Tot ce știm despre HANTAVIRUS, explicat simplu: simptome, transmitere și riscul real 🐀🦠

Bun, omule, te salut, Dr. Mihai la aici, facem un material special despre acest hantavirus. Acum, pentru cei care se grăbesc, dacă te grăbești și nu vrei să stai să te uiți la tot acest material, îți spun foarte pe scurt că n-ai de ce să-ți faci griji. Pur și simplu. Poți să nu mai citești știrile despre hantavirus, poți să nu te uiți la acest material, efectiv n-ai de ce să-ți faci griji. un milion de alte pericole care îți pun viața în pericol mai mult decât acest hantavirus. Deci poți să închizi acest material și să te duci liniștit. Totuși, dacă te vei da la acest material până la sfârșit, o să înveți să te uiți la știri un pic diferit pentru că știrile care urmăresc cazurile acestea de hantavirus nou Sunt cumva interesante, științific să vezi care e perioada de incubație, cine a intrat în contact cu cine, cine s-a infectat, să vezi care sunt să zic, rutele acestor pacienți, care sunt protocoalele prin care acești pacienți sunt transportați în niște containere speciale în care sunt izolați și așa mai departe. Și eu cred că ăsta e un exercițiu pozitiv pentru noi toți, pentru ceea ce cel mai probabil urmează să se întâmple la un moment dat în lume, acest patogen X sau boala X cum este denumită, și anume un virus pe care ne imaginăm că o să-l avem în lume în curând, și o să vedem de ce, pentru care trebuie să ne pregătim. Așa cum ne pregătim pentru sezoane de secetă cu cereale, cu depozite de cereale. Așa cum ne pregătim pentru conflicte armate care pun în pericol rezervele de țiței cu rezerve de țiței. La fel, e foarte bine să ne pregătim pentru aceste potențiale pericole. Deci asta poate fi considerat un exercițiu care nu ne pune în pericol în momentul de față. Acum, ce s-a întâmplat? Pe 2 mai 2026, un vas de croazier a făcut În Conjurul Lumii, dar nu a făcut el În Conjurul Lumii. Atenție, e o metaforă aici. Știrile despre acest vas au făcut În Conjurul Lumii și acum sunt pe primele pagini pe toate site-urile de știri. La bord, oamenii mureau de un virus și se pare că încă mor, despre care majoritatea nu a auzit niciodată și anume Hantavirus. Atenție, am avut și noi Hantavirus în România în 2018, 40 de cazuri, dintre suspecte două cazuri confirmate, avem chiar și o lucrare științifică scrisă pe tema asta, doi pacienți tratati la Institut Clinic Fundeni de Hantavirus. Primautor Gabriela Lupușoru, un studiu interesant, îl puteți citi. Deci nu e Tocmai nou. Dar hai să vedem ce este particular în acest hantavirus și de ce nu este o nouă pandemie. Ca și rezumat, până acum, data filmării este 11 mai. Avem 3 morți, 9 cazuri confirmate, un american PCR pozitiv din cei care au debarcat, adică oamenii au debarcat, un american din cei cât 13 americani pe VAS, unul pozitiv. VAS-ul se numeste MV Hondius, a fost refuzat în mai multe porturi, pasagerii izolați săptămâni întregi pe ocean. Bun, hai să vedem ce este acest hantavirus. În primul rând, hantavirus Nu este un virus, e o familie întreagă de virusuri. Sunt peste 50 de tulpini identificate până acum. Este un virus zoonotic. Ce înseamnă virus zoonotic? Înseamnă că acest virus se transmite de la diverse animale. Șoricei de câmp, șobolani și așa mai departe. Tot felul de rozătoare. Vectorul este această rozătoare. Concret pentru acest hantavirus de pe vas, Încriminatul este acest, și-o câte i-aș putea spune, este rozătoarea asta pe care o găsim în tot felul de păduri, în cazul de față în America Latină, în Sudul Americii Latine. Deci, cum se transmite acest virus? În primul rând, e foarte important de înțeles. El se transmite de la aceste rozătoare care, culmea, nu se îmbolnăvesc. Deci rozătoarele astea pur și simplu poartă acest virus în ele și în special în urină Urina sau fecalele sau saliva se usucă, iar după aceea particule invizibile de aerosol din aceste excremente sunt ridicate În aer, o să ajungem și la precauția pe care trebuie să o avem noi față de hantavirusurile care umblă pe aici, prin pădurile noastre, dar aceste particule se ridică și ajung la om. Se infectează omul prin inhalarea acestor particule. Expunerea trebuie să fie lungă și trebuie să fie ca lumea. Deci nu doar treci pe lângă o răzătoare de-asta în pădure și te îmbolnăvești. Trebuie să stai mult acolo. O să vedem ce s-a întâmplat pe acest vas și cum s-a ajuns la ceea ce s-a ajuns. Deci rezervura naturală sunt răzătoarele, se infectează prin virusul care ajunge în aer, urină fecale sau salivă uscate, Materialul contaminat este perturbat, virusul ajunge în aer și omul îl inhalează. Există două sindrome clinice majore descrise până acum, provocate de hantavirus. Primul sindrom se cheamă hemorrhagic fever with renal syndrome, adică o febră hemorrhagică cu sindrom renal. Este predominantă în Europa și în Asia și cele două cazuri publicate și tratate în Institutul Clinic Fundenii au avut fix acest sindrom. Și există și HCPS, care este Hantavirus Cardiopulmonarii Pulmonarii Sindrom, deci sindromul cardiopulmonar de Hantavirus. Acesta este cel mai des întâlnit în America. Atenție! La cel care se întâlnește la noi în Europa, mortalitatea ajunge până la 12%. iar mortalitatea acestui hantavirus american variaza intre 1 si 50%. Acum ca si foarte scurt istoric si nu vreau sa plinisesc pe nimeni, prima data acest virus este descoperit in 1951 cand 3000 de soldati ai Fortelor ONU se imbolnavesc de o boala necunoscuta in zoa randului Hantan, este un rand din Corea de Sud. Un biolog ii da numele dupa aia virusul Hantan, in 1993 in SUA e descoperita o alta tulpina dupa care apare un focar în Argentina cu virusul Andes în 1995 și un alt focar în Epuyen în 2018 care este prima confirmare de transmitere interumană. Acum, virusul acesta de regulă, majoritatea tulpinilor nu se transmit de la om la om. Deci, virusul este luat de la acest șoricar care a făcut pipi-pipi sau caca sau a lăsat salivă pe acolo. Nu știam că șoricarii lăsă atâta salivă cât să să poată se ridice în aer și să ne infecteze, dar șoricarul respectiv își lasă excrementele pe jos, ele se ridică, tu stai mult lângă ele, le inhalezi, te îmbolnăvești, mortalitatea am văzut că variază între 1 și 50%, deci fie te vinde și nu știi că l-ai avut și de multe ori se întâmplă asta în România, cu tulpina care circulă în România, sau simptomele se agravează și o să vedem că se agravează foarte rapid, se agravează, e un prodrom de una, două zile, după care dacă ai o formă severă, deci acestul este foarte rapid fără terapie suportivă. Deci cam asta se întâmplă, foarte rar acest virus se transmite de la om la om. Totuși, Există această tulpină care se transmite de la om la om și este Hantavirus tulpina Andes, care este fix tulpina pe care o avem acum pe vapor. Acum, ce o diferențiază totuși de COVID și de ce am putea spune că nu este un următorul COVID? și vedem asta deja, adică putem să ne calmăm în momentul de față, văzând câți oameni au stat pe acel vas și în momentul de față avem doar 9 cazuri confirmate, 3 decese, după o expunere prelungită și după ce toate cazurile sau toate contactele au fost identificate și sunt acum în izolare. COVID se transmite, după cum ne amintim probabil, COVID se transmite prin aerosoli care sunt expirați de persoana bolnavă. Și transmiterea în lanț, adică R0, la COVID este 2 până la 6. Adică un om care este infectat de COVID poate să îmbolnăvească alte 2 până la 6 persoane și asta se poate întâmpla încă în perioadă de incubație când pacientul este asimptomatic. Hantavirus, cum vedem, se transmite spre 0, adică R0, interuman este de regulă 0, cu excepție acestei tulpini Andes, care este și tulpina care a cauzat ceea ce s-a întâmplat pe acest vas. Acum, această transmitere interumană a fost prima dată identificată, descoperită și s-a publicat despre asta în 2020, în jurnalul New England Journal of Medicine, după cazul din 2018, într-o provincie din Argentina, în care 34 de cazuri au fost confirmate, și în urma confirmării s-a ajuns la 11 proiecte de CSE. Din nou, vestea bună este că, cu toate că avem 34 de cazuri confirmate, ele au putut fi izolate tocmai datorită naturii acestui virus și o să vedem care este perioada de incubație și când te poți infecta cu ele. Și ceea ce s-a întâmplat aici în Argentina a fost că avem un pacient zero, din nou ăsta e cazul lui 2018 când s-a dovedit că acest hantavirus se poate de fapt transmite de la om la om, este că avem un pacient zero infectat de la o răzătoare și după aia el a dat virusul la alți trei superspreaderi. Asta nu ne place. Persoane care au o concentratie virală mare, capabilă să o transmită mai departe, acești super-spreaders se pare că au luat contact atunci când aveau deja simptome cu multe persoane în spații publice, în adunări sociale, ceva. Au fost ei la niște petreceri în spații închise, au stat mult, ăștia au tușit, le-a fost rău. În felul ăsta s-au îmbolnăvit. Bun, și fix asta s-a întâmplat și pe acest vas de croazieră și hai să vedem totuși, din nou, pentru a înțelege cum s-a transmis acest virus, de unde s-a luat, pentru că deja se știe de unde s-a luat, ce puțin e o ipoteză oficială, și cât de greu se transmite acest virus. Haideți să vedem ce s-a întâmplat de fapt pe acest vas MV-Hondis. Este vasul de croazieră unde a început totul. Aici aș vrea să atrag atenția asupra cum evoluează lucrurile în medicină și faptul că medicina studiază lucruri vii care sunt într-o continuă evoluție. Deci până în 2018-2019 noi nu știam că acest hantavirus se poate transmite de la om la om. 2018 este acum. Recent, da? Și avem un studiu care arată într-adevăr un caz, mă rog, să-i zicem caz izolat. 34 de cazuri confirmate, da, spre CDCS. Totuși este o informație nouă și pentru a înțelege mai departe cum decurg lucrurile, trebuie să înțelegem desfășurarea evenimentelor, da? Chiar dacă este un vlog medical și poate că te așteptai să-ți povestesc despre simptome, despre cum se transmite, cum se tratează, realitatea este că știm simptomele Știm puține despre transmitere, sunt câteva lucruri confirmate, dar tocmai uitându-ne la cum s-au întâmplat sau cum s-au desfășurat lucrurile în cazul acestui vas de croazieră, o să putem să înțelegem cam cum se transmit ele. Astfel, hai să vedem ce s-a întâmplat. În primul rând, de pe 27 noiembrie 2025 până pe 1 aprilie 2026, acest caz index să-i spun, adică primul bărbat este un bărbat holandesc de 70 de ani, face, săracul de el, din păcate a murit, dar face un roadtrip foarte drăguț. Roadtrip de 4 luni prin Chile, Uruguay, Argentina. Ceea ce l-a costat însă viața, fără să știe, și uite că oricine este expus, este faptul că a făcut birdwatching. Birdwatching este o activitate prin care stai și te uiți la păsări. Ce poate să fie mai frumos? Stai și cu niște binocluri speciale sau cu niște focale de alea lungi de aparat, stai și te uiți la păsări. Și el a făcut birdwatching Lângă o groapă de gunoi din Ușoaia. Ușoaia fiind un orășel undeva din Argentina, din sudul Argentinei. Da, deci nu la Ușoaia, în Ibița, la discotecă. Mișto discoteca, am trecut pe lângă ea, am vrut să intrăm, dar ni s-a făcut somn și ne-am dus la hotel să ne culcăm. Dar mi-a plăcea să ajung și în Ușoaia. Nu în Ușoaia aici, în Ușoaia Nebița. În fine, el făcea birdwatching lângă o groapă de gunoi din Ușoaia și asta este ipoteza principală de expunere. Deci omul s-a așezat pe jos. Aia e o groapă de gunoi. Acum vedem și implicarea umană în crearea acestor virusuri. Deci nu sunt virusuri create de cineva în laborator, dar sunt virusuri create de activitate umană. Deci oamenii fac gropi de gunoi și la gropile astea de gunoi vin acele rozătoare. Rozătoarele alea mănâncă din groapa de gunoi, virusul crește în ele, ele fac pipi-caca, domnul nostru vine, se așează pe jos, face poze, se minșcă, acel pipi caca uscat se ridică, el înhalează și poftim, el se îmbolnăvește. După care, pe 1 aprilie, el pleacă din Ușoaia, că toată că Ușoaia este aici, harta este greșită. Pe 1 aprilie el pleacă din Argentina cu 147 de pasageri și echipaj din 23 de naționalități, nu sunt români pe VAS dar sunt mulți europeni. Bun, apoi pe ocean, în perioada 6, 28 aprilie, apar primele simptome care se manifestă în febră, simptome digestive, progresie rapidă spre preumănie, sindrom de trese respiratorii, acută șoc, da? 11 aprilie, primul deces la bord, cazul index, da? Deci undeva în martie el a făcut birdwatching, pe 11 aprilie are loc primul deces, pe 24 aprilie va s-o oprește într-un port, corpul primul deces atât e debarcat, Soția acestuia debarcă și moare și ea la două zile mai târziu în Johannesburg. Pe 2 mai e prima confirmare a acestui hantavirus într-un laborator, printr-un test PCR. 6 mai, WHO confirmă tulpina virusului Andes, deci aceeași tulpină care a provocat 11 precedențe și 34 de cazuri în urmă cu aproape 8 ani. Pe 10 mai, vasul ajunge în Tenerife, 94 de pasageri din 19 de localități sunt debarcați, 18 evacuați spre Statele Unite, cu două persoane în bio-containment units. Sunt un fel de containere din astea, unde oamenii sunt complet izolați, ca niște camere în care trăiesc, complet izolați, cu aerul perfect curățat, ca nimeni să nu intre în contact cu acest virus. Și astăzi, pe 11 mai, avem următorul bilanț, avem 9 cazuri, 6 confirmate plus 3 probabile și 3 decese. Primul american cu un PCR pozitiv. Iar ipoteza principală este că acest scuplu de olandezuri cu soția au luat virusul undeva din Ușcioaia, undeva lângă groapa de gunoi. Deci au luat virusul în afara bărcii, iar de pe vas s-au transmis cazurile secundare, probabil prin transmitere interumană. Un detaliu interesant este că în această provincie, Tierra del Fuego, nu s-au reportat niciodată cazuri de hantavirus, iar acum autoritățile din Argentina capturează și testează rozătoare pe ruta de patru luni a cazului Index. Deci cazul Index a avut timp de patru luni o rută și pe ruta aceea autoritățile caută șoricei și Deci avem un caz, index, soția lui, ambii cu simptome, contact strâns pe un vas. Ce poate fi un contact mai strâns decât un contact pe un vas de croazieră? În care nu te vezi doar odată cu persoana care este bolnavă, te vezi în fiecare zi. Te vezi la mic dejun, te vezi la dans, te vezi seara la cină care se face înăuntru, Deci ești într-un spațiu închis constant cu persoana care este îmbolnăvită, cu toate astea avem doar practic pe ei doi și încă șapte cazuri, dintre care patru confirmate și încă trei sunt suspecte. Iar asta e o primiză bună, adică chiar dacă o persoană de pe acea barcă sau o altă persoană care se infectează și scapă de sub radar și ajunge, să zic, neizolată în lumea largă, riscul de a transmite această boală în momentul de față, de a transmite acest virus, este foarte mic. Acum, hai să vorbim despre simptome și de ce acest hantavirus, varianta Andes, este atât de letală. În primul rând, perioada de incubație. E lucrul care ne interesează cel mai mult. Este între 1 și 8 săptămâni. Iar pentru acest Hantavirus Andes, perioada de incubație poate să fie de la 4 la 42 de zile. Asta nu ne place. Asta înseamnă că dacă intri în contact cu cineva care are această tulpină sau e suspect, trebuie să stai izolat cel puțin 8 săptămâni ca toată lumea să fie sigură că nu te-ai infectat. Deci, între 4 și 42 de zile e perioada de incubație. Adică tu te întâlnești cu un om sau te infectezi de la rozătoare. Virusul pătrunde în căile respiratorii superioare și se duce jos în plămân. Se cantonează în plămân și începe să-și facă loc. Și el își face loc, poate să-și facă loc până la 42 de zile. Începe să se multiplice, să crească și în această perioadă tu nu poți să transmiți virusul. Atenție! Atenție! e atât de important să specificăm că asta e ceea ce știm în momentul de față. La fel cum știam lucruri limitate în perioada pandemiei COVID și s-a dovedit ulterior că, iată, că virusul se putea transmite și altfel. S-a dovedit ulterior că virusul poate fi transmis și de purtători care sunt vaccinati și care au o formă asimptomatică, dar care pot transmite. Deci am învățat multe lucruri, în general toată comunitatea medicală, în timpul pandemiei COVID Și cred că în momentul de față, afirmațiile pe care le facem sau le vom face, vor fi foarte precaute. Deci în momentul de față, asta știm, că virusul ajunge în plămân și nu se transmite decât în momentul în care omul are simptome. Asta de unde știm? Din acest focar din noiembrie 2018, februarie 2019, ce am povestit despre el, în care pacientul zero infectat a transmis la cei trei superspreader Și asta se află făcându-se studii epidemiologice, adică oamenii ăștia sunt căutați și sunt întrebați când și cum au ieșit, când s-au, când au avut simptome și acești superspreader, toți trei superspreader, au avut simptome în mântâlul în care au dat virusul la alte 34 de persoane. sau mă rog, fără ei ar fi alte 30 de persoane. Deci un pacient zero, 3 superspreader și 30 de persoane infectate. Superspreaderii simptomatici au transmis virusul la evenimente sociale aglomerate în primele zile de boală. Acum, Hai să vedem ce înseamnă boala. Boala se manifestă în două faze. Prima fază este faza prodromală, care durează între 3 și 7 zile și simptomele sunt următoarele febră înaltă, mielgii, adică te dor muschii, mai ales la coapse, șolduri, spate, cefalee, adică durere de cap, însoțită de greață, vomă, diaree, durere abdominale și simptome care seamănă în principiu cu gripa. Gripa care te lovește deodată, da? Diferența între gripă și răceală, o știm. Răceala parcă te apucă un pic în nas, scoboară un pic în gât, parcă scurge nasul, ai început să strănuți, să tușești, în câteva zile nu te simți bine. La gripă, acum ești bine, la serviciu, la birou, ai ajuns acasă și te-a lovit trenul. Cam așa se manifestă și în faza asta prodrumală. Acum, dacă ne uităm în studii care citează, acesta este studiul, apropo, care o să lăsăm în descrierea acestui material, acesta este studiul în care au fost analizate cele 33 de cazuri de hantavirus, de care am vorbit puțin mai devreme, dar focarul din Argentina de acum 8 ani care a adus la cele 33 de cazuri. Acum, în cele 33 de cazuri, febră am avut în toate cele 33 de cazuri, deci e simptomul cu rata de 100%. Durerea de cap a fost în 58% din cazuri. Mialgie, adică durerea musculară, 58% Oboseală, 67% din cazuri Manifestări gastrointestinale, 55% din cazuri Durere abdominală, greață, vorsături, diaree Adenofagie, adică durere când înghiți, 9% din cazuri Și vedere încețoșată, 6% din cazuri Astea au fost simptomele acestui virus în cazul acelui focar din 2018 Această fază prodromală urmează, în cazul acestui virus, faza cardiopulmonară, care este manifestată prin tuse, dispneie progresivă, rapidă, adică rapid încep să te sufoci și asta se întâmplă pentru că plămânii se umplu cu lichid. Acum, de ce ajungi la această disminuie? Pentru că virusul atacă endoteliul capilar, adică peretele vaselor mici de sânge din plămână. Aceste vase încep să plângă Adică, fiind atacate de virus sau existând acolo o bătălie între virus și imunitate, aceste vase mici de sânge încep să plângă și lichidul iese din aceste vase de sânge și asta se cheamă EDEM pulmonar. Astfel, plâmbânii nu se mai oxigenează și pacientul intră în hipoxie acută, șoc, scade tensiunea arterială, tensiunea arterială scade și din cauza imunității care atacă virusul. ajungi la hipotensiune, șoc și deces. Urmează o reacție agresivă a organismului care răspunde cu imunitate și imunitatea aia nu atacă doar virusul, ci atacă și propriul tău corp, iar asta duce la hipotensiune, tensiunea arterială scade, ajungi la șoc și la deces. Lucrurile astea se întâmplă în 24-48 de ore. Și acum putem să ne imaginăm o persoană care intră în contact cu cineva care are acest hantavirus, această tulpină, care nu-și dă seama de contact, uită de el pentru că poate să treacă până la 40 de zile de la contact, până apare faza prodromală. În faza prodromală, tu ai impresia că ai o gripă, iar decompensarea, adică faza cardiopulmonară, este rapidă. Poate să dureze 24 de ore de la aceste simptome. De tu se dispneie edem pulmonar și șoc și deces. Acum, nu există niciun antiviral specific aprobat, nu există niciun fel de vaccin, vaccinurile asiatice pentru alte antivirusuri nu protejează. Singurul lucru care te poate proteja este tratamentul suportiv, terapie intensivă. Da, bătălia se câștigă în terapie intensivă, ventilație mecanică, oxigenare extracorporeală și așa mai departe. Deci poți să fii conectat inclusiv la un plămân artificial care îți aduce sângele oxigenat și ăsta este modul în care poți supraviețui. Dar, bineînțeles, de multe ori nu știi ce ai, faza prodromală te poate păcăli, faza cardiopulmonară, faza acută poate veni rapid și asta e motivul pentru care persoanele decedează. Ok, scurt update în timp ce filmam acest material. Al 10-lea caz a fost identificat. O franțuzoică care s-a testat pozitivă pe drum spre Franța și a cărei stare de sănătate se deteriorază. Ca și final al călătoriei acestei bărci, pe 11 mai, restul de pasageri de barcă, iar vasul, plus cadavrul al 3-lea decedat, continua ruta spre Rotterdam pentru a fi dezinfectat. Unde au fost trimiși acești pasagieri? 17 americani plus un britanic rezident în Statele Unite au fost trimiși în Statele Unite. Cel cu PCR pozitiv asimptomatic merge separat în Nebraska și aceștia vor fi urmăriți în facilități medicale în 20 de camere, single, cu presiune negativă. Adică camere în care există sisteme de ventilație care sugă aerul astfel încât aerul să nu iasă afară. Cinci francezi merg spre Paris, vor sta 72 de ore în spital plus 40 de zile în carantină acasă. Un spaniol care merge spre Madrid în izolare militară, un olandez care merge spre Olanda și va sta într-un spital din Amsterdam, un german evacuat anterior în spitalul universitar al Dusseldorf, iar restul, UK, Belgia, Irlanda, Australia, Noua Zelandă, sunt repatriați spre țările lor cu zboruri speciale. Acum, carantină. Cât timp se ține carantinarea? Recomandarea oficială a OMS este de 42 de zile, perioada maximă de incubație pentru andesvirus. Alte țări au alte recomandări, spre exemplu în Franța, recomandarea este de 72 de ore izolare în spital plus 45 de zile carantină acasă. Cine este monitorizat acum la nivel global? Toți cei 147 de pasageri și echipajul de pe VAS, 30 de pasageri care au debarcat la Saint Helena pe 24 aprilie, urmăriți individual, Pasagerii de pe zbor dinspre Johannesburg spre Amsterdam din 24 aprilie, toți, inclusiv un spaniol deja simptomatic spitalizat în Alicante, o francez de pe alt zbor de pe 25 aprilie testați și monitorizați. În Singapore sunt două persoane în autoizolare, în Canada trei persoane în autoizolare și în Sua șase pasageri în cinci state. După cum spuneam, datele sunt într-o continuă evoluție, deci posibil să revenim cu alte materiale în curând. Legat de România și Europa, avem și noi virusurile noastre zoonotice, inclusiv hantavirusuri, dar nu această tulpină Andes și în România predomină tulpina Dobrava-Belgrad, comortalizată de 12%. Am povestit despre acest studiu care s-a publicat la noi cu două cazuri care au fost tratate la Institutul Clinicii Fundeni, în urmă cu Grupurile de risc sunt formate din lucrători forestieri, fermieri, vânători și persoane care deschid cabane de munte lăsate neerisite peste iarnă. Riscul este infim, adică dacă ai o cabană la munte plină de rozătoare, există un risc, dar el este mic, adică n-aș vrea să se panicheze nimeni. De ce se întâmplă aceste lucruri? Care este cauza acestor zoonoze sau acestor virusuri zoonotice cum este Hantavirus? Sunt multe lucruri care duc, care ne aduc aici. În primul rând schimbările climatice, precipitațiile extreme generează supraabundență de hrană în păduri, declanșând explozii demografice ale rozătoarelor. Apoi apare comerțul cu faună, rețelele globale de comerț cu animale sălbatice care facilitează tot felul de transferuri virale și distrugerea habitatelor naturale. Da, eliminarea pădurilor naturale și extinderea cartierelor în zone silvice în plin colonii de răzătoare în spații umane. Cum probabil că în Ușoaia aceste răzătoare au ajuns la grapa de gunoi și din cauza încăzirii globale, din cauza aglomerației. Toate lucrurile astea neapropie din ce în ce mai mult de astfel de evenimente. Partea buna, însă, este că, iată, acest virus se pare că nu se transmite sau se transmite încet cum ne arată și cazurile raportate de până acum. Acum, cum te protejezi? E bine să reduci contactul cu rozătoarele. Acum, sfaturile astea sunt ușor ridicule pentru că, în realitate, nu ai ce să faci în momentul de față pentru a te proteja, pentru ca nu ai de ce sa te protejezi. Cazurile confirmate sunt izolate, cazurile de pe barca toate sunt izolate si urmarite, cazurile noi care apar o sa fie, na, o sa fie raportate, deci e bine sa urmarim stirile tinand cont de toate lucrurile pe care le-am povestit acum, da? Ca este un virus care de ce mai multe ori se transmite de la animal la om, ca la om transmiterea este foarte, foarte greoaie, trebuie sa stai la patul bolnavului efectiv ca sa te imbolnavesti, Atenție, personalul medical care a îngrijit pe cei decedați nu s-a infectat pentru că s-au protejat cum trebuie. În esență, ce putem să facem este să conștientizăm că aceste virusuri există. Dacă ai totuși o cabană, să zicem, și a fost închisă un an și te-ai întors pentru un an și ai tot felul de șoriceni în acea cabană, Cam știi ce e de făcut, e cumva logic. Avem și un slide aici. Nu dai cu mătura în cabană, nu dai cu aspiratorul, pentru că o să împrăștii acele particule care te pot îmbolnăvi. Ventilezi spațiu timp de 30 de minute, deschizi ambele geamuri ca... Acolo să se facă curent. Apropo de curent, doamne, am ceva de povestit imediat, vă povestesc. În al doilea rând, porți, mănuși, impermeabile și mască. În cabană, pulverizezi cu soluție cu clor prin zonă și stai 5 minute să-și facă treaba clorul. Și ștergi cu prosoape umede, ștergi cu ceva la vete, ștergi pe jos, speli, lași să aerisească și după aia aspiri. Acum, ce nu știm încă? Limitele actuale. În a face predicții nu știm exact cât de contagios este acest Andes virus în primele zile de prodrom. Încă nu știm. Credem că este puțin contagios. Nu există tratament. Tratamentul antiviral specific lipsește. Și nu știm cum o să afecteze Europa aceste schimbări climatice și extinderea habitatului rozătoarelor. Hatavirusurile se extind geografic și în Europa, așa că nu știm în următorii 10 ani ce ne așteaptă. Ce să faci concret? În primul rând, nu intra în panică pentru focarul de pe vas, nu cumpăra măși de pe eMac, nu te ajută la nimic, învață să cureți corect spațiile curăzătoare, dacă ai așa ceva, și dacă ai călătorit recent în America de Sud și apare febrea, apar simptome respiratorii, la șase săptămâni după ce ai călătorit, mergi la medic. Mai bine te duci cu gripă la medic decât să aștepți. So, ăsta a fost materialul despre Hantavirus, credeam că o să fie mai scurt dar cumva mi-e greu să fac materiale scurte pentru că sunt atât de multe nuanțe pe care vreau să le bifez. Din nou, fac acest exercițiu des. Dacă ți s-a părut prea lung, zim și o să fac tot posibilul să scurtez aceste materiale. Dacă ți s-a părut ok, zim ca să știu că este ok. Mi se pare important să știm istoria acestui virus, când s-a mai întâmplat și unde, de unde vine, cum se transmite, ce s-a întâmplat pe acel vapor, ca să putem de acum încolo să ne uităm la știri într-un mod mai rațional. Dacă o să vedem la știri materialul ăsta e înregistrat pe 11 mai din nou și reflectă datele disponibile până la datea de 11 mai, Probabil că dacă te uiți la material, pe 20 mai o să fie mai multe cazuri confirmate și poate mai multe decese, încă câteva. Dar când vezi că se adaugă încă câteva decese, înțelegi de ce. O să poți să vezi că poate o persoană a plecat de pe vas sau a intrat în contact cu cineva și a avut simptome de gripă și a stat acasă și deodată a murit subiț dar nu s-a infectat nimeni lângă acea persoană și atunci, în capul nostru, se vor confirma aceste ipoteze. Că este un virus care se transmite foarte greu, pentru a se transmite trebuie să stai la capul bolnavului, să ai contact direct cu el, să stai mult timp cu el ca să iei această boală și asta ne va face să citim știrile un pic mai conștienți. Și, într-un alt registru ți-am zis că o să-ți povestesc despre despre curent, că trebuie să te duci și să faci curent, să ventilezi spațiu timp de 30 de minute. Mi s-a întâmplat o chestie interesantă, ieșeam dintr-un spital și la ieșire mă ciocnesc de un cuplu care avea un copilaș în mână. Domnul se uită așa foarte zâmbitor la mine și doamna se uită și ea, dar zâmbea așa cumva în colț, ochiului un pic cinic, să zic așa. Și când ieșim afară, doamna îmi zice, bună ziua domnul doctor, să știți că vă urmărim. Și soțul dă așa din cap. Și eu zic a, mulțumesc, apreciez că mi-a spus. Și ea zice, da, se uită chiar la toate materialele dumneavoastră și le pune în practică. Zic, a, ce interesant. Și zic, hai să întreb. Zic, păi la ce materiale vă uitați? Și el zice, păi m-am uitat la ăla cu aerisirea, cu ventilația, cu muncigaie în casă și, repet, el fiind cu o fetiță mică în brațe, de 2 ani probabil. Și doamna zice, da, da, da, să știți, de atunci când s-a uitat, stăm numai cu geamule deschise, e curent în casă toată ziua. Zic, păi, na, bravo, înseamnă că ai resis bine. Și zice doamna, da, dar uite, fetița a avut o tită, a făcut o tită, de asta am venit cu ea aici. Mai zic ceva, le-am zis, doamna, nu mai va uitati la toti nebunii de pe internet sau treciti prin propriul filtru, ok? Mi-a parut foarte rau pentru fetita aceea care a facut o tita pentru ca au tinut-o in curent. Probabil ca n-a facut o tita din cauza curentului sau daca a facut o tita Din cauza curentului, poate fi sabia cu două tăișuri. Pe de o parte faci bine, pe de altă parte faci rău. Atât de important să punem toate lucrurile astea în context și să le înțelegem. Cum poate punem în context și înțelegem informațiile de aici? Dacă mai ai întrebări, scrie-le jos în comentarii. Dacă lucrurile vor evolua într-un mod neașteptat, o să revin cu update la acest material. Sper să nu mai fac update la acest material. Sper să nu fie nevoie, avem atât de multe lucruri pe care trebuie să le abordăm pe acest canal în continuare. Dar totuși, dacă ai întrebări, dacă vrei să conversezi, nu cu mine direct, dar cu AI care s-a întrenat pe tot ce am povestit noi până acum, poți să intri pe drmihail.ro și pe prima pagină. ai o caseta unde scrii întreabul pe dr. Mihail, scrii întrebarea, apeși Enter și AI-ul care este antrenat cu tot ce am făcut noi până acum îți va răspunde. Bun, mulțumesc! Ceau! Pe curând!