Mihail Pautovmedic, IC Fundeni · Doctor Mihail - Medic specialist în chirurgie generală, Educator de sănătate

Tu ești mereu autentic în relație cu ceilalți? Cât de mult le arăți din cine ești?

10 Sept 2026 · 1 min

Watch on YouTube

1:08

În acest dialog, Speaker A vorbește despre dorința studenților din generația Z de a fi autentici, dar subliniază că autenticitatea trebuie să fie prezentată în cea mai bună versiune a sinelui. Explică că autenticitatea nu înseamnă să se accepte toate manifestările emoționale în orice context; este nevoie de „calibrare” – adaptarea nivelului de energie și a exprimării emoționale în funcție de situație, cum ar fi o întâlnire cu colegii. O prietenă, Monica, îi oferă un exemplu de mentalitate de creștere: nu te poți schimba complet, dar poți să te îmbunătățești, ceea ce îi provoacă pe amândoi să reflecteze asupra acceptării emoțiilor și a maturității emoționale necesare pentru a lucra eficient cu alții. Dialogul subliniază importanța ascultării, a autocunoașterii și a ajustării comportamentului în funcție de context profesional și personal.

Chapters

studenții mei care sunt generația Z, vor să fie autentici. Și eu zic, bine, bine, dar aduți versiunea, cea mai bună versiune a autenticului tău.
Ce înseamnă asta?
Autenticul meu, cum ți-am zis și mai devreme, dacă sunt obosită, sunt un pic divă. Dacă îmi e foame, mă gândesc la asta. Dacă îmi sare țandăra... Din nou, personalitatea, știi? Sau aș putea să spun că cea mai bună versiune a Autenticului meu este, da, pot să fiu energetică, dar pot să știu și câtă energie e important să aduc, deci pot să o calibrez.
Adică nu te complaci în a spune așa sunt eu.
Uite, o prietenă a mea foarte bună, Monica, mi-a zis odată când i-am zis, nu mă pot schimba, și-a zis, nu te poți schimba, dar te poți îmbunătăți. Și m-a durut că avea dreptate. Așa e, da.
Corect! Șmecheră, Monica!
Foarte șmecheră, Monica! De exemplu, toate emoțiile sunt acceptate. Asta e foarte populară expresia asta, dar nu toate manifestările emoției sunt acceptate în momentul potrivit în contextul ăla. Știi? Eu pot să ies și să țip de frustrare, dar poate că nu într-o întâlnire cu colegii mei. Și atunci de asta vine din nou nevoia asta de calibrare, de maturitate emoțională, să știm să ascultăm. E greu să lucrezi cu oameni.