Totul despre ecografie. Când și de ce să o faci | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Ana-maria Ciocârlie

Băi, nu mi-am făcut nicio ecografie și vreau să începem discuția cu asta.

Toate organelele poți vedea cu ajutorul ecografiei. Ce nu poți să vezi este os și nu poți să vezi zonele unde este mult aer. Cel mai frecvent cred că întâlnesc steatosă hepatică, ficatul gras.

Și asta înseamnă că are grăsime interioră.

Da, de la grăsime viscerală.

Ce alte boli poți fi descoperite la o ecografie?

Tumorile, de păcate. Nu se întâmplă foarte des, dar se întâmplă. O ecografie abdominală, o ecografie cardiacă, o ecografie de tiroid. Ar trebui să le aibă făcute până la vârsta de 40 ani.

Deci, femeile, când ar trebui să facă o ecografie de sân? Și ce poate să descopere?

După vârsta de 30 de ani, clar să se facă anual, că vorbim despre o investigație sigură, care nu doare, ne-i invazivă, care e ușor accesibilă și care ne poate aduce extrem de multe informații.

De multe ori, când zicem tumoră, deja ne speriem. Și medicul se uită, caută și facem...

Știi să ai și împruntă?

Da, facem opa!

E normal să mă sperii când aud de așa ceva. Prevenția e cea mai importantă pentru a ne menține sănătatea. Cea mai importantă.

De câte ori nu ți s-a întâmplat să amâini un control medical doar pentru că te simți bine? Bunicul și bunica nu au fost niciodată la medic și au trăit până la 90 de ani. Dacă te simți bine, ce rost are să te duci la medic? Un simplu test de 10 minute ți-ar putea spune dacă ai statuază hepatică sau nu și dacă trebuie să faci ceva în acel sens, dacă ai ceva care îți crește în ficaț și ar trebui să-i intervii sau dacă ai un nodul de sânt pe care trebuie să-l urmărești sau un nodul tiroidian care trebuie urmărit tocmai pentru a interveni în cel mai incipient stadiu al unei boli care poate avansa destul de serios sau că ai ceva în prostată sau că ai niște vase înfundate. Asta face ecografia. Este un simplu test care durează 10 minute, nu doare, nu este invaziv, nu iradiază și poate salva vieți. Și fix despre asta vorbim astăzi. Vorbim despre ecografie cu doamna dr. Ana Maria Ciocârlie. Este medic primar medicină intern în cadrul rețelei Regina Maria care sprijină acest material și le mulțumim pentru asta. Ana are o experiență vastă în diagnosticul afecțiunilor interne. și în utilizarea ecografiei ca metodă de prevenție și monitorizare. Ana, direct din Timișoara la podcastul Boabe de Cunoaștere. Bine ai venit!

Bine te-am găsit și mulțumesc pentru invitație.

Eu mulțumesc și am foarte multe întrebări despre ecografie. Îmi fac ecografii des, care depistează tot felul de chestii cu care trebuie să trăiesc, dar prefer să trăiesc așa și să mă duc des la ecografie decât să nu știu despre aceste lucruri. Dar ca și, să zic, explicație și definiție foarte simplă, ce este ecografia?

Știi cum a apărut ecografia?

Nu.

Ecografia a apărut pe baza tehnici dezvoltate în timpul celui de-al doilea război mondial, pentru sonare. Sonare este pur și simplu un mic aparat cu care noi medici ne facem o hartă a organismului. Așa pe scurt, e o investigație imagistică ce folosește ultrasunete, adică unde sonore cu frecvență înaltă. Avem un mic dispozitiv pe care îl punem în contact cu zona pe care vrem să o investigăm. Acesta transmite ultrasunetele Deci ai zis de.

Sonare și sonarele erau acele aparate care practic scanau mările pentru a depista...

Pentru a face o hartă.

E un fel de radar, nu? E de fapt, pentru că radarul asta face, el trimite undă și unda se întoarce la tine și practic ecograful face celălalt lucru.

Face o hartă.

E foarte interesant pentru că poți să desenezi cu sunete, adică să vezi sesuturi cu ajutorul acelor sunete. Ce înseamnă sunete cu frecvență înaltă?

Sună pe care urechia umană nu le mai percepe, peste 20.000 de herți. Și.

Ele practic sunt foarte, au lungimea de unde foarte mică, nu? Se duc așa șerpuind și se întorc. Și.

Se întorc, da. Avem un dispozitiv mic pe care îl punem în contact cu zona pe care vrem să o investigăm, transducer care transmite acele unde și apoi recepționează ecourile pe care tăsuturile le reflectă în funcție de distanță la care sunt și de structura lor. Deci.

Practic, e interesant, pentru că e un dispozitiv care, așa, e important de menționat că aceste ultrasunete nu-i radiază, da? Evident că nu, sunt sunete. Și poți să vezi în interiorul corpului. Ce poți să vezi? Ce organe poți să vezi cu ecografia și ce nu poți să vezi? Pot.

Să vezi tot ce înseamnă țesut moale. Ce nu poți să vezi este os, pentru că suprafața osului reflectă complet aceste unde și nu poți să vezi acolo zonele unde este mult aer, cum ar fi plămân. Astea nu poți să vezi. Dar acolo este limitată utilizarea etografiei. Sau stomac. Sau stomac. sau.

Colon, de exemplu? În.

Interior nu poți să vezi. Dar.

Poți să vezi ficat, splină? Poți.

Să vezi toate organele, toate organele, le poți vedea cu ajutorul ecografiei, adică în ecografia de abdomen poți să văd vase, ficat, rinichi, splină, pancreas, vezi ce nu ar trebui să fie acolo. Ok. Da, că este o masă care crește. Și.

Dincolo de abdomen poți să vezi, sunt... Tiroidă.

Cord, mușchi, ligamente, vase... Și.

Prostată. Și.

Prostată, evident, în abdomen. E.

Dureroasă? E o întrebare care poate suna stupit, dar unii oameni se pot gândi la asta dacă e dureroasă sau care ecografie ar putea fi dureroasă pentru că în unele ecografii trebuie totuși să intri în corp pe un orificiu natural pentru a vedea mai bine organul respectiv. Dureroasă.

Nu este nici un tip de ecografie. La ecografia transvaginală, și probabil mai ales după menopauză, poate să fie ranul durere. Un mic disconfort se poate simți, o senzație de presiune, dar nu durere. Deci.

Nu doare, de exemplu, dacă faci o ecografie, să zicem, transvaginală. Asta înseamnă că ai un, cum se cheamă, un transductor? Transducer. Un transducer? Da. Deci ai un transducer care trebuie să intre în vagina și să facă ecografie. Dacă faci ecografie transesofagiană pentru cord, cum se face? Se.

Face cu sedare. Ok. Este o ușoară sedare. Ok. Da, da, da. Și.

Există și ecografie care se face transgastric, nu? Adică poți să intri până în stomac... Cu.

Sedară. Tot.

Cu sedară. Ok. Uite, vreau să te întreb. Care e cel mai frecvent lucru pe care îl vezi la pacienți asimptomatici? Și vreau să începem discuția cu asta, pentru că de multe ori oamenii sunt trimiși la ecografie, da? Care-i comandare când există niște suspiciuni? De multe ori oamenii vin la ecografie pentru că au simptome, dar, să zic, situația ideală este când te duci la ecografie fiind asimptomatic. Care sunt cele mai des întâlnite lucruri pe care asimptomaticii le descoperă la ecografie? Cel.

Mai frecvent cred că întâlnesc steatoză hepatică, figatul gras, dat de un stil de viață nepotrivit sau nu neapărat, poate să tocmai sunt pacienți cu un stil de viață sănătos, dar care poate nu-și fac cum trebuie analizările de sânge și au valori ale colesterolului foarte mare, moștenite genetic. Și atunci... Categoria asta de pacienți este cel mai greu de convins că au o problemă. Sunt și atleți care au valori ale colesterolului foarte mari, moștenize genetic și nu înțeleg de ce. Iar la ecografie se poate vedea o ușoară steatoză hepatică, în ciuda efortului fizic intens pe care îl fac. Și.

Ce-I această steatoză hepatică? Ficatu.

Gras.

Adică tu vezi că ficatu are o altă.

Intensitate de gri față de normal. Și.

Asta înseamnă că are grăsime în interior. Da.

Grăsimea viscerală. Și.

Ce reacție are un pacient când el e atlet, mănâncă sănătos, vină la ecografie și spui că are o statusă hepatică? Te.

Neîncredere, te... E greu de înțeles. De ce? Cum? Când eu mănânc foarte sănătos și fac nu știu câte ore de sport pe zi, cum să am ficatul gras? E bine, din păcate, loteria genetică e loteria genetică, pe care nu o putem controla. Dar putem să facem ceva în direcția asta. Corect.

Și e important, pentru că Africa e ficatul gras și poți să faci lucruri care să reverseze acel ficat gras, pentru că ficatul gras este reversibil. Poți să-l dai în păcate. Cu.

Siguranță, da. Ce.

Alte lucruri întâlnești frecvent la pacienți asimptomatici? Litează.

Pietricele. Litează și renală și în rinichi. Și asta poate să fie asimptomatică, poate să rămână asimptomatică sau până la un punct. Aș.

Opri aici la litiază biliară în colecist. Adică ai acest punguț, acest colecist care e atașat de figat și acolo se formează pietre. Care e indicația? Când ai ajuns la medic, ți se face ecografie, vezi pietre în colecist. Ce e de făcut mai departe? La pacient asimptomatic. La.

Pacient asimptomatic, monitorizare. Bun, discutăm puțin despre alimentație. Dacă ai pietre în colecist, oricum nu-i bine, dar poate cu atât mai puțin ar fi bine să mănânci foarte multe grăsimi. Monitorizare, pentru că dacă sunt asimptomatice, le lăsăm în pace, dar trebuie monitorizat anual, pentru că pot apărea în timp semne de inflamație cronică și atunci și asta este o indicație pentru a se scoate colecistul. Îți.

E frică de migrarea celor pietre? Depinde.

De aspectul lor și încă o dată de simptomatologia pacientului, pentru că întreb pacientul evident de fiecare dată și îi spun ce ar trebui să simtă. Dacă nu îmi confirmă așa ceva, dacă nu a avut niciodată niciun fel de simptom, durerea. Durerea la scurt timp după ce a mâncat ceva mai gras se monitorizează, se lăsă în pace și se monitorizează. Și.

Dacă ai pierdere la renale asimptomatice, ce faci? te.

Hidratezi bine, îți faci examele de urină mai frecvent să vezi dacă ai cristale în urină, așa numitul nisip larinic și sunt suplimente care se pot lua, care modifică pH-ul urinar și care le pot dizolva, cu puțin noroc. Bun.

Și asta să zicem cazuri benigne, dar poți să-mi dai un exemplu de caz în care O ecografie a schimbat planul terapeutic sau a ajuns să salveze o viață numai pentru că ți-ai făcut o ecografie fiind asimptomatică? Tumorile.

Din păcate. Nu se întâmplă foarte des, dar se întâmplă. Se întâmplă. Tumori hepatice, tumori renale, tumori de tiroidă se întâmplă. Vezicale se întâmplă și nu neapărat la vârste înaintate. Se poate întâmpla și la vârste tinere chestia asta. Să le găsim întâmplător. Și.

Cumva la vârsta tânără, din păcate, tumorile cresc mai repede decât la vârsta înaintată. Da.

Nu neapărat, dar cu siguranță este mai important să le diagnostichez mai repede la vârsta tânără. Ce.

Ecografie ar trebui să-și facă și cine și la ce interval? Adică hai să facem așa un ghid de prevenție. Cineva care se uită acum la acest material și zice băi nu mi-am făcut nicio ecografie. Cu ce ar trebui să înceapă și când și cât de des? Nu.

E o chestie simplă. Ce aș recomanda eu ar fi să te adresezi medicului periodic, o dată pe an. Și nu e important să facem doar ecografie. Important e să avem un tablou. Adică să facem analize de sânge și investigații în funcție de analizele de sânge, în funcție de istoricul tău, în funcție de istoricul familiei. Și atunci ni se indică ce tip de ecografie să facem și la ce interval. Bun.

Hai să dăm un exemplu. Bărbat de 40 de ani care se duce la medic, i se prescriu analize. Ca și prevenție. Ce ecografie crezi că ar trebui să facă un bărbat de 40 de ani? o.

Ecografie abdominală, o ecografie cardiacă, o ecografie de tiroid. Ar trebui să le aibă făcute deja până la vârsta de 40 de ani. Deci.

Până la 40 de ani, ecografie abdominală, cardiacă și de tiroidă. Eu.

Ar zice și... Cardiacă nu, dar tiroidă și abdomen până la 25 de ani, eu zic că ar trebui să ne facem toți. Ok.

Deci până la 25 de ani e bine să ai o ecografie abdominală și de tiroidă. Dacă ele ies ok, când le repeti? La.

Ce intervale? Poate la 25, pe cea de tiroide nu trebuie să repeti foarte repede, poate fi repetată și la 5 ani dacă analizele în timp rămân normale. Ecografia de abdomen, având în vedere că e o investigație sigură, rapidă, care nu doare, care nu-i invazivă, eu zic că nu e rău să o repetăm mai frecvent. Poate la 25 de ani nu anual, poate la 2-3 ani, dar după 30 de ani eu le recomand pacienților să o facă anual. De.

Ce nu? Exact, de ce nu? Deci după 30 de ani ești și femei și bărbați, e bine să-și facă ecografie abdominală în fiecare an. Ideea este că dacă ți-a ieșit bine acum, Într-un an se poate întâmpla ceva, nu? Poate să-ți crească ceva care ar trebui să fie urmărit. Și atunci odată pe an e bine să o faci. Bun, ecografia tiroidiană cât de des ar trebui să o facem? La 40 de ani, să zicem, nu ți-a părut nimic. În cât timp e bine să o repeți? Să.

Zicem 5 ani. La.

5 ani? Să zicem. Și ecografia cardiacă, de ce avem nevoie de ea și când ar trebui să o facem? Dacă.

La un consult ai fost consultat și ți s-a spus că totul este în regulă, ai făcut poate și un EKG care are aspect normal, nu se aude niciun suflu la consult, la vârsta de 40 de ani e bine totuși să o faci ca și screening. Pot fi minore modificări care să se vadă la ecografie. Ok.

Deci doar ca screening. Iar celelalte ecografii se fac, bănuiesc la indicație, nu? Ecografia doplări de vase, ecografia de prostată. Da.

Prostata este în abdomen și prostata se vede la o ecografie de abdomen general, pe care, din nou, haideți să o facem până la vârsta de 25 de ani. Ok.

Adică se vede pe ecografia abdominală generală. Se vede, se vede. Ce alte boli sunt asimptomatice, dar pot fi descoperite la o ecografie? Tumorile.

Da? Tumori. Ateroscleroza, depunerea de plăci de aterom pe artere. Anevrizme, dilatări ale arterelor. Litiaza, cum am spus, pietricelele. Unchist, o variant la o femeie, iarăși poate să fie asimptomatic și se poate descoperi întâmplător. Cum.

Se fac corelațiile între, să zic, analize și ecografie? Adică ce analize, să zicem, te trimit la o anumită ecografie și la ce ecografie mai exact, dacă poți să ne dai câteva exemple?

Transamineazele modificate te trimit automat la o ecografie de abdomen, unde se vede înficat splină. Hemogramă modificată te trimite la o ecografie pentru a vedea dacă splina are aspect normal gândindu-ne la o patologie hematologică. examenul de urină cu modificări, iarăși poate să te trimite la o ecografie de abdomen pentru a vedea rinicfezică, modificările analizelor tiroidei, evident te trimit la o ecografie de tiroidă, un colesterol foarte mare la un fumător te trimite poate și destul de devreme la o ecografie de carotide pentru a vedea dacă sunt plăci depuse sau chiar modificări minore la nivelul carotidelor. Există.

Analize care te trimit mai departe la ecografie? Sunt.

Complementare. Adică dacă îmi fac o ecografie abdominală, pot să găsesc niște modificări care să ducă la anumite recomandări. Recomandări de analiză sau de investigații suplimentare. Și invers, sunt analize de sânge care să mă trimită să fac o ecografie. trebuie completate întotdeauna. Doar împreună, dacă facem și analiză și ecografie, pot să am un tablou de ansamblu al sănătății pacientului. Când.

Devine, să zic, ecografia insuficientă și ai nevoie de mai multe investigații? Adică când faci o ecografie și trimiți mai departe la tomograf sau la premene? Ecografia.

De exemplu, nu diferențiază între un sesut benign și malign. Sunt caracteristici ecografice pentru tumoră malignă, tumoră benignă, dar nu ne putem baza pe asta de cele mai multe ori. Și atunci e nevoie de imagistică superioară pentru a determina caracterul benign-malign. Iarăși ecografia nu poate vetea modificări foarte mici. Acum ecografele sunt tot mai performante și nu mai vorbim de centimetri, dar poate de la 3-4 milimetri poate scăpa o leziune sau nu poți să o vezi cum trebuie. Pietricerele foarte mici la linică, adică pacientul este simtomatic, ți-e clar după simptome și după examenul de urină că probabil are o pietricică pe undeva, dar tu nu o vezi la ecografie, se poate întâmpla și atunci trebuie făcută imagistică superioară. Ai.

Vreun caz pe care reţi sau care te-a marcat sau un caz interesant în care să zic o ecografie a schimbat traseul sau a trimis mai departe la investigaţii amănunţite şi pacientul s-a întors la tine? Uite.

Un caz care e un pic atipic pentru mine, adică eu ecografie de tiroide fac, dar nu asta fac cel mai des. O pacientă care a pierdut o sarcină în trimestru 2, o sarcină avansată, având deja copii. Și nu se știa de ce. Era investigat în momentul respectiv să vedem pentru ce, de ce s-a întâmplat treaba asta. Și analizele ei, făcute destul de multe, erau normale. Toate erau normale și nu se știa care e problema. La mine a venit, am făcut ecografie de abdomen. Era normală, pulmonarul era normal. Într-un final m-am gândit să o întreb și de tiroidă, pentru că știu că de multe ori tumorile de tiroidă sunt asimptomatice și analizele le sunt normale. Și întrebând-o, da, par că în adolescență am făcut o ecografie și atunci mi s-a spus că poate e ceva. Era o tumoră imensă, avea canceri de tiroidă. Și chestia asta s-a văzut instant, adică într-o secundă ai pus sonda și era atât de mare că... Nu.

Simțea absolut nimic. Și.

Nu se vedea, nu se simțea, cel mai probabil că da. Hai.

Să vorbim și despre sân, zi-mi te rog când ar trebui să facă ecografia de sân și ce poate să descopere? Ecografia.

De sâni e bine să se facă undeva între 20-25 de ani, să se facă prima ecografie de sâni. Important, iarăși, ca și indicație, ideale ar fi în prima săptămână după menstruație. Prima săptămână după menstruație. iar ulterior la indicație. Eu așa recomand. Bun, după vârsta de 30 de ani, clar să se facă anual, dar cel puțin, odată pe an, dar la indicație, în funcție de aspect, în funcție de ce se găsește. Medicul care mi-a făcut ecografia ar trebui să-mi spună când se revin. Mai des, mai rar, până în vârsta de 30 de ani. Iarăși, tumori, bune, putem găsi. Și chestii se pot găsi, dar tumorile sunt cele de care ne temem cel mai tare. Și.

Cât de precisă este ea? Pentru că știu că există și un debate în legătură cu când faci ecografie sau când faci mai bine mamografie, adică radiografia aceea de sânt care și presează sântul. Cum te poziționezi tu în raport cu cele două? La.

Vârstă tânără se face ecografie, ulterior se modifică structura sânului și atunci, după vârsta de 40 de ani, se recomandă mamografie completată, unde este cazul cu ecografie. Bun.

Zi-Mi, te rog, dacă totuși, uite, o femeie face duș și descoperă un nodul la sân, cât de rapid ar trebui să meargă să facă o ecografie de sân? Nu.

E o decizie pe care s-o amâni. Am descoperit un nodul la sân, îmi fac programarea pentru o ecografie de sân. Deși.

Nu e de amânat. Și cum faci diferența și dacă poți să faci diferența între acei noduri reactivi care pur și simplu după menstruație, din cauza ciclului menstrual, se umflă, sunt dureroși, după aia se dezumflă și un nodur care te împacientează? Cel.

Mai bine este să nu încerci să faci singură diferența. Nu.

Faci tu diferența. Am o întrebare legată și de Ecografia cardiacă, când trebuie să o facă și cine? Eu n-am făcut niciodată ecografie de cord. Ar fi indicat să fac o ecografie de cord pur și simplu? Ai.

Peste 40 de ani? Nu. Atunci poți să mai aștepți puțin. Atâta vreme cât ai fost consultat și... EKG ai făcut vreodată? Am.

Făcut EKG acum 5 ani, cred. Nu.

Mai făți. EKG mai făți. Atâta timp cât EKG-ul este normal, cât nu se aude nimic la consult, nu pare să fie ceva neregulă. Nu-i neapărat să-ți faci o ecografie... Și.

După 40 de ani? La.

40 de ani, da. Pe screening. E bine să se facă. Bun.

Și ecografia Doppler, ea la ce ajută și ce presupune? Ce vezi la o ecografie Doppler? Ecografia.

Doppler ne arată fluxul sanguin, cum circulă sângele prin vase. Și acolo, bine, acolo indicația ar trebui clar dată de medic. În funcție dacă sunt suspiciuni sau dacă sunt simptome, indicația trebuie să udea medicul. Se pot găsi, eu știu, tromboze, adică cheaguri de sânge, anevrisme, dilatări ale vaselor, insuficiență venoasă, să vede cum funcționează valvele la nivel venelor, depuneri de plăjdeate rom, Este utilă, dar la indicație. Zi-mi.

Te rog, de ecografia de țesuturi moi. Când se poate face? Ce poate să vadă ecograful și ce informații poate să se aducă în plus? Ecografia.

De țesuturi moi este o ecografie care se face pentru musculatură abdominală dacă se găsește o leziune superficială, cum a zis de lipom. Pentru că e bine să fie, chiar dacă ți se pare că, nu știu, a avut și bunicul un lipom, mai bine te duci să-l verifice cineva. Adică, în primul rând, să se uite cineva un clinician și să spune dacă e cazul să faci o ecografie, pentru că ecografia e suficient pentru a-ți pune natura țesutului respectiv. Când vorbim de rupturi în musculatură, de hernia inghinală, de abdomen, de umbilic, iarăși ecografia de țesuturi moi poate să-ți pună diagnosticul, să-ți se vadă ce e în regulă acolo. Iar ecografia musculoscheletală poate să, la fel, în țesutul muscular, să bate dacă este o problemă acolo, o tumoră, un hematom, mai știu eu, sau la nivelul ligamentelor, la nivelul articulațiilor, o tendinită, ai fost la sală, te doare genunchiul, te doare codul, poate să fie suficientă, să nu fie neapărat nevoie să faci magistică superioară, remene. Legat.

De tipurile de ecografie, știm că există ecografie 2D, 3D, 4D. Care e diferența între ele? Pentru că mulți oameni cred că dacă e 3D sau e 4D, aia este mai precisă decât cea clasică. Care e mai exact diferența între ele? Ecografia.

3D este de fapt o serie de ecografii 2D, adică în două dimensiuni. pe care calculatorul ți le sumează și îți face o imagine tridimensională. Deci.

El scanează 2D, practic scanează câte o fâșie și le pune cap la cap și face o imagine 3D. Și.

Îți face o imagine 3D. Imaginea 4D, a patra dimensiune, este timpul. Adică îți scanează și în timp și îți le dă în mișcare. Și chestia asta cel mai des se face la ecografia fetală. Te.

Ajută în diagnostic? Poate.

Să ajută în diagnostic, da. Sunt diagnostici care În ecografia 2D nu se pot vedea, sau pot scăpa la ecografia 2D. Vorbim despre sarcină, despre ecografia fetală, cum ar fi cheloschizisul, adică despicătura labială sau la nivelul coloanei. Ar.

Fi, nu poți să vezi și întregul. La.

2D s-ar putea să scape. Dar se folosește în mod excepțional. Adică nu se recomandă, nu are rost să se facă chestia asta de rutină. Nu aduce beneficii suplimentare doar în anumite cazuri. Păi.

Dacă vezi despicătura asta labială, nu poți să interveni intrauterii în niciun fel, nu sau nu se recomandă, nu este o problemă? Pentru.

Asta nu, nu se intervină, nu. Pentru asta nu. că.

Vorbim despre sarcină C, pentru că ecografia este foarte utilă și se recomandă inclusiv la nașterea copilului. Și aici sunt curios de diferența între protocol, ghid internațional și recomandarea medicului. Pentru că, uite, eu în experiența mea La fiecare din cei doi copii am primit de la neonatolog recomandare de ecografie cardiacă la copil, cu date că înțeleg că ca și ghid ea nu se indică decât în anumite suspiciuni sau în anumite cazuri. Cum e corect să o faci? E corect să o facă fiecare copil? E corect să o facem la anumite suspiciune? Cum.

E corect? Ghidurile sunt făcute pe cost-eficiență, ghidurile internaționale și naționale, dar nu sunt făcute pentru mine. Și atunci, tocmai fiind vorba despre o investigație neinvazivă, nedureroasă, sigură, de ce să nu o fac? E mai bine să o fac și să mi se spună că totul este în regulă. Și.

Ce poți să descoperi la o ecografie de cord la un nou născut? Mai.

Formații. Și aici se poate interveni intrauterin. Sunt situații în care se poate interveni. A.

Intrauterin. Vă e vorbit de nou născut, adică s-a născut și... Nu.

Intrauterin, în timp ce e în burtică la mama. Sunt cazuri în care se poate face chestia asta. Știu.

Că, din nou, aceleași ghiduri spun că, totuși, ecografie de short, de short, e bine să o faci la fiecare nou născut. Ce poți să descoperi acolo și ce alte ecografii se fac, să zic, în primul an de viață?

Ecografia de șold la un nou născut este standardul pentru a vedea dacă articulația șoldului se dezvoltă corect. Pentru că se întâmplă destul de des să fie acolo probleme și atunci se apară pe parcurs probleme la mers. De asta se indică să se facă și e suficient o ecografie pentru a vedea că totul e în regulă, că articulația se dezvoltă cum trebuie. Și transfontanelar la bebeluși. Ce.

Înseamnă ecografie transfontanelară? Fontanela.

Este acolo unde oasele nu s-au sudat încă la bebeluși, pentru că se dezvoltă încă creierul. Dar asta nu se indică tot timpul. Acolo unde sunt probleme. La prematuri sau dacă sunt ceva probleme neurologice. Și.

Știu că o poți face doar în primele șase luni, nu? Că după aceea se închide. Se.

Studiază, da. Deci.

Este într-un moment în care tu poți să vezi ecografii creierul, pentru că după aia ai os și nu... Dar.

Da, exact. Și nu trece. Dar nu. Încă o dată asta doar acolo unde este cald, unde sunt probleme. Deci.

La un om născut poți să faci ecografie de inimă, ecografie de should, ecografie... Abdomen. Ok, și de abdomen. Mușchi.

Ligamente la fel ca și la un adult. Bun.

Acum revenind la adult, zi-mi doar dacă ecografia poate și cum poate să facă diferența între un nodul benign și o tumoră malignă? Și cât de precis este diagnosticul dat de ecografie? Nu.

Este precis diagnosticul dat de ecografie. Sunt caracteristici ecografice, dar nu putem spune cu precisie. Nu este un diagnostic pe care îl dăm prin ecografie. Diagnosticul se recomandă imagistică superioară, iar diagnosticul de certitudine este dat de biopsie. Bun. Și.

Care sunt acele caracteristici? Adică cum diferențiezi? Pentru că totuși tu faci ecografie și îi spui ceva pacientului, nu? Adică îi spui, măi, pare că este un nodul, arată ca un adenom de prostată, arată ca un adenom hepatic. Deci doar îl urmărim sau, uite, în cazul de față pare invaziv, arată ca un hematocarcinom. Nu dai diagnosticul pe hârtie, dar ai o mare suspiciune și îl trimiți mai departe la investigație. Cum se face diferența asta ecografică? Depinde.

De organul pe care îl investigăm. Cum ai dat tu exemplu, adenom sau hemangiom hepatic, asta întâlnim frecvent. Și, eu știu, în general, sunt bine delimitate, au aspect omogen, nu este invadat nimic țesut în jur. Chestia asta întotdeauna ar trebui integrată și din nou cu analize. Dacă vorbim despre un adenom hepatic, cum spui, trebuie întotdeauna să verificăm și analize, să vedem funcție hepatică, eu știu, marcări inflamatori și să urmărim Sunt cazuri în care, într-adevăr, nu merită să recomanzi imagistică superioară. Dacă analizele sunt normale și n-ai nicio altă suspiciune în rest, atunci urmărim ecografic, chemăm pacientul la 2-3 luni să vedem că imaginea a rămas la fel de aceeași dimensiune, cu același aspect. Ce.

Alte caracteristice ai, poate dacă vorbim despre alte organe? Știu că există caracteristica dacă nodul sau tumor abenignă este bine delimitat de rest sau este invazivă și crește. sau dacă este vascularizată, adică are propria vascularizație și o vezi vascularizația în interior, știu ca la nodul tiroidien de exemplu, dacă nodul are arteră în interior înseamnă că e un semn de malignitate și dacă nu are, care sunt caracteristicile? Nu.

Neapărat, pentru tiroidă nu neapărat vascularizația, pentru tiroidă sunt dispoziția nodurului, în general ei sunt orizontali, chiar și asta contează cum este, ei sunt ovali. Dacă este oval, orizontal sau transversal, este un semn. Omogenitatea lui, dacă are calcificări înăuntru sau nu, și asta este tipic pentru tiroidă. O calcificare într-un alt organ poate să nu însemne nimic, calcificare. Dimensiunile lui, Din nou, cât de bine este delimitat față de țesuturile din jur. Cum.

Vorbești atunci cu pacientul, sunt curios, pentru că... Cu.

Precauție. Cu precauție, da, nici nu vreau să sperii oamenii atunci când nu e cazul și, în același timp, vreau să înțeleagă atunci când chiar nu am o... Adică, orice om care aude, am o tumoră în ficat. Încerc să evit. Și.

Uite, asta am putea să definim. Ce înseamnă o tumoră, ca să înțeleagă oamenii? Ce e o tumoră? Care e definiția unui tumor? O.

Masă, o formațiune care nu are ce căuta acolo. În mod normal nu ar trebui să fie acolo. O masă, o bucată de țesut. Dar.

Atât. Adică...

Doar.

Atât. Adică o tumoră poate să fie... Vreau să dau un exemplu. Un lipom, da? Un lipom este o bucată, o gâlmă de grăsime care crește sub piele. Aia e o tumoră. Deci e o tumoră. De multe ori, pentru că tumoră e folosit și în cazul cancerului, pentru că și cancerul e o tumoră, de multe ori când zicem tumoră, deja ne speriem și ne e frică. Dar nu ar trebui să ne fie frică. Deci tumoră înseamnă o bucată de țesut care crește într-un loc unde nu ar trebui să crească. Dar asta nu face malignă sau benignă. Deci e ceva ce crește acolo. Cum abordezi mai departe, să zic, pacientul? Bănuiesc că prefer să nu zici că aveți o tumoră. Ia uite, am găsit aici o tumoră. Zic.

Formațiunea. Eu zic formațiunea. Găsit o formațiune, o investigăm. Depinde de suspiciune. Cât de mare sau de mică este suspiciunea. Acolo unde e mare probabilitatea, spun. Mi se pare normal să spun. și să încerc să ofer un tablou ai situației respective. De exemplu, un cancer de tiroidă, chiar dacă am suspiciunea mare că este cancer, una este să am cancer de tiroidă, alta este să am cancer de cap de pancreas. Prognosticul este complet diferit. E normal să mă speri când aud de așa ceva, dar un cancer de tiroide de cele mai mulți ori se rezolvă fără probleme. Se scoate tiroidea și trebuie să iau tratament de substituție toată viața. Nu-i o bucurie, dar n-am să mor din cauza asta. Nici măcar chimioterapie nu va trebui să fac cu cea mai mare probabilitate. Care.

Sunt cele mai nasoale tumori de care te referești sau pe care n-ai vrea să le diagnostichezi? Ai zis de pancreas. sau.

Metastaze dacă le găsim în ficat. Ce.

Înseamnă? Cum se văd metastazele ecografic în ficat și de ce te sperie?

Au un aspect tipic, dar am și pentru asta o poveste, pentru că și o formație cu aspect tipic de metastază se poate dovedi a fi o chestie benignă. De-asta ecografic nu punem diagnostic de certitudine. Chiar am o poveste pentru asta. Un pacient care luni de zile a fost căutat și investigat, speriat că va muri de cancer, că are o metastază în ficaci și nu se găsea un punct de plecare, și până la urmă s-a dovedit a fi o formație benignă. Nu era cancer. Dar.

Arăta ca și cum ar fi cancer, nu? Arăta.

Ca și cum ar fi cancer, da. Până.

S-A biopsiat, bănuiesc. Nu.

Nu s-a biopsiat, s-a făcut din nou o ecografie, dar cu substanțe de contrast. Ți.

Se întâmplă să ai părinți care o să le fie frică să facă ecografie la copii pentru că le e frică că îi radiază sau că sunt efecte adverse ale ecografiei? Eu.

Nu consult copii, dar sunt convinsă că există. Dar întotdeauna, în situații de genul ăsta, eu le recomand oamenilor să se informeze și să pună cât mai multe întrebări. Nu mă deranjează dacă lumea mă întreabă, chiar dacă... să nu se teamă de ridicol. Prefer să mă întrebe pe mine decât să caute și să ajungă la concluzii grășite. Nu iradiază. Nu se întâmplă nimic. Dar.

Dă-Mi un pic un mitru ăsta, că ecografie, mai bine nu-mi fac că mă iradiază lor. Eu.

Asta n-am auzit-o, că mă iradiază. Eu am auzit, din păcate, nu vreau să știu sau mai bine nu știu, ceea ce eu nu pot să înțeleg. Hai.

Să exemplificăm pentru cineva care nu a făcut o ecografie. Ce presupune ea? Ce simte pacientul? Cât durează și care e pregătirea corectă pentru o ecografie? Să vorbim despre ecografia abdominală. Pregătirea.

Pentru ecografie abdominală este importantă și găsim întotdeauna ghid. Ghid de pregătire pentru ecografie abdominală. Nu trebuie să mâncăm înainte, să bem cafea. E important chiar și cu o zi înainte ce mâncăm, pentru a nu fi foarte multe gaze în abdomen, pentru că astea ne împiedică să vedem foarte bine. Pacientul nu simte niciun fel de disconfort. Se aplică doar un gel pe piele și se plimbă transducerul pe abdomen. Atâta tot. De câteva ori trebuie să tragă aer adânc, pentru ca plămânul să împingă ficatul de sub coastă, pentru a-l vedea mai bine. Niciun fel de disconfort. și.

Doar se plimbă transducerul pe apă. De ce puneți gelul ăla? De ce nu inventați o ecografie fără gel, să întrească după aia să te ștergi? Pentru.

Că undele nu trec prin aer și atunci trebuie să fie ceva în contact, dar e hidratant. Nu pățește absolut nimic. Poate din greșeală se mai pătează câte o haină câteodată, dar atât. Am.

O curiositate, am avut la un moment dat la Medicool, pentru exemplificare, un ecograf portabil. Mi s-a părut super șmecher. Era de dimensiunea palmei, adică era doar transducer, pentru că ecograful ăla super performant de spital. Ecograful mare, care are monitor mare, are tot felul de... probabil unitatea de procesare. Dar există ecograf portabil care e fix de dimensiunea unei palme, e fix transducerea ăla, fără cablu, fără nimic. Îl conectezi la telefon sau la tabletă. Așa este. Bang, ai pus gelul ăla, l-ai pus pe abdomen și vezi. Ai ce să vezi, e o diferență mare între unul din acesta mare de... un ecograf mare de spital și unul portabil. Cu.

Ecograf așa de mic n-am lucrat niciodată, dar am lucrat cu ecograf care e de dimensiunea unui laptop. Nu. Se vede bine. Chiar sunt performante. Se vede bine. Nu ajunge la performanța unui ecograf, spui, din cabinet, dar se vede bine. Vezi.

În viitor aceste ecografii mici să înlocuiască ecograful mare și să fie ecograful, să zic, un instrument portabil pentru mai multe specializări. Eu, de exemplu, ca și chirurg, trebuia să fac o supraspecializare, un curs special pentru ecografie, ca să-mi iau competență de ecografie. Dar sincer pe mine m-ar fi ajutat foarte mult, în special într-un spital din provincie, unde nu pot să zic ca la fundență, văd un pacient și să zic că se scriu ecografie în foaie și la prânz era ecografia făcută, pentru că aveam pe același etaj medic imagist care face ecografie. Într-un spital de provincie de multe ori nici nu ai cine să-ți faci ecografie și poți să te duci la pat și să vezi efectiv în timp real interiorul abdomenului. Ai.

Nevoie de curs. Ai nevoie de curs și pentru a ști unde să pui sonda ecografului. Fără curs eu zic că nu. Se.

Poate transforma și ai avut cazuri oare în care, fiind o tehnică atât de facilă pacienții să abuzeze de ea, adică din ipohondrie să-și facă ecografii mult mai des decât ar trebui? Da.

Da. Au fost pacienți care au simțit că se supără puțin pe mine și ne vedem peste o lună? Nu. Dacă aveți întrebări, sigur, puteți oricând să reveniți și să mă întrebați, dar să facem ecografia peste o săptămână, peste o lună, peste două. Dar încerc să înțeleg și asta și să le explic de ce nu este necesar să le fac atât de des. Chiar de curând a fost un pacient care a venit speriat pentru că în urmă cu câteva luni și a făcut o ecografie și pentru că are un colecist, un mic polip de 3-4 mm, care în sine nu înseamnă mare lucru, dar pacientul n-a înțeles, s-a gândit la o tumoră, s-a gândit la un cancer, și la mine a venit pentru a-și reface ecografia să vadă ce se întâmplă dacă s-au produs ceva modificări. Am făcut ecografia fără, adică ajungând exact la aceiași concluzie, nu avea pacientul absolut nimic altceva decât un mic poliponcolecis, doar că i-am explicat ce presupune asta, ce înseamnă pentru el mai nimic în esență, adică... Nu doare, evident și asta avea impresia că îl doare tot prin abdomen. Da, se întâmplă. Ce.

Înseamnă acest polip de fapt de ecolecist? Pentru că și eu am făcut recent o ecografie și același lucru mi s-a spus că am un polip în colecist, dar cum explici unui pacient fără ca el să se sperie cum s-a speriat pacientul tău, că ok, ai un polip de colicist, nu e neapărat indicație de colicistectomie, nu în stadiul în care te afli, dar trebuie să vii la control la 3 sau la 6 luni ca să nu faci cancer. Cum îi explici asta și cum poate pacientul ăla să stea după aia liniștit acasă știind asta? Explic.

Ce înseamnă un polip, nu știu, cât mai simplu, să-și imagineze ca un nef pe piele, să zicem așa simplist, da, ca să vizualizeze ce chestia asta e, arăci imaginea. Și explic că, explic riscul, da, se poate întâmpla chestia asta, dar într-o proporție extrem de mică și lent, foarte lent în timp. și atunci dacă pacientul vine la o ecografie periodic, eu nici nu recomand la șase luni să-și facă ecografia, poate în primă fază, dar apoi dacă-și face o ecografie odată pe an împreună cu analize, este suficient. Cât.

De important e rolul medicului și cum înțelegi medicul care face ecografie. Trebuie să fie super specializat pe acea ecografie. Te duci la medicul din Spitalul Municipal care face și ecografie dar face și alte lucruri sau te duci la un medic care face doar ecografie. Cum ai recomandat tu. Când.

Vorbim despre ecografie de rutină, nu cred că e important să căutăm o supra-specializare. Ulterior, dacă sunt probleme și unde sunt lucruri de finețe, acolo poate discuția e alta. Dar pentru ecografie de rutină, nu. Pentru.

Că eu ca pacient, când mi se face ecografie și Mă uit la medic, că degeaba mă uit la ecran, că nu văd nimic, nu înțeleg nimic de acolo. Și mă uit la fața medicului, adică ție-ți se face ecografie și tu ți-ți la fața medicului. Și medicul se uită, caute și face... Și.

Îți dai și împuntă? Da.

Face opa... Și zici... Ce-i OPA? Cum adică OPA? Explică!

Stau muși, nu spun nimic și stau așa cu OPA. Ia.

Să vedem! Pac și încep măsurătorile și vezi că începe scoate regla aia de pe ecran și măsoară și zice... Aia și ce e nasol când mai și face, mai are și asistent care își notează în calculator și scrie, zice... Mariana, notează. Formațiune în polul superior de 11 mm pe 7 mm. Și tu mori acolo, adică zici, stai așa, ce opa, ce formațiune. Cum faci? Te prefaci? Adică când vezi ceva suspect, dar nu știi încă, ce faci? Te prefaci că nu îl vezi? Sau îi spui direct, uite, uite surprize? Nu, nu.

Nu, nu, nu. Când văd ceva suspect încerc să nu se vadă pe fața mea, până când nu mă lămuresc decât și mi se mai întâmplă să stau încurântată, dar sper că de cele mai multe ori le explic oamenilor, pentru că am constatat chestia asta, că se uită la fața mea și se sperie și le spun, nu e nimic de regulă. De cel mai multe ori problema este cu gazele în intestin. Nu vin pregătiți cum trebuie sau pur și simplu alimentația nu este cum trebuie. Sunt, mă rog, pot fi și alte probleme, chiar să țin minte să spun ceva legat de asta. Și nu văd cum trebuie și atunci trebuie să apăs, trebuie să mă chinui, să văd ceva, să trec de gaze. Și atunci le spun, nu e nimic neîn regulă, stai astea liniștit, sunt gaze și nu văd cum trebuie. De asta mă încrunt, chiar le spun asta, de asta mă încrunt, pentru că nu văd cum trebuie. Cred.

Că ai făcut un paravan să nu vezi medicul care îți face... Nu.

Nu, nu, nu. Și eu cel puțin îi încurajez pe pacient să mă întrebe, să-mi pună întrebări, dacă au nelămuriri, dacă e ceva neregulă să mă întrebe. Că vorbeam despre multe gaze în abdomen. O pacientă care avea foarte multe gaze în abdomen și nu reușeam să văd aproape nimic, dar întrebând-o, Obiceiurile alimentare erau sănătoase, spre mare, adică chestia asta la noi e o problemă cu alimentația în general, mă rog. Și atunci, pentru că alimentația ei părea să fie, părea să aibă obiceiuri sănătoase, și încă o chestie, ea nu simțea că e balunată, deci probabil că așa era tot timpul, era normalul pentru ea, i-am dat să facă teste suplimentare și avea boală celiacă, un adult, peste 30 de ani, pur și simplu pentru că avea multe gaze în abdomen. Boală.

Celiacă asimptomatică și descoperită pentru că era un constant gaze în abdomen. Este.

Absolut banală. Și.

Ce a făcut Bănescă? Și a reglat regimul, nu? Fără gluten? Bun.

Fără gluten, dar acolo se face colonoscopie, biopsie pentru diagnostic de certitudine. Să trebuie făcut biopsie pentru asta. Și.

Ce s-a întâmplat ulterior cu pacienta? A mai fost la control și a rezolvat bazămul? Da.

Încă un caz în care ecografia a fost de ajutor, un pacient tânăr, 23 de ani, care a venit pur și simplu pentru o ecografie de rutină și căruia i-am găsit o splină mare, peste 15 centimetri, o splină mare și care avea leucemie. Leucemie.

În urma investigației l-ai trimis la analiză. L-am.

Trimis mai departe la analiză, la hematolog și e bine. A.

Scăpat. Știu, aș vrea spre final dacă poți să transmiți un mesaj pentru cei care se uită și pentru cei care poate n-au făcut nicio ecografie sau care amână ecografia. Ce recomandări ai avea să le transmiți și dacă ai avea în centrul Bucureștiului un afiș imens pe care ai putea să scrii orice, ce-ai scrie acolo? le-aș.

Aminti că prevenția e cea mai importantă pentru a ne menține sănătatea. Cea mai importantă. Că vorbim despre o investigație sigură, care nu doare, ne-i invazivă, care e ușor accesibilă și care ne poate aduce extrem de multe informații, care poate diagnostica multe probleme la început, înainte ca ele să devină serioase și să poată fi tratate. Super!

Eu sunt curios, tu îți faci singură ecografie sau te duci la... Să nu ai nevoie de un medic care să-ți facă până fie. Da.

Chiar îl fac singur. De des? Probabil o dată pe an. O.

Dată? Serios? Cred că mai des, nu? Nu.

Nu, nu. Mai des, sigur. Mai des, sigur, nu? Așa.

Adică... Păi de-aia e simplu. Le-a.

Tiroidea imediat. Da, dar serios.

Bun, Ana, mulțumim mult de tot pentru toate aceste informații și pentru faptul că ai venit până la București să ne povestești despre ecografie. E o investigație atât de simplă care poate să prevină multe lucruri. Eu, de exemplu, prefer să știu ce am în abdomen. Dacă pot să văd în abdomen, Prefer să știu. Eu mă simt acum mult mai liniștit că știu tot ce am și știu ce trebuie să urmăresc. Eu de exemplu îmi planific ecografia, îmi fac în fiecare vară ecografia abdominală și îmi setează așa un timp Să zic, mă leg de un anotim, de exemplu, sau mulți oameni se leagă de ziua lor de naștere și eu fac nu știu, 30 de zile înainte ziua de naștere, 30 de zile după ziua de naștere sau în apropierea zilei de naștere, astfel încât știe exact, băi, a venit acea perioadă anului, fie un anotim, fie... Exact, îți face acel ITP anual. E simplu, e... rapid și trăiești liniștit și știi că ai făcut cel puțin știi că ai făcut tot ce poți să faci în privința prevenției de screening, de a căuta pentru pentru a putea interveni la timp, pentru a nu lăsa lucrurile să degenereze. Pentru că tumorul de eficaț de cea mai multă ori nu doare, poate să dezvolte de la sine și să nu dea niciun fel de semn, metastazele hepatice nu dor, cancerul de pancreas care, din păcate, e cea mai păcătos doare când crește, dar în stadii incipiente poți să-l vezi asimptomatic, la fel la rinic, la fel la vezică urinare, la fel la prostată. Deci sunt atât de multe lucruri care poți să crească asimptomatic fără să știi, e bine să le vezi din timp. Sunt.

Chestii banale și ficatul gras, deatoza hepatică, la 20 și ceva de ani. Sunt mulți pacienți, din păcate. Evident că nu-i bine să o ai nicicând, dar cu cât mai repede te duci, ești investigat și ți se spune, ți se spune de fiecare dată să încerci să faci un pic de sport, să-ți modifici un pic alimentația, să-ți faci analize să vedem dacă ai moștenit ceva probleme metabolice. Ajută și să știi că cei mai mulți pacienți răspund. Evident că nu se schimbe drastic stilul de viață în marea majoritate, dar ești o schimbare mică și ajută. Corect.

Ajută așa că merită să te duci să-ți faci acea ecografie. Ana, mulțumesc din nou. Mulțumesc și ție ca ai rămas până acum. Dacă ai întrebări, dacă sunt nelămuriri, dacă sunt lucrurile la care n-am răspuns, scrie-ne jos în comentarii întrebarea ta, iar noi vom refeni la alte podcasturi cu răspunsuri la întrebările tale. Mulțumesc mult de tot, mulțumesc Regina Maria care sprijină acest podcast. Ana, pe curând. Ciao!