Four Romanian speakers navigate a casual outing, debating where to eat and who pays while repeatedly commenting on the town view and a church. Frustration builds over filming and payment responsibilities as they interrupt each other with colloquial banter.
Când o să mâncăm? Filmezi?
Păi întâi trebuie să facem rost de... De bani, mai
bine. Și mergem la restaurant la noi?
Nu neapărat, ce ne-a ieșit drum, sincer.
Nu, ăsta-i hotel, tata.
Nicola
Piccolo Nicola Piccolo
totu,
ia uite-o Super, da, din lemn.
Uite, măcaruci.
Astea îmi plac.
Auzi, Cristin? Păi hai să ne luăm, că le-ai mai adănăt.
Broște de-astea.
Da,
da. Și uite, ești picturii de-acolo. Ești dragoș?
Da. Nu știu chiar de păterea, nu știu de auzi, de tot, da? Da. Până la urmă, cum se folosește?
Ia uite cum se vede, Antoana! La biserică acolo! Da, exact! Auzi
la noi, de asta, gratis, da, da! Auzi la noi!
Ce?
De ziare, gratis, de telefon!
Asta-i poște,
atât. Nu, uite aici. Asta-i telefon. Da, telefonul ăsta.
E aceeași companie, tata. Mă,
nu-mi place. De ce? E și pe asta, la vizual. Nu înțeleg nimic.
Uite ce mișto se vede acolo.
Măcar n-au cuim.
Hai, tata, hai cu mine, repede. Ia uite cum se vede aici, tati, cum se vede... Uite cum se vede orasul. Vezi? Vezi cum se vede orasul?
Cred că n-ai mai auzit. Auzi,
ia-l, ține-l. Toată ziua își filmează tu.
Trebuie să-l plătim, nu? Păi de unde dracu-i talea, mă? Da, mă, dar unde intra la bani?
Nu știu, noi rămânem afară. Noi rămâneam afară, am și zis.
Mama!
Cred că
închide. Asta a fost.
Hai, mama, lasă, oprește-l și gata, că nu mai e o prostie.
