sau am pus odată pe săptămână niște ulei de măsline într-o salată, aia nu e dieta mediteraneană. Noi trebuie să mâncăm preponderent în dieta midi-terenană legume, fructe, cereale integrale, fasole, leguminoase. Asta trebuie să fie 80% din mâncarea noastră. Deci nu piure cu chiftele prăjite, nu ciorbă de burtă. Legume și fructe cereale integrale. Cereale integrale sunt, de exemplu, ovăzul. O să ajungem și la el, dar ovăzul integral se califică la cereală integrală și poți să mănânci dimineața Ovăz integral, terci de ovăz integral. La prânz poți să mănânci pește cu niște leguminoase, cu niște fasole de exemplu sau năut. Seara poți să-ți faci o salată mare și mănânci un fruct la desert. Aia este o dietă mediteraneană. Apoi lactatele sunt foarte bune pentru că sunt o sursă bună de proteine. Dar este bine să fie degresate, pentru că lactatele conțin, cum o să vedem puțin mai târziu, grăsim saturate, iar grăsimile saturate ne cresc nivelul de colesterol. Deci e bine să mâncăm lactate degresate și există foarte multe lactate degresate pe piață. De la lactatele de la Müller, de exemplu, care Chefirul are puține grăsime, există acel iaurt proteic cu 20 grame de proteine cu 0 grăsime și toate aceste lactate se fac din lapte degresat, se ia laptele, se separă grăsimea din lapte și după aia din lapte poți să faci orice vrei tu. Am descoperit de curând la Artesana, atenție, nici una dintre astea nu sunt reclame plătite, sunt preferințele mele, la Artesana am descoperit brânză de vaci degresată care vine în diverse arome, există cu roșii uscate, usturoi, și încă ceva, nu știu, roșii uscate, usturoi și cimbru parcă, sau pur și simplu brânză de vacă degresată care are, atenție, 0 grame de grăsime și undeva la 24 de grame de proteine la 100 de grame, adică ai mâncat 100 de grame și ai necesarul de proteine la o masă. Revenind, lactatele de grăsate sunt bune în această alimentație, pește din abundență, ulei vegetal cum ar fi ulei de măsline și atenție, limitarea zaharurilor adăugate, adică atunci când într-o mâncare se pune zahăr, e un mare nu pentru noi, excluderea băuturilor zaharoase, nu bem zahăr, nu-l bem efectiv, alimentelor procesate și agresimilor saturate și acarnurilor procesate. Există și alimente specifice pentru reducerea colesterolului și avem un material despre ovăz, dar ca să facem un rezumat, fibrele solubile din ovăz, în ovăz există niște fibre care îți captează niște acizi care-ți părți din colesterol din intestine și nu le lasă să se absoarbă. Așa că aceste fibre solubile din ovăz pot, într-un mod foarte sigur, să-ți reducă nivelul de LDL colesterol cu până la 10, chiar 15% dacă sunt frecvent consumate. Deci, ovăzul integral este un aliment specific care se reduce nivelul de colesterol din sânge, dar și nucile, care furnizează grăsimi bune, cresc nivelul de HDL și reduc nivelul de LDL. Un alt element care te ajută în lupta cu colesterolul sunt alimentele fermentate. De exemplu, iaurturile degresate sau chefirul degresat. Avem materiale și despre chefir. Toate aceste materiale o să lăsăm jos în dar aceste alimente fermentate pot avea un efect pozitiv asupra microbiomului intestinal susținând sănătatea microbiotei care susține sănătatea cardiovasculară. Se pare că acest microbiom atunci când este divers, bogat și sănătos, el te ajută la să regla colesterolul. Un alt lucru care ține de alimentație este planificarea meselor. Dacă îți planifici acele mese, mănânci un mic dejun, prânz, cină, Nu mănânci mai mult decât atât. Nu mănânci prea mult. Ai un plan pentru mese. Asta te ajută la reglarea colesterolului și practic toate aceste măsuri alimentare te pot ajuta să îți ții sub control colesterolul. Atenție! Ele trebuie respectate non negociabil. Nu mâncăm din când în când. Nuci și am renunțat la o prăjitură pe săptămână și ne așteptăm să ne scadă colesterolul. Astfel de minunți se întâmplă rar și nu prea am văzut, dar dacă respectăm punctele astea alimentare, deja avem prima regulă bifată în a reduce colesterolul. Acum, al doilea lucru esențial pentru reducerea naturală a colesterolului se referă la evitarea grăsimilor saturate și chiar dacă ține de alimentație am preferat să le trec separat în acest video. Acum, grăsimile există de mai multe feluri, dar în principal le putem împărțind grăsimi saturate și grăsimi nesaturate. Ca să le reținem, grăsimile saturate sunt alea solide, da? De exemplu unt, slănină, grăsime din carne, grăsimea care stă solidă la temperatura camerei. Aia este grăsime saturată. Imaginează-ți-o ca pe un lanț foarte dur, da? Foarte dur. Imaginează-ți-o ca pe un lanț rigid, drept, da? Precum untul solid. Asta e grăsimea saturată. Ea e saturată, ea e dreaptă, ea nu este flexibilă, e rigidă, exact cum este untul care stă solid la temperatura camerei. Grăsimile saturate se găsesc în principal în produse animale. Și există grăsimi nesaturate, care pot fi mononesaturate sau polinesaturate, care au spații libere în structura lor moleculară și asta le face flexibile, cum este uleiul. Uleiul este flexibil. Spre exemplu, uleiul de măsline este plin de grăsimi nesaturate. Este de origine vegetală și are aceste spații libere în structura moleculară a acelei grăsimi. Deci revenind, Grăsimi saturate sunt de origine animală, sunt rigide și stau solide la temperatura camerei, grăsimile nesaturate sunt de regulă din surse vegetale sau din pește, au acele spații libere în structura moleculară, ceea ce le face să fie flexibile cum este uleiul, care la temperatura camerei este lichid. Diferența între ele este că grăsimile saturate cresc nivelul de LDL colesterol rău, iar cele nesaturate, adică cele din surse vegetale, reduc colesterolul LDL și cresc colesterolul bun HDL. De aceea trebuie să evităm grăsimile saturate și să le consumăm mai mult pe cele nesaturate. Bun, dar de unde știi câte grăsimi ai mâncat și ce înseamnă să le reduci? Unde trebuie să te oprești? Pentru asta vă dau câteva exemple. Top 5 surse de grăsim saturate în alimentația noastră a românilor. Pe primul loc este carnea de porc și preparatele din porc. Șuncă, slănină, Cârnați și alte mezăluri tradiționale, astea toate conțin grăsim saturat din abundență. În al doilea rând, produse lactate grase. Atenție, am vorbit mai devreme despre produse lactate degresate, alea n-au grăsim, au zero grăsim sau au puțin grăsim. Dar produsele lactate grase, spre exemplu brânzica făgăraș, găsești și grasă, foarte grasă și degrăsată. Poți să găsești brânză de vaci, grasă. Smântâna, de exemplu, este extrem de grasă și are foarte multe grăsimi saturate. Dar în principiu, produse lactate grase, cum sunt brânzeturile, în special cele maturate, Sfântâna, untul și laptele integral sunt produse consumate frecvent de români și care au multe grăsimi saturate. În al treilea rând, produs cu multe grăsimi saturate este cozonacul și produsele de patiserie. Sunt preparate cu mult unt, cu lapte integral și ouă și acestea sunt Surse semnificative de grăsim saturate, în special în perioada sărbătorilor de iarnă. O altă sursă de grăsim saturate sunt grăsimea din ciorbe și din tocănițe. Când gătim multă carne sau punem multă carne în ciorbă sau în tocănițe, toate acele amestecuri de cărnuri, ele se gătesc în acel amestec și îi liberează foarte multe grăsim saturate. Și bineînțeles, pline de grăsim saturate nesănătoase, care cresc nivelul de colesterol, sunt jumările și untura. Sunt considerate delicatese tradiționale, sunt printre cele mai concentrate surse de grăsim saturate în bucătăria românească. Atenție, jumările și untura. Bineînțeles, dacă e o jumără și o mesteci un pic de plăcere, E posibil să nu-ți facă rău, dar dacă mâncăm multe jumări și mâncăm multă untură la masa de sărbători, nivelul de grăsim saturate o să se ducă foarte sus. Și acum hai să vedem care e cantitatea sigură de grăsim saturate pe care o putem mânca într-o zi care să nu ne influențeze nivelul de colesterol. Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca grăsimile saturate să fie maxim 10% din totalul caloriilor mâncate într-o zi. Adică, un om care mănâncă 2500 de calorii într-o zi, trebuie să aibă 10% din acele calorii să provină din grăsimi saturate, maxim. Deci maxim 10% din caloriile mâncate într-o zi, provind din grăsimi saturate. Din 2500 de calorii, 10% sunt 250 de calorii care provind din grăsimi saturate. Iar un gram de grăsime, oricare ar fi el, are 9 calorii. Asta înseamnă că putem mânca, în cazul în care avem 2500 de calorii pe zi, să zicem, este cantitatea de calorii pe care o mancam. Asta inseamna ca putem manca undeva la maxim 27-28 grame de grasim saturate. Spre exemplu, daca mananci 100 grame de carne de porc, 100 grame, ai deja 8 grame de grasim saturate. Daca mananci 50 grame de branza maturata, adica putin, cat jumate de palma, ai deja 10 grame de grasim saturate. Si daca ai mancat 20 grame de unt, ai pus unt peste paine, 20 grame, ai deja 14 grame de grasim saturate. Deci deja din 10 grame de carne de porc, 50 grame de grăsime și 20 grame de unt, ai depășit 27 grame de grăsimi saturate. Cum poți să faci aceste calculi? Le poți face foarte simplu într-o aplicație care nu sprijină acest material, dar pe care eu o folosesc destul de des și care se cheamă Eat Track. Eat&Track este o aplicație de calculat, poți să ți-o descarci și să începi să o folosești chiar de sărbători, ai nevoie de un cântar, o să faci un material complet separat pentru această aplicație, unde o să vă arăt cum îmi calculez eu deficitul caloric. Dar ce este foarte tare în aplicația asta este că pe lângă faptul că are mâncăruri tradiționale românești, După ce adaugi mâncărurile și te duci în raport, există acest buton de raport aici. După ce dai pe acest raport, el îți arată ce ai mâncat pe parcursul zilei și câte grăsimi saturate ai în alimentele pe care le mănânci. Practic poți să adaugi tot ce mănânci și să vezi cu cât ai depășit acele grăsimi saturate. Poți să adaugi mâncărurile înainte de a le mânca pentru a vedea la ce cantitate de grăsim saturate sau de calorii ajungi și asta e super util pentru absolut oricine, pentru că nici eu nu știam câte grăsim saturate și câte calorii au de fapt anumite alimente pe care le desconsideram. E o aplicație foarte utilă pentru a-ți monitoriza Deci, în esență, ați văzut cât de ușor poți să depășești acei 10% din totalul de calorii provenite din grăsimi saturate. Ai depășit acea limită de 10%, atunci corpul tău începe să fabrice colesterol. De ce se întâmplă asta la grăsimi saturate? Pentru că ficatul tău, atunci când îi dai prea multe grăsimi saturate, tinde să-și reducă expresia și activitatea recepturilor pentru LDL-colesterol. Ficatul tău are niște lăbuțe din astea cu care prinde LDL colesterol din sânge, pentru că el are nevoie de LDL colesterol. Dacă tu îi dai prea multe grăsimi saturate, el își face propriu LDL și atunci nu îl mai captează pe cel din sânge. Iar nivelul de LDL colesterol în sânge crește. Pe de altă parte, grăsimile saturate cresc activitatea unei enzime care se cheamă HMG-CoA reductase. Este o enzimă cheie care duce la sinteza Asta înseamnă că crescând nivelul acestei sau activitatea acestei enzime crește și sinteza de LDL colesterol în sânge. Deci practic mănânci multe gresimi saturate, ficatul nu mai captează colesterolul din sânge, dar mai mult produce mai mult colesterol și asta duce la creșterea de colesterol. Un mod de a reduce colesterolul cel mai sigur este acesta, de a reduce consumul de grăsim saturate. Și aici este și acea diferență între consumul de grăsim saturate și consumul de colesterol. Dacă mănânci ouă care au mult colesterol, nivelul tău de colesterol nu crește. Pentru că tu aduci un aport mai mare de colesterol din ouă, dar asta o să ducă la scăderea producției de colesterol în ficatul tău. Pe de altă parte, dacă tu mănânci multe grăsim saturate, Unt, unturi, jumări, lactate grase și în general grăsime de origine animală. Dacă mănânci multă grăsime de acest tip, atunci ficatul tău nu mai are colesterol rău din sânge, ba mai mult produce mai mult. Și acum unul al treilea instrument de a reduce nivelul de colesterol din sânge. se referă la exerciții regulate. Atenție, vorbim despre exerciții sau activitate aerobică sau antrenament cu greutăți, dar nu odată pe săptămână. Ai nevoie de aproximativ 45 de minute de activitate aerobică intensă sau antrenament cu greutăți intens de 4-5 ori pe săptămână. Și în studii se pare că aceste 4-5 zile de exerciții intense pe săptămână pot să reducă nivelul de LDL colesterol cu până la 20%. Alte studii sugerează că exercițiile aerobice sunt mai eficiente, adică îți poate fi mai eficient să alergi, să înnoți, să faci sprint-uri decât să redici greutăți pentru reducerea nivelului de colesterol din sânge și implicit pentru reducerea trigliceridelor. Trigliceridele sunt un alt timp, sunt de fapt principala formă de stocare a grăsimii și trigliceridele cresc atunci când noi mâncăm prea mult. Asta e o altă cauza creșterii acestei alarmante de cazuri de infart și de decese din cauza infartului de sărbători. Pentru că mâncăm mult, iar mâncarea multă, caloriile neconsumate se transformă în trigliceride și pleacă să fie depozitate în zonele în care se depozitează grăsimea. Dar asta duce la aceste creșteri a nivelului de trigliceride în sânge și trigliceridele cresc cu atât mai mult, cu cât consumăm mai multe dulciuri și produse cu zahăr adăugat. Sucuri, cozonac, patiserie și așa mai departe. Deci creșterea acestor trigliceride este o altă cauza a creșterii colesterolului și a incidenței a acestor cazuri de infart și a deceselor cauzate de infart. Exercițiile fizice implicit reduc nivelul de trigliceride pentru că în timpul exercițiilor fizice noi avem nevoie de acea energie și putem să o procurăm inclusiv din aceste trigliceride. Un alt lucru pe care îl poți face pentru scăderea LDL-ului, adică colesterolului rău, este scăderea în greutate, dar asta ține foarte mult de Deficitul caloric. Pentru că singurul mod în care scazi în greutate este bineînțeles să mănânci sănătos, dar să te duci în deficit. Adică mănânci mai puțin decât corpul tău consumă. Corpul tău atunci începe să consume din rezerve și consumă din grăsim, consumă din trigliceride, scade în bucseala aceasta grăsoasă din organe și practic scăzând în greutate, tu îți însănătoșești corpul și prin asta reduci nivelul de LDL, colesterol rău, Al patrulea mod de a scădea colesterolul ține de statine. Există foarte multe mituri în jurul acestor statine. Există multe categorii de statine și statinele vechi într-adevăr aveau efecte adverse pe care generațiile noi de statine nu le mai au și din ce în ce mai multe studii arată că statinele mai degrabă au un efect nocebo, adică tu iei statine și ți-a povestit vecinul că a ajuns la impotență din cauza statinelor și tu crezi că ele îți fac rău, și îți induci un rău pe care tu îl crezi, dar atunci când statinele sunt administrate în studii randomizate în care oamenii nu știu dacă au statină sau placebo, s-a dovedit că statinele nu au aceste efecte și sunt sigure în a fi administrate. În principiu, statinele sunt foarte eficiente în a reduce nivelul de LDL, colesterol rău din sânge. Și dacă tu ai încercat variantele de mai devreme sau nu poți să le duci la bun sfârșit și ai un nivel de LDL colesterol mare în sânge, atunci statinele recomandate de medic, pentru că în mod cert nu o să-i ia nimeni statine după ureche, statinele recomandate de medic sunt un instrument bun în scăderea colesterolului și în a reduce numărul de infarturi și numărul de decese cauzate de infarct. Ceea ce fac statinele este sa blocheze acea enzima de care v-am vorbit putin mai devreme, care se cheama HMG-CoA reductaza. Statinele blocheaza producerea de colesterol LDL rau in ficat. Cand ficatul nu mai poate produce atat de mult colesterol, el incepe sa capteze LDL colesterolul circulant in sange. Deci practic iei statina, ficatul nu mai face colesterol si ia colesterolul LDL, colesterolul rau din sange, il ia în interior ca să facă procesele metaboligite care are nevoie din acest colesterol. Pe de altă parte, nemai având suficient colesterol, ficatul începe să își crească aceste antene, aceste mânuțe cu care captează colesterol din sânge. Deci, iată, un efect dublu al statinelor. Pe de o parte, ficatul nu mai face colesterolul de care are nevoie, pe de altă parte crește acei acești receptori care captează LDL-ul din sânge. Imaginează-ți statina ca pe o schimbare, să zicem, într-o interprindere, o interprindere care are mulți angajați și toți angajații vin cu pungi de sandwich, cu tot felul de punguțe, cu pahare din plastic pentru cafea și tu, acei angajați aruncă acele gunoaie și tu nu ai timp să le cureți și atunci toată căldura devine îmbâxită. Imaginează-ți că atunci când ai dat statine în acea interprindere, acele statine ar avea dublo efect. Pe de o parte, faci mai multe coșuri de gunoi în acea interprindere și pe de altă parte îi obligi pe angajați să nu mai vină cu deșeuri și să vină cu căni care sunt reciclabile, cu căni pe care să le iei acasă și să le reumple. Deci practic ai mai multe locuri de depozitare pentru gunoi sau de aruncat gunoiul și pe de altă parte nu mai genereze atât de mult gunoi. Asta fac statinele în ficat și practic asta fac statinele în ficat. Reduc producția de colesterol și cresc captarea colesterolului din sânge. Medicul tău îți poate recomanda și un alt medicament care se cheamă Lecvio, care este o injecție administrată doar de medic de două ori pe an și poate fi folosit ca o terapie suplimentară și, atenție, în ziua de astăzi există multe alte tipuri de medicamente din alte clase care reduc foarte bine nivelul de colesterol. Asta e important inclusiv pentru persoanele care au un colesterol ridicat ereditar. Persoane care fac sport, care manancă sănătos, dar orice ar face nivelul lor de colesterol este mare în sânge. Este un nivel mărit din cauza genetică și el poate fi foarte bine gestionat de către aceste medicamente. Există și persoane tinere de 20-25 de ani care iau statine pentru a reduce nivelul de colesterol si pentru a reduce riscul de a face un infart. Si nu in ultimul rand un alt instrument de a reduce nivelul de colesterol este sa-ti gestionezi stresul. Trebuie sa intelegem, odata si pentru totdeauna, ca atunci cand suntem stresati, cand suntem suparati, cand ceva nu ne convine, cand avem o oftica in interior, cand simtim o tristete, Acel sentiment nu rămâne doar sentiment, el se transformă în consecințe fizice care sunt dovedibile științific. Immunitatea ta scade, activitatea corectă a metabolismului tău scade, felul în care ficatul produce sau captează colesterol scade, inflamația din corpul tău crește, acea inflamație poate să rugenească acele artere care pot capta mai usor colesterolul mare din sange si asa mai departe. Deci atat de important sa gestionezi stresul chiar si de sarbatori, iar pentru asta avem un material special dedicat care se cheama Depresia de iarna, cauze si solutii. O sa lasam materialul acesta aici in partea asta a ecranului. Aici poti sa intelegi de ce esti mai suparat iarna si care sunt cauzele care in aceasta perioada Te predispuni la un stres in plus și aici găsești soluții pentru asta. Iar aici o să lăsăm materialul despre colesterol. Dacă vrei să aprofundezi și să înțelegi o dată pentru totdeauna, îți trebuie o singură dată să înțelegi acest lucru, după care o să știi ce este colesterolul rău, ce este colesterolul bun și cum poți să reglezi aceste două LDL și HDL colesterol în corpul tău, înspre beneficiul tău. Mulțumesc pentru atenție și pe curând!