Mihai Lupu on Building Romania’s Creative Economy Beyond Bucharest

O notă curioasă pentru oamenii care vorbește în engleză. Acest episod este în română. Puteți vedea versiunea în videoclip cu subtitrări în engleză, special dacă vă interesează cum oamenii din fiecare parte din industria creativă pot ajuta să cresc. Când vorbim despre industriile creative din România, conversația ajunge aproape automat la București. Invitatul meu de azi propune o hartă mai largă, una în care Iașul nu e periferie, ci e un centru care construiește, atrage și păstrează talent. Mihai Lupu reprezintă FEPIC, Federația Patronatelor din Industriile Creative. FEPIC e singura federație patronală din România, înființată în afara Bucureștiului. La Pavilionul Creativității Românești de la CanLion, am vorbit cu Mihai despre Romanian Creative Week, despre cum duci creativitatea în stradă și despre ce trebuie să existe dincolo de PR și vizibilitate. Discutăm și despre AI, despre holograma lui Brâncuș, despre cum cum prezentăm creativitatea românească în lume și de ce rezultatele serioase nu apar întotdeauna repede. Salut, Mihai!

Salut! Salut, Andrei!

Suntem acum la pavilionul Romanian Creativity, pe care tu l-ai organizat. Felicitări pentru asta!

Eu și partenerii noștri. Da!

Cu ajutorul Andrei Ceu.

Mulțumesc!

Dacă ar fi să alegi un singur lucru care să se întâmple și, dacă s-a întâmplat, să zici, a meritat tot efortul, care ar fi acel lucru?

Cred că am să te surprind.

Așa.

S-a întâmplat deja. Ok, vieri, dar fix tu ai adus aici, cu același fundal, două nume foarte mari în industrie, care altfel nu știu dacă ar fi găsit de cui interes să vină într-un pavilion al României, dar uite că noi suntem suma... Ai tuturor eforturilor noastre și îți mulțumesc pentru asta. Nu știu dacă ai făcut-o pentru mulțumiți. Sunt convins că nu. Te știu deja de un an, nu? De un an, da. Știu că o faci cu toată convinderea și aș vrea să fie cât mai mulți ca tine. Cumva, cred că ai văzut, ne cam adunăm.

Exact.

Deci îți mulțumesc încă o dată.

Nu mă așteptam la un cumpriment, dar mersi, oricum. Să înțeleg că e important pentru tine anume faptul că pentru acești super oameni importanți din domeniu, România a apărut pe harta lor mentală.

Da, și fie că au interacționat, cum a fost nezis ca tu, fie că au trecut doar pe la datoriul nostru, au fost expuși, deja. Și eu cred că rolul nostru al acestui patronat și al acestui program e să picurăm, un pic, un pic, un pic, până la nivelul de inception, ideea că românii sunt acolo. Unde te întorci, îi găsești și nu-i găsești neapărat întinzând mâna sau dacă întind mâna, întind ca să te ajute, nu ca să ceară ceva. Și atunci e fix mesajul pe care vrem să-l transmitem. Și încă o dată ție și celorlalți colegi din delegație le mulțumesc.

Îmi mulțumesc și eu pentru că a fost posibil datorită vouă. Dacă tot suntem aici, așa, de departe de casă, dar totuși lucrăm pentru creativitatea românească, o altă întrebare a mea ar fi federația patronatelor FEPIC. A început din Iași, nu din București, cum părănesc majoritatea asociațiilor. Cât e de complicat să o faci din alt loc care se dezvoltă, într-adevăr, cu foarte mult dinamism, dar totuși nu e buricul târgului, să-i zicem așa cum e Bucureștiul?

Noi, evident, considerăm și nu luate rău ca pe o vanitate, ci ca pe o mândrie educată locală. Noi chiar considerăm că nu neapărat centrul, dar un centru important al creativității în România este la Iași. Organizăm la Iași Romanian Fashion Week. Organizăm multe evenimente, dar o facem pentru că avem o bază foarte serioasă în orașul Iași. Până la urmă, chiar dacă e la o aruncătură de băți 120, 200 de km, nu știu cât e între Iași și Chișinău, Chișinău fiind capitală, cu umilință pot să spun că avem mult de învățat și mai la stânga Prutului, sau mai la dreapta Bucureștiului decât Iașiul, avem de învățat, mă rog, tu ești un, deja ești român, statului și București. Sunt foarte impresionat de infrastructura creativă din Chișinău, foarte impresionat.

Adică n-am putea spune că e un dezavantaj pentru că ai acces la alt fel.

Revenind la întrebarea a Fepic, suntem singurul patronat, federație patronală care s-a înființat în altă parte decât în București, inclusiv patronate foarte specifice, cum ar fi al Dunării navigabile sau tot în București, Teosediu, din motiv de raportare la administrația centrală. Noi credem, chiar dacă logistic este un efort, delocaliza de centrul țării sau de centrul administrativ al țării, e o provocare constructivă, nu un dezavantaj.

Pentru că, în principiu, pe lângă tot ceea ce faceți pentru industria creativă din Iași, voi de fapt ajutați întreaga industria româneesc.

Evenimentul nu este Romanian Fashion Week sau... Romanian Daily Week de la anul ăsta a fost a șasea ediție. Poate părea puțin, dar pornit imediat pandemie și cu resurse aproape exclusiv private, să știi că e un drum mai lung decât pare.

Românian Creative Week e un eveniment care practic acapărează întregul oraș și aduce oameni din țara.

Da, mai sunt în țară evenimente care cuprind întregul oraș. Pot să spun evenimentul de la Sibiu, festivalul de teatru, pot să vorbesc de Antold la Cluj, putem vorbi evident multele evenimente din București. Eșenii nu sunt implicați doar în calitatea lor de consumatori. Noi democratizăm arta, creativitatea, ne ducem cu ea în stradă. Și să știi că obține rezultate bune. Ești modest. Chiar nu vreau să fiu modest, pentru că nu avem de ce să fim modești, dar am măsură în ceea ce spun.

Să revenim la ce se întâmplă aici la CanLion. Am văzut că sunt destul de multe paneluri, chiar dacă mai puține decât anul trecut, dedicate subiectului AI. Întrebarea mea ar fi, crezi că faptul că AI devine practic omniprezent într-o oarecare fel în industriile creative e un fenomen care ne avantajează sau ne dezavantajează ca oameni din industria creativă românească?

Noi anul ăsta am venit cu o instalație AI-based, cu o holograma lui Brâncuș, pe care eu o consider un produs artistic și creativ, în care AI-ul este, dar este un tool. Nu delegăm creativitatea unei mașini. Va veni probabil și acel moment în care mașinile vor fi foarte eficiente, inclusiv în a fi creative. Deși pare o contradicție în termeni, eu nu am Nu știu cum mă percepi tu, cum mă percepi creativii cu adevărat implicați în industrie, eu sunt un ajutor, un facilitator cumva, nu-mi e frică de bau-bau.

În momentul în care vorbești cu cineva din afară, inclusiv pe la tot felul de evenimente, cum e CanLine, Meeple London și altele, cum îți place să prezinți creativii și industria creativă din România? Știu că există clișeul de talente ieftine și așa mai departe, care nu e deloc reprezentativ, dar cum le descrii tu de regulă, sau cel puțin cum ai vrea să fie percepută România din perspectiva asta?

Tu și Victoria sunteți exemplu perfect de cetățeni globali, iar creativitatea este ceva ce aparține speciei noastre cumva, și nu doar speciei noastre, că găsim creativitate și natură și știi, de altfel că și anul trecut aici, La Londra, noi mergem foarte mândri că suntem români. E o asumare chestia asta. Universul, când a împrăștiat creativitatea pe pământ, chiar cred că la noi a scăpat un pic pumnul. A fost mai darnic. Când a fost mai darnic, nu a fost neapărat istoria foarte darnică cu noi, dar datele le avem. Adică n-avem de ce. Și dacă te uiți în istoricul de câștigătoria e CanLions, ai să vezi foarte multe nume de români. Da, poate că e agenția XY globală care a avut puterea să imprimenteze idei foarte creative românești, dar până la urmă creativul a fost un român. Nu suntem buricul pământului, să ne înțelegem, dar nici nu trebuie să ne fie rușine cu vreun moment.

Stai, cum era trupa aia care începea piesa cu Am cu Cebă?

Da, partizan, nu mă rog, timpuri noi și ulterior partizan. Dumnezeu să-l iese de Artano. Artano chiar avea cu ce. Și fata mea este model.

Da, tot de acolo e, exact. Crezi că mai e un drum lung până ca oamenii de finanță și aici zic și oamenii de finanță din mediul privat și cei din stat să înțeleagă pe de plin că creativitatea nu e un moft sau o chestie trecătoare ci e de fapt o sursă de valoare adăugată? Mai avem drum lung până acolo?

Am să-ți povestesc un picuț din istoria Federații noastre și la scara vieții mele, efortul deja depășește 15 ani. Eu sunt foarte mulțumit de unde am ajuns, având în vedere de unde am plecat și cu cât. statul și oriunde, să știi că nu e doar statul român. Inerția e ceva ce în natura umană până la urmă. De ce ar fi guvernanții noștri diferiți? E drept că poate prea de să-i schimbăm, poate prea, dacă te uiți în istoria recentă, ministrii la cultură, de exemplu, avem În primele trei luni abia înțelegi unde ai ajuns, îți faci un plan și deodată vine altul mai bun. Dacă aș fi un decident politic și nu doar un partener al politicului, aș stabili ca strategie pentru următorii 20 de ani, nici măcar nu trebuie să-ți mai faci strategii. 50 de ani. 20 de ani deja se-mi schimbă toate datele problemei. Dar să-ți faci o strategie pe 20 de ani și să spui, doamne, România, Corea, Corea de Sud e un astfel de model. Ei planifică nu centenare, nu... Termină o direcție și oamenii care trebuie să îndeplinească, să ducă la îndeplinirea acea direcție, să te ducă din punctul A în punctul B, primesc un mandat. Mandatul respectiv e dincolo de politic, e strategic, administrativ și au niște KPIs și le îndeplinesc, merg mai departe. Noi mai avem, mai avem. Dar, încă o dată, nu e doar România în situația asta.

Dar oricum am impresia că se schimbă totuși lucrurile, având în vedere că și voi la Romanian Creative Week aveți susținerea mediului privat, aici avem susținerea guvernului, că cumva se mișcă lucrurile.

La Romanian Creative Week avem și susținerea statului, într-o măsură foarte mică, dar suficientă. Din perspectiva Ministerului Culturii, suntem un eveniment strategic. Asta, și fără să vină cu un buget alocat, arată că există o compatibilitate între cum vedem noi România peste 5 ani sau 10 ani și cum o vede și acest statut ne-a fost păstrat de trei miniștri, adică nu s-a schimbat odată cu schimbarea ministrului, ceea ce afleceam. Primăria și Consiliul Județean la Iași ne ajută. Nu cât ne-am dorit, dar ne ajută și înțeleg și ei cu ce ajutăm noi orașul. Trebuie să-ți spun totuși două cufinde despre Iași. Iași este un oraș destul de atipic în România. El e un oraș de 400.000 de locuitori, din care 65.000 de locuitori sunt studenți. Wow! Asta spune bun, mai puțin pauza studențească vacanța care înseamnă un oraș aproape pustiu. Retain factor-ul la Iași este foarte mare. Iași oferă inclusiv prin evenimentul nostru, dar nu doar prin, oferă și calitatea vieții, îți dă starea aia de că ești într-o metropolă, nu ești undeva în provincie, uitat. Business-urile sunt înfloritoare, atâta cât permite situația globală, dar sunt înfloritoare și au capacitatea de a oferta studenții să rămână după ce termină studiile. Nu mai suntem în situația aceea de brain drain, care Iașu pierdea la fiecare generație. Păstrăm mai bine de 80%, Iașu crește de altfel demografic. Iași a rămas la 400 de mii, dar toate împrejurimile s-au multiplicat. Judeștiul practic a crescut vreo 200 de mii, toți în jurul

Iașiului. Deci avem potențial să avem un Romanian Creative Week mai mare în curând.

Suntem mândrei că nu suntem mari doar în România, suntem mari în Uniunea Europeană, nu neapărat în volume sau doar în creativitate expusă, ci numărul de industrie creative depinde de emitentul, francezii consideră industriile culturale și creative. Germanii, vitanicii vorbesc despre industrie creative și cultură. Noi suntem cel mai mare ca număr de industrie

creative implicate. Câte industrie creative cuprindeți în... În

analiza noastră, mergem pe varianta germană, sunt 12 plus 1, ca că sunt others, pentru că întotdeauna creativitatea generează noi domenii. Iar noi reprezentăm film, muzică, publicitate, IT, fashion, arhitectură, editor de carte, producători de spectacole, că avem structuri patronale în 9 domenii din cele 12. Dar la Iași și într-o ediție un pic mai mică la București în toamnă, ducem evenimente din toate cele 12 domenii. Deci până anul trecut eram în 19 domenii, acum suntem în

toate. E perfect. În toamnă, când se întâmplă? 2-9 octombrie. Practic când revin și studenții, deci oamenii

responsabili.

Da, noi practic la IAŞ încheiem când începe sesiunea, studența, iar în București când începe anul universitar. Anul trecut a fost prima ediție la București, o să continuăm, evident. Suntem foarte bucuroși că am fost bine primiți de București. Am avut cifre bune, ca să ajungem la KPIS. Vreau

să te mai întreb încă o chestie despre acest tip de evenimente și zic și de cei ce organizați voi în țară și ce organizați în afară a țării. Nu e neapărat să dai un nume, dar aș vrea să-mi spui dacă e vreo companie, vreo echipă sau vreun creativ care a obținut un rezultat care pe tine te-a surprins, care a fost dincolo de ce ți-ai fi putut imagina, din contul eforturilor pe care le-ați depus, fie în țară, fie în

afară, E greu de spus. Eu, și asta e în ADN-ul președintei noastre a Federației Irinei și implicită întregii echipe, care lucrăm, că am vorbit de României Creative Week, dar și pentru Federație, noi setăm The Bar stacheta foarte sus. Nu avem ambiția să o atingem de fiecare dată, dar efortul, munca ca să ajungi acolo sus, chiar să atingi doar cu vârful degetelor, ajunge să te facă să te autodepășești. Așa că nu am cum să spun că e ceva ce m-a surprins din rezultatele companiilor care au venit cu noi. Poate dacă e să spun, au apărut niște rezultate chiar mai repede decât credeam că se vor întâmpla. nu mai mari, doar un pic mai repede. Și atunci am să pot vorbi, uite că suntem aici, e o companie, nu știu dacă... Da, e ok, că până la urmă suntem între colegi. Godmother, care în 2024 a venit cu noi aici, ca și alte companii de aici, au venit în mai mulți oameni, efortul nu a fost doar cel susținut de stat, a fost un efort al companiei ceva mai mare, Ei au analizat doi ani la rând, dar din 2023 proiectele depuse, iar anul trecut au venit cu un proiect, campanie care s-a întâmplat, și atenție, nu vorbim de ghost campaigns. În păcate se întâmplă peste tot, că și la EF-uri se întâmplă, Deci o campanie reală care s-a întâmplat, au venit, au înscris-o și nu au câștigat, dar au fost shortlisted într-o companie extrem de onorabilă și a fost singura companie care nu aparține unei rețele globale. Bunii ei sunt membrii în 27 names, dar 27 names e 27 de state europene din fiecare țară, câte o agenție independentă s-au asociat doar cu să se ajute transfrontalier cumva. Au got shortlisted cu o campanie încă o dată. Au pierdut din păcate în fața unei campanii Ghost, care s-a întâmplat doar pe o televiziune cu circuit inchis, dar super tare. Au stat, au analizat doi ani de zile și aproape au lovit-o din prima. Când vor spune cei ce văd că e un schimb de amabilități între noi și nu vreau să se înțeleagă asta, ce faceți voi? Cum ați venit anul trecut la Cannes? Cum v-ați reinventat pentru MIP London cu format diferit, cu adresabilități și cum ați cizelat oferta? cu care ați venit acum la Khan, mi se pare iarăși e ceea ce și caut în companiile pe care le susținem. Nu e neapărat că facem noi o selecție a companiilor într-un mod, nu știu, programul e deschis, by the way, oricui își dorește să participe. Da, cine vrea să rămână însă, trebuie să evolueze, an de an să arate un trend ascendent. Pentru că, până la urmă, pentru asta este acest program, să ne dezvoltăm. Deci, felicitări! Felicitări vouă! Noi avem un naș, nu? În relații noastre, Nicu Cobalencu ne-a cunoscut, îi mulțumesc așa, indirect. Direct, de fapt!

I-am zis-o și eu ieri,

direct. E foarte, foarte fain.

Ei vorbesc foarte mult despre importanța de a fi eficace în marketing mai mult decât de a fi eficient, adică de a aduce un rezultat real și tot ei spun că din cercetările pe care le au ei, pe bază de zeci de mii și sute de mii de cazuri examinate, companii studiate, că de fapt rezultatele vin întotdeauna incremental, că întotdeauna cele mai bune rezultate sunt de fapt derivate din niște KPI-uri virtuale oarecum. De exemplu, în cazul brandurilor, nu poți avea KPI-uri de tipu' azi lansezi o campanie și de mâine se înceapă a veni vânzările, vânzările o să vină mult timp după, pe măsură ce se adună o serie de indicatori. care semnălează o evoluție indirectă. În cazul creativității, crezi că e posibil ca, în tonomat, bagi moneda și cânte? Sau e doar

incremental? Și cine are genul ăsta de așteptări? Poți înșela mulți oameni odată, poți înșela un om de mai multe ori, dar nu o poți face pe toată lumea. Se întâmplă, evident, sunt idei virale, străfulgerări din astea de inspirație care tractează instant și dau rezultate, dar în industrie se știe bine că munca și perseverența în a face inception-ul pentru că la un moment dat surpriză clientul să aleagă fix brand-ul la care l-ai expus tu, cere timp. De fapt cere perseverență. Acum, ce văd eu în crescând copii și factorul acesta de instant gratification, schimbă foarte mult comportamentul clientului. Așa este. Dar chiar și așa, acest Instant Gratification, adică clientul vostru, furnizorul de servicii s-au păduse, ca să ajungă să fie la îndemână, tot trebuie să facă un efort de cursă lungă. Nu e că 6-7. Să bunem repede brandul 6-7 și călărim un val, trebuie să pui ceva calitate.

Adică noi dacă ne dorim să avem o industrie creativă prosperă, e mai important să ne zămim pe consecvență și pe atingerea unor scopuri intermediare mai mult decât...

Trebuie, dar fără discuție, să educăm consecvența, să o grachificăm de câte ori putem și în educație, și în business, și în modul în care ne creștem copiii. Pe de altă parte, să nu negăm posibilitatea Hai să-i zicem hazardului de a interveni. Sunt excepțiile care confirmă totuși o regulă. Și

până la urmă, hazardul se întâmplă doar dacă te expui la mai multe lucruri.

Dacă stai doar acasă. Universul e un haos foarte organizat. Dacă ar fi într-un

scenariu ideal România să ajungă pe industria creativă românească, să ajungă la cel mai de top nivel, cum ai vrea să fie percepuți creativii din România? Cum ai vrea ca, nu știu, un director de creație din New York sau directorul de unei corporații cu head office în Londra să perceapă creativitatea românească? Cum ai vrea să și-o

definească? și noi promovăm asta în multe din materialele noastre, The Untapped Creativity. Ce-mi doresc este ca să ajungem în punctul în care s-o selectăm și s-o direcționăm, s-o ajutăm astfel încât la un moment dat să vină Odată, individual, creativii români să fie respectați și remunerați corespunzător, adică nu, cât discutam mai înainte, de ciptist. Noi ne asumăm să lucrăm cu resurse mai puține sau cu beneficii imediate mai puține, dar o facem cu o miză de... să ne îngăstionăm. În

confirmarea ce spui tu și ieri Mark Ritzen zicea că ce-i place lui în piețe de tipul Europa de Est, inclusiv România, e faptul că noi suntem mai inventivi. El a formulat ceva de genul că creativii din lumea anglo-saxonă au devenit foarte leneși și de asta noi le călcăm pe urme cu

putere și da, Piața noastră, într-o măsură, îi și lipsește autoreglementarea, dar și beneficiază dintr-o lipsă de reglementare. Și atunci eu pot să translez ușor spre film, de exemplu, că aveți preocupări și voi într-omeniul ăsta. În momentul în care concurezi cu Hollywoodul sau cu alte țări care respectă to the letter normele de ocupare, săptămâna de lucru e de patru zile, cu... ziua de lucru e de șase ore maxim, că nu știu ce, ca la lana. We are taking shortcuts. Și atunci, evident că suntem mai eficienți și din perspectiva costului, dar în același timp asta ne permite să luăm mai multe proiecte, să expunem creativitatea, nu să ne asumăm, bun, toți să ne asumăm riscuri. Momentan asta ne ajută. La un moment dat o să fim și noi leneși, dar hai să

ajungem acolo. Atunci asta să fie urarea noastră, să fim într-atât de... o țară de creativ, într-atât de plini de succes, încât să avem posibilitatea să devenim leneși. Să ne mai luăm

în sabbatical, știi, ca să... Nu, că așa să devenim leneși pur și simplu nu e ok. Dar să mai luăm o pauză, eu nu simt nevoia asta. Dar tu și ești non-stop în... Da, și familia mi-ar simte nevoia asta. Da, mulțumesc

tare mult. Mersi și eu foarte mult în primul rând pentru tot ce faci și în al doilea rând pentru faptul că ai acceptat să vorbim despre creativitatea

română. Mulțumesc tare mult! La mai mult și la mai

mare!

Sunt Andrei Tarnovski și acesta e podcastul de marketing Boringly Effective. Fără formule magice, doar conversații despre cum transformăm potențialul creativ într-un ecosistem care chiar produce valoare. Boringly Effective Podcast