Stafilococul și alte bacterii din microbiomul pielii pot declanșa senzația de mâncărime pentru a-și asigura supraviețuire. Când scrapezi, bacteriile accesează straturile profunde ale pielii și se răspândesc mai ușor. Mecanismul ar fi neurochimie: bacteriile influențează receptorii nervoși pentru a provoca reflexul de scărpinare.
Asta poate fi un fel de mecanism de supraviețuită, nu? Adică stafilococul într-un fel își dorește ca tu să te scarpini, ca tu să-ți faci leziuni și el să aibă o poartă de acces și mai bună în corp, nu? Să nu rămână doar la suprafață.
Bineînțeles. E mecanismul lui de a rămâne pe piele. El își dorește să rămână pe piele, să se extindă cât se poate de mult, pentru că e un mediu propice pentru el dezvoltării.
Sebastian, e vreo... există și un mecanism, să zic, sau cum explici neurochimic, să zic, acest mecanism prin care o bacterie te influențează să te scarpii?
Păi în cazul stafilococului, pentru că despre el vorbim acum, ai o substanță, o enzimă pe care o secretă și care stimulează în mod direct neuronii, activând neuronii, da? Există niște receptori specifici de pe terminațiile nervoase pe care acesta îi activează. Informația merge, bineînțeles, prin neuron încătre măduvă, către creier și în felul ăsta se generează senzația de mâncărime sau pururitul