Totul despre ENDOMETRIOZĂ | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Voicu Simedrea

Nu știm cât aveam în România, dar e aproximativ, probabil, undeva la jumătate de milioane de paciente suferinde cu endometrioza.

Ce este, de fapt, endometrioza?

Nu știm, e haotică. Odată e problema de calitate a vieții, și asta înseamnă dureri, sângerări, și avem probleme de infertilitate. Deci, practic, endometru din cavitatea uterină începe să migreze într-un perioadele uterin, cum ar migra umezia la migrasia într-un perioadele unicasă. Există, practic, ca niște micro-menstruații la nivelul acestor leziuni.

Ai zis de durerea în timpul actului sexual?

Durerea menstruală, durerea la contact sexual, durerea la ovulație sau durerea cronică pe livin. Că e normal să le doară pe femei la ciclu că așa l-a lăsat Dumnezeu, nu e adevărat. Există situații în care pacienta nu are durere, dar are probleme mari. Și nu sunt diagnosticat de 5 ani. Adică asta înseamnă că colegii și necolegii înaintea mea n-au pus două valve. Nu se poate. În endometrioză e ca și cum e operat de fiecare dată un cancer avansat, dar să ne înțelegem, nu-i cancer, ca să fie clar cu toată lumea. E foarte greu să pui în pielea unei paciente cu endometrioză și, crede-mă, mie mie era greu până n-am avut de a face cu durere cronică. Trebuie să ai răbdare să le asculți, e cel mai important lucru.

Oameni buni, va salut! Suntem la un nou episod boabe de cunoastere si astazi vorbim despre endometrioza. Endometrioza se pare ca e asa o afectiune in umbra despre care se discuta foarte putin. Cu toate asta, endometrioza afecteaza peste 200 de milioane de femei la nivel mondial, iar specialistii o denumesc cancerul care nu ucide, pentru ca este o boala cronica cu care femeia trebuie sa se obisnuiasca sa traiasca. Iar ca și frecvență, este undeva lângă diabet. Și cu toate astea, nu beneficiază de aceeași expunere în media. Și nu se vorbește la fel de mult despre endometrioză cum se vorbește despre diabet. Și asta facem noi astăzi și vorbim cu dr. Voicu Simedrea. Pentru că dr. Simedrea este medic primar în obstetrică, ginecologie, chirurg de excelență în tratarea multidisciplinară a endometriozei. Și, atenție, este fondatorul Endo Institute din cadrul Regina Maria, primul și singurul centru de excelență din România, dublu acreditat internațional de European Endometriosis League și de către Surgical Review Corporation, cel mai mare astfel de centru din sud-estul Europei. Și, Voicu, înainte să te salut, înainte de a te saluta și a-ți da cuvântul, vreau să specific aici că acest episod este sprijinit de rețeaua privată de sănătate Regina Maria, care sunt alături de noi și în cadrul evenimentelor, bun bine, și care iată că se implică și în acest tip de educație, în ceea ce privește cunoașterea propriului nostru corp, ceea ce e atât de important. Este practic veriga lipsă în ceea ce înseamnă prevenția, în general. Mulțumesc din nou, Regina Maria, pentru faptul că ne sprijină și voi cu te salut și mulțumesc că ai venit la podcast.

Salut, Mihael, și mulțumesc pentru invitație. Apreciez implicarea voastră și suportul de care avem nevoie pentru a disemina informația în rândul pacientelor și în rândul corpului medical, pentru că, așa cum spuneai, boala din păcate nu beneficiază de suficient atenție. vorbim de o boală care afectează viața a, cum spuneai, 200 de milioane de paciente din lume și vorbim de paciente la vârstă activ-hormonală, adică 18-50 de ani, adică paciente în floarea vârste, paciente care ar trebui să fie active, ar trebui să se bucure de viață și de multe ori această boală le împiedică și o să explică mai târziu care sunt de fapt implicațiile asupra calității vieții pacientei. Și dacă facem comparația cu diabetul, iar acum în timp ce așteptam am numărat pe Google Maps 23 de centre de management al diabetului doar în București. Și mai târziu o să povestim despre centrele de manajment al endometriozei în țară și o să vă spun că sunt mult mai puține în toată țara, comparativ cu București.

Dar de ce? E pentru că femeile nu știu că au această boală? Sau pentru că nu știu că se poate trata? Sau nu există specialiști? De ce e mai puțin adresate endometrioza decât iabetul?

Pentru că e o boală care a beneficiat de atenția publică mult mai târziu, pentru că e o boală la care recrudescența și incidența a apărut mult mai târziu și e o consecință a stilului de viață la care noi ne-am racordat, adică stilul de viață occidental, și pentru că interesul corpului medical a fost cumva cu un delay, și pentru că nu am reușit încă să cumva să articulăm un răspuns din partea corpului medical și a societății medicale cu privire la această boală și să întorcmim cumva să punem la punct un sistem teritorial care să organizeze și să supravegheze îngrijirea medicală a acestor bolnave.

Ok, Zim, hai să începem cu o definiție și dacă poți să ne ajuti cu o definiție poate mai plastică ca toată lumea să înțeleagă ce este de fapt endometrioza.

Bola este datorata faptului ca tesutul care ar trebui sa existe doar in cavitatea uterina si care se numeste endometru, migreaza din vari motive in afara acestei cavitati si ajunge sa existe, sa colonizeze diverse alte organe in jurul uterului. Dacă se localizează afară a uterului, se numește endometrioza și el poate fi localizat pe intestine, pe vezică, pe nervi, pe diafragm, deci sunt foarte multe localizări în interiorul cavității abdominale, sau poate să fie în peretele uterin și atunci se numește adenomioza, pentru că lumea de multe ori nu știe ce înseamnă adenomioza. Endometrioza mă mai a început să înțeleagă, dar adenomioza încă este destul de puțin cunoscută.

Deci, practic, coasa asta a uterului, in vediciul interior al uterului, da? Deci camaruta interioara are acest endometru, da? Este primul strat. Și practic el migrează și începe să crească fie pe uter, fie pe intestine, pentru că Intestinele stau in contact cu uterul, adica ele sunt in contact cu uterul, uterul e in contact si cu colonul si oriunde in afara uterului ajung aceste celule de endometru si incep sa creasca, asta e endometrioza. Și ele pot să se cantoneze și în interiorul peretelui uterin, da? Și atunci sunt ca niște fibroame, nu? Doar că răspund hormonal pentru că...

Așa plastic descris ar fi ca o igrasie în perete. Deci practic... endometru din cavitatea uterine începe să migreze în peretele uterine cum ar migra umezia la migrasia într-un peretele unei case, umpată de ulei cumva. Deci nu sunt niște structuri bine definite.

Cum sunt fibroamele? E o infiltrare?

E o infiltrare, da, difuză.

Întrebare, de ce migrează acest endometru în afara locului în care ar trebui să fie?

Aici sunt mai multe teorii. Există teoria refluxului menstrual. Prima teorie emisă de un american, Samson, 1900 și un pic, el spune cumva că Fiecare femeie care are ciclu care menstruează, parte din acest flux menstrual nu iese prin colul, uterin, vagin, ci se întoarce pe trompele uterine și ajunge în cavitatea abdominală, unde acest reflux menstrual se lipește de intestine, de structuri.

E o permeabilitate a țesuturii probabil?

Aici nu e foarte bine justificata teoria asta pentru ca s-a dovadit ca 60% sau peste 60% din femei prezinta reflux menstrual, dar nu toate fac endometrioze. Deci pe langa refluxul menstrual mai trebuie sa existe si altceva, un raspuns imunitar exagerat si atunci ajungem la teoriile autoimune. Mai există și teoria celomică care spune că există paciente care se nasc cu aceste implanturi ectopice de celule, adică s-au dovedit pe studii histopatologice făcute pe avortoni de sex feminin, că acești avortoni prezentau celule de endometru localizate altundeva decât în cavitatea uterină.

Adică cu mult înainte de a avea orice fel de ciclu menstrual sau de activitate.

Și de a se naște de altfel. Adică dacă ar fi ajuns la un termen. Era vorba de nașterea chromaturi, de ahorturi.

Ok, deci înseamnă că există și teoria asta că celurile alea pot fi deja de mult timp acolo.

Pot fi, pur și simplu, da, la perioada embrionară prezente acolo. Adică un defect de embriogeneză.

Există și o ipoteză pe care o știu, zi-mi, te rog, cât de adevărată poate să fie sau nu, aceea că există un risc în plus de afacere endometrioză, poate la persoanele care sunt predispuse, dacă au interacțiune sexuală penetrativă în timpul menstruației, adică...

Da, da, nu, nu, nu, nu, nu se verifică treaba asta. Poate fi, să zicem, o explicație ca ar favoriza, de exemplu, tampoanele interne, fluxul menstrual nu mai poate să iasă prin vagin pentru că există acolo un tampon intern, se favorizează atunci refluxul menstrual pe trompe. Ajunge refluxul menstrual în cavitatea abdominală a pacientei. Dar nu toate aceste paciente dezvoltă endometrioză, doar cele care au o predispoziție care e legată de răspunsul autoimun sau de alte mecanisme, stres oxidativ și așa mai departe. Adică trebuie să mai există încă ceva și determinismul în general e plurifactorial. Deci toate aceste paciente cu endometrioză au mai multe factori de risc sau există mai multe mecanisme implicate, nu unul singur.

Ok, zi-mi te rog așa puțin despre tine. Cum ai început să te ocupi de endometrioză? De ce te-ai supraspecializat ca și ginecolog pe endometrioză? Și cum ai ajuns să faci asta?

Eu am fost interesat de latura chirurgicală a acestei specialități. Și am început să mă formez, am lucrat în secții de chirurgie, de chirurgie generală, în spitalul militar în Timișoara, 7 ani de zile, un an și jumătate la spitalul județean pe secție de chirurgie, deci am stat mult în contact cu chirurgii. Mi-am făcut supra-specializare de chirurgie oncologică la Cluj un an, deci mi-a plăcut foarte mult să operez. Și atunci am început să fac întâi chirurgie minim invazivă, am făcut După care am făcut chirurgie laparoscopică de ce în ce mai complicată, după care am făcut chirurgie vaginală, după care am făcut chirurgie oncologică și la un moment dat am ajuns în faza în care aveam, să zicem, 40 de ani și nu mai știam ce să fac în plus, adică nu vroiam să intru într-o rutină, vroiam să fac ceva nou, ceva challenging. Și mi-a plăcut foarte mult la endometrioză faptul că chirurgia endometrioză este o chirurgie multidisciplinară, ai nevoie de o echipă. Și asta este foarte mișto, să lucrezi într-o echipă, să schimbi idei, să ai încredere unul în altul. Eu am jucat rugby, deci eu sunt jucător de echipă, nu am făcut sport individual. Și în plus, cazurile de endometrioză sunt foarte variate, deci nu faci de fiecare dată același lucru. E ca și în Forrest Gump, știi? A box of chocolate, never know what you're gonna get. Când deschizi cazul, niciodată nu știi cu ce te vei întâlni și trebuie să te adaptezi la caz și trebuie să-l livrezi de fiecare dată și asta e foarte challenging și foarte mișto. Nici o zi nu seamănă una cu alta la mine în locul operator.

Și cum ai ajuns să înființezi acest endo-institut?

Eu am început să mă ocup întâi de latura chirurgicală a bolii, cum spuneam. Îmi plăcea chirurgia și am fost foarte încântat că am reușit să o învăț și că am reușit să o fac. După care mi-am dat seama că nu e totul, pentru că de fapt chirurgia se referă doar la maxim 10% din paciente. Restul n-au nevoie de chirurgie. Și mi-am dat seama că pacientele acestea au nevoie de foarte multe specialități și eu nu puteam să le răspund la toate întrebările. Aveau nevoie de specialiști în fertilitate, aveau nevoie de nutricioniți, de psiholog, de terapia durerii, de o grămadă de specialități. Eu mi-am dat seama că nu pot să fac față și nu sunt multitasking și atunci am zis ok, trebuie să coagulez un colectiv de oameni care să fie dedicați, interesați să ajute aceste paciente și am încropit această, să zicem, întâi nucleul chirurgical, după care în jurul lui s-au adunat colegi de e-mail și am făcut o echipă multidisciplinară. Ca să putem să deservim interesul acestor paciente, pentru că vorbim despre o bolă cronică, vorbim despre o bolă care afectează și pacienta de 18 ani, dar și cea de 50 de ani. Ori pacienta de 18 ani are nevoie de anumite lucruri, de la mine, de la noi ca echipă, iar cea de 50 de ani are nevoie de alte lucruri. Și de-a lungul acestei perioade de timp care durează 30-32 de ani din viața acestei paciente, noi trebuie să livrăm de fiecare dată ceea ce este mai bun pentru pacienta.

Asta imi place super mult pentru ca ideea asta de bord, de exemplu eu am intalnit-o la fundeni in borduri oncologice, astfel pacientii care au un cancer de exemplu mereu, adica la fel si cancerul este o denumire, e o umbrela pentru o tona de patologii care toate cresc diferit, se dezvolta diferit si ai nevoie de o abordare multidisciplinara, asa avem in fundeni. Board-ul oncologic în care aveam și chirurg, și oncolog, și radiolog, și gastroenterolog, și a mai departe. Și îmi place că ideea asta se răspândește și, de fapt, se duce în aproape orice specializare care se ocupă de, să zic, patologii din acestea care sunt cumva multifacetate și pot să se dezvolte în multe direcții. Voi, practic, aveți în clinică astfel de board-uri multidisciplinare în care discutați cazuri complexe?

Noi avem un board local, dar avem si un board național, pentru că noi am dezvoltat o rețea de centre de manajment al endometriozei și avem un board lunar în care discutăm cazurile mai complicate, tot așa, copiat după un tumor board. Noi avem si un spital si tumor board, dar se refere la cazurile oncologice și atunci cumva prin Să zicem copy-paste, am făcut și bordul ăsta de endometrioz, în care sunt toate specialitățile reprezentate și e normal să avem borduri multidisciplinare pentru că fiecare din noi de fapt am ajuns să ne supra-specializăm pe niște lucruri, să ne nișăm și atunci avem nevoie de o privire de ansamblu. Și asta numai bordul ți-o poate da. Adică știi vorba aia, că if you have a hammer, any problem will become a nail. Deci nu poți să rezolvi tot. Eu știu să tai, să cost, dar cam aici mă opresc, știi?

Da, corect. E foarte important asta, pentru că într-adevăr un singur doctor, fără un board și fără colegi, experți în alte domenii, cumva o să fie mai tentat să facă ceea ce știe el să facă. Și atunci un bord se poate opri, se poate da o altă sugestie și poți ajunge la cea mai bună decizie practic pentru pacient. Hai să ne întoarcem puțin la endometrioză. Ai spus că aveți nuclei în toată țara. Există o statistică oare sau aveți voi numere în legătură cu câte paciente există în mod real cu endometrioză în România?

Aici am o poveste foarte drăguță. când am început treaba asta cu EndoInstitut și am făcut prima conferință de presă să lanseze EndoInstitutul la Timișoara și de acolo a pornit toată povestea cu endometrioza în România. A venit un ziarist foarte mișto care avea, era întâmplătoria soțul unei doctorițe, deci avea și cunoștințe medicale și a ascultat mesajul și a scris un articol foarte frumos în adevărul de Timișoara care a fost preluat de adevărul de București și care a ajuns a doua veste pe pagina Yahoo Adică a avut o diseminare extraordinară, au avut 40.000 de vizualizări într-o singură zi. Și de atunci lumea a auzit de endometrioză. Și atunci am început să sună telefoanele, să mă cheme și niște televiziuni să-mi reposeze despre asta și așa am început să facem awareness de endometrioză. De la un singur articol, de fapt, bine scris. În momentul în care eu am făcut treaba asta și am început endo-institutul în 2014, trebuia în respectiva conferință de presă să vin și cu niște cifre, adică să mă justific de ce fac chestia asta, unde-i cererea. Și am luat un articol din Human Reproduction din 2012 despre piața de endometrioză care exista în 2012, deci vorbim de acum 12 ani, în care se raportau cifre uriașe în toate țările, Noi nu aveam niciun registru al bolii si nu-l aveam nici acum dupa 12 ani din pacate, deci nu stim, nu avem cifra exacta in Romania, dar eu cumva am facut o analogie cu Ungaria. In Ungaria se raportau 240.000 de paciente in 2012. Și eu am spus, ok, România are o populație dublă, are cam același profil, eu știu, etnic și obiceiuri de viață, deci în consecință noi ar trebui să avem undeva la dublu, adică 480.000 de paciente suferind de coendometrioză. Asta a fost o aproximare, n-a fost o cifră bazată pe niște dovezi evidente. Această cifră a fost preluată de atunci, și de atunci toată lumea spune că avem în România 500 de mii de paciente. Așa a zis imaginea, în 2014 a luat după o comparare. Adică nu știm cât aveam în România, dar aproximativ, probabil, undeva la jumătate de milion de paciente suferind de coendometriose. Asta înseamnă undeva.

La 5 din 100 de femei. Dar asta înseamnă.

Eu știu, mai mult decât Timișoara toată. Eu vin în Timișoara. Timișoara avea 350 de mii de oameni. Ok, deci mai.

Mult decât dacă te uiți la oamenii din Timișoara, cum te plimbi prin Timișoara, imaginează-te că toți au endometrioză, sunt de fapt mai mulți, doar că sunt împrăștiați în toată țara, e un număr mare de pacienți, deci trebuie făcut ceva cu asta. Acum, există anumite stadii în această endometrioză, adică poți să ai o endometrioză foarte blândă de care să nu știi, poți să ai o endometrioză, nu știu, medie, cu care să poți trăi cu durerile aferente fără să știi că ai această bolă, există o endometrioză gravă care te duce în urgență. Aici avem o.

Grămadă de discuții în lumea medicală. Pentru că boala nu urmează un pattern liniar cum e cancerul, de exemplu. Deci ea nu are o progresie liniară. Fie că e o progresie aritmetică simplă sau una exponențială, sau cum am vrea noi să o denumim, sau sinusoidală. Nu știm, e haotică. Și atunci e greu să o încadrez pe stadii. Am încercat să facem analogii cu clasificările cancerului și să spunem stadiul 1 de endometrio, stadiul 2, stadiul 3, stadiul 4. Asta e clasificarea americană. Problema e că clasificarea American se referă mai ales la partea de fertilitate a bolii. Acolo avem niște, cum se spune, niște analogii între stadiul bolii și rata fertilității pacientei. Dar nu avem analogii între calitatea vieții pacientei și stadiul bolii. Adică, cu alte cuvinte, există forme de boală cu leziuni foarte reduse, dar cu calitatea vieții foarte proasă, cu dureri foarte mari, cum e endometroza peritoneală de exemplu, pe care nici nu poți să o vezi, ecografic, remene, nu se vede nimic. Pacientea are dureri crunte, sau există localizări ale bolii cu leziuni foarte mari, dar dacă nu-i interesează traiecte nervoase, pacientea nu are dureri, are paciente asimptomatică și nodulul e așa pe rect, de exemplu. Adică aici, prima problemă, nu avem o concordanță între simtomatologie și leziuni. A doua problemă este că nu putem să avem o clasificare pe care să ne bazăm. Avem o clasificare americană, cum spuneam, care se refere la fertilitate, avem o clasificare europeană, clasificarea hashtag enzian, care e o clasificare descriptivă, e un cod. Codul e foarte util pentru noi ca specialiști, adică eu dacă văd un cod știu deja ce are pacienta. E o înșirire de litere și de cifre. Problema e că asta nu înseamnă nimic pentru pacientă. Deci nu-i transmit nimic pacientei. Dacă-i spun pacientei ai o clădare o îndometrează hashtag în zian B3A2C3T7, nu înseamnă nimic. Am confuzat-o. Și atunci nu mă ajută clasificarea în comunica cu pacienta și să-i explic și să înțelegă de fapt cât e de gravă sau de puțin gravă boala ei. Și până la.

Urmă nici pe tine nu cred că te ajută dacă primești, auzi sau îți vine o pacientă cu o anumită clasificare până nu discuți cu ea și vezi.

Exact ce impact e deasupra... Bineînțeles. E vorba doar de a scurta un pic comunicarea între noi ca și specialiști. Înainte de a.

Ajunge la a te întreba de simptome și de semne, Poți să-i explici de ce e problematică endometrioza. Ai explicat în definirea ei că este vorba de tăsut endometrial care migrează în afara utelului și poate să se cantoneze din diverse organe. Acum am înțeles că există și endometrioza peritoneală, adică acest tăsut endometrial crește pe peritoneul care este ca o pungă care învelește tot abdomenul și toate organele, intestinele, mă rog. El e foarte bine înervat, deci acolo poți să ai leziuni mici de endometrioza, dacă are dor foarte tare bătut. Există alte locuri în care se cantonează endometrioza, dar ce o face problematică? Adică de ce începe să doară? Avem două probleme.

Aici. Odată e problema de calitatea vieții și asta înseamnă dureri, sângerări și avem problema de infertilitate. Ăstea sunt cele.

Două mari aspecte. Asta reiese, dar de ce doare? Adică de ce migrarea asta de țesut doare în final? Doare pentru că.

Prindeți structuri nervoase. Și problema este nu atât leziunea în sine, ci răspunsul inflamator al organismului care încearcă să delimiteze leziunea și creează un țesut cicatricial care strânge terminațiunea nervoasă ca într-o menghină. Și asta variază.

În funcție de ciclu menstrual? Asta variază în.

Funcție de responsabilitatea organismului respectiv. Deci o pacientă poate să reacționeze foarte urât la niște leziuni de endometrioză și să creeze niște structuri monstruoase în jurul acestei leziuni, prin răspunsul pro-inflamator exagerat. și alte paciente care nu au o imunitate exagerată, o răspunsă autoimună atât de mare și nu vor genera aceste cicatrici care de fapt distrugă. Aceste cicatrici prind uretere, prind rect, prind nervii, orice. Întrebarea e de.

Fapt dacă țesutul ăsta endometrial, pentru că țesutul endometrial din Uter, el reacționează la fluctuațiile hormonale de-a lungul unui circlu menstrual. Crește estrogenul, scade estrogenul, crește progesteronul și el începe să se inflameze și duce la menstruație. Testutul migrat reacționează și el în aceeași măsură la fluctuațiile astea de hormonale? Da, el urmează.

Același profil. Există, practic, ca niște micro-menstruații la nivelul acestor leziuni. El urmează același pattern, de-asta durerea endometriză ciclică. De asta avem exagerarea durerii la ciclu sau la ovulație, sau la ambele, sau avem o durere cronică, adică o durere permanentă, care se exacerbează la ciclu și la menstruație. Asta este caracteristică a durerii endometriozice, este ciclică. Ok, deci este.

Ciclică, la fel cum este ciclu menstrual, la fel și durerea este ciclică. Și la asta nu m-am gândit, dar, într-adevăr, ființă să uită endometrial, dacă e suficient de mult, el poate să și sângereze, nu? În interior, leziunii.

Sângerează și astea se dezvoltă, leziunile. Problema este că în jurul acestor leziuni, prin reacții pro-inflamatoare, se produce și o creștere a numărului de vase, angioneogeneză, și se produce și o creștere a numărului de terminații nervoase. și se produce așa sensibilizarea nervilor periferice, se produce așa sensibilizarea cortexului, deci a porționilor din creier care recepționează durerea. La un moment dat, același timpul care declanșa un mit răspuns dureros la începutul bolii, prin fenomenul de sensibilizare, de fapt declanșează ulterior un răspuns dureros mult mai intens la nivelul cortexului și în consecință percepția durerii va fi mult mai acută. Ăsta e motivul.

Pentru care e denumit cancerul care nu încidă, pentru că el fix crește ca un... E o tumoră.

E ca un piept. Da, prin contiguitate, din aproape în aproape, în pată de ulei se duce. Dar nu metastazează, asta e diferența între un cancer, să zicem, și o endometrioză. Problema este, din punct de vedere tehnic, chirurgical, că, de exemplu, dacă operezi un cancer, cancerele operabile sunt cancerele incipiente, unde anatomia încă nu e modificată, unde tumorul ai delimitată la organul inițial, nu? Și atunci poți să practici o chirurgie standardizată, pe când, în endometrioză, e ca și cum ai opera defilată un cancer avansat. Dar să ne înțelegem, nu-i cancer, ca să fie clar cu toată lumea. Nu-i cancer. Te.

Referi că, din punct de vedere tehnic pentru chirurgii... E mult mai.

Complicat, pentru că tu operezi tumori care trec de la un organ la altul și care modifică toată anatomia și toate rapoartele și acolo poți să ai tot felul de structuri importante prinse în aceste leziuni și trebuie să știi să te descurci. De asta spuneam că fiecare altfel. Da. Zi-mi, te rog.

Care sunt, să zic, semnele și simptomele cele mai desîntâlnite când avem de-a face cu o endometrioză și practic ce-aș vrea să transmit am este să fie niște instrumente pe care femeile care ne urmăresc să le rețină și să știe ce ar trebui să recunoască. Simptomul și cel.

Mai frecvent e durerea. Durerea menstruală, durerea la contact sexual, durerea la ovulație sau durerea cronică pelvină. Durerea cronică pelvină înseamnă durere permanentă, întinsă pe o perioadă de mai mult de șase luni. Asta se numește durerea cronică pelvină. Aceste tipuri de dureri nu sunt normale. Asta trebuie să se înțeleagă, trebuie ruptă paradigma asta, că e normal să le doară pe femei la ciclu, că așa l-a lăsat Dumnezeu. Nu e adevărat.

E totuși un disconfort, este o inflamație locală. E acceptabil până.

La scorul de 7 pe scoala vizuală analogică, adică până când femeia nu are nevoie de medicație ca să-și controleze durerea la menstruație. Dacă ea, în mod usual, trebuie să apeleze la antalgice ca să poată să treacă de perioada menstruală, nu e normal. Trebuie să vizitezi.

Un doctor. Ce risc are de a avea, de fapt, diagnosticul de endometrioză dacă ea constant antialgice? Adică cât de.

Des? Dacă vorbim de exemplu despre durerea cronică pe livină, 66% din paciente au endometrioze, restul de 33% au alte cauze. Poate să fie boala inflamatorie pe livină, dacă nu e ciclică poate să fie nerve entrapment, putem discuta mai multe. Există un astfel.

De procent și la o durere prea mare în timpul menstruației? Nu, în principiu.

Tot ce peste 7% pe scala vizual-analogică e aproape tot de o endometrioză sau o denumioză, care e tot de endometrioză.

De astfel cum spuneam. Ok, ai zis de durerea in timpul actului sexual? Da, durerea la.

Contact sexual, durerea acută la contact sexual, profundă, deci nu durerea superficială, e de multe ori datorată endometriozei. Și tot așa trebuie să ridice suspiciunea, dar trebuie alertată pacienta trebuie să se prezintă la un medic care este specializat în endometrioză. De ce? Pentru că leziunile care sunt responsabile de durerea la contact sexual de cele mai multe ori nu sunt ușor de evidențiat la consult clinic sau la consult ecografic dacă respectivul medic nu este specializat în detecția acestei boli. În afară de.

Durere, există alte semne și simptome? Sângelare abundantă care.

E legată de cel mai multe ori de adenomioză. Trebuie să știm că endometrioza, adică să zicem, chistele endometriozice Sunt asociate în 20-40% din cazuri cu endometreza profundă și undeva la 35-50% din cazuri cu adenomioză. Deci dacă găsim chestii endometriozice, trebuie să ne uităm și.

După aceste două lucruri. Chiste care au.

Un conținut șocolatiu la nivelul ovarelor. Chiste ovariene, endometriozice.

Aha, deci ovarele pot avea chisturi endometriozice? Problema este că.

Dacă o pacientă are chiste endometriozice, vă spun ce se întâmplă de multe ori, ce văd e o practică mea curentă. E o pacientă care are chiste endometriozice, are dureri foarte.

Mari, În timpul menstruației? Sau când? Sau la ovulație?

Oricând. Menstruație, ovulație, contact sexual, eu știu. Dar are o calitate proastă a vieții. Ajunge la un ginecolog și ginecologul face cea mai frecventă greșeală. Mirajul primei leziuni. Vede chestia ăla, zice wow, asta e chestia, asta e responsabil pentru tot ce ți se întâmplă. De fapt nu e adevărat. De cele mai multe ori chestiile nu dor. Dacă ea are durere înseamnă că îi se asocează pe lângă chist și o componentă de endometrioză profund infiltrativă. Ce înseamnă că.

Ai zis adenomioză? Da. Asta, adenomioza.

Este.

Aceea infiltrare în perete. Da. Și ce ai.

Zis mai devreme? Endometrioza profund infiltrativă este o endometrioză care se dezvoltă la mai mult de 5 mm, la o profundime mai mare de 5 mm de la suprafața peritoneului. Deci tot ce înseamnă compartimentul retroperitoneal Adică parametri, ligamente uterosecrate în profunzime, rectus, recto vaginal. Deci mai mult de 5 mm devine profundă, ca și.

Definiție. 5 cm în profunzimea țesutului. De la suprafață.

Deci de la suprafața peritoneului 5 mm, dacă e mai puțin de 5 mm penetrantă leziunea, e încă endometrioza superficială, dacă e mai mult de 5 mm în jos, este profundă, endometrioza profundă, asta e definiția. Ok, și deci.

Înseamnă, ce vrei să spui tu, este că endometrioza poate să fie jos în bazin, în pelvis, da, cantonată la nivelul peritoneului, care să provoace durere, iar un ginecolog care nu este, să zicem, foarte experimentat în endometrioza, să vadă doar un chist endometriozic pe ovar și să crede că aceea e problema. Și atunci ce se poate întâmpla? El poate să opereze chestiul respectiv și să nu rezolvă? Și să treacă.

Pe lângă leziunea ta e mult mai importantă. O leziune care îți închide ureterul sau o leziune care îți închide intestinul. Cum adică o închide? Adică o strangulează. Leziunea, cum spuneam, are componente inflamatorii. E un cezut cicatricial. Strânge practică într-o menghină structura pe care o infiltrează. Atunci ureterul, dacă îl închide încet și îl închide încet, nu îl închide repede. Îl închide încet, nu doare, pacienta nu simte și pierde riniciu, de exemplu. ne trezim după câțiva ani că vine pacienta și are o hidronevroză gradul 3 și un ritmic nefuncțional. Dacă n-a fost de anul încă ăsta. E atât de.

Plausible, adică aș vrea să înțeleagă oamenii. Leziunea aia practic, ciclu după ciclu după ciclu, ea fluctuează, se inflamează din ce în ce mai mult și începe să tragă ureterul într-o cicatrice, îl obstruiază în așa fel încât celălalt rinichi preia funcția de excreție, Pe rinichiul al cărui iureter este ștrangulat, practic aiureterul hidronefroz, adică se acumulează, se strânge urină, nu mai curge în jos în vezică urinară și asta duce la atrofiera rinichiului și pierderea funcției renale. Deci practic tu poți să pierzi un rinichi. Fără să știi că îl pierzi. Am avut și.

Situații în care am avut pacientă, medic-radiolog, care a intrat în ocluzie, așa, out of the blue. Adică n-a avut nici un simptom dureros, n-a bănuit niciodată carendometrioza, dar a avut o leziune care a evoluat pe intestin. Leziunile când trec de 4 cm în diametru devin circunferențiale, adică se întind pe toată circunferința intestinului și încet încet închid intestinul și le-am.

Dat în lichid de tot. Acum ca sa-i explicam ocluzia, se intampla atunci cand un intestin este complet blocat, adica transitul prin intestin este blocat si atunci tot ce mananci si tot ce intra pe intestine si vrea sa fie digerat, ramane blocat acolo. In cazul asta, asta e urgenta medicala majora, da? Este urgenta medicala.

Pentru ca daca... Da, e o situatie care pune in pericol viata pacientei. Adică pacientul nici.

Nu poate să stea, să nu facă nimic, adică începe să verse, ajunge la spital, îi se pune diagnosticul de abdomen acut și este deschis și când îl deschizi constați că ai... E foarte interesantă imaginea într-o ocluzie, pentru că într-o ocluzie îți dai seama din start că e ocluzie, pentru că vezi jumătate din intestine sunt umflate, ca niște crunați mari, și jumătate este efectiv goală și acolo găsești leziunea. Eu mă întreb, pacienta asta care practic a avut această leziune de endometrioză care a ștrangulat puțin, puțin, puțin intestinul, trebuia totuși să aibă un tablou clinic, nu? Adică niște balonări sau niște... Eu îți spun.

Ce mi-a spus. Adică ea a venit după ce a fost operată de neocluzie. Eu n-am văzut-o înainte. După ce a fost operată și inițial, diagnosticată în urgență ca fiind cu cancer, până a venit istopatologicul și s-a confirmat că e endometrioză, dar ea, și încă o dată era medic, mi-a spus nu am avut niciun simptom până când nu am intrat în ocluzie. Într-adevăr, leziunea fiind lent-progresiv ar fi trebuit să aibă o porțiune de timp un simptom subocluziv. De ea nu îl descrie. În principiu ce vreau să spun este că se pot întâmpla și necazuri fără să fie acompaniate de dureri. Deci nu-i durerea singurul sau primul simptom. Există situații în care pacienta nu are dureri, dar are probleme mari. Și ai zis.

Și de sângerile abundante în timpul menstruației. Și acum înțeleg de ce, pentru că eu nu... Vezi, aici era o lacuna și am multe lucruri în medicină, doar le reții. Și știam că endometrioza poate să fie însuțită de sângerile abundante, nu înțelegeam însă cum țesut endometrial care este în cavitatea peritoneală îți poate influența menstruația. Dar acum înțeleg.

Că această... Muschiul terin e.

Afectat, are adenomioză. Adenomioza practic, acea infiltrare, face ca sângerarea să fie mult mai abundentă în timpul menstruației. Deci ăsta este încă un semn care trebuie să te pune pe gânduri și să te ducă la medic pentru investigații. Bun. Ai durere, ai sângerile abundente. Unde te duci? Unde te cauți? La ce specialist.

Apelezi? Din punctul meu de vedere, pacienta este îndreptățită să meargă oriunde. Poate să meargă la ginecologul ei, dar dacă ea nu este mulțumită de explicație sau nu este mulțumită de rezultatul unui tratament prescris, trebuie să caute în continuare. Deci nu trebuie să se complacă cu o explicație, să zicem, condescendentă. Adică, lasă dragă, nu-i nicio problemă că te doare, că așa trebuie să te doară. sau ia aici niște pastile că tu ești depresivă și de aia te doare, că am văzut foarte multe chestii genul ăsta și trebuie să se caute. Acum, în principiu, eu recomand să pacienta se meargă, dacă nu obține un sfat bun acolo unde s-a dus la prima oară la medicul ei personal, ginecolog, să se ducă la un centru de, să zicem, de excelență sau cum un centru care are ca principală activitate managementul endometriozei. De exemplu, voi.

Ce faceți când se prezintă o pacientă cu o instituție de endometrioză? Care e un traseu normal pe care îl ia? În primul lucru.

Trebuie să faci o anamneză completă. Trebuie să ai răbdare să le asculți. E cel mai important lucru. Pentru că pacientele acestea vin cu un istoric de boală care se întinde pe 10 ani. Au fost la 15 doctori și au fost, cum spuneam, nu au fost ascultate. Măcar tu trebuie să le asculți. Să le asculți pentru că au multă de spus și afli multe lucruri din poveștile pe care ea ți le spune. Deci anamnese este extrem de importantă în endometrioză. După care trebuie să faci un examen clinic, unde vei curăge multe informații. Eu încă sunt foarte uimit că sunt mulți cinecoroși care nu le place să facă un examen clinic. Îi se pare că e de suet. Dar afli multe lucruri, adică compartimentul... Profund al pelvisului, îl poți aprecia printr-un examen clinic. Cum faci examenul.

Clinic? Ce faci? Examen.

Cu valve, tuseau, ce făceam dintotdeauna. Dar vreau să spun că vin paciente cu leziuni din vagin, adică le vezi, pui niște valve, nu-i rocket science, ai pus două valve, vezi, uite mai nodulul rectovaginal. Și nu sunt diagnosticate de cinci ani. Adică asta înseamnă că toți ginecologii dinaintea mea n-au pus două valve. Nu se poate. După aceea facem o orcheografie transvaginală. Aproape orice cabinet din România are un ecograf cu ecocosont de transvaginală, adică e la îndemână. Este cost efectiv, nu-i dureroasă, nu-i invazivă procedura. Deci asta e gold standard-ul pentru mine. Ecografia transvaginală. Da, ecografia transvaginală pune diagnosticul, adică are specificitate și sensitivitate comparabile cu remeneul, leziunile de compartiment anterior, mijlociu și posterior, centrale. Adică leziunile care privesc vezica, privesc uterul și privesc rectul, Aceste leziuni de compartiment central pot fi diagnosticate ecografic. Sunt ele cele mai dese? Sunt cele mai dese, de departe cele mai dese, peste 96% din cazuri. Cele ovariane, daca ai aceste chestii? Ovariane ai peste 99% specificitate, pe ecografie transvaginala. E cea mai bună ustensire, cel mai bun tool pentru diagnostic. Dacă ai pus diagnostic de endometrioză avansată, cu o componentă profund infiltrativă, dacă bănuii că mai sunt și alte leziuni în afara micii cavități pelvine a micului bazin, atunci trebuie să indici și un remene. Pentru că remenul e complementar de fapt, adică nu te va ajuta în escavația pelvină, te va ajuta pe compartimente laterale, adică uretere, nervi, peretele pelvin, unde nu poți să evaluezi, nu poți să spui exact ce se întâmplă acolo și te ajută în leziunile extra pelvine. Adică o leziune de intestin subțire, o leziune de diafragm, o leziune de appendic, ăstea nu le.

Poți vedea ecografic transvaginal. Aceste proceduri de imagistic le face un imagist sau le.

Face ginecologul? Tu faci indicatia ca ginecolog, dar ecografia o facem noi. Indicația de remene către radiologie, acolo trebuie să ai un radiolog dedicat. Și acolo trebuie să ai un om care face asta toată ziua. Bun, ai pus.

Diagnosticul de endometrioză, ce urmează pentru pacienta respectivă? Care sunt opțiunile.

Să zic, de tratament? După ce pui un diagnostic de endometrioză, care trebuie să enunțe diagnosticul de endometrioză, stadiul bolii, scorul descriptiv enzian, După aceea discuți cu pacienta opțiuni. Pentru că cum spuneam, funcție de vârstă și atitudinea ta e diferită, dar și interesele pacientei sunt diferite. Cu alte cuvinte. Cu cât e pacienta mai tânără, cu atâta tu trebuie să fii din păcate mai agresiv în tratamentul bolii. De ce? Pentru că boala e mai agresivă la fel pe pacientea tânără și pentru că intervalul de recurență e mult mai mare. Ai o pacientă de 22 de ani cu o endometruază stadiul 4, trebuie să operezi. Pentru că tu nu poți să o controlezi medicamentosos de la 22 de ani până la 50 de ani. N-ai cum? Ca.

Idee, endometrioza asta teoretic ține până la menopauză. La menopauză, practic nemai având ciclul menstrual, țesutul acela endometrial.

Evoluează. Dar am văzut și ocluzii în menopauză. Deci dacă e o leziune mare pe intestin, se poate să se blocheze tranzitul la un moment.

Dat. Cred că cepe fiind mare, începe să evolueze de la sine prin inflamație, neținând cont de ciclurile menstruale. Dar în principiu endometrioza este o boală cronică a femeilor care afectează femeile fertile, corect? Și involuează de la sine dacă ai ajuns până la menopauză cu ea, de regulă nu mai ai ce să tratezi, corect? Bun, deci cu.

Cât o... Aici am un ASRX, adică, de exemplu, dacă are o pacientă în pre-menopauză cu un chist endometriozic mare, nu poți să te lași pe loc să te uiți la el, pentru că e riscul de transformare malignă, care crește odată cu intrarea în menopauză. Deci aici trebuie să te mai gândești și la riscul de transformare malignă a leziunilor endometrioase. Există riscul ăsta? Există, nu e mare, între 0-4-4%, dar e cu atât mai mare cu cât pacienta merge către menopauză cu un închis mare, de exemplu. Adică trebuie să îi încalcul și treaba asta când lași în pace pacienta numai pentru că a intrat la menopauză.

Bun, deci, ca să revenim, cu cât simptomele apar mai devreme și sunt mai agresive, cu atât ai o indicație mai mare de a opera pacienta respectivă. Și ce presupune.

Operația? Depinde de ce prezintă pacienta. Aici în chirurgie endometrioză discutăm de balance radicality. Balance radicality e unul dintre conceptele care guvernează chirurgia endometrioză și înseamnă că de fapt Tu nu ești justificat să faci orice și să tai orice, pentru că nu e o boală canceroasă, deci nu e lifesaving procedura și trebuie să ții cont, cum spuneam, de ceea ce își dorește pacienta, trebuie să ții cont de complicațiile pe care le poți induce printr-o radicalitate extremă. Și trebuie să ții cont de, cum spuneam, de potențialul evolutiv al bolii prin vârsta pacientei. Adică, dacă am o leziune, să zicem, de graniță, undeva între două proceduri, între un shaving rectal și o rezecție de intestin. Ce înseamnă? Shavingul înseamnă că leziunea o bărbierește pe suprafața intestinului. Rezecție înseamnă că tai o bucată din intestin care conține leziunea. Și ca să.

Înțeleagă, oamenii shaving înseamnă că doar iei de pe suprafață puțin și îi lași intact. În chirurgie să deschizi un intestin e o decizie destul de radicală pentru că tu întrerupi continuitatea acelui intestin, trebuie să coși la loc intestin cu intestin, trebuie să țină cusătura, trebuie să fie material bun, ai un risc de a se desface o cusătură, ceea ce e destul de tragic să scurgă material enteral în cavitatea peritonală. Ok, și ce spui tu este că... Decizia e și.

Funcție de vârsta pacientei, asta spuneam. Adică dacă ai o pacientă de 40+, de exemplu, și ai între cele două, preferi să faci shaving-ul, pentru că e mai puțin riscant pentru pacientă, chiar dacă ai un risc de recidivă mare, de 22%. Dar ea nu mai are timp atât de mult să facă recidiva, pentru că nu mai are mult până la menupauză și pentru că oricum profilul ei hormonal la 40 de ani nu o recomandă pentru recidivă. Dacă ai o pacientă de 22 de ani în aceeași situație, preferi să faci rezecție, adică să tai din sănătos până în sănătos, să știi că ai scos tot tesutul, să fii sigur. La rezecție ai un risc de peritonită de 1%, dar ai un risc de recidivă sub 5%. Dacă faci rezecție? Da. În schimb.

Dacă faci doar shaving, reduci, ai un risc de 22%, adică 1 din 5 o să revină în recidivă. Da. Și trebuie din nou operată. Ok, deci practic intervenția e... Îmi place cum sună asta, e... Cum ai zis?

Balance radicality. Balance.

Radicality. Asta.

E una dintre... Balance radicality, asta e referitor la atitudine. Mai ai balance radicality referitor la... Cum am spuneam, la cât de mult vei exciza. De exemplu, ai o situație cu o pacientă care are ambele ligamente iutero-sacrate infiltrate de boală. Dar are niște noduri pe ambele ligamente. Ce sunt ligamentele astea? Ligamentele sunt niște structuri fibroase, conjunctive, adică care leagă uterul de sacru, de osul sacru. În baza acestor.

Lame... Îl ancorează. În.

Baza acestor lame trece inervația vezicii, adică nervul hipogastric, plexul hipogastric. Dacă tu ești foarte agresiv și nu ți cont că sunt ambele inervații prinse de boală și îți propui să fii exaustiv, să scoți de acolo toată leziunea, și să distrugi practic ambele rădăcini ale plexului și ale nervului hipogastric, pacienta va dezvolta ulterior atonie vizicală permanentă și va trebui să se autosondeze pentru restul vieții ei, vorbind de paciente de 25-30 de ani. Nu cred că va fi fericită că ai scăpat-o de dureri, dar i-ai indus un asemenea handicap. Și atunci trebuie să cumpănești și să spui ok, voi exciza radical una dintre rădăcini, deci una dintre cele două ligamente neutrosecrate, pe celălalt voi fi mai parcimonios, voi face o rezecție nerve sparing se numește, adică nu afectez inervația, iau doar mai puțin din leziune, mai las ceva țesut endometriozic acolo.

Dar trebuie să păstrăzi inervația. Și deciziile astea tot așa, să iau în borduri multidisciplinare? Astea sunt niște.

Percepte de la care nu trebuie să ne abatem. Astea deja sunt enunțate. Acum, în general, în borduri noi discutăm atitudinea mare la caz. Intră operator, deja nu mai pot să convoc borduri. Intră operator, sunt eu și pacienta, mi-au deciziile, eu răspund pentru ele. Dar în general toate lucrurile astea sunt cumva deja, cum zic eu, enunțate și acceptate de către comunitatea de chirurgie endometrioză. Ok. Operația asta.

Ca idee cum se face? Se face laparoscopic.

Se face robotic? Laparoscopic, robotic. Astea sunt cele două. Laparoscopie e gros standard pentru că e minim invazivă. permite o vizualizare foarte bună a câmpului operator, permite accesul în spații mici, oferă o vindecare rapidă în cazul acestor operații, cu scor al duerii post operator mic, deci are toate avantajele QGMIN invazive. Robotica aduce probabil niște... eu încă nu fac robotică, sper să încep să fac din septembrie, așa e proiectul, că din septembrie o să începem să facem robotică și la Timișoara, Recunosc ca am avut chiar, am fost la un curs de robotica la profesorul Horatiu Roman, roman emigrat in Franta si dintre, prin parerea mea, printre primii 10 specialisti in lume de endometrioza si am avut acolo un meeting foarte misto despre robotica in endometrioza si eu le-am spus ca eu cred ca da, robotul nu este game changer dar este trendsetter. Adică e clar că la un moment dat ne vom mai linia cu toții la robot, pentru că robotul este un enhancer. El nu operează în locul tău, dar te ajută. Te ajută să-ți dezvolți abilitățile și sunt situații într-adevăr în chirurgia endometriozei, nu toate, dar sunt situații punctuale în care robotul face diferență. Ai endometrioză nervoasă, endometrioză diafragmatică, endometrioza urătărelor. Acolo deja robotul îți permite niște lucruri pe care tu cu laparoscopia, cu instrumente liniare, nearticulate, e greu să le faci. E greu. Libertatea de miscare a instrumentelor robotice este extraordinara si te.

Ajuta mult. Ai cazuri in care se intampla sa convertesti pacientul? Sau si cat de des se intampla asta? Adica sa il deschizi la paroscopie? Știi cum se.

Spune, never say never, dar n-am avut, adică n-am convertit niciodată nici o pacientă. Poate că am fost norocos. Adică dacă te întinsi cu o operație de mai mult de 6-8 ore, numai ca să faci laparoscopic, nu e neapărat un beneficiu pentru paciente, pentru că trauma anestezică și poziția și tot e mare. Dar am avut situații în care n-am putut să le operez laparoscopic. Fie pentru că cazul era de așa natură și atunci l-am apreciat din start că nu pot să fac la paroscopie și discuția a fost asta, trebuie să facem chirurgie clasică. Mi-am îmitat zi un caz care avea un bloc practic tumoral care mergea de la osul pube la osul sacru. Adică era ceva continuu, nu puteai chiar să faci la paroscopie. Sau sunt situații în care pacientei nu îi poți face anestezie generală. Anevrizme cerebrale în antecedente, sau eu știu ce, și atunci trebuie să operezi clasic, pentru că faci erahic. Nu poți să o intubezi. Și nu poți mai mult să țini poziția trendelenbur, cum le ținem noi cu pelvisul în sus și capul în jos, ca să le.

Operăm. Da, ok, de acord. Bun, am înțeles așa în mare ce presupune operația pentru endometrioză. Ultimă întrebare și după aceea aș vrea să trecem la ce putem să facem pentru a preveni, să zic, exacerborile și acutizările endometriozei. Odată ce ai intervenit chirurgical și ai scos leziunile existente de endometrioză, în acele locuri se pot scantona alte alte celule de endometru care se transforme in endometrioza? Cât de des se întâmplă să ai o recidivă și care e mecanismul recidivei? Aici, iar și.

Ne lovim de o marotă, lumea spune, dar de ce să mă opesc? Oricum o să recidiveze. Aici e exact povestea aia când un șofer beată dă cu mașina într-un stâlp. Ce facem? Condamnăm șoferul sau șofatul? Adică vreau să spun că actul chirurgical e legat de performanța chirurgului. Chirurgia endometrioză nu este grevată de o rată mare de recidive dacă e făcută corect. Da, pentru că din păcate foarte multă lume operează incorrect sau incomplet, din vari motive, atunci rata de recidive e mare. Dar nu e vina chirurgiei endometriozei. Încă o dată, dacă pacientul se operează într-un centru, Care face corect chirurgia endometriozei, va beneficia de o rata de recidiva mica si respectiv, cum spuneam, in rezectie avem sub 5% rata de recidiva. In rezectie, deci.

Cand rezegi leziunea, o scoti complet, oriunde ar fi ea. Riscul de a apărea o nouă leziune acolo e de.

5%, sub 5%. Bine, și aici avem un asterix. Riscul este sub 5% dacă pacientea e disciplinată și înțelege că e o boală cronică și înțelege că eu n-am vindecat-o operând-o. Ce înseamnă asta disciplinată? Adică să-și facă controlele, să urmeze tratamentul prescris, să-și schimbe alimentația, să-și schimbe obiceiurile de viață. Toate lucrurile astea.

Contează. Aici am vrut să ajung. Ce înseamnă, ok, să ne presupunem că avem o pacientă cu endometrioză. Ce recomanzi tu ca stil de viață pentru această pacientă pentru a reduce la minimum riscul unei acutizări a bolii? Hai să încep.

Cu altă poveste. Să încep cu povestea de ce mamele noastre nu aveau endometrioză și de ce soțiile noastre au.

Endometrioză. E o creștere.

A prevalenței endometrioză? Evident. Adică evident. De-aia corpul medical românesc nu știa despre endometrioză, că nu prea exista. Chiar nu exista. Adică aici e problema că s-au schimbat obiceiuri de viață. Că practic aveam de face cu aceleași populație, nu? Același profil, aceleași profili ereditar. Dar ce s-a întâmplat? Ce s-a schimbat? Păi s-a schimbat tot. Adică s-a schimbat alimentația, s-au schimbat cosmeticele, s-au schimbat tampoanele, s-au schimbat poloarea, s-a schimbat, cum să spun eu, dorința pacientei de a concepe mult mai târziu, de a face cât mai puțin copii. Toate s-au schimbat. Și toate lucrurile astea contribuie la apariția mai multor cazuri de boală. Și alt exemplu pe care poți să-ți-l dau, se știe că populația carasa neagră are o incidență mare de boli estrogen-dependente, adică fibroamea denumioză, endometrioză și mai departe. Brazile raportează cele mai mari cifre. De ce Brazile raportează cele mai mari cifre și țările africane cele mai miști cifre? Că tot populația afro-africană e, cumva. Pentru că obiceiuri de viață în Brazilia sunt unele și în Africa sunt altele. Pentru că în Africa pacientele lor nasc 9-10 copii de la 16 ani, de la 17 ani, pentru că mănâncă frunze, pentru că nu au cosmeticale și așa mai departe, ceea ce nu se întâmplă în Brazilia. E simplu. Care.

Stau civilizați, să zicem. Hai să le luăm pe rând atunci. Toate lucrurile astea pe care le-ai enumerat care sunt, înțeleg, factori de risc pentru a dezvolta endometrioza, propun să trecem prin ele și să le detaliem puțin. Ai spus pentru că mamele noastre, ce, mâncau, aveau altă alimentație. Dar bineînțeles. De ce alimentație e recomans pentru prevenirea endometriozei sau pentru.

Ameliorarea ei? e dovedit faptul că e nevoie de o alimentație anti-inflamatorie. Deci trebuie să eliminăm toate alimentele care afect pro-inflamator, cum ar fi glutenul, cum ar fi zahărul, cum ar fi lactatele de animale mari.

Adică bivol și vacă. Există cauzalitatea asta între lactate și inflamație endometrioză? Da, există. Și.

În general lucrurile care dau și inflamația intestinului, că dacă ai o sintomă inflamator intestinal, tot la aceste trigger reacționează. trebuie să apeleze la alimentație anti-inflamatorie, deci la alimentație antioxidantă. Cum ar fi? În general, o dietă mediteraneană, adică legume, fructe, cât mai puțin preparate termic, carne de preferință albă, de preferință procurată de la țăran, de la pescar, adică nu îmbogățită cu estrogen și cu antibiotice și mai departe ce putem cumpăra noi în supermarketuri. Trebuie să apeleze la citrice, ulei de măsline, goji, turmeric, ghimbir, usturoi, toate aceste alimente să au efect anti-inflamator, adică antioxidant. și asta ar fi pe partea de alimentație. Pe partea de exerciții fizice și acestea sunt foarte importante pentru că știm foarte bine că exercițiul fizic stimulează creierul să descarce endorfine, endorfinele blochează durerea și atunci îmbunătățește și simptomatologia dureroasă. Și probabil că.

Funcționează și răspunsul de recuperare de după exercițiul fizic intens ca un factor anti-inflamator. Deci dacă ești activ fizic și faci sport, mai mult îți reduci... Inflamația din corp. Și atunci ameliorezi simptomele endometrioase. Ameliorezi simptomele și.

Rupi undeva ciclul ăsta patogenic, care, cum spuneam, are o componentă pro-inflamatorie. În plus, discutăm despre cosmetice. Tot ce punem, nu cel mai mare organ de simț e pielea. Cel mai mare senzor al nostru e pielea. Tot ce punem pe ea contează. Și atunci trebuie să fim atenți, partea de cosmetice ne intoxică foarte mult. Poate... Și scrie acolo, pe etichetă. Păi și adică.

De ce să citești, că nu înțelegi ce scrie, adică la cosmetice chiar nu înțelegi că sunt... Mă uitam eu, de exemplu, mă uitam la o cremă de soare și sunt... Zece denumiri pe care eu nu le înțeleg. Unele pot fi complet ok, altele pot să nu fie ok. Cum îmi dau seama asta că cosmeticele te pot influența negativ în endometrioză, pentru mine, sincer, e.

O surpriză. Sunt studii făcute. Corecția Roman a făcut un studiu pe cosmetice în urmă, cu câțiva ani, la Rouen, cu Universitatea, cu dermatologii de acolo. Un studiu pe care te-ai ajuns la concluzia că sunt anumite substanțe, nici eu nu le știu pe toate, dar de principiu trebuie recurs la cosmetice naturale. care se conțină cât mai puțin compuși ăștia chimici, parabeni și toate chestiile care există în ele. Pentru că ele.

Se absorb și influențează negativ. Se absorb și influențează răspunsul inflamator. În endometrioză. Da.

În general. Adică tot ce-i pro-inflamator nu e bun. Sau dacă discutăm despre tampoane. Tampoanele actuale, deci mamele noastre foloseau vată simplă. Tampoanele actuale conțin multă dioxină. Dioxina e demonstrat că intervine în apariția endometriozei. Deci trebuie folosite tampoane de bumbac, de exemplu. Tampoane de bumbac?

Da. Nu tampoane sintetice?

Nu tampoane sintetice.

Da. Pentru ca sunt si ele pro-inflamatorii si cumva influenteaza si faptul ca sunt locali acolo, langa endometrioza? Da, in principiu.

Substanta asta, dioxina, nu-i ok. Favorizeaza aparitia endometriozei.

Si, ok, cand zici tampoane, te referi la cele intravaginale? Nu, dar tampoane.

Igienice, nu intravaginale, tampoanele care se pun pe slip. A, deci cele.

Care se pun pe slip trebuie sa fie din bumbac, recomand sa fie din bumbac. Da. Si ceealea intravaginale le poti folosi? Alea nu sunt.

Bune deloc, sunt un obstacol in care eliminarii fluxului menstrual. Am spus ca refluxul menstrual e unul dintre factorii care duc la aparitia endometriozei. Deci ca sa.

Inteleg, tu nu recomandi, absolut deloc, indiferent daca femeia are endometrioza sau nu, nu recomandi tampoane intravaginale. Nu. Mai ales.

Dacă are o prodispoziție să dezvolte boala. Dacă are un istoric ereditar de boală hormonodependentă, adică fibroame, adenomioze endometrioze în antecedente, poate să fie cumva suspectată că va dezvolta endometrioza. Asta e o.

Informație atât de importantă și mi se pare destul de grav că ea se știe dar nu se promovează. Astfel de informații ar trebui să fie scrisă pe cutia de tampoane intravaginale, la fel cum pe cutia de țigăr scrie foarte clar că acesta poate să ducă la anumite boli. Nu e o certitudine, nu? Dacă fumezi că o să faci cancer de plămân. Nu, dar sunt studiile clare. Sunt studiile clare și ai acest risc. Acest risc mi se pare că ar trebui să fie menționat și pe cutia de tampoane intravaginale. Să scrie, dacă ai istoric sau în familie persoane care au avut endometrioză, evita acest produs sau trebuie să știi că ai un risc.

În plus. Da, ar trebui. Multe ar trebui.

Înseamnă că poți, totuși, să folosească absorbante, da? Din acelea externe.

Absorbante externe, dacă se poate de bumbac. Bumbac. Pentru că.

Din nou, dacă nu sunt din bumbac, sunt.

Din ceva estetic. Sintetic, dioxină. Și.

Dioxină, asta e pro-inflamător. Da. Ok. Zi-mi, te rog, este cupa menstruală o soluție mai bună? Nu. Nu e nici.

Asta, nu? Da. E același mecanism, e un obstacol. E un obstacol.

E bun. Și atunci tu ții sub prețiunea acolo și există acest... Da, și favorizează.

Refluxul menstrual. Orice obstacol favorizează refluxul menstrual. Nu-i bun. Pentru.

Că teoretic, din punct de vedere chimic, el e din silicon, e din câte știu cupa menstruală, e un produs neutru care nu se absorbe. Dar... Da, dar.

E.

Un obstacol. E un obstacol. Ok, deci atunci.

Nu e bun. Nu e bun.

Deci ideal este să ai absorbant de bumbac. Absorbant. Așa cum.

Spune numele, nu? El absoarbe fluxul menstrual, nu-l blochează acolo în vagină. Corect. Dar ai.

Zis că oamenii noștri foloseau vată, bineînțeles că nu recomanzi folosirea vatei. Ba da, dar.

Nu e foarte... Nu cred că e foarte comodă. Nu e comodă. Ba da, în sensul că nu e dăunător. Din punct de vedere de materios. E acceptabil, da, medical. Ok, bun. Există.

Alimentație, sport, cosmetice. Asta mi se pare foarte interesant că aceste cosmetice pot să influențeze negativ răspunsul inflamator în corp. Am vorbit despre tampoane. Ce alte lucruri.

De stil de viață? Concepția, nu? Dacă femeile, la ora actuală, aleg din cauza carierei să conceapă după 35 de ani primul copil, trebuie să-și asume treaba asta. Adică e clar că lasă un gap de 15-20 de ani în viața lor în care boala poate să apară. Dar de ce?

Adică de ce boala apare mai des? Să-ți explic altfel.

Sunt niște studii făcute că acu' 100 de ani, femeile în Europa nășteau 8-9 copii, începeau să nască de pe la 16-17 ani, nășteau până către menopauză, mă rog, cât puteau, 8-9 copii, alăptau fiecare copil și în plus, speranța lor de viață era undeva 50 și un pic de ani. Acum, femeia naște un copil, că jumate nu se poate, după 35 de ani, de multe ori nu l-alăptează și speranța de viață e până la 78 de ani în România, la femei. Deci, calculul simplu spune că Femeia, acum 100 de ani, avea undeva la 180-200 de cicluri, nici măcar, 160-180 de cicluri, și la ora actuală, femeia are 420 de cicluri. Ok, deci de.

Asta e legat, că mă gândeam cum sarcina protejează, protejează pentru că dacă amenorezi.

Denoului. Oricum, și răspunsurile, deci cum zic eu, imunomodularea din sarcină și toate fenomenele astea de regenerare din sarcină te ajută, adică leziuni de endometrioză mari, aproape că dispar. În sarcină. Sarcină e un balsam pentru endometrioza. Serios, da? Da. Adică un nodul rectovaginal mare, după sarcină și alăptare, să zicem, de un an, aproape că nu-l mai vezi. Nu dispare tot, dar se remaniează și se dizolvă, practic, până ajunge o leziune mică. Și rămâne așa, dacă tu ai grijă și o pui pe un contraceptiv, să-i blochezi evoluția. Altfel, el începe să se dezvolte iarăși. Cu fiecare ciclu, ea de la capăt. La un moment dat ajunge, după câțiva ani, unde ai fost înainte de sarcină cu el. Ok, deci foarte.

Ca și rezumat trebuie să ne gândim la ce făceau mamele noastre pe vremuri, acum 30-40 de ani sau bunicile noastre, și să încercăm să facem același lucru ca și alimentație, activitate fizică, evitarea produselor, adică cumva dacă crema asta sau cosmeticele astea nu existau pe vremea mamei, mai bine nu le folosesc nici eu, folosesc ce folosea mama. Da, dar e.

Foarte greu acum să convingi femeia să trăiască ca un mormon. Știi? Femeia modernă, să o scoți din pantalon, să o pui în fuste, șapte fuste una peste alta, să-i pui ună freamă în cap și să zici, de acum de acolo așa... Are legătură fustea cu pantaloni? Nu, ca idee, zic. Adică n-ai cum. Era un articol foarte mișto, acum câțiva ani l-am citit, al unui profesor, un mai profesor din Italia, care era șeful Societății Europene de Oncologie Ginecologică, ONIS, și care avea o perspectivă foarte interesantă asupra profesiei mele. Eu nu mă numesc ginecolog, eu sunt obstetrică ginecologesc, deci sunt și obstetrician. Și obstetrică vine din latinescul obstetricum, care înseamnă în fața femeii care naște. Adică cel care stă în fața femeii care naște este obstetricianul. Și atunci a portat cumva la această definiție. Noi ca și profesioniști suntem tot timpul în fața femei, în fața pacientei noastre. Noi ne oglindim în ea. Adică dacă acum 50 de ani ginecologii, obstetricenii trebuiau să aibă de-a face cu marea multipară, deci cu femeia care năștea de multioși, cu patologiea marii multipare și cu incontinențe și cancer, acum noi trebuie să avem de-a face cu patologia femei moderne care naște o singură dată și care, uite, dezvolte endometrioza sau face, eu știu, alte boli datorate acestor obiceiuri noi de viață. Deci noi, meseria noastră se va modifica o dată cu profilul pacientei noastre. Noi nu putem să rămânem cumva blocați într-un proiect. Noi trebuie să ne adaptăm tot timpul. Și eu nu pot eu să modific pacienta așa cum îmi convine mie, ci eu trebuie să mă mulez după obiceiurile pacientei. Asta este adevărul.

Ce mi se pare foarte interesant e ultima ta remarca legata de sarcina, faptul ca o sarcina aproape ca topeste acea endometrioza. Si aici vine intrebarea cumva in contrabalans cu infertilitatea, pentru ca endometrioza poate sa duca la infertilitate, și în același timp o sarcină poate să, cum să zic, să dizolve endometrioza, parcă endometrioza se luptă în felul ăsta cu cel mai puternic inimic de-al său, sarcinea, ca să zicem așa între ghilmele. Cum, ce poți să ne spui de infertilitatea în contextul.

Ăsta al endometriozei? 50% din pacientele cu endometrioza au o infertilitate, 50% din pacientele cu infertilitate au endometrioza. Stai un pic.

Trebuie să înțeleg asta. De 50% dintre pacientele cu endometrioză, deci jumate din pacientele, avem paciente cu endometrioză, jumate dintre ele au infertilitate și din toate tipurile de infertilitate, 50% au endometrioză, ok. Infertilitate de factor.

Feminin. Da, da, da. Bineînțeles că infertilitatea la paciente cu endometrioze este direct proporțională cu stadiul. Cum spuneam, clasificarea americană la asta se referă, la infertilitatea generată de endometrioze. Stadiul 3 și 4 de fapt este asociată cu infertilitatea. Există niște scoruri pe care pe care noi stabilim această stadializare. În principiu, noi folosim și în chirurgie, folosim niște scori descriptive, se numește scori EFI, scori de infertilitate, pe care trebuie să stabilim la sfârșitul fiecare intervenție, pentru că ne ajută în conduita ulterioară, adică știm ce putem recomanda ulterior pacientei ca metodă de a-concepe, adică o lăsăm să conceapă spontan sau o adresăm direct unui centru de reproducere.

Asistată. Legați de infertilitate, de ce totuși apare infertilitatea endometrioză? Infertilitatea endometrioză poate.

Să apară din mai multe cauze. O cauză ar fi sindromul aderențial marcat în pelvis care contorsionează toată anatomia și care încudează trompele și le defuncționalizează. Aici poți să.

Intervii, bănesc și să repermeabilizezi chirurgical. Mai avem, bineînțeles.

Endometrioamele. Endometrioamele se dezvoltă pe ovare. Sunt chestii endometriozice pe ovare care comprimă tesutul. Ovarian, îl inhibă și știm foarte bine că calitatea și cantitatea ovulației se alterează în prezența endometriumelor, adică ovarele care au pe ele chestii endometriuzice vor ovula mai rar și vor ovula de calitate proastă, o vă citeleste de calitate proastă. Asta e cea mai mare problemă și reproducția umană asistată la endometrioză, calitatea ovocitului. În plus, mai avem adenomioza. Știm că adenomioza se caracterizează prin hipercontractilitatea uterului, adică orice introducem în uter, uterul are tendința să scuipe, inclusiv embrioni. Se mai caracterizează.

Prin... De ce asta?

Pentru că fibra musculară este mult mai... cum să spun eu, are un prac de declașarea contracției musculare mult mai jos. Ok. Este tot așa un pattern inflamator la nivelul uterului. În plus, mai avem un endometru de calitate proastă în endometrioză, pentru că există niște anticorpi anti-endometriali pe care organismul îi secretă ca urmarea prezenței nefilește a endometrului în afară și l-a atacă și endometrul localizat unde trebuie. Asta e super.

Logic, pentru ca endometru nu e mai fiind doar in endometru, e si afara, corpul recunoaste ca alea n-are ce sa caude acolo, il ataca imun si in interior endometru. În plus mai.

Avem o ambianță, o atmosferă inflamatoră în tot pelvisul. Deci tot pelvisul e scăldat de un lichid care este plin de factori pro-inflamatori, de citochine, de interleuchine și ai o ciorbă acidă. Orice ovocit care la ovulație se eliberează de pe ovul ajunge să cadă în ciorbă asacidă și e omorât înainte să-l capteze trompa și să-l ducă unde trebuie. Ce soluții există.

În acest caz? Pentru că într-adevăr, înțeleg că la o pacientă tânără care vine cu endometrioză și care n-are o indicație de operație, bănuiesc că prima recomandare pe care o poți da e să rămână sărcinată, dacă poate, nu? Poți să faci.

Recomandarea asta? Nici o pacientă nu pleacă fără să o interoghezi în legătură cu planul ei conceptiv, pentru că pentru mine asta e soluția cea mai simplă și cea mai la îndemână. Problema e că tu trebuie să stabilești dacă pacienta asta merită să persiste în a încerca să rămână sărcinată, sau dacă de fapt e no go. În sensul că nu poți să încurajezi o pacientă care de 5 ani încearcă să rămână sărcinată spontan și nu a reușit să o facă și în aceștia 5 ani boala a avansat să continue în direcția asta. Evident că nu va reuși. Pentru că, cum spuneam, sunt foarte multe filtre. Dacă pacienta are și o distorsionare a anatomiei, și endometrioamechiste, endometriozece pe ambele ovare, și adenomioză, și o endometrioză profund infiltrativă care generează un răspuns inflamator exact ca și cum ai încerca să tragi cu o săgeată prin vreo 4 cătări care se plimbă așa și trebuie să le prindi pe toate aliniate să alinezi toate stelele ca să rămână ea sărcinată. Plus că acum.

Am dat seama că există și o componentă etică într-una astfel de recomandare pentru că poate pacienta respectivă nu își dorește să aibă un copil și nu cred.

Că... Da, nu poți să-i faci copiii pe prost de medicamente.

Da. Corect, da. Și atunci trebuie să vezi dacă și-ar dori să rămână sărcinată și atunci recomandarea e că e mai potrivit să faci mai repede În.

Principiu noi trebuie să ne adresăm, cum spuneam, să avem un custom approach, se numește, iar și un alt principiu în endometrioză, adică există un binom decizional, eu nu emit sentințe, eu discut cu pacienta, trebuie să-i identific nevoile, de asta spunem că anamneza e lungă, și în funcție de ce își dorește ea să facă viața ei, eu trebuie să-i găsesc niște soluții. Soluțiile nu sunt prefabricate, nu sunt standard în funcție de ce își dorește pacienta. Ok, pentru o.

Pacientă care își dorește să rămână însărcinată, dar are endometrioză și din cauza endometriezei nu poate să rămână însărcinată, există vreo soluție, vreo procedură specială pentru pacienta cu endometrioză? Aici avem mai.

Multe situații. Deci vorbim de pacientă cu endometrioză avansată, am spus că stadiile 3 și 4 de obicei se asocează cu infertilitate. Avem o pacientă cu endometrioză, stadiul 3 sau 4 cu endometrioză avansată și cu infertilitate. Pe lângă asta pacienta poate sau nu să prezinte și o calitate alterată a vieții, adică scor mare al durerii. Dacă pacienta are doar infertilitate și o calitate bună a vieții, este eligibilă, în primul rând, pentru fertilizare. Și pe ghidurile ESHREC, Societatea Europeană de Reproducere Umană Asistată, ele spun clar, aceste ghiduri, că pacienta trebuie adresată către Reproducere Umană Asistată și dacă nu reușește, în două încercări să rămână însărcinată, poate fi adresată ulterior chirurgiei. Dacă pacienta în schimbare are o calitate proasta vieții și.

Infertilitate, adică durere cauzată de endometriose și.

Infertilitate, atunci e aici un debate etern între chirurgi și medicii specialiști în reproducție umană. Cine-i primul? Da. Cine a fost primul? Și am avut un debate de-o dată organizat la o conferință pe care o făceam la Timișoara și foarte frumos, colegul meu de pe reproducție manasistată, primul e pacientul, a zis. Adică trebuie să ne gândim la pacient în primul rând când luăm hotărârea. Acum fiecare vine cu niște cifre. Noi, de exemplu, în chirurgia endometriozei, vorbesc de centru din Timișoara, noi avem o rată de sarcin spontane după chirurgia endometriozei avansată de 40% și o rată cumulativă de sarcin, adică spontane plus fivuri, de 55%. Adică astea sunt cifre comparabile cu reproducerea romana asistată. Sunt cifre mari.

Adică sunt rezultate bune. Da, foarte bune.

Acum, problema este următoarea. Sunt mai mulți parametrii care intră în discuție. De exemplu, dacă ai o pacientă cu rezervă ovariană scăzută, acolo trebuie să o adresezi că e urgență pentru FIV. Pentru că dacă tu intri și mai Tai din ovarele alea chirurgical și o lași fără rezervă ovariană, tu n-ai rezolvat problema de fapt. Adică ai rezolvat-o definitiv prost. Rezerva ovariană e singurul lucru pe care nu îl mai poți recupera. Deci aceste paciente devin urgențe pentru FIV. Dacă ai o pacientă care are o afectare profundă a unui organ vital, cum spuneam, o hidronefroza avansată, un status subocluziv, deja Asta devine prioritar si trebuie sa o scoatem din riscul vital. Si ulterior se discuta despre conceptie. Adica sunt foarte multi parametrii care intervin. nu pot să dau o rețetă general valabilă, cazurile se discută punctual. Totuși, e important.

Că există soluții. Și fie că apelez la FIV, fie că operez la intervenție chirurgicală, sau le faci pe amândouă, există soluții, ori un procent cumulativ de 55% În plus, chirurgia facilitează FIV-ul în.

Sensul că dacă, de exemplu, avem un cuplu unde el e cu și factor masculin e o problemă de infertilitate, evident că cuplul va ajunge la FIV, la reproducție umană asistată. Dar dacă faci o chirurgie corect înainte de reproducție umană asistată, îi dublezi șansele pacientei să obțină o sarcină prin FIV. Deci trebuie de la șasa de luat în seamă. Am înțeles până.

Acum, și asta în mod cert, cred că a înțeles toată lumea, că Endometrioza asta este foarte variată, depinde unde se află, ce trebuie să rezeci, ce îți afectează, dar în medie, după o operație, cât de mult, cât durează o recuperare, să zic, după o operație, ținând cont de faptul că se face laparoscopic sau robotic, dar cât timp durează recuperarea și când poate femeia să înceapă să intră, să zic, în activitatea asta reproductivă? Cum spuneam, depinde.

De ce am făcut în timpul operației. Dacă vorbim de o operație la care nu s-a produs o rezecție de reg de ureter, atunci pacienta poate din următoarea lună să meargă la reproducție unan-asistată sau să încearcă să se conceapă spontan o lună. Dacă avem o rezecție de intestin sau de ureter, trei luni noi o sfătuim să nu rămână însărcinată ca să se consolideze anastomozele, adică suturile pe respectivele organe. Vreau să te.

Mai întreb legat de terapii complementare. Uite, anecdotic am avut În tinerețe, o prietenă, o endometrioză, cu dureri mari, care a încercat tot ce se poate, nu știu ce exista pe vremea aceea, pentru că vorbim de acum probabil 20 de ani, timpul respectiv avea vreo 27-28 de ani. Diagnosticată cu endometrioză, cu dureri crunte, a încercat tot ce se putea pe vremea respectivă, nu a ajutat-o nimic și a ajuns undeva în Londra să facă acupunctură. Și, efectiv, mi-a spus că simptomele ei, efectiv, aproape că au dispărut, s-au diminuat cu 90%. Doar din acupunctură. Ce părere ai.

De asta? Pot să spun că Liga Europeană de Endometrioză organiza, de pe vremea pandemiei, webinare. Și unul dintre webinare este prezentat de către unul dintre cei mai mari chirurgi de endometrioză din Europa, de profesor Hans Tinnenberg de la Berlin. Și în mod cumva paradoxal, el are subiectul ăsta despre terapie alternativă în endometrioză și, din perspectiva lui chirurgicală, El prezintă, face o treceri revistă a turoterapiilor, de la medicină chinezească, la Ayurveda, la cupunctură, la masaj fașcial profund, deci foarte multe lucruri, toate contribuie. Eu nu exclud niciuna din ele. Adică niciodată nu am spus că nu ne ajută. Și ne ajută foarte mult, dar în ce? Ne ajută, cum spuneai tu, în combaterea simptomatologiei, nu modifică evoluția bolii. Deci boala merge cum... singurul lucru care blochează evoluția bolii sau încetinește este tratamentul hormonal. Dar în rest, noi și după chirurgie, noi avem pain unit pentru că a fost una dintre cererile de acreditare. Trebuia să avem pain unit pentru că dacă nu avem managementul durerii, se știe că mai rămân dureri reziduale și la unele paciente și chiar dacă ai rezecat totul. Și atunci trebuie cumva să le rezolvăm. Asta apropo de abordarea multidisciplinară în endometrioză. Totuși această terapie.

Alternativă mi se pare super interesant. Pot avea un efect clar asupra simptomatologiei, adica pot reduce suferinta pacientei. Asta ar fi tare, ar fi tare de vazut si un terapeut de acupunctura la endo-institut, nu? Noi lucram, acupuncturist.

Nu am in echipa, dar am masaj Yumeiho, care e un masaj profund, un masaj terapeutic și un masaj facial. Și dă de multe ori rezultate la durerea post-operatoriei. Am paciente care au operat la acest tip de masaj.

Și îi ajută. Bun, și ce n-am abordat, care este abordarea medicamentoasă în cazul în care pacienta nu este operată? Ce alte soluții există pentru a opri boala din evoluție a oncitinii? În primul rând.

Ar trebui să spunem, ca să înțeleagă lumea, că nu ne operăm pe toată lumea. Noi operăm cam 10% din ceea ce evaluăm. Și cam asta este proporția care ar trebui să fie operată. Și că tratamentul chirurgical de ultima soluție nu e singura soluție. Până să ajungem să operăm, noi trebuie să încercăm toate celelalte soluții. Nu știu dacă vorbim de tratamente medicamentoase, prima linie de tratament sunt contraceptivele. Pilula contraceptivă e ieftină, e de cele mai multe ori ușor de tolerat și putem ține pacienta pe o perioadă lungă de timp pe.

Această pilulă contraceptivă. ea practic oprește.

Ciclul menstrual. Fizopatologia bolii este blocat, mă rog, procesul fizopatologic, prin blocarea ciclului menstrual. Nu vindecă, deci nu involuează leziunile, dar păsează status quo, cât puțin. Și simptomatologia diminuează. A doua linie de tratament sunt progestinele, adică sunt niște molecule progesteron-like, și care pot fi iarăși administrate perioade lungi de timp, 4 până la 5 ani, pe același tip de mecanism, doar că neconținând estrogen, au un efect mai bun, dar sunt totuși medicație de rezervă. Adică nu în primă fază le administrăm, decât dacă sunt cazuri care cer asta. Al treilea tip de medicament sunt inhibitorii de cicloaromatază, aceștia se adresează pacientelor care nu răspund bine la pirulă contraceptivă și ei se asocează cu pirulă contraceptivă și au răspuns cam la 25% din pacient. Deci nu le schimb foarte des. O altă clasă de substanțe, care sunt foarte eficiente pe simptomatologie și pe leziuni, sunt agoniștii sau antagoniștii GnRH. Aceștia induc o menopauză medicamentoasă, dar vin la pachet cu foarte multe reacții secundare, evident, inducând o menopauză medicamentoasă, adică osteoporoză, bufeuri, insomnii, scăderea apetitului sexual, depresii și așa mai departe. Și partea proastă.

Este că, inducând menopauza, tu vrei să o induci, nu poți să faci nici substituție hormonală. Bine, poți să.

Dai ad-back therapy, există preparate care au pe lângă componenta asta care induce menopauza, au un dozaj de un microgram de estrogen, de strelitinile stradiole, adică dau un pic de estrogen ca să mai combată din efecte. Dar ideea este că aceste medicamente nu pot fi administrate pe perioadele lungi de timp, undeva un an jumate, maxim doi. Dacă vorbim de medicamentele mai nouă apărute, de agoniști GnRH, dacă vorbim de antagoniști GnRH, acolo putem doar pe 3-6 luni să le administrăm. Deci aceste medicamente de obicei le administrăm fie înaintea unor tentative de reproducție umană asistată, facem un down regulation să încercăm să topim cât mai mult din masele de leziuni și ginea denumioză, Și atunci urmează să intre pacientea, odată fiind inhibate, aceste leziuni intră într-un ciclu de stimulare și urmează procedurile de reproducție umană asistată, fiind situațiile în care avem dureri foarte mari, avem, eu știu, leziuni pe care nu le putem adresa foarte ușor, cum ar fi endometrioza nervoasă, Și atunci încercăm să inhibăm aceste leziuni, să scăpăm un pic de dureri, după care o punem pe o progestină sau pe altceva. Pentru că chirurgia în endometrieze nervoase este foarte challenging și de multe ori e frustrantă. Adică ai intrat, ai curățat plexul presacrat de leziune, nervii respectivi și așa mai departe, și pacienta dezvoltă o cicatrice care prinde iarăși nervul, are o perioadă de o lună-două fără dureri, după care dezvoltă dureri și mai mari decât înainte. Și atunci nici mai știi ce să faci cu ea. Indicația în chirurgia endometrioziei nevoase este de fapt cea mai importantă. Și ea vine.

Cumva cu experiență și experiența vine cu numărul de cazuri pe care le vezi și clinica în care lucrezi, echipa multidisciplinară. Da, totul cumva are sens în a apela la oameni care se... Adică asta e o patologie care chiar necesită oameni care se ocupă doar de această patologie, nu? Din mai multe...

Perspective, da. Da.

Din mai multe perspective. Zi-mi, te rog, spre final, pentru că sentimentul meu este ca am acoperit o mare parte din întrebările care se pot naște din, să zic, necunoașterea endometriozei și le-ai explicat foarte bine. Zi-mi, spre final, care ar fi mesajul tău pentru oamenii care au, nu știu, o mamă, o bunică, o soră, o iubită, o prietenă, care are endometrioză și care pare că este mereu bolnavă, mereu se plânge de ceva. Care e mesajul tău pentru acești oameni? Și a doua întrebare legată de asta e ce putem să facem totuși pentru aceste femei? Pentru oamenii care.

Trăiesc în jurul pacientei suferind de endometrioză, trebuie să înțeleagă că rolul lor este determinant în succesul terapeutic. Pacienta are nevoie de suport emoțional, are nevoie de integrare socială, Pentru că altfel, practic, ea ajunge să se auto-izoleze, ajunge să dezvolte ansietate depresie, care ajunge să inducă până la urmă și o creștere a percepției dureroase, și până la urmă tot ce facem noi ca medici se izbește de această atitudine defensivă și fatalistă a pacientei, care nu e susținută. Ei trebuie să înțeleagă, trebuie să pună... E foarte greu să pui în pielea unei paciente cu endometrioză și, crede-mă, mie mi-era greu până n-am avut de a face cu durere cronică. Deci în momentul în care am avut un accident de motocicletă și am avut o tasare vertebrală post-traumatică și am avut o durere cu care m-a chinuit șase luni de zile, am înțeles prin ce trec pacientele acestea. E incredibil cât de mult îți schimbă comportamentul și îți limitează capacitățile tale o durere care e zi și noapte, zi și noapte. chiar ajuns să trăiești cu ea. E foarte greu. E foarte greu și ei ar trebui să înțeleagă treaba asta că e unul dintre cele mai grele lucruri pe care le poți duce. Acum, ce putem face pentru pacientele cu endometrioza? Aici vreau să tinc două lucruri. În primul rând să aibă încredere că lucrurile se dezvoltă și în comunitatea medicală. Uitați-vă, acum 10 ani nu aveam nimic. Nu aveam societate de endometrioza, nu aveam protocoale, nu aveam program național, nu aveam centre dedicate. Acum avem program național pentru operațiile cu endometrioză, avem centre de excelență în țară, avem prima rețea, pot să anunț acum că este foarte hot, adică azi dimineața am avut acreditarea pentru patru centre subsidiare ale rețelei endo-institut din țară, care au primit acreditare europeană, și acum are centru din Timișoara, și acum suntem prima rețea de management al endometriozei din Europa, acreditat european. Nu cred, serios, la noi în seara. Rețea este în România. Da, suntem primii care avem rețea, nu numai centre. Și de fapt asta este foarte important, adică putem să încet, încet să acoperim, să facem un management corect al bolii pe tot teritoriul României. Foarte important. Și asta prin Regina Maria, pentru că avem o bază comundă de date, și asta e foarte important ca să putem comunica între noi. Adică eu, de exemplu, pot să examinez imaginele culese într-un remened din Iași, de exemplu, sau să văd ce mi-a scris colegul din Iași. Asta știu, am.

Văzut cum funcționează aplicația voastră și tu poți de pe telefon să vezi imaginele.

Din Iași. Da, e foarte tare, da. Și atunci avem prima rețea, deci asta e o chestie, avem ghiduri, avem ghiduri de prudă practică ale societății de obstetrică, ginecologie, interlocutori cu endometrioză, avem societate, societate este europeană de infertilitate și endometrioză, suntem afiliați la societățile europene, Avem la ora actuală, totuși am dezvoltat foarte mult manajmentul medical al endometriozii în România. Al doilea lucru care este foarte important din punctul meu de vedere și asta este Game Changer, nu mai e Trendsetter, este că au apărut anul ăsta primele teste de endometrioză. Ce sunt? Sunt niște teste de salivă care sunt dezvoltate de o companie din Franța și care sunt deja validate și interne și acum așteptăm validerile externe. Adică un test foarte simplu de făcut, O autotestare, se vor putea cumpăra, încercăm să le aducem în România prin rețeaua Regina Maria, se testează mai multe... Micro-RNA multi-array test.

Este un test.

Da, dar ideea este ca se creeaza un profil genic al pacientei de endometrozit si se analizeaza peste 150 de micro-RNA. Si se creeaza un profil, o fotografie a pacientei care spune daca pacient are endometroza sau nu. Atat. Cu o specificitate si o sensitivitate peste 98%. Mai departe, pacienta când află care-i endometrioză, e de datorie ei să mergă mai departe, să afle ce tip de endometrioză, ce trebuie să facă și mai departe. Dar detecția în populație va fi mult mai mare. Și putem să facem un screening, încet, încet. Și eu mă aștept din partea sinceră, din moment dat, cum Franța va avea, Franța va avea asta prin program național. Se va deconta gratuit acest test și se va da la medici de familie. E foarte important. E foarte bine. Adica astea doua lucruri, din punctul meu de vedere, sunt foarte importante. Data ca am dezvoltat o retea si a doua ca o sa avem un instrument de detectie in masa. Bun, zi-mi te.

Rog atunci, spre final, o paciente care, ba, nu e care asa ceva. Are dureri mari. Unde ar putea să meargă MyCentity, adică unde vă poate găsi? Unde te poate găsi pe tine sau la ce centre poate să apeleze? Deci noi toți.

Suntem în Regina Maria, endo-institut. Avem locația, prima locație și centru de endometreză de excelență de nivel 3, adică acolo unde se întâmplă toate operațiile complicate, în Timișoara, la Spitalul Premier. Iar centrele subsidiare pe care le avem, avem la Cluj, două centre de excelență de praxisuri de endometrioză, deci de management primar, avem la Iași, vorbim de centrele acreditate acum, un centru de management primar, un praxis de management de excelență la Iași, în Policlinicile Regina Maria din Iași, avem un centru de excelență aici în București, la Policlinica NS cu Regina Maria, și urmează să acredităm centrele Constanța, Craiova și Târgu Mureș, care funcționează deja. Există, funcționează, doar că într-o acreditare ai nevoie de un numeros clausus, de un numer de paciente pe care să le fie evaluat, să le fie managuit și trebuie să atingem criteriile de acreditare ca să putem aplica. O vom face.

La anul. Ok, deci e o rețea destul de răspândită și care acoperă, cumva, centrele mari din țară și la care poți să ajungi relativ ușor, indiferent unde te duci. Pe lângă asta.

Avem rețeaua de imagistică, adică toate remeneurile pe care le avem ca să servească diagnosticul de boală, adică avem remeneuri pe lângă, avem București, Timișoara, Constanța, Iași, Cluj, Craiova, Târgu Mureș, Bacău, cam ăstea ar fi. Adică sunt iarăși în toată țara. Asta mi se.

Pare cel mai important că, pe lângă faptul că înțelegem după acest podcast ce e endometrioza, există și soluții, există profesioniști, există această rețea și oriunde te-ai du ce rețeau asta lucrează comunicând cu ceilalte centre, dacă e nevoie de ceva mai.

Complex... Și lucrează după niște protocoale internaționale, lucrează corect, lucrează acreditat și auditat. Adică noi, dacă am obținut astăzi acreditarea, nu înseamnă că ne culcăm pe ureche, noi vom fi auditați în fiecare an. Eu trebuie să păstrez standardul de calitate an de an, altfel mi se retrage acreditarea. Voică, mulțumesc foarte.

Mult pentru prezența, pentru tot ce ne-ai povestit aici. Ai venit la.

Un congres, nu? Da, este congresul european de anul acesta. Este un congres foarte mare, peste 1000 de participanți din toată lumea, foarte interesant. Ce prezinti tu? Eu o să prezint... Mâine o să fiu în bordul de experți la Chirurgia Life, care se va întâmpla de dimineață și o să opereze doamnă profesor Brătila, o să opereze profesor Șăzin Cazali, este profesor în Chelsea, la Londra, o să opereze profesor Horațiu Roman de la Bordeaux. La prânz o să am o prelegere cu privire la creditări și centrele de excelență, la lunch symposium pe care îl va organiza o firmă de produse medicale și sâmbătă dimineața o să am un topic despre adenomioze și chirurgia adenomiozei și rezultatele chirurgiei adenomiozei. Super! Sună super.

Tare! Și mersi că ți-ai făcut timp în acest program aglomerat să vii și aici la podcast să.

Discutăm. Și eu îți mulțumesc și mi-a făcut mare plăcere. Super. Mulțumesc mult.

Mulțumesc din nou Regina Maria pentru faptul că suține acest demers educațional și pentru faptul că suțin acest episod din Boabe de Cunoaștere. Dacă mai aveți întrebări legate de endometrioză, vă rog, scrieți-le jos în comentarii. Dacă aveți sugestii, scrieți-le jos în comentarii. Nu uitați că fiecare subscriber pe care îl primim, fiecare buton de subscribe pe care tu poți să-l apeși, ne aduce o mare bucurie și mie și echipei din spate care editează, care dă feedback la materiale, care propune subiecte și care practic lucrează în această echipă. Vă mulțumesc din nou pentru atenție și ceau!