Totul despre SÂNGE, analize și donarea de sânge | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Alina Tănase

Sângele este lichidul vieții, aș zice.

Poți să recunoști după niște analize cine e sportiv, cine nu e sportiv?

Din sânge putem face orice fel de test care să ne arate funcția oricărui organ. Un pacient care consumă cronic alcool are un grad de anemie. Inclusiv obosealăne poate să înseamne o anemie. Poate să n-ai simptome? Deloc, o perioadă foarte lungă. Și să ajungi la medic într-un stadiu avansat de bani.

Ce poate să înseamne?

Marea majoritate sunt bole agresive. Aceste celule se multiplică de la oră la oră și transplantul este uneori singura șansă de supraviețuire pentru pacienții cu aceste boli hematologice grave. Donatorii de sânge au un risc peste jumătate mai mic să facă astfel de accidente vasculare.

Aș vrea să vorbim despre donare de sânge.

Cred că este extraordinar pentru cineva care a donat să știe că a salvat viața unui om. Să primește o scrisoare în care să-ți spună mulțumesc că ai donat aceste celule, sunt bine.

Vreau să-mi detoxific sângele, îmi recomand.

Mi se pare periculos.

Omule, te salut, eu sunt dr. Mihail și bine ai venit la un nou podcast, Boabe de Cunoaștere, care o să fie un mic ghit de hematologie. Vorbim despre sângele nostru, care este efectiv viața care curge în noi. Este viața care însă ne anunță când ceva este în neregulă, așa că o să vorbim și despre analize, despre ce poți să afli din sângele tău, ce poți să afli că este în neregulă sau ce poți să vezi că este bine atunci când duci un stil de viață sănătos. O să vorbim despre Donarea de sânge, ce înseamnă și ce beneficia are. Vorbim despre donare de celule STEM și când este donarea de celule STEM utilă în boli hematologice, oncologice și o să vorbim și despre niște terapii de ultimă generație, terapii prin celule imunitare care sunt învățate să omoare cancerul direct. Și prin asta aș reafirma constant interesul pentru aceste inițiative educative. Iar pentru această discuție am un invitat pe care îl respect foarte mult. Vorbesc cu doamna dr. Alina Tănase, medic primar hematolog, coordonatorul programului de transplant medular și directorul medical al Institutului Clinic Funden. Este medicul care a adus în România terapia CAR-T. Este această terapie care învață propriile celule să lupte împotriva cancerului și este omul care a transformat transplantul de celule STEM într-o șansă reală pentru sute de pacienți în fiecare an. Alina, bine ai venit la podcastul nostru!

Mulțumesc pentru invitație! Bine v-am găsit!

Care-i treaba cu hematologia? Ce e de fapt hematologia și de ce sunt sângele atât de importanți de s-a inventat o specializare care doar se uită la sânge și tratează sânge și tratează prin sânge?

Hematologia este o parte a medicinii care se ocupă de diagnosticul și tratamentul bolilor de sânge. Și sângele este cumva Lichidul vieții aș zice, fiindcă conține toate elementele, toate aceste celule care ne ajută, unele să ne apărăm, altele să ducem oxigen, altele să facem coagularea sângelui, adică niște funcții absolut esențiale compatibile cu viața.

Știi cum? Aș vrea să acest podcast să fie ca un manual, ca un simplu manual de începător în a înțelege ce înseamnă acest sânge și ți-aș propune, dacă vrei să-l explicăm, care sunt acele elemente din sânge, elemente de bază. Că vorbim despre hematii, vorbim despre trombocite, vorbim despre leucocite. Ce sunt ele? Care e treaba cu ele? De ce ne uităm la ele pe toate analizele?

Deci sângele în primul rând este format din aceste celule, cam 45% din el și 55% din plasmă. Plasma este apă plină de proteine, de tot felul de nutrienți. Deci jumătate, aproape jumătate din sânge este reprezentat de celulele sângelui și acestea sunt trei feluri de celule, eritrocitele sau globulele roșii, leucocitele sau globulele albe și trombocitele sau plachetele, le spunem în mai multe feluri. Și fiecare are cât un rol SNL, fiecare dintre ele are multe roluri, dar rolul principal al eritrocitelor este că transportă oxigen. Transportă oxigen către toate țesuturile și n-am putea trăi fără acest oxigen. Rolul esențial al leucocitelor este că ne apără. Ne apără de orice fel de infecție, de corpi străini. Este un rol esențial în apărarea organismului. Iar trombocitele au ca rol esențial coagularea sângelui. Fără aceste trombocite n-am reușit să facem, de exemplu, un cheac mic și am sângerat la orice leziune. Deci fără trombocite n-am putea să avem o coagulare corectă a sângelui și atunci fiecare din aceste elemente își are rolul, așa cum spuneam, esențial în viața noastră.

Și ce e interesant este că atunci când apar anumite probleme în corp și o să vorbim despre ele, apar și modificări la nivelul acestor celule. Că ele au o funcție, cum ai spus tu, și Ele cumva spală inclusiv organe, iau chestii de acolo. Sunt folosite sau sunt produse în exces? Sunt consumate sau sunt normale? Și ăsta e motivul principal pentru care facem analize, nu? Adică analizele acele anuale și hemograma, de exemplu, care este, cred că, prima analiză pe care ți-o indică orice medic la analize, e oglinda a ceea ce se întâmplă în corpul tău.

Da. Făcând teste sau analize din sânge, putem descoperi boli ale tuturor organelor. Evident că prima analiză este hemograma și asta ne arată dacă e ceva neregulă din punct de vedere hematologic, dar nu numai hematologii. Hemograma ne poate indica și multe alte boli extra-hematologice, de exemplu o infecție. Dar nu numai hemograma, din sânge putem testa funcția ficatului, funcția rinichiului, putem vedea statusul colesterolului și să vedem riscul de aterogen pentru un pacient, putem vedea glicemia și să punem diagnostic de diabet, putem testa hormonii și să vedem orice tulburare hormonală. Deci din sânge putem face orice fel de test care să ne arate funcția oricărui organ din organismul nostru și atunci putem considera că într-adevăr este o glindă a sănătății noastre și a funcționalității organismului nostru.

Pe exemplu, leucocitele sunt acele celule care ne apără. Când avem o infecție, ele cresc și asta este marturile faptului că avem acea infecție și ele cresc. Și e foarte interesant, pentru că ele sunt și divizate pe diverse categorii și poți să-ți dai seama dacă ai de face cu o infecție virală sau bacteriană.

Da, leucocitele sunt împărțite în mai multe tipuri de leucocite și asta e important să spunem. Așa cum am vorbit că sunt trei tipuri de celule în sânge, ritrocite, leucocite și trombocite, leucocitele sunt și ele divizate în mai multe fracții și cele mai importante în infecții sunt neutrofilele. Și atunci noi numărăm aceste neutrofile și știm că în momentul în care ele sunt puține, riscul de infecție bacteriană este mai mare. Există ozinofile care sunt strict legate de reacție alergică, există bazofile de asemenea, există monocite și linfocite. Fiecare din ele, având rol clar în imunitate, rol clar în ceea ce privește funcționalitatea măduvei și apărării organismului, Mai mult decât atât, oricare din aceste fracțiuni sunt modificate poate să ne îndrume spre o bolă hematologică.

De exemplu, dacă leococitele foarte mici sunt scăzute, subnormal, ce poate să însemne asta?

Când am un pacient cu leucocite puține, mă uit care fracție este cea mai mică. Adică este riscant să ai neutrofile foarte puține și aici avem deja grade de neutropenie, spunem noi, neutropenie în număr mic de neutrofile și în momentul în care avem sub 500 de neutrofile, de exemplu, considerăm că este o neutropenie gravă și acel pacient trebuie investigat pentru o boală hematologică. Este posibil că această Reducerea numărului de leucocite să fie și datorită unei infecții. Este posibil să fie și datorită infiltrării măduvei cu alte celule și atunci să nu ne lase să avem celule normale în sânge. Sau pur și simplu trebuie căutat locul de unde se producă aceste leucocite și de obicei hematologul face punctie medulară ca să vedem activitatea măduvei, fiindcă leucocitele și trombocitele și eritrocitele se produc în măduva o sosă hematogen.

Bun, și asta în principiu este o, să zic, o patologie care necesită atenția unui hematolog. Dar ce am vorbit până acum sunt cumva noțiuni generale pe care la care cam orice medic se uită, până că nu trebuie să fii hematolog ca să poți citești niște analize și toți medicii citesc acele analize. Care sunt totuși momentele în care trebuie să ajungi la un hematolog? Cine trebuie să fie văzut de un hematolog?

Această neutropenie chiar dacă nu este majoră, dar o neutropenie sub 1500 de lococite trebuie investigată în plus. Orice penie, orice număr scăzut din hemogramă, fie că este vorba de o anemie, adică o hemoglobină scăzută, fie că e un număr scăzut de trombocite și atunci e o trombocitopenie sau o leucopenie, orice număr scăzut trebuie continuat să fie investigat în acest sens. Bineînțeles că și un număr crescut îți poate ridica semne de întrebare, dar așa cum spuneai, un număr crescut de leucocite poate să fie ușor asociat cu o infecție și atât, să nu trebuiască să fie consultat pacientul de un hematolog. Dar dacă avem leucocite multe asociate cu trombocite multe, cu hemoglobina multă, atunci este clar că este ceva acolo în neregulă din punct de vedere hematologic și asta trebuie să ne îndrume către un specialist.

Zi-mi, te rog, tu ca hematolog, pe cum arată sângele unui pacient, poți să-ți dai seama ce stil de viață are, dacă face sau nu face sport, dacă consumă sau nu alcool, concret, acești factori de stil de viață ți influențează sângele? Arată el mai curat? Arată mai bine?

Există mici modificări la nivelul hemogramei, de exemplu, care sunt corelate, de exemplu, cu consumul de alcool. Un pacient care consumă cronic alcool are un grad de anemie cu niște hematii mai mari și noi le numim hematii macrocitare.

De ce sunt mai mari?

Fiindcă este o modificare de volum dată de consumul de alcool.

Când spui cronic, ne referim la un pahar, două pahare pe zi constant? Asta poate fi cronic?

Limita considerată admisă este de 10 grame de alcool pe zi. Asta înseamnă 150 mililitri de vin și o bere sau o bere. Ce este peste această unitate este considerat consum cronic de alcool.

Mulți oameni înseamnă consumă cronic alcool și nu știu asta, nu? Pentru că poți să bei două pahare de vin seara și ți se pare un lucru foarte normal și civilizat, dar nu te prezinți ca fiind salut. Sunt Marian și sunt consumator cronic de alcool, bând o bere jumate pe zi sau două beri. Dar de fapt, Marian, dacă bea două beri pe zi, sau haide să nu folosim Marian, Marcel, oricine, nu, nu Marcel, Mircea, oricine, Mihail, poftim, dacă Mihail bea două beri pe zi, Mihail e consumator cronic de alcool.

– Noi vorbim de date publicate, de studii care au pus în evidență aceste limite de alcool. Nu este un lucru pe care să îl negociem noi doi. Astea sunt niște date publicate care spun o unitate de alcool atât înseamnă. Poți să consumi una, două maximum unități de alcool pe zi și ce e peste îți dăunează, îți face.

Rău. Și hematologul tău o să poată să vadă pe sângele tău că ai acele electrocite mărite, că ai o ușoară anemie și o să știe despre.

Asta. Sigur, dacă afectează ficatul, deja am alte modificări în hemogramă pe care le văd, din ce în ce mai.

Mult. Da, ok, corect, bun. Vedem asta la alcool. De exemplu, pe un sportiv poți să recunoști după niște analize cine e sportiv, cine nu e.

Sportiv? De obicei, sportivii au o poliglobulie, au mai multe eritrocite. Dar asta nu mă face să, în momentul în care văd o hemogramă cu un număr mai mare de eritrocite, întreb, faceti sport? Și asta poate să fie consecința faptului că sportul dă o cantitate mai mare de eritrocite, dar asta e bine, că asta aduce mai mult oxigen și asta este reactiv, princă un sportiv are nevoie de un transport de oxigen mai intens decât un.

Sedentar. Foarte tare! Asta ar putea sa fie inclusiv un marker de urmarit in viitor pentru ca exista tot felul de device-uri care iti urmare saturatia de oxigen, cum iti bate inima, cat de relaxata e inima ta dar si asta ar putea sa fie un marker. Ma intreb daca se foloseste la sportiv de performanta acest marker in care sa verifici in functie de cat de intens este sportul tau daca creste acest numar de.

Eritrocite. Poți monitoriza valoarea hemoglobinei și a hemotocritului și să vezi evoluția în.

Timp. Apropo, există un trend. Mă rog, un trend. E un trend de ceva timp cu tineri. Nu sportivi de performanță, nu atleți, nu Dorian Yates, ci tineri care pur și simplu merg la sală și pentru rezultate mai bune fac injecții cu testosteron, cu hormon de creștere și ajung la ceea ce se cheamă poliglobulie. Ai astfel de cazuri? Ce părere ai despre aceste.

Modificări? Eu nu am văzut astfel de cazuri, dar știu că există și mecanismul fiziopatologic este că, într-adevăr, testosteronul modifică hormonul care stimulează creșterea eritropoezei, deci produce mai multe eritrocite. Dar spre deosebire de sportiv, producerea aceasta în plus de eritrocite are un risc foarte mare și literatura spune că până la 30-40% în plus de a face un accident vascular, de exemplu. Fiindcă face un cheac de sânge datorită hipervăzcozității. Am mai multe eritrocite, sângele e mai văzcos și am risc mai mare să fac un cheac. Chiar la tânări, vorbim de oameni.

Tineri. Ok, făcând testosteron pur și simplu pentru.

Sport. Nu toată lumea face această complicație, dar Jumate dintre ei, cel puțin sunt studii care spun între 10 și 60% dintre cei care.

Fac. Asta nu e un 10-60% risc.

Crescut? Nu, 10-60% din cei care fac dezvoltă aceste probleme, deci dezvoltă această poliglobulie, iar din cei care dezvoltă 30-40% fac acest cheac. E un număr mare, adică nu te joci cu el. Acest risc. Și este un risc de o boală.

Invalidant. Bun, e foarte important de precizat asta. Aș vrea să vorbim despre donare de sânge. E important să donăm sânge, dar există beneficii reale pentru donator și există și riscuri pentru donator dezavantaje în a dona.

Sânge. Cred că este foarte bine să donăm sânge pe lângă gestul extraordinar umanitar, fiindcă avem mare nevoie în spitale de sânge, dar renoim sângele. Donând sângele, stimulăm renoirea sângelor. Asta ne ajută în imunitate, ne ajută să scădem vâscozitatea. Și așa cum spuneam că după testosteron crește riscul să facem infart, donatorii de sânge au un risc peste jumătate mai mic să facă astfel de accidente vasculare și.

Infart. De ce se întâmplă asta? Care e.

Mecanismul? Scade văscozitatea sângelui. Scoțând o cantitate de sânge anual, tu ai o văscozitate, o fluiditate a sângelui mai bună și atunci scazi riscul de a face un.

Cheac. Știi, pe internet sunt tot felul de reclame care îți recomandă suplimente și ceaiuri pentru subțierea sângelui. Oamenii în România sunt obsedați să-și subțieze sângele, dar nu doar în România. Înseamnă că acesta poate fi un remediu natural de subțierea sângelui, să donezi.

Sânge. Absolut. Și eu nu cred în aceste reclame care sunt cum ziua pseudo știință și care nu sunt dovedite prin niciun studiu serios. Astea sunt doar păreri și doar cazuri izolate și eu nu aș încuraja pe nimeni să facă astfel de.

Lucruri. Da, categoric. Le vezi inclusiv periculoase.

Nu? Da, le vad periculoase fiindcă noi nu știm cum interacționează cu organismul nostru și luăm un supliment care nu știm nimic, nu este dovedit nimic, nu știm cât e de toxic, nu știm cât e de eficient, nu știm cum interacționează dacă noi mai luăm alte medicamente cu.

Ele. Ai pacienți care vin la tine și care îți arată ce suplimente.

Au? Foarte mulți. Foarte mulți. Și de obicei stabilim exact ce se poate lua și ce nu se poate lua. Sigur că de fiecare dată, mai ales într-o patologie gravă în care ai o mulțime de medicamente cronice, orice supliment În momentul în care nu există un studiu de comparație dacă îl iei sau nu îl iei, nu cred că ne permitem să indicăm astfel de suplimente, fiindcă nu știm cum reacționează, cum interacționează cu toate medicamentele pe care le ia.

Paciente. E bine totuși că acei oameni ajung la tine, îți arată ce suplimente iau și măcar atunci poți să dai un stop. Ligat de donare de sânge, poți să ne explici pe scurt ce se întâmplă cu sângele donat? Te duci, ai donat sânge, ce proces urmează acel sânge? Cum ajunge ulterior la pacientul care are nevoie de.

El? Sângele este verificat în primul rând, fiindcă trebuie să vedem că nu are nici o infecție în el. Și atunci obligatoriu sunt niște teste standardizate, sângele trece prin aceste teste pentru a verifica, nu numai donatorul, dar și sângele este verificat să știm exact că nu are nici o fel de infecție. Bineînțeles că se face grupul și RH-ul, fiindcă trebuie să știm ce fel de sânge, ce grup de sânge avem și după aceea sângele care este în centru național în București și în centru București este distribuit la aspitalele din București pe bază de comandă. Fiecare spital știe ce necesar are, solicită centrului de sânge București și sângele este transportat în fiecare spital în funcție de comanda fiecăruia, fiindcă azi avem nevoie de eritrocite de grup A, mâine avem nevoie de trombocite de grup B și avem o listă lungă în fiecare zi de ce necesar transfuzional.

Avem. Sunt curios, mereu mi-a pus întrebarea asta, cum împarte un centru de transfuzie sau un centru național de sânge, sângele între unitățile private și cele de stat? Există vreo logică, există vreun algoritm acolo. De exemplu, dacă avem mai puțin sânge și centrului este cerut sânge și de la spitalul privat care operează și aceiași pacienți, tot români, dar pacienți care sunt la spital privat și spital de stat. Există vreo prioritizare sau cum se face.

Asta? Nu cred că există o prioritizare. Cred că fiecare cere necesarului. și centrul de transfuzii încearcă să acopere maximum din necesar. Dar ne întoarcem la necesitatea donării de sânge. Cu siguranță am avea nevoie de mai mulți donatori și de mai mulți sânge, fiindcă în fiecare zi e o problemă în spital. Într-un spital mare este o problemă de fiecare zi. Suportul transfuzional, să asiguri suportul transfuzional necesar, mai ales în specialitățile astea grele, chirurgia mare, hematologia, Oncologia aici necesarul este extraordinar de.

Mare. Mi-aduc aminte când încă operam în fundeni, aveam destul de des această problemă. Aveam un pacient, era programat, era consultat de anestezie, era totul gata, dar nu puteam să intrăm în sală pentru că nu avea sânge și așteptam uneori multe zile până se primea sânge. De regulă era vorba de un anumit.

Fenotip. Sângele, pentru a fi administrat, pacientul îi are nevoie de niște teste.

Suplimentare. O companiitate între pacient și sângele.

Respectiv. Exact, exact. Și noi testăm și de la pacient dacă pacientul este imunizat ca să știm dacă poate primi sângele respectiv, punga respectivă sau nu, fiindcă noi trebuie să scădem la minim riscul de reacție transfuzională și atunci de obicei întârzierele de aici derivă fiindcă avem nevoie de aceste teste fidele care nu se pot face rapid. O pungă o compatibilizezi cam într-o oră. Dacă îți asumi că e urgență majoră, atunci faci teste grosiere și știi și salvezi viața, dar dacă este o intervenție chirurgicală programată, atunci trebuie să faci toate testele ca să fii sigur că punga este compatibilă cu.

Pacientul. Deci e o compatibilitate avansată, nu există doar vezi ce grup de sânge este a unu cu a unu. Cine nu poate să doneze sânge? Există contraindicație pentru.

Donare? Da, sigur că da. Indicațiile sunt între 18 și 60 de ani. Deci vârsta, infecțiile sunt o contraindicație. Bineînțeles că nu poți să donezi sânge dacă ai un virus hepatic, dacă ești infectat cu un virus hepatic. Bolile cronice. care au nevoie de spitalizări, de tratamente, pacienții anemici. Adică este un consult strict pentru donatorul de sânge și sunt de asemenea niște criterii clare prin care poți să donezi sau nu poți să donezi, dar în principiu vârsta, statusul clinic, comorbiditățile, infecțiile, bineînțeles arcina, astea sunt lucrurile mari care te împiedică să.

Donezi. Se ține cont de ciclu menstrual, de perii menopauză.

Menopauză? Da, se ține cont, bineînțeles. Asta întreabă de fiecare dată la donarea de sânge și nu donezi sânge când ești în perioada ciclui.

Menstrual. Mi-ar plăcea să vorbim și despre donarea de celule STEM. Dacă poți să ne introduci în asta și să ne spui la ce se folosesc celule STEM în ziua de astăzi. Cum donezi celule STEM și la ce le poți.

Folosi? Donarea de celule STEM înseamnă la început doar un accept, doar o semnare a unui consimțământ că vrei să fii introdus în baza de date internațională, baza românească de date, dar registrul român este conectat cu registrele internaționale și atunci primul pas este să îți dai consimțământul. Aș vrea să fiu donator de celul STM și asta înseamnă să ți se recolteze o probă de sânge sau un tampon bucal prin care ți se face această analiză numită HLA. Este o împrentă genetică care tipică fiecăruia dintre noi. și care trebuie să fie compatibile cu pacientul. De aceea avem nevoie de acest HLA, fiindcă registrul de fapt este o bază enormă de date pentru fiecare donator care are un HLA în momentul în care eu am un pacient care are nevoie de transplant și nu are donator în familie. Atunci solicit registrului să-mi găsească un donator compatibil și trimit HLO pacientului, iar registrul căutând în baza lui de date găsește pe cineva care se potrivește cu pacientul.

Meu. Aici ca să dăm un pic de context, vorbim despre celule STEM pe care le poți dona ca adult. Adică fiecare dintre noi poate să fie un donator de celule STEM pentru un pacient care are un cancer hematologic.

Și care are nevoie de transplant de celule.

STEM. O să ajungem și la asta ca să le explicăm și să pornim de la cancer, dar ca să facem separarea între aceste celule STEM pe care fiecare dintre noi le poate dona în orice moment al vieții cu niște La.

Fel ca la donarea de sânge. Avem niște limite de vârstă, avem niște limite de boli. Sunt identice cu.

Sângele. Și nu vorbim încă de celuile stea pe care le donezi la.

Naștere. Acelea sunt… Acelea sunt conservate într-o bancă privată. Adică nu le… Pui undeva unde să le folosească altcineva. Conservarea de celule STEM din cordon este un act pe care și-l asumă părinții și crie o prezervă, adică pun în azot lichid aceste celule pentru copilul care se va naște, copilul care s-a.

Născut. Ok, deci asta e diferența. Când iei celule stem din cordonul mamei la naștere, tu le prezervi doar pentru tine. Cel puțin în România. Le prezervi doar pentru tine într-o bancă privată unde plătești asta și doar tu le poți folosi. E ca și cum ai dona sânge și ți l-ai păstrat doar tu la tine în congelator. Cine știe, poate ai vreodată nevoie de el. Față de donarea de sânge, unde te duci și donezi în centru și ala care are nevoie folosește sângele respectiv, la fel se pot dona celule STEM hematopoetice, dar inițial prin includerea ta într-o.

Bază de date, este acest registru național și vei dona celule STEM doar dacă se va găsi un pacient care este compatibil cu.

Tine. Deci, uite, asta e foarte interesant și o să ajungem la nevoia reală a acestui registru și mi se pare extraordinar acest lucru. Pentru că tu, și gestul este unul, pentru că tu în final poți să nu donezi dacă, de exemplu, ți vine rândul să donezi, tu poți să decizi că nu vrei să donezi. Dar includerea în acest registru e gratuită, o să ajungem să vorbim despre asta. Eu sunt în registru, știu că am avut la un moment dat o campanie pe tema asta împreună și Am intrat atunci in registru, am primit un kit cu un betisor cu vată din care mi-am luat din coasta bucală, un tampon bucal, l-am trimis înapoi și deci eu înseamnă că acum sunt în acel registru. Asta înseamnă că eu fiind în registru, dacă oriunde pe acest pământ apare un copil sau un om mătur, oricine, Care are un cancer de sânge și are nevoie de donator. Nu există compatibilitate în familie. Și eu sunt compatibil cu el, eu sunt sunat și sunt rogat să donez sânge pentru a-i salva viața acelui om pe care nu o să-l cunosc.

Niciodată. Bineînțeles. Veți fi sunat, din nou întrebat dacă doriți. Din nou mers la consult clinic, din nou făcute testele de infecție, adică este un check-up complet al donatorului, fiindcă în primul rând trebuie să fie donatorul sănătos ca să poată dona celulele și atunci trebuie să ne asigurăm că n-are o infecție, că n-are o boală cronică, că nu-i face rău donarea și abia după aceea Vom dona aceste celule într-un centru de afereză și trimite oriunde este pacientul. Nu vom ști, pacientul nu știe cine e pacientul care va primi celulele, va ști că pleacă în Germania sau în Cipru sau oriunde. Unde este pacientul, dar nu va ști exact cui va da aceste.

Celule. Dar v-aș ști dacă câți ani are.

Cine? Da, v-aș ști sexul, v-aș ști vârsta, v-aș ști țara în care vor pleca celulele și cam.

Atât. De ce ai avea nevoie de aceste celule STEM? Care sunt situațiile în care ai nevoie de celule.

STEM? Nu putem face acest transplant de celule. Suntem fără sursă. Și transplantul este uneori singura șansă de supraviețuire pentru pacienții cu aceste boli hematologice.

Grave. Despre ce boli vorbim.

Aici? Vorbim în principal de boli hematologice maligne, adică de cancere ale sângelui. Și prototip, aș spune că leucemia acută. Și atunci dacă un tânăr sau un adult sau un copil are diagnostic de leucemia acută, are indicație de transplant. Marea majoritate a pacienților, adulți, au indicație de transplant. Și în momentul în care ai diagnosticat, și începi de mersurile să găsești un donator. Fiindcă acest transplant trebuie efectuat în timp util, adică trebuie efectuat când boala e în remisiune, Când găsești donatorul și când starea clinică a pacientului este cea mai bună ca să treacă prin această procedură, adică trebuie să găsești momentul cel mai bun când să faci acest transplant. Și atunci de la diagnostic, când am diagnosticat-o leucemia acută, începem căutările.

Donatorului. Și faceți asta în funden.

Nu? Facem asta în funden, fundenul asigură cam 80-85% din transplanturile alogeneice din țara.

Românească. Și ca număr absolut câte sunt aproximativ, ca.

Medie? Noi facem în funden în jur de 80 de alotransplanturi, deci de la donator și încă 100 și ceva de transplanturi de la pacient.

Autotransplanturi. Ok, deci aproape spre 200 și apelați la acest registru când aveți transplant de la.

Donator? Da, majoritatea transplanturilor cu donator sunt cu celule venite din registru, adică peste 50% dintre transplanturi sunt cu celule venite De undeva din.

Lume. Din lume. Mai mult din România sau din.

Lume? Nu, mai mult din Germania. Marea.

Majoritate. Da, ok. Și cum te simți când ai un pacient, singura lui șansă este să primească celule STEM de la un donator pe care nu-l cunoaște. Acel donator donează fără niciun interes, nu primește nimic în schimb. Cum te simți tu, uman să zic, când afli că s-a găsit donator și a acceptat să.

Doneze? Este o legătură emoțională, bineînțeles, între donator și primitor și de foarte multe ori se schimbă.

Scrisori. Deci poți să schimbi.

Scrisori. Poți să schimbi scrisori. Pacientul scrie un mesaj către donator și noi trimitem registrului. Și registrul mai departe, ca și celulele, urmează aceeași cale, trimite registrului de unde vine și ajunge la donator și.

Invers. Cred că contează foarte mult, nu, legătura asta emoțională, pentru că una este să primești un mesaj că e nevoie, alta e să primești o.

Scrisoare. O mulțumire, sunt bine. Cred că este extraordinar pentru cineva care a donat, să știe că a salvat viața unui om să primește o scrisoare în care să-ți spună mulțumesc că ai donat aceste cerurile, sunt.

Bine. E incredibil, nu? Că poți să ai această legătură emoțională, că e foarte puternică. Mie îmi vine să plâng acum doar auzind, neștind de un caz concret, dar e incredibil cum poți să ai o legătură emoțională cu cineva pe care nu-l cunoști și nu-l vezi și nu știi cine e. Da, incredibil. Totuși, până să ajungi acolo, din păcate faci acest cancer de sânge. Ai zis că leucemia acutea este cel mai.

Frecvent? Cea mai frecventă indicație pentru transplant cu donator. Leucemia acută. Leucemiile acute sunt de mai multe feluri, dar ca diagnostic leucemia acută este principala boală care are nevoie de transplant de la.

Donator. Care sunt, să zic, semnele pe care le poți identifica când ai de-a face cu un cancer de.

Sânge? Cancerele de sânge sunt și ele acute, cum e leucemia acută, sau cronice, adică sunt foarte diferite ca evoluție. Dacă ai o leucemia acută, te duce imediat în camera de gardă, fiindcă ai febră, fiindcă sângerezi, fiindcă ai o stare generală rea. Și diagnosticul se pune foarte repede. Dacă ai o boală hematologică, un cancer hematologic cronic, ca o leucemie linfatică cronică sau o leucemie mieloidă cronică care evoluează în timp, poți să n-ai simptome deloc. Sau chiar un linfom, poți să n-ai simptome deloc, o perioadă foarte lungă. Și să ajungi la medic într-un stadiu avansat de.

Boală. Și dacă te duci la medic și faci analize de sânge de rutină, poți să vezi acolo ceva din.

Timp? Da, poți să vezi din timp. O hemogramă te poate îndruma foarte ușor în bolile acestea. Adică chiar dacă îți diagnostichează, de exemplu, există anumite boli hematologice, cancere hematologice care sunt diagnosticate pe hemogramă, și nici n-au nevoie de tratament. Tu știi că ai această boală, o monitorizezi, o controlezi, dar nu ai nevoie de tratament, fiindcă ea evoluează așa de încet, așa de lent, încât pur și simplu ai un cancer de sânge cronic și doar îl monitorizezi. Există și așa ceva. Doar că marea majoritate sunt bole agresive care au nevoie de tratament și tratament agresiv și Bine condus. Dar asta încercăm să subliniez. Cancerele de sânge sunt de foarte multe feluri și important este dacă vorbim de un cancer acut sau un cancer hematologic.

Cronic. Poți să ne explici așa foarte simplu ca să putem înțelege asta. Ce este o leucemie, ce este un linfom, care e diferența între ele? Pentru că cred că astea sunt cele mai dese despre care.

Auzim. Așa cum spuneam, aceste celule ale sângelui se formează în măduvă osuasă hematogenă. Deci avem acest țesut numit măduvă osuasă hematogenă în oasele noastre late, în principal, în stern, în.

Bazin. E măduva de os, adică din interior.

Osului. Măduva din interior osului. Sunt aceste celule STEM hematopoetice, aceste celule STEM din care se formează elementele sângelui. Toate, dintr-o celule STEM putem forma toate aceste celule. Dar până la celulele mature, până la eritrocite, trombocite și leucocite, din celula STEM avem o multitudine de stadii de diferențiere. Nu pleacă direct din celula STEM și se transformă în eritrocit. Avem o mulțime de stadii de diferențiere. Acest lanț de diferențiere se modifică malic, dă altă bolă.

Hematologică. E ca și cum acum mă uitam la acest pahar și îmi imaginam că e făcut de cineva care lucrează în lut sau cu sticlă și are întâi un bol rotund de lut și începe studiile. Întâi îl face oval, după ce îi face o gaură, după ce îi.

Lipește. Așa sunt și.

Celulele. Celula stem este celula.

Mamă. Din ea se formează toate celulele. Și atunci ea are capacitatea să refacă tot.

Timpul. Atunci de la acest gemotoc de sticla pana la acest pahar, sunt aceste stadii in care el ajunge sa fie acest.

Pahar. Si in fiecare stadiu, daca este o modificare, daca gresesti ceva, Dacă în celula respectivă se întâmplă o modificare moleculară și nu mai este corectă, paharul ăsta.

Ajunge să curgă din el, să.

Zicem. Se transformă într-o celulă maling, adică ceva care nu e.

Corect. Și cancerul hematologic te omoară prin faptul că celula aceea care are o funcție esențială vieții nu mai deplinește funcția respectivă. Adică începi să ai o colonie de celule canceroase care, în funcție de ce celulă e, îți lipsește. Fie imunitatea sau ce se.

Întâmplă. Într-o leucemie acută, aceste celule maligne se numesc blaști și ei cresc foarte repede. Este o boală în care acești Aceste celule se multiplică de la oră la oră. Așa cum spuneam, o leucemia acută nu poți să o ai acum și să o diagnostichezi peste trei luni. Și atunci toate aceste celule blastice infiltrează măduvă. Și atunci în măduvă a ta ai doar celule de-astea bolnave. Și celulele sănătoase nu mai au loc. Și dacă nu mai ai eritrocite, și dacă nu mai ai leucocite, nu te aperi, și dacă nu mai ai trombocite, sângerezi în cap sau în inimă sau undeva, incompatibil cu viața. Și dacă nu mai ai eritrocite, ai o anemie care ajunge să fie incompatibilă cu viața, că nu mai ai oxigen. Deci sufocă cumva celulele normale. Asta este o modalitate prin care leucemia pur și simplu te cotropește. Bineînțeles că există posibilitatea să faci o infecție în timpul tratamentului sau înainte de diagnostic sau o sângerare majoră. Adică, într-adevăr, funcțiile celulelor normale nu mai există și atunci ești expus acestor complicații.

Majori. Asta se întâmplă în.

Leucemie. în leucemie. Dacă vorbim de un linfom, vorbim de alte celule maligne. Aceste celule maligne în principal se cantonează la nivelul ganglionilor, dar în momentul în care și ele încep să crească foarte mult, infiltrează toate țesuturile și organele. Și aceste celule de linfom Pot până la urmă și ele să te cotropească datorită masei tumorale care infiltrează toate celulele și toate organele și.

Sistemele. Totuși aici poți să ai un semn precoce și anume ganglioni care se.

Infiltrează. Bineînțeles, bineînțeles. Și pot fi tratat și o mare parte din aceste linfome se vindec. Și o mare parte din leukemii leacute se vindecă. Adică suntem în 2025, avem metode de tratament și un diagnostic de boală hematologică nu mai este similar cu.

Moartea. Care e proporția de cazuri care încă nu au rezolvare și este pentru că nu avem soluții sau pentru că vin prea.

Târziu? Și, și. Și există anumite boli în care Avem mai multe medicamente inovative și cercetarea ne-a adus mai multe metode de tratament și boli în care nu avem posibilitatea să avem medicamente personalizate sau medicamente țintite sau medicamente inovative și atunci continuăm cu citostaticele, cu terapia standard, cu radioterapia. Adică depinde foarte mult de la boală la boală. Nu pot să vă spun un procent fix în care aceștia au rămas încă fără tratament, fiindcă pe tipuri de leucemia, așa cum spuneam, unele se vindecă și unele nu. Depinde de tipul de celule, de modificările moleculare din celule, fiindcă noi acum Știm ce prognostic are fiecare pacient în funcție de aceste modificări moleculare. Se schimbă cu totul prognosticul dacă are niște modificări la nivel molecular, dacă are niște modificări citogenetice în cromozom, fiindcă știm că unele dintre ele sunt asociate cu o boală foarte agresivă. Și acolo șansa de vindecare e mai mică decât dacă avem o biologie moleculară curată. Adică putem de la diagnostic să știm ce prognostic are pacientul respectiv datorită acestor modificări foarte fidele din.

Celulă. Ce înseamnă transplant medular? Ce presupune? Să zicem că vine un pacient cu un cancer de sânge. Când se face transplant medular și ce rol au aceste celule STEM? Când intervin.

Ele? Transplantul medular sau de celule stem hematopoitice este această metodă prin care înlocuim hematopoize, adică acest sesut din măduvă, o soasă hematogene, cu niște celule stem.

Curate. Deci sunt sinonime. Transplantul medular este de.

Fapt... E același lucru. Transplant de celule stem hematopoitice este o nomenclatură mai nouă, fiindcă la început transplantul se făcea doar cu măduvă. Adică se recolta măduvă în bloc operator din crestele iliace, cu donatorul sub anestezie generală, se recolta cam un litru de măduvă prin multiple punctii în crestele iliace și de aceea era transplant medular. Da, avem multă măduvă, iar pentru un transplant avem nevoie de în jur de un.

Litru. Și înainte se recolta efectiv de la donator această.

Măduvă. Exact. Și acum există cazuri în care recoltăm măduvă, fiindcă unele boli au rezultate mai bune cu transplantul cu celule din măduvă. Dar asta este sub 5%. Marea majoritate a donatorilor donează celule STEM periferice și atunci transplantul medular s-a transformat în transplant de celule.

STEM. Și vorbim de terapii și de tratament și ai spus că suntem în 2025 și avem terapii noi. Spune-mi, te rog, despre această terapie CAR-T, pentru că, cum am zis la început, tu ești medicul care a adus această terapie în România. Și ce presupune? De ce este inovatoare și ce oameni.

Ajută? Ani de zile am vorbit de imunoterapie ca de o nouă metodă de a Ce înseamnă imunoterapie? Adică a folosit celulele imune în lupta împotriva.

Cancerului. Pentru că asta e problema în cancer. Corpul nu îl recunoaște ca fiind un.

Invadător. Celula tumorală scapă de această supraveghere imună.

Normală. E ca o gașcă de bandiți care se dezvoltă în oraș și poliția nu-i vede. Poliției se pare că totul e ok, dar ei devastează.

Orașul. Exact. Și în ultima decadă tot timpul în cancer s-a discutat despre imunoterapie, despre medicamente care influențează sistemul imun, medicamente care fac limfocitele sau celulele imune mai active, tot felul de medicamente. În ultimii ani am ajuns în epoca în care nu mai vorbim de medicamente, vorbim de celule. Modificăm celulele și le facem active împotriva cancerului, adică propriile celule ale pacientului Le recoltăm, celulele imune, le modificăm în laborator, deci ex vivo, în afara organismului și le modificăm astfel încât să le pună pe suprafață un receptor care în momentul în care se reinfuzează se lipește de celulatul moral și o.

Distruge. Cât de tare! Adică e ca și cum ai lua acei polițiști într-o bază de antrenament și le dai niște scenere cu care să recunoască bandiția aia și.

Să-I... Exact, un infraroșu care vede exact.

Celulat. Și în ce patologie se folosește și care e rata de.

Succes? Noi avem înregistrat în România un singur produs. Există șase astfel de produse înregistrate internațional. Și indicația produsului pe care noi îl avem înregistrat este leucemia acută linfoblastică la copil și adultul tânăr până în 25 de ani și linfomul cu celulă mare B, linfomul non-hotkin cu celulă mare B. Ambele boli recăzute refractare, adică nu se face această terapie de primă linie. Această terapie se adresează pacienților care au recăzut după transplant, care au făcut trei linii de.

Tratament. De ce nu se face din primă? E un pericol de care ne.

Ferim? Fiindcă există studii, și noi vorbim aici de medicina bazată pe dovezi, care arată că terapia standard vindecă un procent mare din pacienți. Și atunci vorbim de aceste terapii inovative, care bineînțeles că sunt extrem de costisitoare, pentru pacienții care nu răspund la terapia.

Standard. Ok. Dar e bănesc de contată de stat terapia.

Asta? Medicamentul este decontat de stat, este introdus în Programul Național de Oncologie al Casei de Asigurări și orice pacient cu astfel de indicații din România poate fi trimis către această terapie. Începând cu anul trecut s-a deschis și acreditat și Centrul Oncologic Iași, Institutul Oncologic Iași, deci în fundem de trei ani și de câteva luni și în Institutul Oncologic Iași se poate efectua această această terapie strict personalizată, fiindcă chiar dacă este un medicament, este un medicament pe care scrie numele pacientului. Sunt celulele lui, nu le poți administra altcuiva. Sunt celulele lui modificate care se întorc Cam o lună stau în laborator și după o lună se întorc cu numele.

Lui. Asta e în adevăratul sens al cuvântului medicină personalizată. La cel mai înalt nivel este medicină personalizată. Poți să-mi zici aproximativ cât costă o astfel de terapie, cât costă statul sau în general cât costă ea în.

Lume? Costă în jur de.

400.000 de euro. 400.000.

De euro. O infuzie. Dar este o singură infuzie. Mi.

Se pare incredibil și știi cum? Ca peste tot, și în România, există și bune și rele. Dar îmi place să văd și să pun accentul și pe lucrurile astea bune pentru că, ok, sistemul medical din România este cum este, știm cum este. Sunt multe neajunsuri, sunt multe spitale care ne lipsesc, ne lipsesc spitalele noi, condițiile nu sunt și diferă de la oraș la, să zic, la Mă rog, de la capitală la provincie sau de la orașele mari la orașele mici. Dar totuși trăim într-o țară în care dacă ai această patologie și singura ta șansă este să faci acest tratament care costă 400.000 de euro, statul ți-l oferă și te salvează, ceea ce e. E o mare realizare și mă face să mă simt bine, știi, trăind în țara asta. Și pentru.

Noi este o mare realizare că am reușit să introducem acest tip de terapie pentru pacienții noștri, fiindcă pacienții care au nevoie de această terapie aveau 10% supraviețuire la 6 luni. Adică vorbim de pacienți fără altă variantă de tratament. Și atunci să oferi o șansă unui pacient pe care acum știai clar că acum câțiva ani nu o puteai oferi este un.

Lucru extraordinar. Și pacienții se vindecă sau există un risc de remisie? Există o.

Șansă de 30-40% să se vindecă. Sigur că nu este 100%, niciun medicament nu este 100%, dar vorbim într-adevăr de categoria de pacienți la care s-a încercat aproape toată gama de terapie până acum și sunt convinsă că viitorul aici se va juca în ceea ce privește aceste malignități hematologice, fiindcă până la urmă cercetarea va descoperi aceste tipuri de terapii din ce în ce mai eficiente. Avantajul cancerilor hematologice este că noi putem caracteriza foarte bine celula, fiindcă o luăm din sânge, o luăm din ganglion și o caracterizăm pe suprafață foarte bine, în interior foarte bine, spre deosebire de cancerele solide, unde mai greu caracterizezi celula tumorala. În sânge o recoltezi ușor, o caracterizezi ușor și atunci poți să Mergi cu cercetarea exact împotriva acestor marcări de pe suprafața celulei hematologice și de aceea au apărut aceste terapii în bolile hematologice și sunt sigură că la cum am văzut că evoluează acest lucru, aceste tipuri de caruri care se pun pe suprafață Acum sunt studii cu caruri alogeneice venite de la altcineva. Adica nu de la tine. O sa facem un medicament cu niste caruri universale pentru toata lumea. Sau aceste caruri nu vor avea un singur receptor. Vor avea doua sau trei picioruse care se vor.

Lega de celor dumai. Ce inseamna.

Car? Este un receptor pe suprafata. Este un receptor, este chimerica antigen receptor de pe suprafata linfocitului T. Și atunci acest receptor de pe suprafața linfocitului, deci celula mea imună, nu o să mă aibă un singur receptor. O să aibă… ai multe piciorușe care se lege.

De tumor. Cât de.

Tare! Adică aici este o întreagă cercetare și a explodat. Și auzim.

Că e palpabilă, adică deja este folosită și de fapt tot ce trebuie să facă cercetarea mai departe este să modifice aceste celule în funcție de ce... Și din.

Ce în ce mai mult vom găsi.

Target-Uri și eficiență. Până la momentul la care o să poți să cumperi tratament împotriva cancerului tău specific, la fel cum cumperi tratament pentru durere de cap la farmacie. Vom vedea. E posibil, adica asta e o mare speranta, pentru ca in general si in ce in ce mai multi oameni vorbesc despre asta, ca probabil in 30-40 de ani, multi spun ca chiar mai devreme cancerul o sa fie ceva vindecabil usor, la fel ca o raceala, adica o sa probabil sper sa traim vremurile in care O să-ți iei liber de la serviciu la fel cum îți iei liber pentru o răceală, dar o să zici ei, am o pleocemie, o să lipsesc 15 zile că trebuie să iau niște pastile cu un uncar specific de la.

Farmacie. Da, sună foarte bine, dar eu chiar cred că viitorul, și nu numai în bolile hematologice, va aparține acestor tip de terapie cu celule, fiindcă în ultimii, nu știu, un an sau doi, s-au publicat rezultate absolut extraordinare în bolile autoimune. Cu limfocite CAR, 100%, remisiune în lupus, nefrită lupică, pacienți cu dizabilități majore și au intrat în remisiune completă, 100%. Deci distrugi limfocitele, distrugi sistemul imun al pacientului, fiindcă e o boală imună și îl resetezi. Îl distrugi cu totul, distrugi tot ce îl atacă și organismul își revine. Sunt studii în diabet, sunt studii în bolile infecțioase. Dacă lucrurile astea vor evolua și se vor dovedi eficiente, până la urmă vom folosi celule, nu numai în bolile hematologice, maligne. Vom folosi aceste celule în o multitudine de alte boli. Da, asta.

E foarte tare. Efectiv, am un zâmbet și afară și în interior când aud asta. Vreau să te mai întreb ceva. N-ai mai vorbit despre celule STEM recoltate la naștere? Și oamenii îmi știu părerea și eu îți știu părerea. Eu n-am recoltat celule stem la naștere la niciuna din fetele mele pentru că nu le vedeam utilitate. Am povestit despre asta și în online și foarte mulți oameni încă mă întâlnesc cu mulți oameni care îmi zic apropo te știu de atunci când chiar știi, voiam să văd dacă trebuie să le recoltez sau nu și nu le-am recoltat și vreau să-ți mulțumesc că mi-ai salvat 2000 de euro. Crezi însă că, și am înțeles în discuția cu tine de ce, pentru că pe scurt dacă tu donezi propriile tale celule și le ții pentru tine, dacă faci o patologie din asta hematologică despre care am vorbit, defectul este și în celulele alea. Deci ai nevoie de un donator care să fie complet sănătos, care să-ți doneze un alt.

Tip de celulă care nu e defectă. Exact, fiindcă vorbim de fapt de un transplant autolog dacă sunt celulele tale și atunci într-o leucimie acută nu te ajută transplant autolog. Ai nevoie de această reacție imunologică a celulelor altor celule. Totuși există.

Excepții de la regulă? Adică tu în practica ta sau poate colegii tăi ați folosit vreodată la ceva celule stem.

Donate la naștere? Există studii, în principal la pediatrie, nu la adulți, fiindcă celulele recoltate la naștere nu sunt suficiente pentru un adult și atunci există mai multe studii în lumea largă, care încearcă să trateze diferite boli cu aceste celule. Stem imediat după naștere dacă copilul are o problemă. Dar nu e nimic standardizat și nu e nimic dovedit și încă nu Avem nici o bază științifică clară care să ne spună ok, putem folosi în această patologie. Clar nu în patologia hematologică. Vorbesc de, sunt studii în patologia neurologică, în diverse boli grave, urâte, la care se încearcă tot felul de inclusiv terapie cu aceste.

Celule STEM. Ok, pentru că totuși donarea de celule STEM la naștere, are un dar și îl aud des și este un dar rezonabil pentru că oamenii spun ok, am înțeles, astăzi nu prea le pot folosi la nimic, De regulă nimic ce e descris acolo în promovarea acestor celule este îndoată la naștere, dar cine știe, poate în viitor se va dezvolta ceva și cum vedem că medicina evoluează și se dezvoltă și apar aceste terapii celulare, te gândești cine știe, poate în 10 ani o să apară ceva și o să pot folosi acele celule la un bio hacking, la o întinerire. Doar că.

Eu nu știu dacă în 10 ani celulele acelea vor mai fi viabile. Nu știu dacă vor fi infectate sau nu. Adică există și aici o mulțime de semne de întrebare, fiindcă nu le testez în fiecare an. Să știu dacă, ok, rămân viabile. Înțeleg că.

E un fel de deposit loterie. Adică e un fel de, uite, poți să lași în contul ăsta bancarii 2.000 de euro și ai șansă unul la 1.000 să ai 10.000 în 10 ani sau îi pierzi. Cumva așa lași traduce. Da.

Niciodată nu știm ce o să se întâmple. Nu putem spune ce se va putea face cu aceste celuri. Corect.

Ce părere ai despre detoxifierea sângelui? Există tot felul de trenduri, tot felul de curățări, detoxuri, cure speciale pentru detox al sângelui. Ce-mi recomanzi? Vreau să-mi detoxific sângele. Ce-mi.

Recomanzi? Nu sunt persoana potrivită, nu sunt. Nu este nimic dovedit științific că ar putea să facă acest lucru. Sigur că există plasma fereză pentru pacienții din terapie intensivă, pentru pacienții care au diverse toxice în sânge și atunci trebuie să faci această procedură în terapie intensivă. Astea sunt lucruri standard. De obicei, organismul este atât de complet și de deștept încât el își face toate aceste mecanisme singuri. Să intervii, să-ți detoxifici, ghilimele aș spune, sângele, cred că este, așa cum spuneam un pic mai devreme, pseudoștiință. Nu-i nimic dovedit științific. Nu sunt deloc de părere că ar putea să ne ajute în vreun fel, vreun supliment sau vreun tip.

De regim. Sunt și tot felul de terapii. De exemplu, există o zonoterapie, se practică și în București, în tot felul de clinici. În care sângele tău este scos din corp, este exact ca la o dializă. Ai un cale de acces, o cale prin care se scoate sângele, trece printr-un aparat care ozonifica acel sânge și intră înapoi. Oamenii spun că se simt mai bine. Anecdotic. Nu știu cum. De ce mi-aș o zi ozonifica sângele trecându-l printr-un aparat și niște.

Tuburi de plastic? Atâta vreme cât nu am nicio dovadă științifică clară, competentă, în două grupuri comparabile, care spun, ok, ozonoterapia față de placebo a îmbunătățit cu 1% procentul de, nu știu, a ameliorat un simptom. Am simțit mai bine este absolut subiectiv și cred că trebuie să ne menținem în date științifice, în medicina bazată pe dovezi, fiindcă altfel mi se pare periculos. Pentru mine este o manevră.

Periculoasă. E o manevră, da, e o manevră. Și dacă la ei trece fără să o zeneviști nimic, sângele ala trece prin plastic. Sunt microplastice care rămân acolo și care pătrund în sângele tău. Dar ce părere ai atunci despre terapiile astea venoase în care te duci la tot felul de clinici? Sunt inclusiv pe aici prin centru și sunt prin nord multe clinici care fac perfuzii cu vitamine. Ai o zi obositoare? Vrei o piele mai strălucitoare? Mai fermă? Avem perfuzia cu colagen. Ai nevoie de mai multă forță? Avem perfuzie cu glutamat. Ai avut o săptămână grea? Vino și îți facem un cocktail de vitamine exact pentru tine. Sună apetisant, nu? Costă 500-600 de lei. Vii, ești întâmpinat cu o cafeluță, o asistentă drăguță te pune în salonul tău, îți caută vena, îți pune perfuzia și ai alea 40 de minute în care stai doar tu cu tine.

Și deja te simți mai.

Bine. Și te simți mai bine.

Cred că nu are legătură dacă e ser sau nu. Sau doar ser. Știi care.

E problema? Noi avem un material despre asta și după ce am făcut o cercetare, nu există studii pe siguranța tuturor vitamine băgate deodată în noi. Asta spun, adică nu avem.

Date comparabile. Nu știm ce eficiență are și nu știm ce toxicitate are. Adică sunt două elemente, nu numai eficiența. Ok, nu-ți face rău, nu-i eficient, nu ți-a făcut nicicum, dar ți-ar putea să-ți facă rău, fiindcă nici asta.

Nu știm. Culmea este că ele sunt atât de accesibile încât s-au făcut studii care arată că nu există nici o diferență între placebo și perfuzia celor vitamine. Ca si confirmarea daca vrei, dupa ce am facut materialul despre perfuzia cu vitamine, am fost sunat de proprietar unui astfel de clinic. Si m-a certat, mi-a zis, cum iti permiti? Eu am studii, eu am facut cursuri, fac cursuri, fac congres de perfuzie, acum cum iti permiti? Si i-a zis, sigur, domnule sau doamna doctor, ca sa nu identificam, va rog, trimitesi-mi acele studii. Si mi-a trimis doua studii a caror concluzii erau ca nu exista diferenta intre vitamine si placebo. Si zic, domnule sau doamna doctor, Mi-ați trimis studiile greșite, trimiți-le pe alea care ne dovedesc ceva și nu mi-a mai răspuns. Dar ele se vând în continuare. În continuare oamenii merg și.

Fac perfuzii. Da, probabil că este un motiv psihologic, aș spune. Căutăm un motiv de a ne simți mai bine și asta funcționează prin această perfuzie care Da, există psihoterapie.

Care e de două sau chiar de trei ori mai ieftină decât aceste perfunzii.

Da, și eu cred că trebuie să rămânem, așa cum spuneam, în limitele medicinii bazate pe dovezi. Acum, spre final, ce mesaj.

Ați vrea să le transmiteți oamenilor? La ce să fie atenți? Ce să facă când au anumite simptome? Când să se caute? Cât de des să se.

Caute? Cred că e important să mergem la medic și e important să mergem la medic o dată pe an chiar dacă avem simptome. Analizele ozuale poate să ne atragă un semnal de alarmă și să ne arate o minimă modificare care trebuie continuată a fi investigată. Dar dacă avem simptome, trebuie să ne ducem repede la medic, fiindcă s-ar putea să nu însemne nimic, dar s-ar putea să fie debutul unei boli care, dacă o diagnosticăm rapid, avem multe șanse să scăpăm de ea repede. La.

Ce simptome trebuie să.

Fim atenți? Inclusiv o oboseală poate să însemne o anemie. O febră care nu trece poate să însemne un deficit de imunitate. Mai multe vânătăi care nu trec și apar tot timpul. Poate să fie un semn care să mi atragă atenția că trebuie să mă duc să fac ceva, analize și să mă vadă un medic. Cred că lucrurile astea trebuie să ne ducă la medic și al doilea mesaj important, mi se pare, este că eu văd și trăiesc această medicină în care oamenii se vindec. chiar dacă au boli absolut îngrozitoare și boli care acum câțiva ani nu aveau nicio șansă de curabilitate. Și totuși, cu metodele actuale, există un procent semnificativ de pacienți care trec cu bine de aceste boli și cred că fiecare trebuie să lupte pentru.

Această șansă. Îți mulțumesc, Cădina, că ești vârful de lance în ceea ce înseamnă hematologia a României și că aduci aceste terapii, că ai grijă de acești pacienți și că-ți faci timp să vii la podcast-uri cum este al nostru și să livrezi medicină de bun simț, dovedită pe dovezi. Cred că am pus punctele pe ei în ceea ce înseamnă Ce înseamnă hematologia și bolile oncologice și tratamentele. Și cred că ar merita să mai facem sincer un podcast în care să vorbim despre poate alte afecțiuni benigne hematologice. Să vorbim despre anemie, despre trombofilie, despre coagulare, tromboze și altele asemenea.

Cu o altă ocazie. Mulțumesc foarte mult! A fost.

O plăcere! Mulțumesc mult, Alina! Ție îți mulțumesc că ai stat până acum. Dacă ai întrebări, lasă-le jos în comentarii. Dacă ai sugestii, lasă-le jos în comentarii. Mulțumesc din nou celor de la Unicreditbank care sprijină podcastul Boabe de Cunoaștere și mersi! Pe.