Totul despre Intermittent Fasting | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Andu Preda
Andu Preda discusses intermittent fasting as a weight-loss tool, warning it caused him rapid loss (102 to 92 kg in three weeks) with side effects like agitation and gastritis from electrolyte imbalance. Start with 12:12 fasting and progress slowly. On fish, farm-raised salmon and herring are safer than wild; soy phytoestrogens are safe for most people; creatine and protein don't damage healthy kidneys.
Questions this video answers
From 102 kg down to about 92–93 kg in approximately 3 weeks (host anecdote).
Start 12:12, then 10:14, then 8:16, and possibly 6:18 if comfortable (guest recommendation).
About under 7% affinity for human estrogen receptors (guest stated).
Supplemental creatine can raise serum creatinine and thus artificially lower eGFR calculations, creating false-positive signals for renal dysfunction.
Chapters
Nu e bine să te culci cu burta plină.
Cu cât ai mai multe ore între ultima masă și a te culca, cu atât riscul tău de boală cardiovascular este mai mic.
Și sunt multe beneficii care vin asociate cu intermittent fasting-ul. Prima recomandare, la cei care merg la sală și vor masă musculară, ideal e să mănânci între 3 și 5 mese, cu 20-50 de grame de proteină la masă.
Ce pudră proteică recomanzi?
Cred că poți să consumi fără probleme o cafea pe stomacul gol. Deficitul caloric te face să încetinești îmbătrânirea și asta e dovedit în oameni. Dacă ești prediabetic, odată cred că cu intermittent fasting și cu o dietă bine adaptată poți chiar să scapi de risc. La bază trebuie să faci decizii alimentare mai bune. Dacă tu nu faci chestia asta, nu contează că tu ți-ai intermittent fasting.
Omule, te salut! Dr. Mihai la aici! Suntem la un nou episod din podcast-ul Boabe de Cunoastere și suntem din nou aici cu Andu Preda.
Bine te-ai găsit!
Bine ai revenit! Nu știu dacă mai are rost să-ți mai fac prezentarea, dar ai fost cercetător în biologie moleculară și, mă duc de față, ești nutriționist.
Și am fost și în trecut nutriționist și sunt în continuare și cam asta fac.
Repetăm un nou podcast cu tine pentru că primul a ieșit foarte bine, foarte mulți oameni ne-au cerut să discutăm din nou despre tot felul de subiecte și probabil că aceste discuții între noi doi se vor transforma într-o serie pentru că Mi se pare că explici lucrurile foarte la obiect și în final oamenii înțeleg și pot să respecte niște sfaturi de bază și să își îmbunătățească rutinile. Și astăzi o să vorbim despre intermittent fasting. De ce intermittent fasting? Pentru că pare că e un subiect oarecum depășit. Adică lumea discută de mult timp despre intermittent fasting. Dar tocmai din acest punct de vedere, pentru că foarte mulți oameni știu deja ce este intermittent fasting, tu probabil că deja știi ce este intermittent fasting și probabil că faci deja intermittent fasting sau îl faci din când în când și tocmai din acest motiv cred că e foarte important să venim cu niște informații noi care să pună punctele pe ei și să ne arate exact cum se face corect Pentru cine e corect să facă intermittent fasting și în ce fel? Ce n-ai băiat la intermittent fasting în primul rând? Și pentru cine nu este bine să facă intermittent fasting? Cine poate să-și facă rău, mai rău, prin intermittent fasting? În fine, subiectul de astăzi e intermittent fasting. La final o să își răspundem la câteva întrebări pe care voi le-ați spus în celălalt episod pe care l-am avut împreună. O să lăsăm în descriere link pentru celălalt, pentru primul nostru episod în care am vorbit despre cum e corect să slăbești.
Hai.
Să începem! Hai să vorbim despre intermittent fasting și ce tipuri de intermittent fasting există?
Mamă ce introducere mi-ai făcut! În primul rând mă bucur să te revăd, sper să dezbatem cât mai multe subiecte și să le facem astfel încât oamenii să le înțeleagă cât mai bine, pentru că mi se pare că partea asta de nutriție e constantă în dezvoltare, înțelegi? Adică e o știință relativ nouă și chid că tu ai impresia, probabil ai făcut mult material pe tema de intermittent fasting, ai fi surprins cât de puțin oameni îl practică cu adevărat, cât de puțin oameni știu de el, de beneficiile lui, dar și de părțile negative. Mi se pare că în momentul de față, dintr-un punct de Nu știa nimeni de el acum câțiva ani. Realistic vorbind, e cercetat de vreo 10-15 ani la modul serios, vorbind studii pe oameni. A ajuns într-un punct în care e puțin cam prea hype-uit și s-a dus în extrema cealaltă. Deci, eu ce cred că ar trebui să facem e să Punem punctul pe I cu ce spun datele și să ne moderăm puțin așteptările. Fasting-ul și intermittent fasting-ul, o să stabilim imediat care sunt diversele moduri de a-l face, are beneficii profunde dar în contextul unei alimentații și unui stil de viață bine pus la punct. În momentul în care tu, să zicem, faci fasting dar tu vin dintr-o problemă de eating disorder, de probleme alimentare severe, nu are cum să te ajute, poate chiar să ți-o agraveze. Dar dacă tu ești deja un om care are cât de cât programul pus la punct sau trebuie puțină structură, atunci nu are cum să-ți aducă decât beneficii. Și acum aș vrea să stabilesc exact ce e, pentru că sunt mai multe tipuri. Avem posturi religioase, posturi culturale, cum ar fi ramadanul în care musulmanii, timp de nu mai știu, o lună, o lună și un pic, nu mănâncă, nu beau nimic în timpul zilei, mănâncă și beau numai seara. Acum o să discutăm probabil și când e mai bine să mănânci, când nu e. Seara, în general, nu e cel mai bun moment, e asociată cu multe probleme cardiometabolice, de exemplu, dar în ramadan, surprinzător, e posibil și din cauza asta că fac fasting, cumva riscul ăsta să fie imediat, pentru că nu pare să aducă un risc adevărat mare. Da, ei mănâncă la apus soarelui și atunci se întâlnesc de obicei cu prietenii, cu familia, se roagă și stau împreună și mănâncă. Sunt mese din alea mari, copioase, că ei chiar încearcă să se acopere pentru toată ziua. Imaginați că ei nu beau nici apă. Deci e ceva foarte extrem. Dar astea sunt posturi religioase. Și noi facem o formă de post religios. Posturile noastre sunt practic veganism. Cu pauze de pește, cu pauze între ele.
Corect. De fapt, posturile noastre religioase sunt posturi de veganism. Care ești vegan pentru o perioadă.
Cu zile în care mănânci și pește.
Ok, da.
Și aș spune chiar că e destul de sănătos.
Și m-ai zis să vreau să subliniez, că asta am aflat de curând de la soția mea, că bunica mea din partea soției e adventistă și face, nu știu care sunt cele două zile, dar ea, toată viața ei, de când să știe, de când are 20 de ani, toată viața ei are două zile pe săptămână în care face post negru, adică doar cu apă. Deci două zile în care nu mănâncă. Și are peste 90 de ani și face treabă prin curte și este super activă, este fit. Există multe tipuri de posturi religioase și e ceva cultural care se practică de mult timp. Exact.
După care avem a doua categorie de posturi. Aici vorbim de fasting-ul prelungit, adică multiple zile sau o zi sau mai multe zile în care bei doar apă. Aici e o categorie unde o să intru în câteva momente. A treia categorie importantă și cea mai adesea întâlnită este Intermittent Fasting sau cum este specificat în literatura specialitate Time.
Doamne.
Mi-A scăpat cuvântul exact când să-l zic. Time-restricted feeding, ăla e.
Adică post-intermitent sau time-restricted feeding ar fi mâncat într-un trip?
Ai practic un window, o porțiune din zi în care tu mănânci. Vorbim aici de 4, 8, 10, 12 ore. și în aceste ore tu practic îți consumi caloriile sau, după cum o să aflăm în momentele următoare, mulți, de fapt, slăbesc prin asta, pentru că în mod subconștient consum mai puține calorii. Acum, de unde a început tot hype-ul? Inițial au fost niste studii pe șoareci, cam acum prin 2012.
Acolo a început hype-ul să o ia.
Extrem, adică s-a dus pe și eu de fapt am clipuri pe Intermitent Fasting de acum vreo 6 ani când discutam despre chestia asta, era relativ la început nimeni nu discuta dar mă bucur că s-a adoptat, numai că acum se duce pe extremașilastre, mi-a trimis cineva un clip de pe TikTok sau ceva în genul la un medic care zicea că îți cade riscul de cancer cu 70% băi, eu nu cred că îți cade riscul de cancer cu 70% că ar fi cea mai mare intervenție medicală-oncologică în toate timpurile adică dacă stăm puțini să ne gândim ce, oprirea fumatului n-are impactul ăsta Nu e nici în direcția asta de extrem, eu consider că are beneficii care se duc mai departe de deficitul caloric, pentru că deficitul caloric vine cu niște beneficii atunci când slăbești, să îmbunătățezi marcării cardiometabolici, dar cred că intermittent fasting-ul pe lângă deficitul caloric mai vine și cu alte beneficii, prin care o să trecem astăzi.
În principiu cred că o să vorbim mult despre acest intermittent fasting. Au înțeles că poți să iei o fereastră destul de scurtă într-o zi în care tu îți mănânci toate mesele sau să zic necesarul tău caloric și lași restul de ore să zic sunt în fasting sau în post, adică restul de ore nu mănânci. Cred că ăla clasicul este de 8 ore cu 16 și eu tot pe acesta l-am promovat, am scris, l-am dat un articol care s-a dus foarte în sus și oamenii au început să-l practice. Și în momentul în care am auzit eu de acest fasting, am început eu să-l practic și pe mine m-a ajutat să slăbesc. Deci am început să-l practic inclusiv în perioade în care, adică am ajuns undeva spre 100 de kg, la mine normal ar fi undeva la 90 de kg și pe mine m-a ajutat foarte mult acest fasting să slăbesc pentru că Era cumva o disciplina destul de usor de ținut, adică 8 ore e suficient, dar într-unul în care ai depășit ceasul în care poți să mănânci și știi că de la o anumită oră nu mai mănânci, până la ora în care îți vine rândul să mănânci, pentru mine a fost foarte util pentru că nu mai băgam acel covrigel în gură, nu îmi băga structură. În mod normal băgam un covrigel, luam niște stafide, luam niște nuci, mai mâncam un măr, mai mâncam ceva, dimineața mai mâncam două ouă, știi? Și pentru că am restrins timpul ăla, nu mai mâncam chestiile alea mici care îmi dădeau alea 100 de calorii în plus care mă îngreșau.
Uite o chestie funny. Deci știi de ce 16 cu 8 e cel mai studiat?
De ce?
Gândește-te în ce interval orar lucrează un om normal și gândește-te la oamenii de știință. Și ei muncesc tot 8 ore pe zi.
Ok.
Atunci fac experimentele și sunt 8 ore pe zi.
Și atunci mâncau?
Nu, atunci erau experimentele. Când te duci la muncă și vrei să faci un experiment și experimentul ții 8 ore ca să termini până când termin programul de lucru. Deci inițial s-a început de la șoareci și practic sunt studenți în general la doctorat care vin înainte de începerea programului, pun 8 ore pentru șoarece și după asta analizează rezultatele. De acolo începe un 16 cu 8-ul, la modul cel mai serios.
Corect și cred că și e ușor de adoptat în sensul ăsta pentru că Cumva 8 ore dormi, iti mai raman 16 ore, dintre care jumate mananci, jumate nu mananci.
Si sunt multe beneficii care vin asociate cu intermittent fasting-ul. Tocmai pe ăsta, pe 16 copt, sunt foarte multe date și la oameni. Dar ca să înțelegem mai bine ce se întâmplă acolo, cred că e puțin nevoie să intrăm în mecanismul de acționare al fasting-ului, să explicăm puțin cum funcționează și partea asta cu autofagia. Premiul Nobel de Autofagie a fost câștigat în 2016. Și care e ideea cu autofagia? Practic în momentul în care tu ești deprivat de nutrienți, vorbim aici de deprivare alimentară sau chiar indusă, sunt și alte tipuri de nutrienți care pot să ducă la începerea autofagiei, celula ta practic se verifică și scapă de părțile care se degradează și care nu funcționează corespunzător. În momentul în care se întâmplă chestia asta, mecanismul sună în felul următor, se formează un fel de vacuolă, un fel de vas în jurul părților care trebuie să degradeze, care se numește Acest fagopor, în momentul în care captează o mitocondrie care nu funcționează corespunzător, se transformă în autofagozom. În momentul în care e captată, ea se duce spre lizozomi. Astea sunt niște vacuole care gândește că funcționează ca un sistem digestiv al celulei. Practic se lipează de ele și lizozomii ăștia eliberează niște enzime care descompun în bucățile care nu funcționează corespunzător, în partii cele mai miști pe care celula le utilizează. Asta se întâmplă când tu nu primești suficientă mâncare. Acum, ce dă drumul la acest proces, la bază, este o cale metabolică numită mTOR. MTOR-ul ăsta se numește MTOR este întotdeauna activat atunci când tu primești mâncare și în general când ai insulina sus și aminoacizi mulți. MTOR are o importanță foarte mare în dezvoltare. Când ai mTOR-ul jos, atunci se activează autofagia. Deci, prima recomandare, la cei care merg la sală și vor masă musculară, vrei să crești, da? Tu ca să crești, îți trebuie mTOR-ul sus. Îți trebuie insulină, îți trebuie aminoacizi. În special leucina, care e un aminoacid esențial, care activează calea asta metabolică, e foarte important pentru...
Ce aminoacizi?
Leucina, glutamina și arginina activează cel mai mult mTOR-ul.
Ok, și vrei să le ai activate, adică dacă faci sală și crești, ești pe o direcție de creștere, vrei să te dezvolți, ai nevoie de un aport constant de nutrienți, nu să faci fasting.
Exact, deci dacă se poate, ideal e să mănânci între 3 și 5 mese cu 20-50 grame de proteină la masă împărțite pe o perioadă cât mai mare din zi. De asta sunt foarte mulți culturiști care mănâncă seara înainte să culce, Înțelegi, în special brânză cotici ca să aibă aminoacizi pe toată duranța nopții din caseină. Dar, așa cum am spus, dacă vrei longevitate, dacă vrei acest proces de autofagie, atunci mergi pe partea cealaltă, în care încerci să restricționezi mai mult perioada de mâncat, tocmai ca să ai mTOR-ul cât mai scăzut și să poți să activezi autofagia celulară.
Păi stai, le poți face până la urmă și pe amândouă, adică nu e o contraindicație să mergi la sală ca să devii mai fit, ca să îți mănânci din...
Nu spun chestia asta, spun decât că dacă vrei optimizare de masă musculară, mergi mai bine pe direcția aia, ai atins-o și după aia te menții, iar dacă vrei sănătate și stil de viață sănătos simplu, atunci îți alegi un eating window, o fereastră în care să mănânci și te ții de ea ca și structură.
În momentul în care intri în această fereastră și dai corpului mult timp fără acei aminoacizi care îți cresc mTOR, mTOR-ul scade și se activează această autofagie. E ca și cum avea un oraș plin de mașini și la un moment dat trimitem niște trupe pe străzi care să caute mașinile abandonate și le dezmembrează în piese pe care le refolosesc. Este un mecanism evolutiv.
Este un mecanism care a ținut specia umană să funcționeze Mii, sute de mii de ani. Adică dacă stăm puțin să ne gândim, oamenii nu au avut întotdeauna mâncare la îndemână. Trebuia să te trezești, să te duci la vânat, să prinzi ceva sau să culegi ceva și după să te hrănești. Și dacă te uiți exact pe partea genetică, cum când se activează genele noastre de activitate fizică, când suntem cei mai alerți, e culmea dimineața și seara. Și are logică, pentru că noi în general mâncam în timpul zilei, trebuie să te duci să vânezi dimineața, să princi ceva și poate și seara. Iar în timpul zilei, de fapt aici consider că e cel mai bun eating window. Și cred că literatura susține chestia asta. Deci vorbim aici, poți să sari peste micul dejun. Nu sunt de părere că micul dejun e 100% trebuie să-l ai, dar sunt de părere că trebuie să ai câteva ore până să te culci. Înțelegi? Și cred că datele susțin chestia asta că nu e bine să te culci cu burta plină. Și cred că ar trebui să-l lași măcar 3-4 ore și a spune să zicem că te culci pe la 11, să nu mănânci mai târziu de 8. Cam așa aș vedea eu un protocol de 16 cu 8, care eu consider că ar fi bun, ar fi de exemplu de la 12 până la 8.
Într-adevăr, uite vreau să zic ce greșeală făceam eu. atunci când făceam intermittent fasting, la un moment dat n-am mai, zic, ultima perioadă n-am mai făcut, sau am făcut în unele zile cumva într-un mod natural, dar când făceam intermittent fasting foarte axat pe a face intermittent fasting, mi se părea foarte simplu, cel mai simplu de fapt, și mulți oameni cu care am vorbit nu mi-au confirmat acest lucru, că cel mai simplu era să nu mănânce dimineața și să împingă prima masă undeva până la ora 2-3, poate chiar 4. Și, într-adevăr, cred că e mai simplu să ții fereastra asta de nămâncat dimineața, Și după aia cumva începi cu activitatea dimineața, faci treabă, nu ai timp să te concentrezi pe mâncare și după aia cumva poți să mănânci un prânz la muncă și după aia te întorci acasă unde e o cină copioasă. Dar de fapt studiile și e studiul ăsta despre care am vorbit cu tine acum două zile. Da, și o să lăsăm și un link în descriere. E această cohortă de 100 și ceva de mii de francezi și li s-au luat acest jurnal al alimentației și al activităților și se tot analizează și studiul ăsta care a fost publicat în Nature acum câteva săptămâni arată că oamenii care întârzie masa până la, să zic, până înainte de culcare au un risc mult mai mare de boală cardiovasculară. În schimb, cei care mănâncă micul dejun au un risc mai mic și cu cât ai mai multe ore între ultima masă și a te culca, cu atât riscul tău de boală cardiovasculară este mai mic. Și cumva este logic, te culci cu burta plină, Corpul procesează, digeră, inima trebuie să bată mai mult decât dacă avea burta plină și intestinele pline.
Că ai șanse mari să te trezești dimineața cu glicemie ridicată, cu insulină, adică scopul ar trebui...
Asta e categoria. Deci eu cât am purtat senzorul de glicemie, Deci dacă mă culcam seara, nu știu de unde, mă culcam la 11 și ultima masă era la 7 și mă culcam cu burta goală, aveam o glicemie stabilă toată noaptea, care era undeva la 85-90. Dacă mă culcam cu burta plină, chiar dacă mâncarea era sănătoasă pe care o mâncam, mâncam o carne cu o salată și cu o felie de pâine, glicemia făcea, uite așa, 120-130, 110-130. Tu asimilezi cumva nutrienți, inclusiv carbohidrați, dar nu-i consumi deloc. Și atunci dormi pe o glicemie mare și da, asta are multe alte dezavantaje. Deci cumva, ce voiam să subliniez este că greșeala pe care o făceam eu și o văd foarte mulți oameni care fac această greșeală, este că întârzie foarte mulți dimineața prima masă, au o prima masă pe la 3-4 și atunci cumva ți se activează foamea.
Poate chiar un pic mai devreme, dacă ești în stare să mănânci ultima masă la un 6-7, atunci poți să te duci prima masă la un 10-11. Asta dacă vrei să fii de 16-8.
Așa mi se pare ideal, adică să începi dimineața, dar nu foarte dimineața, pentru că într-adevăr și să iei ultima masă la 3-4 și să-ți fie foame seara, nici asta nu cred că e foarte ok.
Plus că, în opinia mea, ai putea să beneficiezi de un mare avantaj al intermittent fasting-ului, care este secreția mai ridicată de norepinefrină, care te ajută pe partea neurologică să ai o atenție mai mare, să ai acuitatea aia mentală, o idee mai bună. Adică dacă tu te oprești să mănânci pe la un 8, cam timp de 6 ore tu încă ai insulină în corp, dar cam după 6 ore îți revine la un baseline. După care începi ceilalți hormoni opuși. Începe glucagonul, începe adrenalina, norepinefrina, care te ajută să țină sistemul în funcțiune, să începi să dai drumul la zi când te trezești dimineața, puțin cortizol se ridică, te trezește, după care începi în forță toată ziua. Și cred că poți să consumi fără probleme o cafea pe stomacul gol. În experiența mea, după tot ce am văzut în literatura de specialitate, dacă nu ai probleme preexistente digestive, nu ai riscul ăsta.
Poți oare să bei acea cafea de dimineață? Pentru că eu mi-e place să beau cafeaua de dimineață. Într-adevăr, pe studii nu există asociat nici mâncare ulcer, nici mâncare refluxul gastroestefagian. Am mai vorbit despre asta într-un material. Se pare că poți să ai, într-adevăr, persoanele care asociază băutul de cafea cu refluxul. Sunt persoane care au deja reflux și atunci refluxul poate să fie un pic mai acid în prezența cafelei, dar cafeaua chiar scade riscul de reflux. Dar mie mi se pare prea tare cafeaua neagra dimineata si o beau cu lapte sau cu unt. Da, daca bai o cafea. Da, poti sa baii unt sau, de exemplu, unt de cocos. Are un gust un pic asiatic asa si cumva untul ala de cocos face cafeaua mai baubila. Si exista supozitia ca acel unt de cocos nu te scoate din fasting. Are logica?
Are logică că grăsimea, tehnic vorbind, îți stimulează cel mai puțin producția de insulină.
Unde văd eu problema aici e faptul.
Că e multă grăsime saturată așa, de la prima oră a zilei. Acolo văd o problemă și dacă tu nu ai, să zicem, stilul de viață bine pus la punct, în momentul în care ai trecut la peste 8% din caloriile tale să vină din grăsime saturată, îți crește foarte mult riscul de LDL, scade HDL-ul și toată povestea în sine.
Ok, deci depinde de cine face asta. Dacă ești un sportiv, atleț, mănânci bine, probabil că e ok să bei un pic de cafea cu unt. Dar dacă beau cafea cu lapte? Deci, Jimena, tine-mi fasting, da? Am ultima masă la ora 7 seara, da? Mă culc la 10-11. Mă trezesc la 6 dimineața și la 6 jumătate îmi fac o cafea și pun jumate cafea, jumate lapte. Ce părere ai?
Din nou, vorbim aici de context. Dacă vrei să ții intermittent fasting, nu o recomand. Pentru că mi se pare că îți rupi fastingul. Odată nu recomand calorii lichide, știu, puțin controversat, dar nu recomand. În special dacă vrei să fii fit. Și doi la mână îți strici partea aia de fasting, îți strici autofagia care s-a întâmplat deja în timpul nopții.
Pentru că o să ai un spike de glicemie și insulină de la carbohidrați.
Cel mai mare spike de insulină îl ai 1. de la glucoză, de la carbohidrați, care se găsesc și în lapte, și 2. la mână de la proteină. Mulți cred că proteina nu are niciun efect asupra insulinei, nu e adevărat, te pot produce chiar carbohidrați din exces de proteină. Iar la prima oră, combinat cu carbohidrații din lapte, îți pot afecta glicemia.
Deci atât de ce nu mai țin fasting. Eu n-am cum să renunț la cafeaua cu lapte.
De ce nu bagi un espresso? E întotdeauna espresso dublu. Asta e doctrina mea.
Și eu, dar dimineața nu. Dimineața e... n-am cum, nu știu, îmi place. Adică e o plăcere să-mi fac un două șaturi de espresso, lapte pe care îl fac cremă de lapte. Mi-l pun așa și ies la balcon.
Am săptămâna ca și cum pentru tine e ideal să te oprești cu ultima masă mai devreme. Și atunci chiar să-ți începi ziua cu cafeaua asta.
Asta fac de curând. Ne-am dat seama că ultima vreme am lucrat mult și mă întârceam târziu acasă. și obișnuim să luăm masa cu toții acasă și atunci luam cina undeva la 8.30-9 și ne culcam toți cu burțile pline, nu dormeam bine și acum am mai schimbat programul și ajung la 6 acasă și la 6 e cina. Adică noi cu toții luăm la 6 cina și după aia începem să nu mai mâncăm. Și atunci dacă eu iau la 6 cina înseamnă că Da, tot dacă mănânc, tot nu mi iese fastingul. În fine, nu e vorba despre mine astăzi. Bun, deci ideal este dimineața să iei, să bei, dacă bei cafea, să bei cafea neagră, fără apte, fără grăsimi. Deci.
Un espresso bun, pentru mine, e alegerea de bază. Apă, ceai, ceai verde, simplu, neîndulcit. Dacă puneți puțin îndulcitor nu e sfârșitul lumii, dar obișnuiți-vă fără. Deci îndulcitorii nu ridică nivelul de glucoză. La.
Ce te referi când zici îndulcitor? Poate.
Să fie sucraloză, poate să fie erititol, poate să fie aspartam, până și aspartamul în opinia mea e ok, dar aș prefera să nu alegeți nimic. Până și gustul de dulce din gură influențează puțin creșterea insulinei, pentru că e o anticipare a venitului de glucoză. Deci organismul tău o să producă puțină insuină. Așa cum am zis, dacă vrei să profiți cu adevărat de intermii de fasting și de beneficiile care vin asociate cu el, te interesează autofagia asta să o ai cât mai optimizată. Iar în opinia mea, începe cu adevărat, din literatură și pare că asta sugerează, începe cu adevărat după ce ai măcar vreo 12 ore de fasting. Îți spun la cine recomand chestia asta. Recomand asta în special la persoanele obeze, dacă vorbim aici un indice de masă corporal de peste 30 care au în general probleme alimentare destul de severe. Pentru că nu poți să sari într-un eating window din ăsta de 4 ore, de 6 ore, de 8 ore, care e deja foarte restrictiv. La persoanele astea, dacă te ții de un intermittent fasting, e chiar mai dificil, deci poate să îți amplifice problemele alimentare. Cred că cea mai bună variantă e să începi cu un 12 cu 12. Adică, ai avut ultima masă la 8 seara? Aia a doua masă dimineața la 8, când te trezești. Înțelegi?
Asta.
Ar fi o variantă mai bună pentru ei. Și atunci, oarecum cu timpul, dacă începi să faci alegere alimentare mai înțelepte, îți poți regla programul alimentar. Noi oamenii nu am avut la discreție mâncare, așa cum am spus Mardin Aur, tot timpul, de-a lungul evoluției. Momentul când am început să o avem mai aproape de noi a fost odată cu apariția agriculturei, cam neolitic. Acum vreo 10.000 de.
Ani. Avem multe unelte în corpul nostru pe care nu le mai folosim din păcate. Unelte care ne făceau să ne expunem la frig fără să murim de frig și ne încălzeam. Puteam să ne expunem la cald și transpiram fără.
Să murim de cald. Să alergi.
Zeci de kilometri corect, să faci foamea și atunci când făceai foamea, corpul a descoperit și a dezvoltat acest super sistem de a se autocurăța. El nici nu avea nevoie să se autocurețe neapărat. El își procura înapoi nutrienții din lucrurile pe care nu le mai folosea. Acum o putem numi chiar o autocurățare, ca un autodetox pe care îl faci prin această autofagie și e păcat să nu folosim aceste instrumente care sunt practic în noi. Probabil că o să ajungem la un moment dat prin inginerie genetică să putem să ne activăm autofagia fără să fim în deficit caloric sau o să putem să mâncăm cât vrem și doar să ne activăm genele care, nu știu, care absorb doar cât ai tu nevoie și reți să dea afară. O sută.
De ani de aici, probabil. Da, poate.
Mai repede. Adică aș argumenta că poate undeva în 20 de ani o să existe asta, dar acum nu există asta. Și atunci, astea sunt cele mai bune instrumente pe care le avem în noi. Eu cred.
Că problema cea mai mare acolo nu e de fapt cercetare, e etica. Acolo cred că o să ne lovim foarte tare. Eu am studiat mult, am și lucrat cu CRISPR Cas9. Deci am făcut practică, știu ce înseamnă să modifici gene. Și din punct de vedere etic, îți trebuie multe aprobări numai pentru o celulă, nu mai vorbim de un organism. Chiar te joci un pic de-a Dumnezeu în momentul în care faci... Corect, e.
Periculos, nu știi ce se întâmplă după aceea. Foarte periculos. Ideea e că avem acest mecanism de autofagie pe care îl putem folosi făcând fasting și el se activează undeva după 12 ore. Deci asta înseamnă că dacă ții o fereastră de 16x8 sau ții un fasting de 16x8, 16 ore nu mănânci, 8 mănânci, undeva de la 12 ore o să ai 4 ore de autofagie. Cam așa. Autofagia asta e descrisă inclusiv atunci când ai mese împrăștiate pe parcursul zilei, nu ții fasting. Asta mi se pare interesant că autofagia asta Se activează și atunci când ești în deficit caloric, dar nu orice tip de autofagie. Aici nu am suficiente date, dar înțeleg că există mai multe tipuri de autofagie și există un anumit timp care se cheamă lipoautofagia, adică autofagia grăsimii care fix se activează la cele 12 ore. Adică după alea 12 ore de nemâncat, corpul o să mănânce inclusiv din grăsimea ta acumulată.
În exces. Păi vorbind de asta cu grăsimea în exces, putem să intrăm oarecum la beneficii. Adică dacă stăm să ne gândim, unul dintre cele mai mari beneficii și de fapt zona de unde a primit foarte mult hype a fost în zona fitness-ului, pentru că aici trebuie să slăbești. Și țin minte și acum vreo 10-15 ani căutam pe net să văd chestii despre slăbit și intermittent fasting-ul era și atunci o variantă reală. Adică erau culturiști care încercau să mănânce în 6 ore, în 7 ore, în 8 ore. și cumva a prins saipul ăsta iar acum mai recent avem date să susținem treaba asta. Deci e un studiu din 2020 ce în FUCIU sau CENFUEGO, ceva în genul, unul dintre ăstea două, dar sigur l-am imerit plină, măcar pe unul, care arată că cei care au urmat un fasting de patru sau șase ore, deci în patru-șase ore au mâncat și nu i s-a spus ce să mănânce, i-au spus doar mâncați în window-ul ăsta și i-au comparat cu unii pe care i-au pus pe un deficit caloric de 500 de calorii, au slăbit la fel de mult. Chid că ăștia care țineau fasting nu au urmat un deficit caloric. Dar tot.
Au fost în deficit caloric, fără să vrea. Exact. Deci este un deficit caloric mai ușor de... În subconștient.
Băgat. Adică tu nici măcar nu încerci să-l faci, pur și simplu pentru că nu ai suficient timp să mănânci, reușești să slăbești. Și sunt multe studii, unul care mi-a plăcut foarte mult, care a comparat metilarea ADN-ului. Metilarea ADN-ului e un proces pe care oamenii de știință îl folosesc ca să își dea seama cât de repede îmbătrânești. Își au dat seama că deficitul caloric te face să încetinești îmbătrânirea și asta e dovedit în oameni oficial de anul trecut. Păi dacă intermittent fasting te ajută să stai cu un deficit caloric, ăsta are beneficii foarte profunde. Adică era ceva în genul că un deficit caloric susținut pe o perioadă de 3-6 luni, deficit caloric de 200 de calorii, că cam de-atâta s-au ținut, ești foarte mic, are aproape aceleași beneficii din punct de vedere a încetinirii-înbătrânirii ca și opritul din fumat. Deci e o chestie foarte mare. Deci asta a fost publicat, mi se pare, chiar în Nature. O să-ți trimit studiu după. Așa și e prima dată când putem spune că deficitul caloric cu adevărat încetinește îmbătrânirea. Iar dacă intermittent fastingul te ajută să te ții mai bine de un deficit caloric, avem cu adevărat niște beneficii profunde. Și aici ajungem la al doilea beneficiu mare, care este de fapt scăderea rezistenței la insulină. Știi și tu foarte bine în probleme cardiometabolice, Resistența la insulin e o problemă foarte mare, care în general e asociată cu o greutate corporală foarte mare. Vorbim aici din nou persoane cu un indice de masă corporală de peste 25-30. În momentul în care tu faci intermittent fasting, rezistența ta la insulină se îmbunătășește mult mai mult. Ce înseamnă sensibilitatea la insulină? În momentul în care tu mănânci constant, corpul tău trebuie să producă insulină ca să facă ceva cu glucoza aia, pentru că tu ai nevoie de un nivel constant de glucoză. Nu vrei să ai nici mai mult, nici mai puțin. Și în momentul în care corpul tău forțează insulina asta în celule, s-aducă nutrienți constant, celulele devin rezistente la insulină. În momentul în care tu nu mănânci o perioadă îndelungată de timp, tocmai pentru că nu se mai produce insulină, începi să consumi din rezerve, autofagia începe să-și dea drumul, ajungi să ai o sensibilitate la insulină mult mai bună și scad foarte mult riscurile de diabet de tip 2, de exemplu. Și asta se observă odată la persoanele cu probleme de greutate, obezitate, dar se observă și la persoane normale, unde de-a lungul timpului, știi și tu foarte bine, că dacă ai o rezistență la insulină bună, în parametrii normali, atunci metabolic o să fii sănătos. Da, corect.
Asta e o chestie foarte interesantă. O să avem și un diabetolog în podcast în curând. Sunt curios de chestia asta, crezi ca un diabetic, atentie din nou, daca ai diabet, in mod cert medicul ti-a prescris un program de ore la care sa mananci si ce sa mananci, probabil ca daca e insulina trebuie sa fii si mai atent la cum iti administrezi insulina in functie de mesele pe care le mananci, dar sub prevegherea medicala, crezi ca fastingul intermitent bine implementat Poate să fie un alt deajutor pentru un diabetic care să-și reducă această rezistență la insulină? Depinde foarte.
Foarte mult. O dată de tipul de diabet, că dacă tu ești insulinodependent... Vorbim de.
Diabet de tip 2, da, în principiu. Da, dacă.
E diabet de tip 2 și e într-o fază incipientă sau să zicem că ești prediabetic, dacă ești prediabetic, o dată cred că cu intermittent fasting și cu o dietă bine adaptată poți chiar să scapi de risc. Poate să îmbunătățească foarte mult riscul și chiar să ieși din zona de prediabet, doar dacă slăbești și ai o sensibilitate la insulină mai bună. Dar dacă ești deja diabetic de tip 2, Bine clasificat, vorbim aici de o hemoglobină A1c ridicată peste 6,5, dar în momentul ăla intră în discuție programul diabetologului. Eu nu mă mai bag acolo pentru că nu știu odată cât de gravă e situația ta, nu înțeleg cât de gravă e rezistența la insulină foarte bine. Gata, faci intermittent fasting, ți-ai rezolvat problema. Cred că sub supraveghere medicală ar putea fi o opțiune și cred că și acolo un 12 cu 12 poate fi recomandat. Dar la ei e foarte important să țină nivelul de glucoză foarte stabil. O să.
Punem întrebarea asta la podcast. legați de insulină și de puterea de a vindeca prediabetul, sunt absolut convins că acest lucru poate fi făcut, pentru că mănânci mai puțin, dar câteodată că avem întrebarea asta, la un moment dat o să ți-o pun despre cine n-ar trebui să facă intermittent fasting, azi și vreau să specificăm asta acum, pentru că Din nou, există un studiu, o să punem toate studiile despre care vorbim sau majoritatea lor o să le punem în descrierea acestui material, deci o să le puteți găsi acolo. A fost acum un an, am dat și niște reportaje la Observator, la Antena 1. Acum un an a ieșit un studiu destul de idiot, aș putea spune. Studiul era bine făcut pentru că, la un moment dat, când te duceai la limitările studiului, oamenii recunoșteau că studiul e cumva praf. Dar au trase niște concluzii. Aveau titlul.
Bombă și un abstract bun. Da, aveau.
Un abstract bun. Toată lumea, 99% au citit doar abstractul. Iar titlul în ziare era că fastingul intermitent îți te omoară, te îmbătrânește, scade riscul de boală cardiovasculară. Ce au făcut ei... Îți crește. Îți crește, da, îți crește riscul de boală cardiovasculară. Asta era titlul. Ce au făcut ei au fost să compare oameni care mănâncă dimineața, prânz, seara, mic, dejun și mănâncă ok, față de oameni care țin intermitent fasting. În limitările studiului, Au spus că limitarea studiului este că, într-adevăr, n-am găsit alte grupe de oameni decât oameni care au un venit bun și stau într-un loc stabil și mănâncă dimineața până-n seara, iar în partea de intermittent fasting au găsit oameni care sunt șomeri sau lucrează, au venit foarte mic, stau singuri în casă și gen nu mâncau că n-aveau ce mânca, din păcate, adică... Oribil! Da, și erau fumători și, nu știu, dimineața beau alcool și fumau și de-aia nu mâncau, știi? Mi se.
Pare ca ai avut un mic selection bias. Era super.
Selection bias. Adica e ca si cum ai cumpara atleti de performanta care fumeaza si sedentari obezii care nu fumeaza. Si gameri care nu fumeaza. Si ai zice, ba uite, astia care fumeaza traiesc mai mult. Era un selection bias. Ideea e ca ce aratau ei la un moment dat, si cu ideea asta eram de acord, Că anumiți oameni care țin intermittent fasting și se duc în niște zone foarte răstrânse, adică gen să ții 4 ore, să ai fereastra de mâncare de 4 ore sau 2 ore sau chiar de o oră, care îți cheamă omat și mănânci în ora aia, toată ora mănânci, adică tu ai o singură oră în zi în care mănânci în toată ora respectivă și când o împingeau seara, Arătau că la un moment dat, dacă faci asta și mănânci foarte dezordenat, adică ai făcut 23 de ore în care n-ai mâncat sau 20 de ore în care n-ai mâncat și în alea 4 ore bagi două pizza, două meniuri de la KFC, bagi două cola și un Red Bull și stai pe loc și nu faci nimic și asta se întâmplă seara, Că toată, și ei le-au luat și cumva la un moment dat le-au luat și analize de sânge, cred, că toată presiunea metabolică a unei mese atât de mari și atât de nesănătoase reversează sau șterge beneficiile fastingului. Dar știi.
Ce spuneam la începutul podcastului? Că practic, intermittent fasting-ul este o unealtă din întreg arsenalul. La bază trebuie să faci decizii alimentare mai bune. Dacă tu nu faci chestia asta, nu contează că tu ții intermittent fasting. Dacă tu ții 16.8 și bagi în perioada aia numai pizza, burger și înghețată, clar nu o să aibă un efect pozitiv. Vorbim aici, trebuie în continuare să mergem pe mâncare cât mai puțin procesată. Dar asta e fundamental. Îți trebuie proteină slabă. Îți trebuie proteina aminoaciz. Problema mare la fasting e că se pierde multă musculatură, tocmai pentru că nu se consumă suficientă proteină, e greu să-ți atingi necesarul. Dacă tu mănânci o singură dată pe zi, câte grame de proteine poți să iei de la mază? Unui adult, în medie, îi trebuie cam 120. Cam pe acolo ar fi ideal pentru majoritatea oamenilor. Vorbim aici nu culturici, nu atleti profesioniști, vorbim om normal. E optim 120.
Pentru om normal? ar putea să.
Ducă mai sus. Pentru un bărbat, să zicem, la un 80 de kg, aș pune chiar un 140 de kg. Păi, estimativ, între 30 și 40. Ok, 30 și.
40 și am mâncat carne. Și dimineața, dacă mănânc două ouă și o fâlie de pâine cu unt, probabil că acolo sunt undeva 12-15 grame de pâine. Te duci chiar.
Puțin mai sus. Depinde. Depinde și ce pâine puneți. Dar deja, dacă.
M-Am mâncat acest mic dejun, am mâncat un prânz care a avut carne, am doar 45 de grame. Adică, ce ar putea să facă oamenii atunci care fac intermittent fasting? Am înțeles din start că trebuie să-l facem corect. Intermittent fasting nu este o scuză să mănânci prostii, pentru că prostiile alea la fel de rău o să-ți facă. Dar ai o freastră de 8 ore, ce ai putea să faci ca să ai un aport.
Proteic bun? O variantă e să suplinezi cu un shake proteic. Adică nu e nimic îngreșit cu asta. Indiferent dacă faci sală sau nu? Da, indiferent dacă faci sală sau nu. Eu nu consider că shake-urile proteice sunt altceva decât mâncare. Știu, gândirea asta e că e ceva extraordinar la ele, dar nu e. Într-adevăr, stimulează sinteza musculară proteică mai mult decât altceva, dacă vorbim de zer. Pentru că are.
Foarte multă leucină. Care e diferența?
Deci, zerul este, să zicem, proteina. cu cea mai mare cantitate de leucină din aminoacizi esențiali, are leucina cea mai multă, care pornește calea asta metabolică mTOR. Ți-ai îminte că vorbeam la început de mTOR? Când mTOR crește, atunci se întâmplă și dezvoltare. Dacă vrei dezvoltare musculară, de asta e mai anabolică, atunci primești mai multă din zer și mTOR-ul.
Se activează mai mult. Deci proteine din.
Zer de lapte. Da, din punct de vedere a recuperării musculare, e de departe cea mai bună și cu absorpție.
Foarte rapidă. Asta legat de întrebări, am zis că la un moment dat o să punem întrebări de la oamenii care au văzut primul podcast cu noi și una din întrebări era asta legată de pudră proteică, o să ajungem și la celelalte întrebări care țin de pudră proteică și de creatină. Dar cineva întreba ce pudră proteică recomanzi. Deci, pentru cei.
Care nu au probleme cu lactatele, aș recomanda zero, deci whey. Whey protein. Contează.
Brand-Ul? Există vreun pericol.
La brand-urile care, nu știu, sunt mai... Nu neapărat, pentru că suntem unei europeană, sunt reglementate, adică nu o să vină cineva cu alt praf decât să fie zero. Dar unde e diferența? E la gust, la cum se amestecă, cât de bună e, adică chiar simți o diferență aici. În general, dacă plătești un pic mai mult, o să ai o mixabilitate mai bună, e un gust mai bine făcut, e mai altfel. Dar nu e nimica greșită. Adică eu, când eram în studenție, efectiv căutam cel mai ieftin zer posibil, nu mă uitam după altceva. Dar există și variantele în care te duci pe pudre proteice din plante. Adică nu e nimic greșit cu asta. Ataca o mai puțină leucină. În general, dacă vrei să găsești una care e echivalentă, trebuie să aibe aminoacizi cu catenă ramificată BCAA adăugați extra pe lângă la alea din plante. Nu e nimic.
Greșit cu ele. Deci e ok să iei și din plante? Da, cu siguranță.
Adică n-am nimic împotriva lor. Singura diferență e că gustul, în opinia mea, e... ...oribil, da? Mi se pare, e chestie subiectivă. Mie nu-mi plac pudrele proteice din plante, tocmai din cauza gustului și că au o textură așa făinoasă. Pe când zerul se transformă, zici că bei milkshake. Da, poți să.
Consideri pudra proteică un aliment ultraprocesat sau.
Nu? Da, e cu siguranță un aliment ultraprocesat. Dar noi recomandăm.
Să nu mănânci și să nu consumi alimente ultraprocesate. Da, dar sunt.
Excepții. Adică așa cum discutăm de exemplu și despre îndulcitorică și asta e o chestie ultraprocesată, există lucruri care sunt naturale și care te pot omorâ. Ai venit nu deșart pe o chestie naturală și te.
Pot omorâ. Dar înseamnă că pudra proteică e un aliment ultraprocesat care nu e clasificat ca fiind nesănătos. Eu nu consider.
Că există date să arate că e cu adevărat nesănătos.
Și ce mi s-a părut ciudat este că atunci când m-am uitat la ingrediente, cumva știm că atunci când ai 30 de ingrediente, ceva e neregulă. Și am simțit că e ceva neregulă, fără să mă documentez mai departe, pentru că erau efectiv 30 de tipuri de aminoacizi, extragi din 30 de plante diferite, toate amestecate. Și m-am gândit, băi, Poate e prea ultraprocesat față de o pudră proteică din zer de lapte, unde e doar zer de lapte și aia e. Aici erau 30 de elemente diferite din tot felul de plante, de soia, de quinoa, adică extrași o mie de tipuri de aminoacii diferiți.
Din toate. Da, se procesează mai mult pentru că încearcă cumva să ducă în textură, în gust, în profilul de aminoaciz al unei proteine animale. Și atunci, din.
Punctul tău de vedere, n-ar putea să fie un pic mai ultra-procesat? Nu știu, dacă.
Comparăm aici ultra-procesat cu ultra-ultra-ultra-procesat, adică clar că nu asta ar trebui să fie baza într-o alimentație. Vorbim aici, efectiv, ca să-ți faci viața mai ușoară. Ok, deci dacă.
Adauci totuși un shake proteic, indiferent că este din zer de lapte sau e ultra-procesat din plante, Peste un regim de mese care sunt ok, sănătoase, atunci e.
Ok. Dacă te ajută să-ți atingi necesarul proteic zilnic, sunt foarte recomandabile. E vreun brand.
Pe care îl recomand sau ceva ce.
Tu consumi? Deci aici e disclaimer, eu sunt sponsorizat de companie de suplimente, lucrez cu ei de 6-7 ani. Și de la.
Ei consumi? Da, de la.
Ei consumi. Că cei și.
Din altă parte? Nu. Nu, ok.
Nu, pentru că sunt mulțumit de 6-7 ani cu ea. Ce? Cum se.
Cheamă?
Genius Nutrition. Pot.
Să tai.
Dacă vrei în reclamă, dar nu e nicio chestie. Bun, eu de.
Exemplu iau, eu am luat pudră de la Yamamoto se cheamă, sunt niște japonezi nu știu dacă îi știi, și îmi iau efectiv pudră care e fără zahăr adăugat, fără îndulcitor, fără aromă, e efectiv, e doar pudră aia, știi? Și astăzi am băut un shake, mi-am făcut astăzi un shake, mi l-am făcut, am fost la sală mai devreme, și am pus pudra asta proteică, am pus 5 grame de creatină, am pus un pic de cacao, dar doar pudră de cacao, L-am amestecat cu apă. Dude, oribil. Fără niciun gust. Adică doar praf, fără niciun gust, știi? Dar e ok, adică e acceptabil. Dar prefer să-l beau așa, adică să fie cu cât mai puține elemente în el. Adică de ceea ce e... Îl bau pentru mine, nu-l bau ca să mă bucur.
De mâncare. După ce terminăm, îmi dai adresa ta și-ți trimit eu ceva. Și-mi zici dacă ți se par mai bune, dar părere.
Sinceră. Dar are aspartam, zahăr? Are sucraloză la bază. Dar de ce să iau sucraloză? De ce aș lua sucraloză? De ce nu?
Aia e întrebarea mea. Unde sunt problemele? Eu pot să spun unde poți să găsești o problemă. La îndulcitorii ăștia problema cea mai mare, realist vorbind, e la nivelul tractului digestiv, la nivelul microflorei. Acolo poate să influențezi. Asta zic. De.
Ce aș risca să-mi influențez microflora? Fii atent, înțeleg când beau o cola zero. Băi, când beau cola zero, Aleg cola zero pentru că nu vreau să bag tonă aia de zahăr. Dacă îmi vine, ar fi ciudat să se întâmple asta, dar dacă îmi vine să beau o cola înainte de sală, o să beau o cola cu zahăr. Alegerea mea. Dar dacă am chef de o cola, mi se întâmplă o dată la trei luni să mă duc și să-mi cumpăr. Nu mi-o cumpăr eu, mi-e rușine mult de fapt. Și o să o cumpăr eu, vede că mă recunoaște lumea și zice, what the fuck, cum? Adică, dar când îmi iau cola 0, băi, dar știu că o fac pentru că, păi, my guilty pleasure, vreau să mă bucur. Dar de ce să am asta în shake? Adică, bă, îl beau că m-am fost la sală și.
Îl beau, vreau să fiu ok. Cealaltă variantă e zahărul. Și doi la mână, în momentul în care tu te uiți cât îndulcitor e pus într-un tub din ăla de pudră proteică, e ceva în genul 50 de miligrame. E o cantitate infimă. Oricum el e.
Foarte puternic, foarte potenț în dulcitorul în.
General. Da, de asta spun că e o cantitate foarte, foarte mică. Problema e când tu la fiecare masă consumi îndulcitor non-stop, pe termen de lungar nu știm. Dar dacă pui un shake proteic, aș putea să bag pariu, nu pot să susțin cu date, dar pot să bag pariu că nu-ți face decât bine. Deci nu cred că pudra proteică, atât de hiperprocesată cum e, cu un dulcitor, artificial fie el, îți face rău dacă alimentația ta e.
Sănătoasă. Dar dacă eu pot să scot și îndulcitorul ăla, eu asta fac și fiene. Deci ce fac eu, și asta aș vrea să recomand oamenilor, pentru că văd foarte mulți oameni care vin, de exemplu, nu știu, vin la sală și într-adevăr este mai simplu că ți-ai pus alea două cupe, ți-ai închis shaker-ul, când ai venit la sală, după sală ți-ai pus apă, l-ai amestecat și îl bei. Ok. Dar dacă ai timp alea 10 minute acasă dimineața, mi se pare absolut delicios și asta fac, adică când îmi fac și cred, iar n-am date, dar cred că se asimilează mult mai bine, este să iau un blender și pun alea 2-3 cupe de proteină, pun cupa aia mică de creatină, fără aromă, da, fără aromă. Și i-am băut astăzi, i-am băut astăzi cu apă, oribil, frate, oribil, efectiv var, efectiv var cu apă. Dar ca să faci gust, Le pun pastea, pun lapte, e zer de lapte, oricum e lapte, daca esti ok cu laptele, sunt foarte ok cu laptele, adica poti sa bea o lapte si 2 kg de lapte, daca imi dai acum sa beau, n-am nicio problema. Pun lapte rece, dupa aia am in congelator fructe congelate. Căpșuni, zmeură, mure, afine, amestec, le pun peste, pun o banană, pun jumate de avocado, pun toate nucile pe care le am, nuci, alune, le pun acolo, pun un pic de chia, un pic de tot, lapte ca lumea, Băi și este delicios. O fi delicios.
Dar ai 7-800 de calorie acolo. Cât vine? Te-ai băgut calculul?
Măi, nu știu.
Ai o masă.
Adică e... E o masă, pe asta zic. Și când o integrezi într-o masă care este aromată de la fructele alea, are aminoacizi, are fibra de la fructele alea, are carbohidrat, pentru că îmi trebuie carbohidrat după sală să-mi refac glicogenul, să mă refac muscular. N-o, nu-ți trebuie. Îmi trebuie. Ok.
Putem să avem un argument despre chestia asta, eu.
Zic că nu-ți trebuie. O să-l avem imediat. Dar când ai chestia aia, când integrezi proteina aia, practic într-un shake de-asta mare care este o masa aia, îi grăsim de la avocado ala, jumătate de avocado, Dude, e delicios, e atât de plăcut și e atât de bun, este fix, are gustul shake-ului de la McDonald's, care e, de fapt.
Sănătos, nu-i este? Sunt sigur, dar eu vreau un shake cu 30-40 grame de proteine și sub 250 de calorii. Dar de ce.
Vrei 250? Adică dacă le-am consumat, am fost la sală și am.
Tras... Prefer să-mi iau caloriile din mâncare, cum ai spus și tu, dar prefer să le mănânc. Ți-am zis, eu am chestia asta, încerc să minimizez cât de mult posibil caloriile lichide. Dar fii atent.
Shake-Ul ăsta nu mai e atât de lichid. E ca un shake, e ca o pastă. Știu, e consistent.
Sunt total de.
Acord cu tine. Dacă adaugi nucile la final și alunele, îl și mesteci. Adică iei o gură și mesteci la nucile alea. E fix ca o masă. Adică eu mă opresc și îl mănânc fix ca pe.
O masă. Eu te înțeleg, și e o rețetă care nu e rea, dar în contextul slăbirii, eu unu, Lucrez și cu clienți. Recomand mesele să fie mâncate. Pur și simplu, cei cu proteic nu-l văd decât ca un boost de proteină acolo unde nu poți să ajungi la el. Cum spui tu, nu e o variantarea, dar trebuie sa-ti asumi ca ti-inlocuiesti o masa cu asta. Corect, e masa de mine. Daca esti pe fuga, uite cum te spui ca esti medic si te duci la servici, atunci da, reteta pe care ai spus-o tu e una chiar foarte viabila. Dar pe mine in general, odata pentru ca nu consider ca sunt efecte cu adevarat nocive de la un consum de indulcitor in cantitatea aia, prefer pur si simplu sa iau o pudra proteica foarte aromata si sa pun in shaker sa mi-l fac, ca toata nici macar nu stau sa-l amestec cu lapte, il fac pur si simplu cu apa. Și atunci sunt 130 de caloriști și 27 de grame.
De proteine instant. Stai un pic înainte să ajungem la fasting. Ai zis că n-ai nevoie de carbohidrat ca să-ți refagi glicogenul după un antrenament. Glicogenul din mușchi.
Odată este foarte abundant și când se arde, e culmea nu la efort de intensitate mare pe perioadă scurtă, e efort de intensitate medie pe perioadă lungă. Dar uite, vorbim.
Despre o sesiune de sală care durează undeva la poate 90 de minute. Poate 3 ore.
Tu nu ajungi să treci prin tot glicogenul. Dar nu prin.
Tot, dar arzioparte. Păi da, dar.
Poți să-ți iei o pudră proteică, de exemplu, după sală și atunci da, ai nevoie de aminoaciz pentru că trebuie să începi stimularea asta de creștere. leucina din zer, se duce acolo, pornește calea metabolică, încep deja să te recuperezi. După care să ai o masă peste vreo 3 ore în care să ai niște carbohidrati, nu-i o problemă, nu-ți trebuie atunci imediat după. Da' zic, nu.
Știi în ce context ziceam, pentru că la un moment dat eram foarte activ să n-am zahăr în pudra proteică, dar de fapt, dacă faci acest exercițiu sau ai o sesiune de 90 de minute la sală și imediat după sală, atenție, asta e din nou foarte mișto, pentru că Vorbeai mai devreme de rezistența la insulină. Chiar și dacă mănânci zahăr, carbohidrat, după sală, acesta se absoarbe în mușchi independent de insulină. Spaicul este mai mic de insulină. Aș spune că.
E și mai bine în timpul efortului fizic. Dar cine se.
Cară cu el, cu dulciuri la sală? Sunt studii care arată că această absorpție A carbohidratului independentă de insulină rezistă undeva până la 20 de ore după efortul fizic făcut, cum ar fi mersul de o oră. Sunt sigur că.
E o limită la care se întâmplă chestia asta, pentru că dacă tu consumi 300 de grame de carbohidrat, După ce faci sală, nu poți să-mi spui că.
Tot se duce în mușchi? Nu, categorii, dar vorbeam de un pic de zahăr care se adaugă în unele pudre proteice. La un moment dat eram foarte actiat să iau pudre fără zahăr complet, dar acum e o chestie la care m-am răzgândit cumva. Adică dacă ai un pic de zahăr într-o pudră proteică și o consumi... Păi știu că.
Da, că găsești. Eu n-am găsit niciodată chestia asta. Da, păi în general nu e un mecanism pe care oamenii îl preferă. Dar așa nu.
Am nimic împotrivă, să am un shake proteic cu un pic de zahăr ca și carbohidrat, ca imediat după o sesiune, să zic, extenuantă de sport să te recuperezi mai repede. Uite, eu de.
Exemplu, vorbind din nou de pudra proteică, eu nu consider, odată că trebuie luată imediat după sală, Adică eu consider că e pur și simplu un aliment ca oricare altul, da, are niște beneficii dacă îl iei după sală, dacă tu nu ai mâncat cu 2-3 ore înainte de sală nimic, dar dacă tu ai mâncat o masă, să zicem, cu o oră jumate, două, înainte de sală, atunci poți să almâni și ai cola proteic cu 3-4-5 ore după. Și poți să iei o masă la vreo 3-4-5 ore. Adică nu e o chestie obligatorie, te-ai dus la sală, ai făcut efort fizic, gata, trebuie să iei și ai cu proteic. Nu există fereastraia anabolică. Aia se întâmplă vreo 72 de ore, ai sinteza proteică.
Musculară ridicată. Asta a fost! Să zic paranteza cu ce-i cu proteine, dar cred că e de foarte mare interes, pentru că foarte mulți oameni... Am foarte multe cereri de la oameni care vor să știe care-i treaba cu proteinele și cu.
Ce-I cu proteinele, așa că... Zero proteic e practic atunci când faci brânza, ai caseina care te duce și din ea faci brânza și mai rămâne un lichid. Lichidul ăla e purificat, e filtrat și de acolo iese pudra proteică, care o găsești și în adăugată și ca ingredient la pudrele pentru bebeluși. Corect, da. Adică ăsta e cel mai mare argument că deja există în comerț și că Laptele praf de.
La bebeluși, da, asta e corect. Doar că e un pic procesată, e proteina din lapte care este hidrolizată, este deja un pic digerată. E elementul esențial din laptele praf. Ok, let's go back to fasting. Am vorbit despre.
Autofagie. Autofagie, am vorbit despre avantajele fasting-ului când vine vorba de sensibilitatea la insulină. Acum, am vorbit despre slăbit, că poate să ajute în mod involuntar să slăbești, pentru că nu ai timp suficient să mănânci. Unde are beneficii iară pe partea cardiovasculară, care e bine documentată, pare că ajută la scăderea presiunii sângelui? Mi se pare destul de logică, practic nu mai ai un flux constant de nutrienți care să.
Circule pe tot sistemul. Corect, așa e.
Da. Asta îți cade presiunea. Da. Așa, după care mai ai și autofagia asta care îți curăță celulele și ajută, în momentul în care vin nutrienți, automat se absorb din sânge să duc mai ușor, ai și rezistența la insulină mai bună. Exact. Bun. Înțelegești? Deci are logică acolo. Un mare beneficiu este scăderea grăsimii din ficat la cei cu ficat gras non-alcoolic și aici cred că de fapt are un beneficiu mai mare decât deficitul caloric propriu-zis. Sunt date care arată că și dacă ești la deficit caloric, dacă îl faci într-un intermittent fasting și ai depozitat grăsime în ficat, scapi mai repede de ea dacă faci fasting. Aici din nou.
Mecanismul, probabil că ai explicat în studii, dar mecanismul e foarte ușor de înțeles. Într-un în care tu mănânci, mațele tale sunt vascularizate. Ele primesc, din anumite artere, primesc sânge arterial care le oxigenează. Sângele acela însă se întoarce, sângele venos din artere, se întoarce în sistemul portal, ceea ce se cheamă sistemul portal. Deci tot sângele venos intră pe niște ramificații și se duce în V în aport și se duce direct la ficat. și practic ficatul e foarte interesant, el are două surse de vascularizare, o sursă este arterială, deci are o arteră hepatică care vine din aortă și care îi aduce oxigen și are o a doua sursă care este sursa asta venoasă, adică de regulă într-un organ Intră sânge arterial pe arteră, iese sânge venos pe venă. Picatul are două surse. Intră sânge arterial pe o arteră care îți iei oxigen, dar mai intră și altă sursă, care este vena porte, care este mult mai groasă, este efectiv de atâta grăsime, adică după ce ai mâncat, asta e grosimea venei porte, care strânge tot sângele din intestine, tot ce se absoarbe în intestine, alcool, cafea, apă, supă, legume digerate, proteine digerate, shake proteic, absolut tot se duce la ficat. Și ficatul e constant scăldat de ce mănânci și ce absorbi. Și de asta e înțeles. În momentul în care tu faci o pauză de 16 ore în care tu nu mănânci, ficatul tău nu mai primește nutrienți absorbiți din intestine. E o pauză.
Pentru el. Și nu mai ajunge în overdrive. Dar ce explicație de cardiolog mi-ai dat. Și acum să vin eu cu o explicație de nutriționist. Nutriția, la bază, stimulează foarte bine și tu, când te gândești la alimentație, la ce organe te gândești prima dată? Unii se gândește și la creier, că îți influențează mood-ul. Microbiomul este o chestie care acum începe să ia amploare, dar dacă să ne uităm la literatură, sunt două zone mari și late care sunt influențate. Eficatul și sunt mușchii. Dacă tu ai grijă de ficat și de mușchi, corpul se reglează singur, pentru că mușchiul e ca un burete, ficatul e ca un burete și îți absorbe și se regenerează și constant îți filtrează tot ce trece până în organism. Asta așa e.
Corect. Dacă stai și te gândești, așa este. Adică ai mușchi mari, da? Ai ficatul sănătos, ai mușchi mari, poți să mănânci, nu știu, jumătate de tort, că se afla pe colă. Da, exact. Corect.
Dar asta e practic nutriția. Astea sunt organele de bază care sunt afectate de nutriție. Ficatul și musculatura. Oh, interesant. Iar că vorbeam de fasting, cred că e important să înțeleagă oamenii și care e diferența din cum îți funcționează corpul în momentul în care tu mănânci constant, versus când ești pe fasted. Din punct de vedere al glucozei și ce se întâmplă acolo, pentru că tu în momentul în care, să zicem, ai luat o masă, îți crește nivelul de glucoză, ca răspuns, îți crește nivelul de insulină. Trebuie să scape de glucoza aia în exces. Și asta o să dureze cam vreo șase ore. Și acum am spus și aia din aur, cam șase ore durează până când nivelul de insulină ți se reglează la standardul normal. Momentul în care adrenalina și glucagonul sunt opriți, în momentul în care tu nu mănânci 12-16 ore, îți crește adrenalina și glucagonul, ăștia sunt hormoni catabolici, și îți scade nivelul de insuline. Cum am spus, treci până MTOR și așa mai departe începe autofagia. Nivelul de glucoză, dacă stăm să ne uităm, e 5.5 milimoli la un om care mănâncă în mod normal și avem nivelul de corp cetonici. De ce corp cetonici? Pentru că e adaptarea creierului. Până la urmă, creierul trebuie ținut sănătos. Creierul are nevoie constantă de glucoză și se poate adapta numai la corp cetonici. Culmea, creierul nu poate să folosească grăsime pentru energie. Mulți confundă chestia asta și tot zic că e mai bine să consumi mai multă grăsime pentru că creierul e mai sănătos așa. Creierul nu folosește grăsime, e oprit de bariera sânge-creier. Totuși e făcut în.
Mare parte din grăsime și ai nevoie.
De grăsime pentru creier. Dar grăsimea nu trece din sânge în creier să fie folosită ca și nutriență. Proiecta se descompune in.
Acizi grași? Ca și formă de.
Energie ajunge sub formă de corpi cetonici.
Și corpii cetonici sunt metabolizați din acizi grași. Dar asta e numai.
Într-O situație de înfometare sau de fasting. Atunci începe puțin să crească. Tu ai glucoza când mănânci la 5.5 milimoli, după care ai corpii cetonici în mod normal pe la un 0.02 milimoli. Iar in momentul in care tu esti pe o zi de fasting, glucoza iti cade foarte putin, dar in schimb corpii cetonici iti cresc mult. Scuze, am.
Transformat aici. 5.5 milimoli inseamna 100mg pe decilitru. Adica un om care mananca normal are o medie de 100mg pe decilitru a glucozei. Unde ai ajuns tu este ca atunci cand tii fasting, Crerul tău merge pe.
Glucoză și pe foarte puțin corpi cetonici. În momentul în care tu nu mănânci nimic, atunci începe să dea drumul la corpii cetonici. Dar nu poate să folosească grăsimea. Dar dacă extindem mai mult fastingul, începe să crească și mai mult corpul cetonic. Adică vorbim la o săptămână, tu ajungi deja la corp cetonic pe undeva pe la 4.5 milimoli. Ceea ce înseamnă mult. E mult. Și nivelul de glucoză începe să scadă pe la un 4, poate chiar mai jos. Acum, glucoza asta trebuie formată din ceva, dacă tu în ficat ai stocat în jur de 100 grame de glicogen Tu ai nevoie și de o altă sursă de glucoză. Creierul tău nu poate să funcționeze nici măcar la 4 săptămâni după ce nu ai mai mâncat nimic, numai pe corpi cetonici. Întotdeauna are nevoie de glucoză. De unde face glucoza asta? De unde? Glucogeneogeneză din proteină. Aici putem să înțelegem puțin de fapt că se pierde multă masă musculară în momentul în care facem fasting prelungit.
Și se.
Întâmplă la început. Deci la început e cea mai mare gluconeogeneză din proteină, pentru că nu e adaptat să producă corpii cetonici la capacitate maximă.
Deci lasă-mă să înțeleg ce ai zis. Că mâncăm, că nu mâncăm, creierul o să folosească glucoza ca principala sursă de energie, iar din cemia noastră vrea să stea constantă. Când mâncăm foarte mult și-i dezordonat, ea tot crește, crește, vine insulină și facem rezistența la insulină. În momentul în care nu mâncăm, facem fasting, am mâncat 8 ore și după aceea facem fasting de 16 ore, corpul nu mai are de unde să absorbă glucoză, dar glicemia noastră, și asta se poate vedea și pe analize și pe senzori, ea stă constantă, ea rămâne constantă. Și ea rămâne constantă chiar dacă noi o folosim, pentru că e produsă din ceva. Și atunci ea la început e produsă din glicogen, După ce se termină glicogenul pe care îl avem în ficat și în.
Mușchi, cel din mușchi nu e folosit pentru creier, numai cel din ficat e.
Folosit. Cel din mușchi rămâne folosit pentru activitate fizică, mergi și faci chestii, iar cel pentru creier e produs de ficat. În general.
Cam într-o zi începe să se.
Termine. O zi de fasting. Acum noi vorbim despre fasting-ul lung, prelungit. Vorbim de apă și atât. Fasting-ul lung, prelungit doar cu apă. Deci după o zi, deci eu dacă nu mănânc o zi, o zi mi-ajunge să-mi formez glucoză pentru creier din glicogenul din.
Ficat. După care va trebui prin plăjus de gluconeogeneză să se creeze glucoză extra. Adică corpul.
Zice, am nevoie să funcționez, adică creierul meu are nevoie să funcționeze, de unde mai îmi iau eu lemne să ard foc în creier? Și atunci îl ia din mușchi. Și în.
Primele 3-4 zile de water fasting, că de asta eu sunt puțin împotriva water fasting-ului foarte des, înțelegi? În special la bătrânii, pentru că nu poți să creeze musculatură așa de ușor. În momentul în care faci multiple zile la rând, multiple dăți în timpul anului, tu pierzi foarte multă musculatură, care pe măsură ce îmbătrânim e mai greu de creat. Sinteza musculară proteică scade. În general, bătrânii nu au nici același apetit. Îți trebuie și mai multă proteină ca să poți să sintetizezi proteină musculară. Ok, deci.
Asta este cumva un argument împotriva fastingului prelungit. Corect. Dar totuși, înseamnă că faptul că îmi ajunge o zi de glicogen mă duce cu gândul că din când în când o zi în care nu mănânc nu-ți face.
Rău. Da, e ok. Și ai spune că poți să faci, de exemplu, o dată pe lună. O dată pe lună? Nici o problemă. O.
Dată pe săptămână poți să faci? Cred.
Că e puțin too much. Cred că ieși mai bine dacă faci un intermittent fasting zilnic chiar. Ca beneficii cred că o să te ducă probabil tot acolo, dar nu pierzi musculatură. Da, și să bei doar apă, sunt sigur că nu ar face probleme, când să zici pierd musculatură, pentru că oricum organismul după asta compensează, special dacă faci un pic de efort fizic și dai suficientă proteină în zilele care urmează, el începe să ajungă la capacitatea musculară de dinainte. Există și memoria musculară care te ajută mult.
Sunt alte beneficii pe care vrei să le treci în revistă, ale fasting-ului? Da, unul.
Dintre cele mai mari, care e foarte puțin discutat, este stres oxidativ. Scade stresul oxidativ. Care e povestea cu stresul oxidativ? Există aceste molecule complexe care sunt atașate de oxigen numite specii reactive cu oxigen care practic se plimbă prin organismul nostru, sunt produse în mod normal atunci când vorbim de metabolismul oxigenului. Și care pot să interacționeze cu diverse părți ale celulei, pot să interacționeze până și cu ADN-ul tău și pot să-ți mărească riscul de cancer. De asta auzim antioxidanți. Ce fac antioxidanții? Le blochează. Momentul în care tu ai o inflamație puternică în corp, ai o poală cronică, nivelul ăsta de stres oxidativ poate să crească destul de mult. Ce s-a descoperit cu Intermittent Fasting? Și asta, pe foarte multe date, dar e foarte rar discutat, scade nivelul de stres oxidativ cu între 13 și 37%. Da? E semnificativ. Deci scade cu 37% stres.
Oxidativ.
În momentul în care faci fasting. Există.
O fereastră de mâncați Ideal sau trebuie doar să ne raportăm la cum ne simțim, cum e programul? Eu cred că.
E o chestie foarte individuală. Pot să spun din recomandările mele, nu numai din literatură, pentru că lucrez și cu oameni de o groază de timp. Eu pot să spun că cei care au probleme de obezitate și vin cu niște eating disorder-uri, cel mai bine e să înceapă cu un 12x12. Deci tu dacă nu ai o structură alimentară.
Și... Să zicem că nu ai o problemă, adică asta într-adevăr e poate o nișă mare, dar dacă vorbim despre un adult sănătos, let's say de 40 de ani, care nu are boli asociate... 8 cu 16.
E cea mai bună. 8.
Cu 16 e cea mai bună. Da.
Eu asta își recomand au cel mai des. Exact cum am spus, de la ora 12, să zicem că mănânci pe la prânz, mai prima masă, Încă o chestie foarte recentă asociată cu intermittent fasting-ul este o îmbunătățire a microbiomului. Intermittent fasting pentru microbiome este echivalentul exercițiului fizic pentru musculatură. Culmea sunt anumite bacterii care cresc în momentul în care faci intermittent fasting, se mulțesc și au efect protectiv. În momentul în care ne uităm la ce specii se mulțesc acolo, culmea par să fie alea bune. E o ramură a intermittent fasting-ului care acum începe să fie studiată mai atent, dar asta e ceva notabil. Am văzut un.
Podcast al lui Huberman, cred, pe care cred că l-ai văzut și tu. A fost o discuție legată de faptul că în timpul fasting-ului intermittent, Unele bacterii, e posibil să înceapă să mănânce pentru că ele nu mănâncă, da? Deci țieți foame și bacteriilor tale ție foame, le ie foame. Ele încep să mănânce din mucoasa ta intestinală.
Cred că trebuie să te duci la un fasting foarte prelungit. Ok, fasting foarte prelungit. Nu cred că asta se aplică la intermittent fasting. Cred că aici e doar benefic. Adică gândește-te că ar putea să consume dintre cele care nu funcționează bine exact sistemul.
De autofagie. Ok. Da, da, da, un fel de autocurățare, da.
E o autocurățare și dacă stai să te gândești constant când îți bombardezi sistemul și ficatul și microflora intestinală cu mâncare abundantă și în general procesată, niciodată nu iese cu un beneficiu. Nici pentru microfloră, nici pentru ficat. Da. Asta.
E interesant, deci practic cumva e o odihna si un reset si pentru microbiomul tau si un avantaj. Da, de acolo.
Vine un mare avantaj si chiar anul asta, 2024, a iesit un studiu care se uita la inflamatie si o meta analiza si review sistematic, cred ca ti l-am trimis zilele trecute. Ce au descoperit? E un efect moderat, dar când vorbim de o meta-analiză și de un review sistematic, s-au uitat la multe studii umane. Ce au descoperit e că cei care fac intermittent fasting, în general, au un nivel mai scăzut de tumor necrosis factor alfa, TNF alfa. Ăsta e o citochină. care, ca sa inteleaga oamenii ce e, e o proteina cu rol in semnalizarea pentru probleme imunitare, in general. Deci daca e o boala cronica undeva, in general ne asteptam ca TNF alfa sa fie ridicat. Ce au observat ca in intermittent fasting, practicantii au un nivel mai scazut. Cumva putem.
Sa-L numim in cazul de fata un marker inflamator, adica cu cat e mai mare, cu atat inseamna ca ai mai multa inflamatie in corp. Si logic, cumva nu mananci, Autofagia se activează, mănâncă din chestii, din tine, n-ai insulină, n-ai un surplus caloric. Îmi place că descoperirile astea, practic, e nevoie de ele sau cercetările astea e nevoie de ele, pentru că vin să confirme niște ipoteze reale, dar ipoteze care Trebuie confirmate prin studii. De multe ori se întâmplă asta, ai ipoteze care se infirmă în studii, dar aici.
Ele se confirmă. Pot să existe anecdote care sunt relevante, dar cred că trăim într-o eră în care putem să ne folosim de unealta asta anumită știință, să ne uităm la date, să vedem cum se aplică la alți oameni, să lăsăm experții să-și spună cuvântul, să ne tragem concluziile la final, să le aplicăm în viața noastră de zi cu zi. Cred că asta e cea mai valoroasă abordare.
Să ne uităm și la o boabă de cunoaștere, unde rezumăm toate lucrurile astea și venim cu niște rezultate. Zici-mi dacă vrei să mai iei un număr.
Din beneficii? Deci am vorbit despre slăbit, rezistență la insulină, am vorbit despre presiunea sângelui, am vorbit despre risc scăzut de diabet, despre asta nu am vorbit, dar e logic, din moment ce scade rezistența la insulină, stres oxidativ, picat gras, și acest TNF alfa care e foarte important. Cred că ar mai fi important de menționat la chestii cardiovasculare că nu pare să influențeze LDL-ul, HDL-ul. Deci intermittent fasting-ul nu pare că are un efect aici. Eram foarte curios de chestia asta și am petrecut câteva ore bune încercând să găsesc măcar un studiu, dar nu e o.
Chestie semnificativă. Adică nu te ajută neapărat, probabil că dacă este singura ta intervenție în a scădea colesterolul rău sau a țin bunătății, raportul între colesterol LDL-HDL, deci practic să țin bunătății și profilul de colesterol, probabil că nu te ajută, dar Știi cum, mă gândesc că totuși dacă îl ții corect și mănânci sănătos în cadrul acestui fasting și el îți reduce rezistența la insulină, te ajută să slăbești în greutate, asta implicit ar trebui să vină, adică ar.
Trebui să vină la sine și un bunătățimer. În momentul în care păstrezi alimentația la fel și doar faci intermittent fasting, nu pare să existe un efect semnificativ. Ok, bun. Deci cred că merită menționat. Dar cum am spus, văd beneficiu foarte mare pe partea asta de reducerea insulinei, aici cu adevărat. Iar faptul că scade stresul oxidativ, într-adevăr, s-ar putea să aibă niște implicații destul de benefice când vine vorba de cancer, de oncologie. Dar s-ar putea să fie în câțiva ani dată ca și terapie pe lângă tratament.
Asta e chestia interesantă și asta vreau să zic că deja se fac studii în Franța pe această temă pentru că tu ai un pacient oncologic. Și pacientul oncologic trebuie să primească tratament oncologic, citostatice de vari tipuri. Și aceste citostatice, ele trebuie să ajungă la celula tumorală. Și s-a observat că atunci când tu înfometezi celula tumorală, adică faci un fasting înainte de chimioterapie, Din nou, asta e o chestie doar experimentală, e bine să nu faci asta, să nu experimentezi pe tine dacă ești în situația nefericită. Cu siguranță.
Iați tratamentul cel mai bun. E.
Vorba de fix de tratamentul oncologic cu citostatice. S-a constatat că, pe anumite studii care încă se fac, că atunci când pacienții fac fasting, adică fac o oarecare înfometare înainte de administrarea citostaticelor, Și tu agăzi de citostatice ceva, niște elemente care seamănă cu zahărul sau ceva ce tumora vrea să mănânce, atunci când tu faci tratamentul citostatic, adică injectezi intravenos acel tratament citostatic, el se absoarbe mult mai bine în tumor. Adică tu practic înfometezi corpul, dar înfometezi și tumora și tumora mănâncă acel citostatic mult mai bine decât dacă pacientul vine mâncat, de exemplu. Din nou sunt studii experimentale interesante. Da, dar.
E o ramură care acum începe să ia amploare și cred că e ceva de urmărit pe termen îndelungat. Am.
Terminat, nu? Cu beneficiile? Da, astea cred.
Că sunt în mare. Cred că am acoperit cam toate unghiurile, momentul de față cel puțin. Cine ar trebui.
Să facă intermittent fasting și cine ar trebui să-l evite? Deci, fereastra.
În care tu faci asta, ține total de stilul tău de viață. Consider că toată lumea poate să încerce un 12 cu 12. Spui în cap, mănânc ultima masă la ora 8, mănânc prima masă la ora 8 dimineața. Nu e greu de ținut, toată lumea poate să facă asta, lasă-ți 3 ore înainte să te culci. După care, vorbim de persoanele care vor, să zicem, o recompoziție, simt că pot să o facă mai bine. Vorbim aici de oameni care sunt, poate, au puțină grăsime în plus, Dar nu e ceva grav, ceva extrem. Vorbim aici putin supraponderal sau poate chiar normal. Aici putem sa vorbim deja de un 14.10, vorbim de un 16.8, m-as duce la un maxim de 6.16. Cam pe acolo m-as opri, pentru ca atunci cand vorbim de.
4... Stai, e de fapt 6.18. 6 cu 18? Am niște filmețe în care fac niște calcule. Trebuie să nu ne mai repustăm. În care fac niște calcule și lumea, câte unul se prinde. Zici stai un pic că ziua ta are 28 ore sau... Da.
În fine. Trebuie să ajungă la 24.
Da, 6 cu 18.
Deci ai versiuni de 12 ore, 10, 8, 6, 4. Cel mai.
Safe. 4 e ok? 4 cu 20? Atât timp cât.
Tu, să zicem, poți să mănânci măcar două mese și tu ai un necesar caloric scăzut. Imaginează-ți o fată, să zicem, e mai scunduță, în general are o rată metabolică mai mică, o greutate mai mică, atunci e chiar ideal două mese. Înțelegi? Pentru genul ăsta de persoană e chiar ideal. Dacă vorbim de.
Un.
Bărbat care merge la sală și vrea hipertrofie musculară, atunci să-ți lași patru ore pentru a mânca toată proteina e puțin cam dificil. Și cred că majoritatea oamenilor sănătoși fără probleme metabolice grave. Hai să zicem și puțin prediabela. Cred că ar ajuta foarte mult, dar nu ceva diagnosticat. Nu vorbim aici de probleme cardiovasculare în care trebuie să iei tratamentul odată cu masă, la prima masă. Nu vorbim de persoane care au diabetes de tip 1 sau 2. Toată lumea poate să practice o versiune și cred că vine cu destul de multe beneficii pe care le-am enumărat deja. Cine cred că nu ar trebui să țină, ar trebui să fie odată copiii și adolescenții. Consider că aici avem nevoie de dezvoltare, de creștere. Ne gândim la.
Mtor. Ai nevoie de un aport constant de nutriență.
Corpul tău crește, se dezvoltă. Să zicem până ajungi la o vârstă de vreo... 20 de ani, cam așa 18-20, cam pe acolo mare parte din dezvoltarea ta s-a întâmplat. Se mai dezvoltă creierul, din punct de vederea înălțimei a rămas acolo și cam de atunci începe să mai încetinească dezvoltarea și după asta să scadă când vorbim 27 de ani și după. Când începem să ne apropiem de vârsta asta de 30 de ani, ar trebui să luăm în considerare serios un protocol de intermittent fasting. Dar când ne ducem pe extrema cealaltă, să zicem că ajungem la un 70-80 de ani, aici devine problema că dacă tu ții un fasting mult prea mare, începi să ai carențe proteice. Vorbim aici de potențial de malnutriție. Nici aici nu mai e recomandat. Și aici, în general, iei multe medicamente și ai nevoie de alimentație.
Când iei medicamente. Deci nu ne ducem in extreme, adică, să zic, seniorii sau adolescenții și copii, ar fi bine. Pe la ce vârstă crezi că poți să începi un casting?
Ar trebui.
Să menționăm că sunt cercetări care arată că hormonul de creștere, și e important pentru absolut toată lumea, indiferent dacă ești culturist, nu ești culturist, că ești copil, că ești adolescent, hormonul de creștere care te ajută să faci fix asta, să crești, să te repari, îți repară țesuturile, E important pentru oricine. Și hormonul ăsta de creștere, el începe să scadă, cum scad foarte multe funcții odată cu înaintarea în vârstă. După 40 de ani secreția lui începe să scadă. Dar este cu atât mai important pentru tineri, pentru adolescenți și pentru oameni care fac sport și care vor să aibă rezultate mai bune. Și pe multe cercetări se pare că acest hormon, secreția lui este suprimată atunci când te culci cu burta.
Plină. Da, și în unele studii pare că intermittent fasting-ul crește puțin nivelul de hormon de creștere. Da, dar nu.
E suficient, aș spune. Ok, dar mi se pare esențial că chiar dacă nu faci intermittent fasting, chiar dacă ești adolescent sau copil, regula cu a nu mânca înainte de a te culca mi se pare că se aplică la toată lumea. Da, cu siguranță. Și atunci dacă tu, de exemplu, ai 14 ani, mă întreabă foarte des, inclusiv adolescenți mă întreabă dacă poate să facă fasting, Primul lucru cu care trebuie să începi este să te asiguri fix că nu mănânci cu trei ore înainte sau masa ta să fie cu cel puțin trei ore înainte de a te culca și atunci ai o masă Ai trei ore pauză și te colci și cred că începi să faci un fasting inclusiv... Să zic o chestie of.
The records, poate nu o pui sau o pui, dar când ești tânăr, corpul tău e atât de rezistent la orice că nu-mi dau seama dacă cu adevărat ar avea un impact foarte mare dacă mănânci înainte să te colci. Aia e că, pe bune, ești efectiv într-un sistem din ăsta incredibil, parcă ești pe steroizi. Deci mi-aduc aminte când eu eram la 20 de ani, doamne, deci câte nopți pierdeam învățând. Așa, patru nopți la rând. Și puteam să mă trezesc după o oră de somn. Și mă duceam la examen și îl și luam. Băi, credeam că.
O să zici altceva, dar eu... Mi-e rău că de când eram tânăr, câte nopți pierdeam la control. Nu știu dacă te duceai la control, marți? Marți? Știi? Nu știi marți la control? Nu? E un club control.
Aici.
În.
București. A fost în afară, nu aveam nevoie. Dar aveam și noi cluburile.
Noastre. Deci club control, în fiecare marți, era... Era seara in care băuturile erau la jumătate de preț. S-a dus pastigul. Ideea era că erau băuturi bune, adică erau destul de ok, nu te durea capul, nu te distrugea. Nu erau contrafăcute. Nu erau contrafăcute, dar erau... cum să zic... erau multe. Am avut.
Și eu această experiență. E.
Incredibil că până la 27 de ani, într-adevăr, puteam să merg în Club Control, să stau până la miezul nopții, După 3-4 ore eram foarte ok cu mine, adică mă trezeam și mă duceam să fac treaba și învățam și creierul mergea și totul ok. Nu că dacă nu dorm 8 ore, dacă în loc să mă cul la 10 mă cul la 11.30 Și dorm o jumătate de oră în plus dimineața de față de ora la care... Da, simt că băi, stai, că ceva nu-i ok. Eu am 29 de.
Ani, mă duc spre 30 și deja pot să spun că somnul cam trebuie prioritizat. Adică nu mai același sistem ca atunci când eram la 20 de ani.
Dar știi, am avut un eveniment acum fix, acum câteva zile față de când înregistrăm podcastul ăsta, am avut primul eveniment bun bine. Unde am vorbit, tema principală a fost somnul. Și mă rog, evenimentul e un fel de branch și avem prima conferință, ai o conferință, după care un branch, a doua conferință. Și am vorbit despre somn în prima conferință, în a doua conferință despre vise. Și ideea de bază a fost, și asta am transmis în acest eveniment, este că somnul trebuie efectiv suplimentat o dată cu O dată cu vârsta. Adică toate funcțiile noastre corporale încep să scadă. Mușchii nu se mai fac. Intri în sarcopenie după 40 de ani dacă nu e exerție. Și ce faci? Te duci la sală și faci sală. Proteina trebuie suplimentată. E shake proteic.
Culmea că ar trebui să te antrenezi mai tare pe măsură ce îmbătrânești. Surprinzător, deci proteina asta trebuie mai puțină, să te antrenezi mai puțin când ești mai tânăr și noi facem lucrurile.
Exact inverse. Și după aceea trebuie mai multă, mai multă proteină. La somn, Fianty, absolut același lucru. Creierul tău, din nou paranteză la acest podcast despre fasting, dar legat de somn, creierul tău ca să se regenereze și cel mai sănătos somn este faza REM-a somnului. și creierul tău începe să genereze din ce în ce mai puțin somn în REM-ul odată cu trecerea anilor. Deci e posibil că acum, nu știu, 10 ani să poți să înveți să pierzi o noapte întreagă, să te curgi și după aia să recuperezi somn în REM, dar acum o să faci din ce în ce mai puțin somn în REM și chiar trebuie să începi să suplimentezi somnul. Adică să ai grijă la ce te uiți înainte de somn, cum ții luminile înainte de somn, când te întrenezi, cum mănânci, ce mănânci, să fii atent.
La... Dacă te duci pe latura asta de 60, 70, 80 de ani, aici necesarul tău de somn nu începe să scadă, pentru că metabolic tu scazi foarte mult. Și atunci în grupa asta de persoane se trezesc odată cu găinile. Se.
Și culcă de vreme, dar, într-adevăr, necesarul de somn începe să scadă. Totuși, oamenii care nu au grijă de somn, ajung la vârsta asta să nu mai doarmă suficient, să nu doarmă cât și-ar dori să doarmă. Și e interesant că odată cu scăderea capacității creierului de a genera somn, se observă eu doar o asociație. sau asociere între factori. Deci ai o scădere a somnului REM după înaintarea în vârstă și ai o apariție bruscă a riscului de a face Alzheimer după 65 de ani. Și se pare că toate astea amândouă sunt asociate. Și cumva, cu cât ai mai mult somn REM, cu atât riscul tău de a face Alzheimer de clinic cognitiv.
E mai mic. Da, absolut. E fascinantă și zona asta de geriatrie, cum se dezvoltă organismul la vârsta înaintată, dar la bază, asta e fix populația la care nu recomand intermittent fasting și mai e o populație la care nu recomand femeile gravide. Consider că odată nu avem date să ne dăm seama și doi la mână pentru că ai un prunc care se naște, dar îți trebuie un supply constant logic de nutrienți. Atunci nu vorbim.
Aici de o recomandare. Știi cum, eu cred că ori de câte ori ne întrebăm înainte de a avea studii, ori de câte ori ne întrebăm dacă ceva e sănătos sau nu, pentru că din nou la eveniment m-a întrebat cineva, era o gravidă care m-a întrebat dacă îi recomand dușul rece. Recomand dușul rece în primul rând pentru beneficiu lui psihologic. Te întărește psihologic. Faci un duș rece dimineața, E clar că ești mult mai viu, ai mai multă energie. Nu mereu. Adică, ok, poate uneori nu merită să-ți faci acest disconfort, dar când ai o zi d-asta plină și știi că ai nevoie de energie, ți-ai făcut dușul ăla rece și știi că poți să faci orice în ziua respectivă, te duci mult mai cu încredere, ești mult mai viu. Și m-a întrebat o gravidă dacă poate să facă duș rece. Și sfatul pe care îl am dat e sfatul pe care cred că oricine din noi poate să-l ia și să-l aplice. Orice chestie de-asta un pic mai extrema sau ciudata care iese din confortul tau ai face, intreaba-te in ce context acel lucru ar fi fost benefic in urma cu 100 de mii de ani omului primitiv care traia in pestera sau in padure. Si intreaba-te daca omul acela l-ar face. Si acum gandeste-te la intermittent fasting si femei gravide. Intr-un trib acum 100 de mii de ani, tu daca esti barbat, Vânător sau ești o femeie care nu e gravidă și care face treabă și la un moment dat nu ați mai vânat într-o zi. O să faci foamea, da? Da. Și ești adaptat să o faci. Dar dacă tu în tribul ăla ai o femeie gravidă, crezi că... Ce.
Mai probabil bărbații se duc să găsească.
Mâncare. Ce mai probabil că singura mâncare pe care o să o găsești, singurele resurse pe care o să le mai ai, o să le dai acelei femei gravide, pentru că tu ai instinctul de a o apăra. Adică și animalele au instinctul de a-și apăra... Femeile și copii. Da, exact. Și atunci e foarte probabil ca femeia gravidă să n-aibă mecanisme care să-i aducă beneficii în a face fasting, pentru că probabil că de-a lungul timpului ea nu a făcut fasting. Și mai e.
O chestie evolutivă, că în general mamele când sunt gravide, dacă sunt deprivate de anumiți nutrienți, dacă apar anumite boli, în general copilul moare pentru că ea poate în continuare să dea nașterea altuia. Evolutiv și asta e conservat. Învățam la antropologie lucrul ăsta.
Deci da, oricate ori există vreo întrebare la care nu avem răspuns, trebuie să ne gândim dacă pe vremuri, acum sute de mii de ani, în pădure, în peștere, în trib, ar fi natural să faci asta. Și da, deci nu e natural să faci intermittent fasting când... Oamenii au.
Impresia că noi trăim în era asta modernă înconjurat de pereți și de camere și de toate cele de când lumea și pământul. Dar e o perioadă foarte scurtă. Dacă vezi toată.
Perioada de când a apărut Homo Sapiens și până în prezent... Adică dacă ai face un timeline de genul ăsta... Se poate la 1% sau 2%? Nici măcar nu, cred că nici măcar. Cred că Homo sapiens există, dacă nu mă știu eu, de 200.000 de ani și noi suntem în confort de cât? Poate de 10.000 de ani, cred că mai puțin. Cred că de când au apărut orașele și așezări umane. Pot să spui că agricultura.
A fost începutul. Cam acum vreo 10.000 de ani a fost începutul începutului, când aveam mâncare mai aproape, am început să stăm în comunități, să lucrăm împreună. Atunci probabil.
Că ai dreptate, probabil că undeva la 1-2-3% din tot timpul de când existăm, ca specie de asupormă asta, dacă te gândești în general la umanoizi, atunci e mult sub 1%, o perioadă foarte scurtă.
Trăim în confortul ăsta. Am văzut o întrebare intelectuală foarte stimulantă, am avut-o la clasă în Marea Britanie, discutam chestia asta acum cât timp puteai să te întorci și să iei un bebeluș, să-l aduci în zilele noastre, să nu simtă niciun fel de diferență, să crească efectiv ca un om normal, să nu aibă niciun fel de treabă. Și aparent e în jur de 80 de mii de ani. Nu ar ști efectiv că a călătorit în timp, ar fi pur și simplu dezvoltat, integrat în societatea ca unul de acum. Deci să te gândești că unul de acu 80 de mii de ani care era în junglă sau în savană îi trebuia să vâneze și că tu ești la fel ca el, ar trebui să-ți dea puțină perspectivă în viață, că noi chiar nu suntem adaptați la tot ce vedem aici.
În jurul nostru. Știi ce mă sperie pe mine și îmi dă cu virgulă și mă ajută, adică chestia asta mă ajută să fac mai multă activitate pe parcursul zilei? Faptul că din nou m-am văzut într-un... documentar tipul care a denumit aceste Blue Zones, povestește că la un moment dat când se plimba prin tot felul de triburi din astea de aborigeni care stau complet izolați, așa le place, n-au niciun fel de tehnologie și trăiesc la fel cum au trăit acum zeci de mii de ani și se ducea în astfel de triburi cu traducător traducătorul se potichnea mereu sau nu reușea să-i explice șefului tribului nu reușea să-i traducă întrebări despre sport dar ei nu există noțiunea de sport nu există așa ceva pentru că ei așa trăiesc de dimineața până seara face numai activitate fizică se duce ia apă de la râu, spală, vânează, se urcă în copac, se odihnește dar ei nu există ideea de sport și Cred că noi ar trebui, adică la noi cumva, știi ideea asta că bă, hai că am astăzi, am ora aia de sport. Mi-am dat de gândit, adică vreau să fac activitate, adică vreau să îmi parchez mașina departe ca să merg pe jos, vreau să fac dimineața flotări, vreau să ies afară să mă plimb, chiar dacă mă duc la sală și când stau la birou.
Suntem făcuți să fim activi. Da, suntem făcuți exact. Și dacă te uiți în perioada, dacă ne uităm la date de longevitate, momentul în care se întâmplă cu adevărat declinul, în corpul uman, e atunci când mișcarea e oprită de un eveniment sau altul. Fie că ai o hernie, fie că ți se întâmplă ceva, atunci începe declinul la o vârstă înaintată, care în general apare în jurul vârstei de 7, 10, 80 de ani, depinde cât de mult ești activ. Bunica mea are 90 de ani în momentul de față și cred că nu a avut niciun fel de problemă de sănătate, nu medicamente, nu nimic, până când s-a oprit de n-a mai merge pe bicicletă. Si noi am oprit-o sa mai mearga pe bicicleta pentru ca a suferit un accident, ca nu mai vede, efectiv, nu mai vede. E problema aia, dar ea altfel era.
Perfect sanatoasa. Si atunci a inceput declinul cand s-a.
Oprit. In momentul in care ea nu a mai putut sa fac activitate fizica cum facea, atunci a inceput declinul, iar acum pentru ca are si degradare musculara si nu mai poate sa se miste atat de mult, acum e oarecum in decadere mai rapida. Și cred că asta e o chestie foarte importantă de înțeles, că longevitatea e foarte strâns corelată cu activitatea fizică și masa musculară ajută mult. Cu cât ai mai multă masă musculară în timpul tinereții, cu atât la bătrânețe poți să o conserve mai mult. Gândește-te puțin, când tu cazi, să zicem că ești la bătrânețe și ai mai multă masă musculară, îți micșorează riscul de fracturi, ai densitatea o soasă mai mare. De asta recomand foarte mult mersul la sală, ridicatul de greutăți. pentru că stimulează mult. Eu.
Vreau să îl promovez din ce în ce mai mult și la medicul și aici și cumva încerc să fac asta că se poate de mult. Adică sala de forță nu e doar ca să ai un piept frumos, arată bine, dar beneficiile pentru sănătate încep să fie descoperite din ce în ce mai mult, adică cu cât ai mai mulți mușchi și sunt mai puternici cu atâtea. Cu cât.
Combini mai mult ridicați de greutăți sau chiar cu greutatea corpului, să zice că faci calistenice, te urci pe o bară și începi să faci tracțiuni, te ieși în junglă, făceai chestia asta fără să dai seama. și combini cu o formă de cardio, zilnică, care să stimulezi VO2 max-ul, din când în.
Când. Fix asta am scris, VO2 max, asta e scris, pentru că aș vrea, probabil că nu să ne ajungă timp în acest episod, dar aș vrea ca următoarea noastră întâlnire să vorbim fix despre VO2 max, ce este, la ce te ajută, pentru că din ce în ce mai mulți oameni spun, și studiile arată, că nu există niciun alt marker, mai bun de longevitate decât VO2 Max. Cu cât ai VO2 Max mai mare, cu atât vei trăi.
Mai mult. Ce reprezintă, practic, VO2 Max? E capacitatea ta de a folosi oxigenul din mediu. Corect, dar.
De ce ar fi ăsta cel mai bun marker? De ce ar fi ăsta.
Cel mai bun marker? Păi gândește și uite de exemplu la creier. Ai nevoie de oxigen constant. Dacă ți-ai tăiat vreo secundă oxigenul din creier sau dacă îți cade nivelul de oxigen din creier în orice punct, îți crește automat riscul de demență. E o corelație instantanee. Deci asta e numai pe partea de creier. Dacă tu vrei să faci efort fizic, muscular, tu nu poți să duci efort fizic de lungă durată, că ai nevoie de oxigen acolo. Când vorbim de straturile de energie care se folosesc, inițial e ATP-ul, după care creatina, fosfat, după care folosim glicogen, după care ajungem la partea oxidativă. Ceea ce e limitată, dacă nu ai suficient oxigen. Dacă tu crești chestia asta, tu poți să te duci mai departe, poți să faci mai.
Mult. Asta e un teaser pentru următorul episod. Dacă vreți să vorbiți despre VO2 Max, ce este? De ce e cel mai mare? Adică cu cât e mai mare VO2 Max-ul, cu atât trăiești mai mult? Și care e protocolul de sport prin care postezi? Ce.
VO2 Max ai? Nu l-am calculat. De mulți ani nu l-am mai făcut. Dar ideea e că e una dintre cele mai adaptabile chestii pe care poți să le faci. Adică dacă depui un trei luni de muncă să începi să îmbunătățești condiția cardiovasculară, condiția cardiovasculară se adaptează foarte repede. E mult mai rapidă decât masa musculară. Avem impresia că masa musculară, da, de acord, e importantă, principal pentru că e o stocare de proteină și ai nevoie de asta că e esențială, dar când vine vorba de condiția cardiovasculară, asta se îmbunătățește foarte.
Repede. Dacă vreți un episod despre VO2 Max, scrieți-ne în comentarii. Zim dacă mai e ceva de spus despre fasting și după asta o să punem niște întrebări care ne-au venit de la primul.
Episod. Sincer nu cred. Cred că am trecut până la toate bazele. Am discutat condițiile, unde ajută cu adevărat, unde scade riscul. Eu îl văd mai mult ca un tool de prevenție și un tool de slăbit. Poate fi un tool de slăbit atât timp cât stăm în deficit caloric, dar în același timp trebuie să fie confortabil. Adică nu trebuie să îl simți ca un stres. Dacă tu încerci, n-ai avut nicio structură și te duci la un 4 ore în care mănânci și simți că nu poți să te ții de asta, mai lărgește puțin window-ul ăla în care mănânci. Da, fix.
Asta vreau sa adaug, ca in final, orice sfat auzi despre orice, e foarte important sa te gandesti tu la cum te simti tu. Adica daca incepi un fasting si iti iei opt ore, dar dupa aia mori de foame, te gandesti doar la alimente, spargi mesele dupa ce, cand intri in zona de mancat si mananci foarte insanat. Si compensezi. Da, compensezi sau nu te poti abtine de la a manca chestii pe care altfel te-ai fi putut abtine sa le mananci, atunci clar nu e pentru tine si trebuie sa revii. Adica sunt sigur ca exista oameni care pentru care e mult mai sănătos să mănânce mic dejun, mic dejun, prânz, cină, fără să stea să-și calculeze orele. Dar da, cred că e un tool destul de potent de slăbit. Eu am reușit să slăbesc așa în film, eu am făcut multe alte tâmpenii. Am mai povestit chestia asta, dar la un moment dat aveam Medicool, deci aveam de filmat Medicool. Începeam filmările în 3 săptămâni. Și mă uitam în oglindă și eram rotunjel, nu îmi plăcea cum arată. Și m-am cântărit și aveam 102 kg. Și am slăbit de la 102 kg, am ajuns undeva la 93 sau 92 de kg în 3 săptămâni făcând OMAD. Destul de repede m-am dus după aia, am început să... După ce am făcut asta, am filmat medicul, am mai ținut un pic de OMAD, îmi plăcea cumva. Aveam o acuitate din aseta mentala mult mai buna, eram probabil in acea epinefrina care din nou, indorcandu-se la acea nor-adrenalina, nor-epinefrina, acum inteleg de ce nu e bine sa fii mult fasting sau sa incepi fasting-ul mai devreme, inainte de a te culca, pentru ca probabil ca o sa te scoale din somn, dar Făcând acel OMAD, eram a doua zi extrem de concentrat, dar de multe ori îmi întrerupeam fasting-ul pentru că deveneam preagitat. Adică preagitat la modul în care aproape aveam niște microtremurături pe care nu le putem controla.
Acolo ai probabil o imbalanță de electroliți.
Cel mai probabil. Beam apă minerală. Nu, beam apă.
Minerală. Nu vorbim de apă minerală. Vorbim aici, ar trebui să suplimentez cu niște electroliți de sodiu, calciu, potasiu, magneziu. Bea apă.
Pe pianet. Bea apă minerală îmbutăliată în sticlă. A mai zis de ei, le-a mai făcut, să zic, nu reclamă, e o recomandare gratuită. Se cheamă naturalin.ro. Deci, efectiv, recomand la toată lumea. Naturalin.ro. Este un tip și cândva business-ul nu e tip care a început asta și acum are un al doilea angajat. Îți cumperi întâi sticlele de sticlă cu apă minerală, el ți le aduce acasă. Cumperi câte vrei. Eu, de exemplu, cumpăr câte 32. Le pun în șifonier, le pun în frigider. După ce le beau, fac a doua comandă și el vine, ia sticlele goale și ți le aduce pe alea umplute. Și după ce ți-ai cumpărat sticlele goale deja, adică le-ai pachetat odată, după aia plătești doar apa. și costă undeva la 2,5 lei sticla de un litru reîmplută și BORSEK din nou nu e reclamă, ar putea fi reclamă, ar putea să vină către noi, dar BORSEK, pe BORSEK mie îmi place apă minerală și pe BORSEK e singura apă pe care scrie că este natural carbogazificată, adică este luată de la sursă carbogazificată, Borsec e printre singurele care pe spate, pe eticheta, asa cum trebuie, isi scriu rezidul sec, uscat, adica cand se usuca, care e rezidul sec si cand te uiti la electroliti, este fucking amazing, adica electrolitii dintr-o borsec minerala si-i simti, adica si dupa sala ii simti, si inainte de sala, si dimineata, imi pun un pic de sare in ea, are la un litru, nu stiu, spre 100mg de magneziu. Are potasiu, are calciu, deci are E efectiv băutură cu electroliți, luată din munte. Ar trebui să mă.
Uit să văd care sunt dozele, un tip bun, adică trebuie să mă uit și eu la chestia asta. E bun.
Pointul tău că e posibil să fie, adică poți să ai aceste microtremurături de la un dezechilibru de electroliți. Eu simțeam efectiv o agitație. Simțeam efectiv o repineflină aia, adică simțeam o oarecare anxietate și agitație, ca și cum ar fi speriat cineva, dar eu eram la birou și.
Scrieam. Plus că erai ieșit puțin sub presiune, că trebuia să faci filmările și așa mai departe. Asta se.
Întâmpla după, deci după filmări nu aveam presiune și aveam chestia asta, deci în momentul ăsta am dat seama că nu e pentru mine. După acel OMAD pe care l-am ținut aproape o lună și ceva, A început să mă doară aici în capul pieptului și am zis, băgandu-și pe mine, am făcut pancreatită, ce idiot sunt. Și mă rog, am ajuns la spital, la o colegă, mi-a făcut o ecografie și mi-a zis, prietene, n-ai nicio pancreatită, probabil că ai o gastrită de la omadul ăla pe care îl faci. Și am zis, dă-l încolo de omad și n-am mai ținut după aceea omad. Deci, e destul de periculos să experimentezi cu corpul tău chestii extreme. Eu simțeam că e tumăș pentru mine, Am continuat pana cand corpul a inceput sa imi transmita ca il doare si am oprit acel omad.
Eu ce pot sa transmit oamenilor acasa cand vor sa incerce intermittent fasting-ul, sa inceapa cu 12x12, e cel mai sigur, dupa care te muti la 10, dupa care te muti la 8, daca simti ca poti si iti e lejer, poate si un 6, dar cel mai important e sa iti iei suficienta proteina din alimentatie. Asta da, asta.
Deja am zis. și cât mai neprocesat.
Adică, până la urmă, asta e fundația nutriției. Iar când vorbim de slăbiți, tot, indiferent că ești la fasting sau nu, deficitul caloric contează cel mai.
Mult. Bun, asta a fost tot despre intermittent fasting. Avem câteva întrebări de la celălalt episod și o chestie care și pe mine m-a frapat atunci pentru că ai vorbit despre pește, am vorbit despre pește și omega 3 și tu ai spus că peștele de crescătorie are mai mult omega 3. Apoi, e o altă părere, cineva ne-a scris asta și o auzisem și eu și aș vrea să o clarificăm. Cineva a zis așa că peștele de crescătorie și omega 3 În legătură cu omega-3 din pește, studiile spun că acesta ar lipsi complet din peștele de crescătorie, întrucât omega-3 există doar în plantele pe care peștele le mănâncă, adică, ce spune domnul care a comentat aici este că peștele ia omega-3 din alge, în crescătorie peștele n-are alge, de-asemenea nu există omega-3. Care e explicația?
Peștele din crescătorie susțin în continuare că are mai mult omega 3 decât cel sălbatic. Dacă te uiți la date, efectiv asta iese ca și cantitate și are logică pentru că ăsta nu se mișcă. Acum argumentul e că nu ai alge în crescătorie. Și argumentul ăsta e că se pune ulei de alge în mâncarea peștelui și se pun bucăți de pește în mâncarea peștelui. Bucăți de pește mici. Și practic tu îi dai în alimentație, oricum. Adică nu trebuie să fie liber să mănânce alge. Cred.
Că ar fi nesănătos un pește. Adică el n-ar putea să fie sănătos, să crească suficient dacă nu are omega 3. Exact. E ca.
Și cum ai încerca să crești un copil și să nu-i dai proteină. ar dezvolta niște probleme. Adică dacă organismul așa e dezvoltat și adaptat să primească omega 3 din alimentația lui din alge, ești obligat să-i dai. Acum unde poți să vii cu argumentul la procesul de aquacultură e la antibiotice și de asta am și spus acolo că probabil nu e sănătos, pentru că nu poți să verifici fiecare fermă de pește Să mă asigur că se respectă termenii care, în literatura de specialitate, sunt că tu trebuie să-i dai antibioticele la o anumită durată de timp până când tu extragi peștele din apă. Tocmai ca să iasă antibioticul din sistemul lui. Dar dacă stai să te gândești, în momentul în care iei pește din sălbăticie, tu ai o șansă să-l primești acolo cu paraziți. Înțelegi? Deci e risk vs. reward. Eu consider că pentru majoritatea oamenilor, varianta pe care eu o sugerez e cel de crescătorie. Nu e cel sălbatic. Dacă ai luxul să faci roz de unul care e prins, e proaspăt, toate cele, sigur, consumă-l. Dar dacă costul e o problemă pentru tine și tot vrei să consumi un pește gras, consider că varianta din crescătorie e mai bună. Și.
Oamenii mai întreabă des despre mercurul din pește și într-adevăr peștere sălbatic, de ocean, trebuie să înțelegem cu cât este mai mare, cu atât are mai mult mercur. De exemplu, tonul mănâncă alți pești mai micuți, care mănâncă alți pești mai micuți și atunci se acumulează, mercurul se acumulează în pește, nu iese afară. Dar din nou, cred că Cea mai bună recomandare pe care eu aș putea să o dau oamenilor este să varieze. Adică, ok, să mănânci și sălbatic care o să-ți aducă un aport mic de mercur pe care îl alternezi cu pește de crescătorie care nu o să aibă mercur și atunci cumva, dacă există riscuri la unul și la altul, le diminuiți pe-unul lor. Mai o.
Chestie, dacă-mi permiți. Somonul, de exemplu, este un pește cu foarte puțin mercur. Paradoxal, da? Deci dacă ne uităm la graficele, care pește are mai puțini mercuri, sunt culmea. Ăștia care sunt promovați, gen somon, herring, macro, sardine. Ăștia sunt.
Mici, da. Pește mici au puțini mercuri. Și ce culme am aflat la Medicool acum de curând și o să se difuzeze în prima jumătate a anului, A vorbit cu un medic toxicolog și am aflat că, de fapt, creveții au foarte puțin mercur, adică e atât de tare. Eu credeam că creveții au mercur și e atât de tare.
Și o proteină foarte gustoasă, foarte slabă, creveții sunt bombă. Și, în general, să știi, fructele de mare sunt grozave. Singura dată când nu recomand fructe de mare e la cei cu aciduric ridicat, pentru că au foarte multe purine. Dar, în afară de asta, Fructele de mare sunt printre cele mai sănătoase chestii pe care poți să le consumi. Și din punct de vedere al mineralelor, vitaminelor, adică sunt foarte, foarte bune. Dacă te gândești ce e o scoică, e făcută din minerale. Înțelegi? Acum nu toată lumea le tolerează, dar eu cred că măcar pește s-ar merita să consumăm. Sau dacă sunteți vegani, vegetariani, puteți să luați ulei din alge. Dar se pare că atunci când compari uleiul de pește cu grăsimea de pește luată din pește, Peștele în sine a lui vine și cu alte beneficii care sunt cardioprotective. Nu e doar că iei uleiul, nu ai același.
Beneficii doar din suplimentație. Ce părere are Andu despre soia ca înlocuitor pentru proteină pentru femei? Unii spun că nu e bună.
În specific pentru femei, consider că e foarte bună. De unde provine, de unde e rădăcina? De la fitoestrogen. Care sunt niște compuși chimici care se găsesc în plante, care au o oarecare similaritate cu estrogenul uman. Dar afinitatea pentru receptorii de estrogen E cam de sub 7%, adică ți-e trebuit o cantitate destul de mare ca să influențezi. Și dacă faci chestia asta, gândește la femeile la menopauză care consumă puțin estrogen, fitoestrogen și-o produc mult mai puțin sau aproape deloc. În cazul lor vine cu adevărate beneficii să consumi multă soia. Eu nu sunt împotriva soiei. Sunt poate puțini la unele cazuri la bărbați. pentru că aici interferează cu anumiți hormoni masculini. Dar, în general, e destul de bine tolerată și la bărbați. Adică, la un moment dat, am făcut un video, trebuie să spun chestia asta, că nu s-a uitat nimeni la el, și am munci trei săptămâni la toate datele, efectiv, ca să mă uit, în ce cantități soia e bună și așa mai departe. Adică, tu, dacă consumi și două, trei shake-uri pe zi proteice, care sunt super concentrate în fitoestrogen, cu cât ai mai multă proteină, cu atât ai mai mult fitoestrogen, Cel mai probabil ești ok ca bărbat. Te gândești la toate statele astea asiatice unde se consumă tofu și soia în prostie. Am legat de.
Fitoestrogen, am dat un calcul la medicul pentru ca era o recomandare din asta babeasca, care clar e un mit, de a manca, mi se pare ca marar pentru a-ti creste sanii. Pentru ca mararul contine fitoestrogen. Si, cu toate ca fitoestrogenul, exact cum ai zis tu, nu este asimilat de corp, chiar daca il seamana cu estrogenul, el nu functioneaza ca estrogenul, Dar am făcut un calcul presupunându-se ca ar acționa ca estrogenul și am calculat care este doza de estrogen pe care, doza medie pe care un medic ți-o prescrie la menopauză, de exemplu, ca substituție hormonală și undeva, nu știu, un miligram de estrogen. Ca să obții un miligram de fitoestrogen, ai avea nevoie de a mânca Mărar care e plin de fitoestrogen, avea nevoie de 20 kg de mărar. Adică 20 kg de mărar erau echivalente cu 1 g de fitoestrogen. Dar.
Ca și regulă, dacă vreți mai mulți fitoestrogen, mergeți pe unde se găsește mai multă proteină vegetală. O să găsiți mai ușor așa decât mărar. Adică nu știu cât are mărarul la 100 de grame, dar n-are cum să fie aproape cât soia.
Nu știu dacă era mărar sau pătrunjel.
Dar oricum... Oricare ar fi, n-are cum să fie atât de mult. Adică n-am niciun fel de date în față să pot să fac comparația, dar logica îmi spune că n-are cum să bată. Bun, deci e.
Ok cu proteina din... Da, si eu.
Chiar o recomand in special la femeile la.
Menopauza. Soia inlocuitor pentru proteina pentru... Si.
Soia in general, deci cat mai multe plante care au fitoestrogen. Bine.
O alta intrebare. Este posibil ca proteina si creatina sa afecteze rinichii? Mai multi medici spun asta. Din pacate, rusinos. E.
O intrebare foarte buna, foarte pertinenta si foarte de actualitate, da? Deci, proteina poate afecta rinichii daca exista probleme renale preexistente si potential am in doua desi creatina, chid ca dau un rezultat negativ-fals. Si de la ce ma refer prin rezultat negativ-fals? Tu in momentul in care suplimentesc cu creatina Ea e metabolizată mai departe și unul dintre metaboliți e creatinina, care este un marker pe care tu îl faci în momentul în care vrei să vezi dacă ai probleme renale. Medicul se uită la rezultatele tale, tu ești, să zicem, un pușt la 16 ani. Te duci la medic, ești perfect sănătos, nu ai nici o altă problemă că ești tânăr și ești în forță, așa, dar te trezești cu creatinina ridicată. De unde e asta? Medicul n-ar trebui să zică, a, iei creatină, iei proteină, gata, oprește-te, ai probleme renale. Ar trebui să te întrebe, iei creatină? A, ai creatină la puțin indicat, e ok. Nu e sfat medical, evident, dacă sunt probleme, investigați mai departe, bla, bla, bla. Dar, fiind un metabolit, poate să dea rezultatul ăsta fals negativ. Ce mai e un alt rezultat cu fals negativ este IGFR-ul, filtrarea glomerulară, pentru că asta e calculată tot din creatinină. Și atunci îți iei doi marcări care ies un pic din rage în momentul în care tu suplimentezi cu creatină. Nu se întâmplă toată lumea, dar se întâmplă foarte frecvent. Și medicii se uită la chestia asta și ei sunt învățați Ăsta iese ridicat, clar, problemă renală. Și.
Chiar așa e, adică un pacient care are o creatinină mare îți indică clar o problemă renală pe care o investigezi cu această singură excepție. Dacă tu faci suplimentare de creatină, o să ai creatinina mare pe analiză. Deci este un dar care nu se învață la facultate, dar acum ar trebui... Creatina devine din ce în ce mai populară și din ce în ce mai mulți oameni iau creatină ar trebui să fie un common sense, adică o informație pe care orice medic.
Ar trebui să o deține. Medicii ar trebui să știe chestia asta, e un.
Must know. Acum da, dar nu se învață, adică la facultate eu n-am învățat că dacă iei creatină, supliment de.
Creatină îți crește creatină. Dar ai învățat de vreun supliment? Afare de vitamine, minerale.
Lucruri de bază? Da, înveți de lucruri de bază care se suplimentează în condiții grave, de terapie intensivă, de post-operatorie. Deci, nu ți afectează proteina și creatina suplimentate, dacă ești sănătos, nu o să-ți distrugă nimic. Asta e.
Răspunsul. Da, nu pot să vorbesc despre fiecare cază în parte, dar în mare, așa cum am spus, e un rezultat fals negativ. Ok, bun. Ultima.
Intrebare pe care o sa o luam este El Carnitina ajuta cu adevarat la ceva sau nu? Eu trebuie sa recunosc ca mi-a recomandat antrenorul meu de sala El Carnitina, am cumparat-o Singurul.
Lucru care o să te facă să slăbești vreodată este deficitul caloric. Ok, dar dacă iau.
El carnitină care mă ajută să ard grăsime în mitocondrii, poate mă ajută când fac sală să ard mai mult din grăsime, nu din mușchi. Știi, adică asta.
E logica. Nu, nu, nu dă, nu dă. Când te uiți la date, nu pare să facă mare lucru. Există o excepție, da? Și asta am găsit date clare care demonstrează... Lasă-mă să.
Ghițesc la vegani. Nu.
Nu, surprinzător nu. La cei care mănâncă mulți carbohidrați, vorbim 200, 300, 400 de grame, ne gândim probabil la un culturist care e pe fază de masă musculară bulking. Te duci pe îngrășat și iei carnitină destul de multă. Era acolo o doză aproape dublă cât îți iei, 2000 de mg, parcă e ceva în genul ăsta. Iei o doză din asta, pe o perioadă îndelungată, în momentul în care vei slăbi, vei arde mai mulți acizi grași în momentul în care faci efort fizic și în mod pasiv. Dar nimeni nu face chestia asta. Tu când vrei să slăbești, te apuci, iau carnitina acum și acum o să slăbesc cu ea. Și realitatea e că datele nu prea susțin chestia asta. Sigur, putem să vorbim despre alte beneficii ale ei, cum ar fi scăderea LDL-ului. Sunt date care să arate că există un potențial beneficiu în.
Asta. Serios, la L-carnitină se scade LDL. LDL. Se scade LDL, ok. LDL-ul de.
Colesterol. Da, colesterolul rău e un potențial pentru asta. Da? Dar nu am văzut, cu adevărat, să-mi zici, băi, uite, dacă iei L-carnitină, ți se mărește arderea de aciz graș în momentul în care faci efort fizic cu 20%. Dacă aș vedea un rezultat cu adevărat notabil, aș fi știut de el până acum. Adică, chiar încurajez pe oricine, ascultă informația asta, dați-mi date. Dați-mi date. Eu sunt curios pentru mine. Am.
Eu date anecdotice, dacă vrei. Așa, și eu am anecdotice.
O groază, transpir mai mult. Nu, fiind.
La L-carnitină, deci mi-a povestit la sală un amic, A luat de la antrenor el carnitină și a încurcat unitatea de măsură. I-a zis să ia nu știu cât și a luat de 10 ori mai mult decât trebuia să ia. Cred că i-a zis să ia un gram și gramul avea pastile de 500mg și el în loc de 2 pastile a luat 20 de pastile. A luat 20 de pastile de L-carnitin, a zis, dude, hai să bag, să fie. Nu știu care a fost faza. Ideea este că această L-carnitină, nu știm ce e făcută, ea miroase oribile și are un miros de pește stricat. Și băiatul ăsta mi-a povestit. că el a mirosit timp de trei zile, a hoit de pește stricat, l-a dat mai căs afară din casă, iubita nu putea să vadă cu el, purta un costum din ăsta de celofan și nu... adică, efectiv, am văzut că a intrat în cea mai mare depresie, că nu putea să stea nimeni lângă el. El nu simțea asta. Da.
Nu pare o soluție de suplimentat. Și nu știu dacă aș cumpăra asta. Dacă vrei să te duci pe zona de culturism, pentru că sunt niște date care arată că ai absorpția intestinală micuță la carnitină, sunt unii care injectează dacă te duci pe forumurile de culturism și injectează în sânge efectiv carnitină. De ce o luați? Nu am impresia că are vreun efect. În date nu pare să fie cu adevărat. Suplimentul ăla minune.
O intervenție terapeutică, cu cât este mai complicată, cu atât efectul placebo e mai mare. Adică dacă iei o pastilă, efectul placebo este acolo. Dacă îți injectezi ceva ce n-are efect, efectul placebo.
E și mai mare. Placebo e un drog al naibii de puternic. Și am observat asta până și la mine, adică dacă mă întorc acum în timp și mă gândesc, băi, ce luam și ce făceam, adică mă suplimentam cu glutamină. Efectiv, altul care, dacă te duci la sală și la culturiști, o să-ți spună că glutamina e cea mai bună chestie pentru musculatură. E bună pentru recuperare când ai suferit arsuri pe tot corpul, dar nu când te duci la sală și faci o oră de sală. Nu asta îți trebuie. Îți trebuie cantitatea de proteină propriu-zisă. E suficient. Și organismul tău oricum produce suficient. Adică nu e ca și cum ai un deficit și o limitare în recuperare din cauza glutaminei. Și e o industrie întreagă de suplimente care efectiv funcționează pe baza asta de placebo. Pe mine mă.
Sperie că industria asta face perfuzii. Deci există o industrie în creștere de perfuzii cu vitamine, inclusiv cu glutamină. Am făcut un video despre asta, este pe YouTube, despre țeapa cu perfuzii. M-a sunat... Hai să zic.
Una mai tare. Vitamine și minerale pentru bărbați și femei. Da măi, deci.
Ce ai pentru tot? Am făcut un video despre asta. Fix, pachet skin glow, pachet detox, pachet vitamine, minerale bărbați, femei, pachet energie, pachet perfuzie. Am făcut un video, fără să dau numele clinicii, dar am folosit imagini de pe site-ul clinicii respective, fără să înțelegi ce clinică este. M-a sunat proprietarul clinice, un medic distins și mi-a zis, doctore, suntem colegi, nu e frumos ce ai făcut. I-am zis, ok, putem să avem opinii diferite? Și promit să-mi corectez video, să vin cu un video în care să vă fac o promovare gratuită, în care să dau numele clinicii. Dar vă rog, trimiteți-mi studiile care atestă acest lucru. Dânsul mi-a zis, ok, dar să știi că sunt foarte multe cursuri la care am fost, am învățat cursuri, trimit diplomele. Zic, nu, nu, nu vreau diplome. Vreau, dați-mi vă rog, dați-mi vă rog studii științifice. Mi-a zis, te îngrop în studii științifice, o să vii și o să își ceri scuze pentru ce ai făcut. Zic, ok, doctore, aștept studiile științifice. Mi-a trimis două studii științifice. pe care, din păcate, el nici nu măcar nu le-a citit. L-a cerut, probabil, de la cursuri, nu le-a dat, nu le-a citit. Ambele studii științifice spuneau că există o promisiune în suplimentare pe viitor. Din păcate, efectul benefic al glutaminei n-a putut fi demonstrat nici măcar la sportiv. Și i-am zis, domnul doctor, uitați, studiul pe care mi l-ați citit confirmă ce spun eu, că nu există beneficii. Mi-a zis, ok, revin. Până în ziua de astăzi n-a revenit. și oamenii vând asta, fac conferințe cu grese, cu perfuzie cu vitamine de la sportiv până la bătrâni, până la oameni ocupați, în care singurul beneficiu existent este acela cât tu ca om ocupat care n-ai timp sa mananci sanatos, n-ai timp sa faci sala, n-ai timp sa dormi cat trebuie. Frate, dar ai lucrat si ai facut bani si mergi si tu sa te duci, sa te pui pe un pat, sa te ingrijeasca cineva, sa vina doctorul sa zica ia sa vedem, ce varsta aveti, cat dormiti, ati vrea un boost de imunitate? Lua-ti inca.
Trabu cu asta, e si eu o.
Perfuza acolo, sa intre frumos. Da, Mariana, vezi ca domnul, prinda-i aici o vena, are vene frumoase, hai sa-i punem perfuzia aia si va mai dau eu, va mai dau eu ca va cunosc, vă dau un extra o fiulă de glutamină în acea perfuzie și tu stai și-ți faci efectiv sări fiziologici și alte chestii care nu se știe dacă îți fac rău sau nu, se știe că nu te ajută și pleci de acolo cu un super efect placebo, că zici bă m-a văzut un doctor, mi-a pus și extra glutamină și plec tare de aici. Da. Și.
E o piață care funcționează, care rupe, dacă stăm puțin să ne gândim Eu, de exemplu, dacă aș vinde suplimente și aș alege să merg pe partea etică versus aia dubioasă în care vitamine și minerale pentru bărbați și femei, n-o să vând la fel de mult. E o chestie foarte ciudată psihologică care se întâmplă în mintea omului, în care vrei o chestie cât mai complexă, să te scarpini așa cu mâna dreaptă la orechea stângă. Cumva are logică mai mult pentru tine. Dar când te uiți la date, niciuna din astea nu funcționează. Deci n-ai idee cu cât m-a încercat la sală, pe net. Efectiv, care îmi spun de exemplu asta cu carnitina, cu glutamina. Și încerc să le explic, mă, nu funcționează, nu fac mare lucru. Dacă te uiți pe date, efectul e... Odată nu e statistic semnificativ și hai să zicem că chiar te duci mai departe, nu-ți pasă că e statistic semnificativ, dar să fie o ridicare, un ceva. În mare parte nu există nici măcar aia, iar în acelea unde e, sunt mixte. Asta e industria.
Ok, am intrat în foarte multe subiecte astăzi. Mă bucur însă că avem un episod în care am punctat tot ce trebuie să punctăm despre intermittent fasting. Cine vrea să facă intermittent fasting și să urmeze un anumit protocol de fasting, cred că e important să se uită la acest material care răspunde la multe întrebări. Zi-mi, dragi oamenii.
Unde te pot găsi pe tine? Nutritie.ro e site-ul unde puteți vă abonați la un mail în momentul de față, acolo se dezvoltă comunitatea de nutriție pentru cei interesați. Nutritie.ro este un.
Domeniu foarte șmecher. Este. Ce tare, felicitări.
Mămă, ce tare. Da, am încercat de vreo 3 ani să-l iau. A fost o poveste și acolo e poveste complicată. Nutritie.ro și altfel pe Instagram, pe YouTube, pe TikTok, peste tot.
Andu Preda. Și duceai că ai un newsletter? Da.
E.
Un newsletter în care săptămânal, pe nutriție.ro.
Fac o revizuire a studiilor care apar pe nutriție și strimit topic-uri cât mai relevante pentru tine. Deci te învăț efectiv nutriție, cum să ajungi la scopul tău, nu te costă absolut nimic, no problem. Și cu timpul sper să dezvolt o comunitate frumoasă de oameni care sunt interesați de Nu de glutamină pentru culturism. Super! Bun.
Păi Andu, mulțumesc foarte mult din nou că ți-ai făcut timp și că am acoperit atâtea subiecte. Dacă aveți întrebări sau propuneri pentru alte teme pe care să le abordăm cu Andu, în viitoarele episoade, lăsați-ne asta jos în comentarii. Dacă aveți întrebări, jos în comentarii. Dacă aveți alte propuneri, dacă vreți să ne vedem în acest podcast cu alți invitați, scrieți-le jos în comentarii. Ce pot să vă spun eu este că și noi avem un newsletter pe care o să-l găsiți în descrierea acestui material. Este un newsletter săptămânal, cred că se cheamă drmihail.substack.com și e un newsletter pe care îl trimitem în fiecare sâmbătă, unde aveți o recomandare de carte, o recomandare de podcast, o recomandare de material și un gând de la mine și ce urmează. și bineînțeles dacă sunteți curioși în legătură cu aceste branch-uri pe care le organizăm, sunt niște branch-uri, conferințe pe care o să le facem probabil că o dată pe lună, puteți să intrați pe bunbine.ro unde o să anunțăm fiecare nou eveniment care o să aibă teme diferite, fiecare eveniment o să aibă teme de la sănătate mentală, până la sexualitate, până la sănătatea bărbatului, sănătatea femeiei, iată, deci ceva de care o să fie tot așa... Nu vinde vitamine, nu? Nu vinde vitamine și nu acceptăm sponsorizări de la firme care vând vitamine. Dar da, dacă sunteți curioși în legătură cu aceste evenimente pe care le organizăm în viitor apropiat, intrați pe bunbine.ro, abonați-vă la newsletter-ul nostru, la newsletter-ul lui Andu și ne vedem cât se poate de curând, probabil în această serie pe care o facem împreună cu Andu. Andu, mersi mult! Mi-a facut.
Placere! Mersi si eu! Oameni buni! Ciao!
La revedere!
More from Mihail
Tu știai care sunt situațiile în care copiii au nevoie de un transplant de ficat?
Faci sport constant? Ți-ai măsurat vreodată VO2Max? Scrie-mi în comentarii ce valoare ai. 👍🏻
Tu cât de des consumi gustări dulci? Știi cât zahăr rafinat se ascunde în alimentația ta zilnică? 🍬
Uitându-te doar la încheietura unui pacient afli deja ce trebuie să știi despre el.
Tu ce crezi despre asta? Cum ar putea să te susțină partenerul în timpul nașterii? 🧑🏻🍼
Ai făcut vreodată o spermogramă? Orice bărbat care vrea să fie tată, ar trebui să o facă.