10 substante CANCERIGENE din viata de zi cu zi.

This content was created by Mihail Pautov. This content was uploaded by Mihail Pautov. This is a YouTube video titled "10 substante CANCERIGENE din viata de zi cu zi." (Romanian: "10 carcinogenic substances in everyday life"), created on 2024-08-25. Based on the title and content type, it appears to be an informational/list-style health video describing ten everyday substances that may be carcinogenic. No transcript or speaker information is provided in the excerpt, so participants and detailed context are not specified.
Chapters
Amule, te salut! Dr. Mihai la ei și facem acest material în care elucidăm cele mai obraznice substanțe cancerigene pe care, din păcate, le consumăm destul de mult în ziua de astăzi. Și vreau să ținem cont de un aspect foarte important. Oricare din substanțele enumerate le consum, Importantă este cantitatea pe care tu o consumi și trebuie să fii extrem de sincer cu tine când îți faci propria ta evaluare. Pentru că efectul acestor substanțe de a fi cancerigene este cumulativ. Deci dacă tu fumezi o țigară pe Lună, efectul ei cancerigen o să fie mai mic. Dacă tu fumezi un pachet în fiecare zi, efectul cancerigen se va acumula. Dacă tu pe lângă acea țigară adaugi alcool, efectul se cumulează. Cu cât consumi mai mult alcool, cu atât se va acumula mai mult efectul acelui alcool. Și asta este valabil pentru toate substanțele pe care o să le enumerăm. Cum am zis, am selectat cele mai obraznice substanțe care ne pot predispune la cancer. Unele dintre ele suntem siguri că ne predispun la cancer și o să le enumerăm. 8 din aceste substanțe le mâncăm. iar alte substanțe sunt cumva greu de ocolit, dar putem totuși să ocolim acele substanțe pe care le mâncăm. Lista o să o avem la final. De ce facem acest material? Pentru că foarte multe persoane ne-au cerut acest material în urma materialului în care am explicat care sunt semnele unui cancer. Dacă n-ai văzut acel material, este musai să te duci la el și să-l vezi și să ții cont pentru toată viața ta de aceste semne, să le observi la tine și să le observi la cei dragi Pentru că un semn pe care îl recunoști și care te duce la doctor poate să facă diferența între viață și moarte. După cum am povestit în acel material, 20 de milioane de persoane în fiecare an pe acest pământ sunt diagnosticate cu o formă de cancer. În fiecare an 20 de milioane de persoane. Și în fiecare an aproape 10 milioane de persoane mor din cauza cancerului. Și o să vedem după ce trecem prin lista de la final cu toate aceste cancerigene cât de simplu e de înțeles de ce se întâmplă acest lucru. De ce această rată a cancerului crește atât de mult și o să ne dăm seama cum putem din greșeală să acumulăm efectul cancerigen a tuturor acestor substanțe despre care o să vorbim. Înainte de a vorbi despre acele substanțe, haideți să vedem ce e un cancerigen. E ceva foarte simplu de înțeles. Este practic o substanță care poate să fie una gen fizic, biologic sau chimic, care îți poate induce riscul de a face cancer, care îți creează cancer, îți naște cancer în corp. Cancerigen, da? Deci îți generează un cancer în corp. Dar lucrurile nu erau atât de evidente chiar mai puțin de 300 de ani. Acum vreo 250 de ani în urmă, oamenii nu știau ce este cancer. Oamenii nu știau ce sunt substanțele cancerigene. Până când în anul 1775, deci acum 250 de ani, un doctor pe care îl cheamă Sir Percival Pott, un chirurg britanic, a început să observe un lucru. Doar la anumiți adulți dintr-o anumită pătură socială, Dar acei adulți, el fiind chirurg, acei adulți se adresau lui, începeau să dezvolte niște ulcerații pe corp. Întâi un ulcer, ca o arsură care ulcerează, care face puroie și care nu trece, care nu se vindecă cu nimic. După care acele bube progresau și acele persoane făceau adenopatii, ganglionii de pe corp se umflau la acele persoane și din păcate acele persoane mureau. Și ce a observat el este că majoritatea acestor pacienți care se prezentau la el, foarte mulți adulți, în copilărie erau curățători de coșuri de fum. Da, știu, sună ciudat în ziua de astăzi, dar în Anglia celor vremuri, în Anglia care se industrializa, casele erau încălzite cu acele șemine în care ardeau lemne și care practic scoteau fum pe un coș de fum, pe acoperiș. Iar acele coșuri de fum erau foarte greu de curățat. În ziua de astăzi avem tot felul de ustensile care curăță acele coșuri de fum, dar în Anglia celor vremuri nu existau aceste ustensile și cel mai facil mod prin care puteai să cureți un coș de fum de toată funinginea și tot gudronul care se acumula în coșul de fum era să folosești copii. Așa că adulții își luau copiii și vedeți aceste cadre cu copilași care au de la 3 ani în sus, acest copilaș de exemplu care merge cu scara în mână și vedem că este tot negru de funingine, are 3 ani, e un băiețel de 3 ani, acești copilași mergeau cu tații lor, se urcau pe acoperiș și erau legați cu o sfară și erau lăsați jos pe coșul de fum și acolo curățau acele coșuri de fum. E un scenariu groaznic în care trăiau acei copii. Mulți dintre ei mureau pentru că erau scăpați în coșul de fum, pentru că cădeau pe acel coș de fum și erau pur și simplu sufocați de toată funinginea care cădea peste ei, dar cei care supraviețuiau și trăiau mai departe, majoritatea dintre ei dezvoltau o formă de cancer de piele, fie la câțiva ani, fie la zeci de ani după acea expunere. Și acest săr, Percival Pot, este acest chirurg britanic care și-a dat seama de această asociere, a făcut această asociere, că toți pacienții lui care făceau cancer de piele în copilărie erau curățători de coșuri de fum, majoritatea copiii, Și a dat seama că e posibil să fie o cauză în acele cancere. Și atunci a dat seama că funinginea și gudronul sunt cancerigene. Adică el este prima persoană din istorie, primul medic, care a arătat că dacă îți pui funingină și gudron pe piele foarte mult timp, atunci e foarte probabil să faci cancer de piele în viața adultă, deci la mulți timp după ce te-ai expus. Din păcate însă a durat 100 de ani pentru ca în 1875 să fie adoptată o lege în Anglia care interzice utilizarea copiilor sub 10 ani. Deci la 11 ani era ok, dar sub 10 ani nu puteai să folosești copiii pentru a curăța coșurile de fum și a mai durat încă 100 de ani pentru că această practică să fie completă interzisă. Deci, 200 de ani de la descoperirea unui cancerigen până la interzicerea lui. Nu știu dacă vă sună cunoscut, dar asta se întâmplă și în zilele noastre. Fumatul este absolut clar cancerigen, el nu este interzis. Probabil că e greu să interzici așa ceva, probabil că oamenii o să facă contrabandă, o să-și facă singuri țigări. Dar reglementarea fumatului este atât de greu de făcut pentru cei care au sub 30 de ani, poate nu știu asta, dar acum 15 ani, nu știu exact în urmă cu cât timp, încă se fuma pe terase, nu pe terase, în restaurante. Deci acum 15 ani, probabil plus sau minus, te duceai în restaurant și oamenii fumau. Tu te duceai cu copiii tăi să mănânci și la masa de alături oamenii fumau țigară. Cu toate că este cancerigenă, cu toate că în 1950 s-a demonstrat că fumul de țigară este cancerigen, deci din 1950 la 60 de ani mai târziu, în România și în multe alte state încă se fuma în restaurante. Atenție, fac o paranteză la acest video și scrieți-mi în comentarii dacă și vouă vi se pare absurd, eventual chiar scrieți-ne în ce locuri ați văzut asta. Dar chiar și în ziua de astăzi, cu toate legile pe care le avem, există, în București cel puțin, este plin de terase care sunt terase, atenție, sunt terase pentru că sunt în afara restaurantului și pentru că au geam și o prelată deasupra. Dar aceste terase, de cele mai multe ori, sunt efectiv ca niște clădiri, sunt efectiv ca niște clădiri din sticlă, deci e terasă dar este împrejmuită de sticlă, deci de panouri de sticlă care stau etanși închise și deasupra o prelată și dacă plouă sau e un pic frig, prelata e complet închisă și face din acea terasă efectiv o cameră închisă. Este o cameră închisă cu un mic gemuleț deschis undeva, dar pentru că este terasă și pentru că legea îți permite să fumezi pe terasă, terasele alea sunt pline de oameni care fumează. Fie Trabuc, Fie țigara obișnuită și vii cu copilul tău în restaurant, te așezi liniștit la masă să mănânci. Sau și fără copil, vii tu singur și mănânci și vine cineva la masă și fumează. Scrieți-mi dacă vi se pare normal acest lucru. Vi se pare normal ca la 75 de ani de când s-a descoperit că fumatul este cancerigen, noi să fim încă expuși prin aceste ocolișuri ale legii la acest cancerigen. Dar iată că la descoperirea faptului că funinginea și gudronul din acele coșuri de fum erau cancerigene, le-a mai luat încă 200 de ani oamenilor să interzică această practică. Dar atunci s-a descoperit prima dată primul cancerigen. Ulterior, cum am zis, în 1950, niște epidemiologi britanici au realizat studii care au demonstrat clar legătura între fum și cancerul pulmonar. Iar ulterior, în anii 1970 și 1980, s-au descoperit anumite virusuri care pot cauza cancer, cum este HPV-ul, dar s-au descoperit și bacterii care pot cauza cancerul. Aici putem să împărțim cancerigenele în trei mai mari categorii. Cancerigeni chimici, deci sunt substanțe chimice pe care le putem mânca sau le putem pune pe corp și care creează mutații ale ADN-ului și transformă o celulă normală într-o celulă canceroasă. Celula canceroasă are două proprietăți de bază. Prima proprietate de bază a unei celuli canceroase este că ea nu mai ține cont de semnalele corpului care îi spun cât să trăiască și cât să se dividă. Ea le ignoră complet și începe să se devidă anarhic. Deci ea crește fără să se oprească. Asta e prima caracteristică a unei celule canceroase. A doua caracteristică a unei celule canceroase este că ea are capacitatea de a se metastaza. Tu ai de exemplu un ficat, ai celulele hepatice care nu pleacă de acolo. Ție nu-ți crește un ficat în gât? Ție nu-ți crește un ficat în colon, ție nu-ți crește un ficat în plămân. Celula canceroasă nu mai ține cont de asta, ea are capacitatea asta extraordinară de a pleca din locul ei original și de a crește oriunde se cantonează ea. De aceea un cancer poate să-ți crească un ficat, de exemplu, dar după aceea poate metastaza și în plămân, și în creier, și așa mai departe. Revenind, există trei categorii de cancerigeni în funcție de natura lor. Cancerigeni chimici, care sunt substanțe chimice, spre exemplu hidrocarburile aromatice policiclice din fumul ăla de țigară care se fumează în toate terasele închise ermetic din București, amini aromatice folosite în unii coloranți și azbestul care a fost folosit în construcții, dar din păcate sunt încă multe persoane care se expusă la azbestos pentru că sunt clădiri care încă conțin azbestos. Există cancerigeni fizici, acești cancerigeni includ agenți fizici care pot duce la cancer prin daune direct asupra ADN-ului. Și când vorbim despre acești cancerigeni fizici, nu trebuie să incurcăm cu cei chimici, vorbim despre radiații ionizante, cum sunt razele X, dacă îți faci în fiecare zi câte o tomografie e posibil să riși să faci un cancer, dacă îți faci la cerere din când în când, la indicația medicului sau îți face acea radiografie simplă odată pe an, riscul este unul minim, aproape insesizabil. Și radiațiile ultraviolete. Radiațiile ultraviolete, prin expunerea excesivă la soare, riscăm să facem cancer și radiația ultravioletă este un cancerigen fizic. Și există și cancerigeni biologici. Cum am spus, există virusuri, cum este virusul HPV, anumite tulpini de virus HPV, te predispun foarte mult la a face cancer de coluterin, de aceea Se testează pacientele pentru HPV, de aceea se recomandă vaccinul anti-HPV pentru a reduce riscul de a face cancer. Există bacterii, ca și cancerigeni biologici, care îți dau un risc de a face cancer, cum este bacteria Helicobacter pylorii, care stă în stomac și undeva între 30% și 40% dintre europeni au această bacterie. Sunt diverse specii de bacterii, dar ea este clar cancerigenă și există anumiti paraziți care pot să ducă la cancer. Și aceste cancerigene acționează în diferite tipuri. Există în funcție de modul lor de acțiune cancerigeni locali, spre exemplu există anumite uleiuri minerale care cauzează cancer de piele. Dar da, aceste uleiuri minerale sunt produse derivate din petrol și sunt foarte des utilizate în industrii precum industria cosmetică, mecanică sau alimentară. Și da, există produse cosmetice care nu sunt testate dermatologii, care sunt făcute din niște terțe părți necontrolate și poți să te pricopsești, să ai de exemplu o cremă care crezi că te hidratează, dar ea să aibă și uleiuri minerale derivate din petrol care sunt cancerigene. Deci astea sunt cancerigene locale. Spre exemplu acea funingine la care erau expus acei copii care curățau coșurile de fum. Acea funingine era un cancerigene local care acționa pe piele și ducea la riscul de a face cancer de piele. Există cancerigeni organotropi, adică sunt orientați spre un anumit organ, spre exemplu azbestul. Dacă ești expus la azbest, singurul cancer pe care poți să-l faci este cancerul pulmonar. În comparație, de exemplu, fumul de țigară sau fumatul, este un cancerigen general. El nu mai este nici organotrop, nici local, este general, pentru că atunci când fumezi, reiși să faci cancer de colon, de sân, de plămân, de ficaț, de stomac, de vezică urinară și lista asta continuă, aproape poți să faci orice cancer de la fumat. Și există cancerigeni genotoxici, sunt cancerigeni care dăunează direct ADN-ului. Există cancerigeni epigenetici și există și o împărțire între cancerigeni naturali, cei care se găsesc în mod normal în mediu. Spre exemplu în natură există cancerigeni naturali care se cheamă aflatoxine și ele se găsesc în mâncegaiuri. O să vedem unde anume în mâncegaiuri, în ce. Alimente se pot ascunde acele mâncigaieri și există bineînțeles cancerigenii artificiali care sunt făcuți de mână umană. Și acum hai să vorbim despre această listă a Organizației Mondiale a Sănătății care este bine făcută, este mereu evaluată și reevaluată, este foarte des prost înțeleasă. Practic lista aceasta care este făcută de Agenția Internațională de Cercetare În Cancer este o agenție care ține de Organizația Mondială a Sănătății. Ceea ce face lista asta sau ceea ce face această agenție este să caute toate substanțele posibile pe care le putem cerceta, să vadă ce dovezi există pentru acele substanțe și să le clasifice în cele patru grupe. De fapt sunt trei grupe și patru clasificări. Grupa numărul 1 este formată din substanțe care sunt în mod cert cancerigene. Adică avem în mod cert date suficient de multe pe un număr suficient de mare de oameni, că tutunul, că fumatul este cancerigene. Asta este primul exemplu. Există substanțe care sunt probabil cancerigene pentru oameni. Există studii pe oameni, dar pe loturi mici și cumva ne dăm seama deja că cel mai probabil sunt cancerigene, dar nu avem certitudinea celor din grupul 1. Deci grupul 1 este clar cancerigen, există grupul 2A care este probabil cancerigen, există grupul 2B care este posibil cancerigen. Listele astea sunt, denumirile astea sunt cumva vagi, dar dacă te gândești, la ele sunt destul de bine făcute. Deci ai grupul 1 clar cancerigen, grupul 2A probabil cancerigen, grupul 2B e posibil cancerigen, pe acolo e posibil să fie cancerigen și grupul 3 este substanțe neclasificate. Vreau să vă dau câteva exemple. În grupul 1, adică clar cancerigen, avem fumul de țigară, Avem radiația solară, deci dacă stai la soare, în mod clar te expui la radiație cancerigene. Avem consumul de alcool, o să ajungem și acolo. Și avem inclusiv carnea procesată, carnea roșie procesată, ajungem și acolo. În grupul 2A, adică este probabil cancerigen pentru oameni și aici se și menționează că avem dovezi limitate de cancer în oameni, dar avem suficiente dovezi că aceste subtanțe induc cancer în animale. Deci dacă expui animalele la aceste subtanțe, clar În grupul 2a găsim emisii din prăjeală. Adică dacă tu prăjești mâncarea acasă și zici ok, am poftă de o friptură prăjită acum în casă, dar eu oferesc copilașii de prăjeală, nu o să le dau la copilașii mei prăjeală, le dau carne fiartă, dar eu mănânc un jnițăl prăjit, Tu, din păcate, îi expui pe acei copiii, pe copiii tăi, pe toți oamenii care stau în acea casă, la substanțe care sunt probabil cancerigene pentru oameni. Deci ceea ce iese prin acea prăjală, ce se evaporă în aer, este probabil cancerigen. E foarte bine să aerisești bine casa după ce ai făcut asta. Atenție din nou, nu vreau să sperii pe nimeni. Dacă îți prăjești o friptură odată pe lună și aerisești bine, copiii tăi nu o să pățească nimic. Dacă îți prăjești în fiecare zi cartofi prăjiți, șnițel, nu aerisești bine casă, n-ai un purificator ca lumea în camera în care faci asta, e posibil să faci rău oamenilor care locuiesc în acea casă. Apoi, probabil cancerigen din aceeași listă și nu este o substanță, este o activitate, sunt lucruri în ture. Deci, lucrul în ture, dacă muncești în ture, dacă ești paznic de exemplu și muncești astăzi ziua, stai două zile acasă, muncești noaptea și tot așa, lucrul în ture este probabil cancerigen. Avem materiale în care am explicat de ce. Practic este un foarte mare dezechilibru pentru corpul tău. Corpul uman nu este făcut să lucreze în ture și atunci când muncești în ture te predispui la acest risc. Ce înseamnă asta? Înseamnă că trebuie să limitezi anii în care muncești în ture. Există multe meserii care necesită lucrul în ture. Vorbim despre polițici, despre pompieri, despre medici, despre oamenii care lucrează în benzinării, despre toate serviciile astea care trebuie să stea deschise și noaptea. Dar ideea este să-ți limitezi aportul tău la binele societății la mâncar câțiva ani, mâncar 10 ani în care lucrezi în ture și după aia închei lucrul în ture, pentru că e probabil cancerigen. Atenție! Probabil cancerigen pentru oameni este să lucrezi ca frizer sau bărbier. De ce? Pentru că probabil frizerii și bărbierii se expun la tot felul de substanțe. Una este să îți dai tu cu un spray din acesta fixativ în păr o dată la trei zile, alta este să ai zece clienți pe care pe toți zece îi dai cu spray, mai e și alți trei colegi care dau alți zece clienți cu spray de păr și cu tot felul de substanțe care sunt volatile, pe care tu le respiri și practic toată ziua tu stai și lucrezi în acel mediu care este în mod cer toxic. Din punctul meu de vedere, un salon de tuns, de bărbierit, de hair styling ar trebui să aibă probabil că trei purificatoare în fiecare cameră care să stureze la maxim cu geamurile deschise pentru că oamenii care lucrează acolo să fie safe. Și ajungem la grupul 2B. Atenție, asta nu este încă lista noastră pe care am compus-o pentru acest material de substanțe cancerigene pe care de să le evităm. Acum încă suntem la această listă a Organizației Mondiale a Sănătății, a Agenției Internaționale de Cercetare în Cancer, unde vedem că la grupul 2B, adică posibil cancerigene, avem benzina și eșapamentele de mașină și mai avem și murăturile, spre exemplu, și aloe vera. Acum murăturile se pare că pot să conțină anumite substanțe cancerigene, dar din nou în risc este cineva care probabil că mănâncă un borcan de murături în fiecare zi. Și grupul 3 conține substanțe pe care nu le-am studiat încă, care au rezultate inadecovate în oameni, au rezultate inadecovate în animale. Adică nu știm, de exemplu, dacă ceaiul, cafeaua, dacă câmpurile statice, magnetice, Dacă lumina florescentă și alte subtanțe sunt cancerigene, deci despre ele nu putem să spunem nimic în momentul ăsta. Și, din nou, trebuie să înțelegem că toate aceste subtanțe sunt cancerigene, dar, adică am zis, sunt probabil cancerigene, posibil cancerigene, dar contează foarte mult cât de mult te expui la ele. E o mare diferență între cineva care fumează o țigară pe an și cineva care fumează un pachet pe zi. E o mare diferență între cineva care se coafează o dată dimineața și ți-ai dat cu spray în păr. E bine să le viți pe cât posibil, nu este tocmai sănătos, este toxic pentru plămânii tăi. Dar dacă ți-ai dat cu fixativ în păr și cât stai în baie după ce te-ai dat cu fixativ, mai stai 3-4 minute și ai plecat și acele gaze se așează, se evaporă, se aerisesc. Dar e o diferență între tine dacă faci asta și un frizer sau un hair stylist care stă 8 ore în acel salon și timp de 8 ore el doar asta respiră. Pentru că și el și colegii lui toți spreiază clienții la final de tunsoare, de tuns și respiră doar asta. Deci e o foarte mare diferență. Și acum hai să vorbim despre aceste substanțe care sunt majoritatea clasificate în acea listă și sunt lucruri pe care le trecem cu vederea și pe care riscăm să le consumăm în fiecare zi. Și pe primul loc, pe locul zero, să zicem, este fumatul. Dar este cât se poate de evident. Acesta este cel mai mare cancerigen și pentru că conține sute de substanțe cancerigene într-un singur fum de țigară și pentru că ne dă o dependență atât de mare încât practicăm asta atât de des. O persoană care fumează, de regulă fumează 10-20 de țigări pe zi și tu bagi în continuu câte 100 de cancerigeni în tine la fiecare fum de țigară de 10-20 de ori pe zi toată viața. Deci fumatul este pe locul 0 dacă vrei să reduci riscul tău de a face cancer cu până la 80% dacă renunți la fumat. Deci cel mai bun lucru pe care poate să-l facă o persoană care fumează, cel mai bun lucru dacă ar fi să comparăm și sportul, și somnul, și mâncarea sănătoasă, și lipsa de stres, și muntatul pe o insulă. Dacă ar fi să comparăm toate lucrurile, să punem toate lucrurile pe care o persoană fumătoare ar putea face, cel mai bun lucru pe care l-ar putea face pentru Ea este să se lase de fumat. Da, deci nu există absolut nimic mai bun. Poate să fie sedentară, poate să mănânce chipsuri, poate să se streseze. Cel mai rău lucru pe care poți să-l faci pentru tine este să fumezi și cel mai bun lucru pe care poți să-l faci pentru tine este să te lași de acel fumat. Acum, pe locul 1, ca substanță cancerigenă pe care o consumăm zilnic fără să ne dăm seama de asta, este carnea procesată. Ea este în grupa 1 a acestei agenții de cercetare în cancer, a Organizației Mondiale Sănătății, deci avem dovezi foarte clare că acea carne procesată, șuncă, șunculiță, kaizer, afumat, salam de Sibiu, cremvuș, cârnați, afumați, toată carnea asta procesată, acea vitrină din supermarket, unde te întreabă doamna ce îți taie, unde ai acele mezeluri cu prețuri pe ele, aia e vitrina cancerigenă. Deci dacă vrei, dacă ar fi să facem la fel cum facem la țigări, pe țigări, pe pachetul de țigări scrie atenție, fumatul ucide, fumatul duce la cancer, fumatul duce la AVC, ar fi să respectăm aceleași reguli în toată industria, vitrina aia cu mezeluri din supermarket Este vitrina cancerigenă. Așa ar trebui să o denumim. Deasupra ei să scriem vitrina cancerigenă și să scriem șuncă cancerigenă de praga. Să scriem crenvuși cancerigeni cu 80% carne de pui. Să scriem salam de Sibiu cancerigen. Pentru că carnea asta este în mod cert cancerigenă. Acum, depinde cât mănânci. Și mie îmi place, ador să mănânc un crenvuș cu mâștar. Este delicios. Și mănânc un cremvus cu muștar, probabil că odată la 4-5 luni, de cele mai multe ori când călătoresc și merg într-un hotel unde la mic dejun văd un cremvus și nu mă pot abține. În rest nu există așa ceva în frigiderul meu. Nu cumpărăm așa ceva. Absolut esențial să eviți consumul constant de carne procesată, mezeluri, crenvuși, cârnați, e bine să nu ai așa ceva. Dacă mănânci asta și ajungi să-ți faci din asta un obicei, ajungi aproximativ ca un fumător. Cum un fumător fumează un pachet pe zi, așa și tu mănânci câțiva crenvuși și cârnați pe zi. Atenție însă la diferența dintre cele două. Probabil că o țigară este echivalentă cu undeva la 4-5 crembuși. Fumezi o țigară, răul pe care ți-l faci este asemănător cu 4-5 crembuși. Dar gândește că un fumător care fumează 20 de țigări pe zi este echivalent cu un mâncăcios care mânâncă 80 de cremvuși pe zi. Adică cât de mare este diferența între cele două și cât de mult contează factorul ăsta acumulativ, care din păcate la țigare este cel mai mare, pentru că fumă mult și Cumulăm factorii de risc, în schimb la cremvuși într-adevăr mănânci doi cremvuși pe zi, dar dacă faci asta în fiecare zi, te predispui la acest risc de cancer. Deci am stabilit, numărul unu, carne procesată, raionul de mezeluri ar trebui să fie denumit sau redenumit raionul cancerigen sau sub fiecare tip de șuncă să scrii atenție, consumul de șuncă procesată te predispune la un risc de cancer de colon. Și te poate duce în această statistică de 20 de milioane de oameni care în fiecare an primesc la doctor diagnosticul de cancer. Gândiți-vă să facem așa o pauză din toată această enumerare. Ne gândim la riscul de cancer ca la ceva așa care pe noi nu o să ne atingă. Dar totuși gândiți-vă că în mod real, în fiecare an, 20 de milioane de oameni stau în fața unui doctor și doctorul se uită pe o fișă și le zice, bun, am făcut investigațiile și din păcate aveți cancer. 20 de milioane pe an. Deci în fiecare an, de 20 de milioane de ori, un doctor stă în fața unui alt om și îi spune, îmi pare rău, ai cancer. Cancerul ăsta de cele mai multe ori este provocat de lucrurile astea. Este destul de rar să faci un cancer pentru că ai o infecție despre care nu știi sau pentru că ai o genă care îți codifica acel cancer. De cele mai multe ori, lucrurile astea pe care le enumerăm acum, sunt cele care cumulate unele peste altele și pesticide și afumănturi și prăjeală și mai departe despre ce o să vorbim acum. Toate lucrurile astea adunate au strâns suficient de mult cât să provoace un cancer. Deci lucrurile astea nu sunt niște lucruri cu care să glumim sau la care să zicem, da, lasă că e ok. Nu, e absolut esențial să te gândești că atunci când fumezi, că tu cu fiecare fum, cu fiecare inhalare, ți-induce acel risc de a face cancer. Cu fiecare fum în plus, Tu adaugi în această loterie șanse mari în plus sau un risc mare în plus ca și tu la un moment dat în viața ta să stai în fața unui doctor care să zică îmi pare rău ai cancer, hai să vedem ce putem să facem. Să-l tăiem din tine ori să dăm o travă chemioterapie care să otrevească cancerul și poate nu o să te otrevească pe tine. Atât de serioase sunt lucrurile, scuze pentru paranteza asta și hai să continuăm. Deci am zis, carnea procesată e pe primul loc și este în grupa 1 clar cancerigenă. Pe locul 2 aș spune carnea roșie. Carnea roșie are beneficiile sale, are proteine, are creatină, E ok să mănânci o carne roșie bine făcută, dar din nou, carne roșie trebuie mâncată mai rar. Există suficiente dovezi care să claseze carnea roșie în grupa 2A, adică probabil cancerigen pentru oameni și aici vorbim despre porc, vită, miel și așa mai departe. Dacă mănânci în fiecare zi porc, mănânci în fiecare zi carne roșie, combini carnea aia roșie, de exemplu, Mănânci la prânz o friptură de porc de-a dimineața ai mâncat doi cremuri și seara îți faci un sandwich cu șuncă. Tu deja ai cumulat carne procesată cu carne roșie, în fiecare zi ai un risc crescut de a face cancer. Pe locul trei la substanțe cancerigene este alcoolul. Indiferent de tipul de alcool. Oamenii întreabă ce e mai bine să bea, o vodcă sau vin roșu sau bere. În toate băuturile alcoolice, formula chimică alcoolului este aceeași. Indiferent dacă bei bere, vin, vodcă, whisky, indiferent dacă bei nasazul sau dacă bei spirit mona, indiferent pe care pastă le bei, alcoolul din ele este același. Modul de fabricație, ce este pe lângă, ce polifenuri mai sunt acolo, ce coloranți, ce arome, alte lucruri. Dar alcoolul are aceeași formulă chimică și acel alcool, până să fie metabolizat, se transformă într-un cancerigen care circulă în corpul tău. Din nou, probabil că există o cantitate safe de alcool, o cantitate pe care corpul tău poate să o stingă imediat fără să-ți facă rău și acea cantitate probabil este undeva la un pahar de vin pe săptămână, maxim două pahare de vin pe săptămână, deja exagerăm la două pahare de vin pe săptămână. Probabil că un pahar de vin pe săptămână este ok și de regulă oamenii care se duc în zona de un pahar de vin pe săptămână renunță de toți. Dar te duci la o romastică și îți iei un pahar de prosecco pe care îl savurezi acolo cu prietenii, odată pe săptămână este ok. Dar consumat zilnic, alcoolul este cancerigen. Reluăm o persoană care dimineața și seara mănâncă carne procesată, la prânz a făcut o friptură de porc și a mai avut două beri, deja combină trei substanțe cancerigene care se suprapun una peste alta. Pe locul 4 este peștele sărat sau peștele afumat. În acea listă făcută de IARC a OMS-ului este precizat că este pește chinezesc. Din nou, ce înseamnă asta? Este vorba de acel pește care este prezervat în conservă sau este afumat și este la Folie, cum se vinde și la noi în supermarketuri, e în stil chinezesc probabil că vrea să zică la acele populații, acei oameni care mănâncă constant, zilnic așa ceva. În China sunt foarte mulți oameni care prezervă peștere prin sărarea lui și mănâncă zilnic pește sărat. Și el este pe lista 1 de substanțe cancerigene. Deci este în grupul 1. Este clar cancerigen. Asta înseamnă că și acel somon afumat pe care tu ți-l cumperi din magazin este cancerigen. Este clar, cunoscut și este clasificat în lista, în grupul 1, ca fiind în mod cert cancerigen pentru oameni. Ce înseamnă asta? Că dacă te duci la hotel din nou și la mic dejun, au niște somona fumat și îți pui niște somona fumat și faci asta o dată pe lună, probabil că nu se va întâmpla nimic. Dar dacă tu din De multe ori din rațiuni de sănătate, pentru că somonul este scump și da, somonul ăla făcut la cuptor are grăsim foarte benefice, dar dacă tu îți cumperi somon afumat sau somon sărat și îl mănânci zilnic pentru că tu crezi că este sănătos, da, are omega-3, da, are proteine super de calitate, are aminoacid de calitate, dar este clasificat ca fiind cancerigen. Pentru că atunci când îl expui la sare, ceva se întâmplă în ADN-ul celulelor din acea carne. și ea suferă niște mutații și devine cancerigenă, iar atunci când afumi acea carne sau afumi acel sumon, tu practic îl îmbibi de substanțe cancerigene. Am povestit puțin mai sus că atunci când expui oamenii din casă la prăjeală, deci doar la fumul de prăjit, mirosul de prăjit este cancerigen, La fel și acel somon care stă și se expune la cele produse cancerogene din fum, el devine și el cancerogen. Deci pe locul 4 peștele sărați s-au fumat. Pe locul 5, atenție, și sunt clasate în grupul 2A, adică probabil cancerogen, sunt băuturile foarte fierbinți. Adică peste 65 de grade și există studii care arată că persoanele care beau ceai de exemplu și îl beau fierbinte, e zona aia când îl sorbi ceaiul ăla și el e fierbinte dar ție îți place că te încălzește, există studii clare care arată că acele persoane care beau băuturi peste 65 de grade au un risc mult mai mare de a face cancer de sofac. Deci indiferent dacă îți bei cafeaua dimineață, că îți bei ceaiul de seară sau că mănânci ciorba aia de la prânz, Ea trebuie să fie caldă, călduță, dar să nu fie fierbinte. Băuturile, cum ziceam, peste 65 de grade sunt cancerigene. Și acum hai să reluăm puțin traseul. Ai mâncat carne procesată, ai mâncat friptură de porc la prânz, seara ai mai mâncat niște șuncă, ai băut două beri, ai mâncat un somon afumat pentru că ți se pare că este bun și ciorba de la prânz era fierbinte. Iată câți factori pe care îi considerăm foarte normal de zi cu zi, câți factori se suprapun. 6. Aș pune cu precauție băuturile carbocazoase dulci, indiferent dacă sunt carbocazoase sau nu, Dar, de regulă, pe astea le știm. Cola, Fanta, Sprite, Prigat, Mirinda. Ia orice tip de băutură dulce. Iar riscul ei de a fi cancerigen e puțin mai greu de observat și de dovedit. De aceea, probabil, ele nu apar în acele liste de substanțe cancerigene. Aceste sucuri, dacă bei odată pe lună, probabil că nu pățești nimic. Dar dacă le consumi zilnic, consumul zilnic de sucuri dulci este clar dovedit că te duce la obezitate. Iar obezitatea în sine este cancerigenă. Obezitatea este cancerigenă ducând la cancer de colon, de sân, de uteri, de esofag, de pancreas și așa mai departe. Și pe lângă asta, acele sucuri sunt niște bombe pentru microbiomul tău. Microbiomul tău nu e pregătit să primească atât de mult zahăr și atât de rapid. Și acest zahăr îți pereclitează microbiomul. Începi să ai tot felul de pofte și îl aș clasifica, ca fiind probabil cancerigene, băuturile carbogazoase dulci. Potem să vorbim despre orice tip de fast food. Fast food este cancerigen, este o mâncare cu foarte mulți aditivi, este o mâncare prezervată cu tot felul de substanțe chimice, este o mâncare de proastă calitate, este o mâncare de masă procesată și este o mâncare de cele mai multe ori prăjită în uleiuri nesănătoase care se îmbibă și fac parte din acea mâncare. Deci mâncarea de fast, tip fast food este în mod cert o mâncare cancerigenă, sunt stații cancerigeni în ea și acum imaginează-ți că tu ai mâncat toate subtanțele de mai sus dar le-ai mâncat acasă și crezi că ești sănătos și zici hai că din când în când pot să mănânc de o dată la două, trei zile la mec. Nu. Asta este din nou cancerigen și se adaugă pătură peste pătură, se adaugă strat peste strat peste tot ce am povestit mai devreme. Pe locul 8 putem să punem mâncarea prăjită. Mâncarea prăjită formează aceste HPA hidrocarburi poriciclice aromatice și atenție, nu contează ce prăjești. Poți să prăjești carne, dar poți să prăjești brocoli. Dacă prăjești brocoli, Și acel brocoli o să devină cancerigen. Avem un video și despre prăjeală, unde am explicat cum poți să faci prăjeala mai sănătoasă. Dar despre asta e video, pentru că știm că prăjeala e nesănătoasă și e cancerigenă, dar avem un video, repet un material, pe care o să-l punem în descrierea acestui video, în care explicăm cum poți să faci mâncarea mai prăjită, mai puțin nocivă. Pe locul 9, putem să punem emisiile motoarelor diesel, nu e o chestie pe care o mănânci, dar se pare că aceste emisii sunt posibil sau probabil cancerigene. Pe locul 10, ca și substanțe cancerigene, putem să vorbim despre Helicobacter pylori, care este o bacterie care e prezentă în 30% până la 40% dintre europeni și e o bacterie care te predispune la cancer. de stomac, dacă ai în special gastrite, dacă te supără stomacul, dacă ai arsuri gastrice, dacă simți că nu e ok digestia ta, e foarte valoros să te duci la un medic, să dai un test din scaun, să vezi dacă ai helicobacter pylorii prezent și să vezi care sunt metodele naturale sau medicamentoase pentru a trăta acest helicobacter pylorii. Apropo, material despre helicobacter pylorii scrie asta jos în comentarii. Și pe locul 11 aș pune un virus ca să nu lăsăm, să nu facem discriminare între bacterii cum e helicobacter pylorii și virusuri și la virusuri putem să punem clar HPV-ul. 11 substanțe dintre care 8 substanțe consumăm și putem să consumăm zilnic fără să ne dăm seama. Repet, niciuna din substanțele astea consumată o dată din când în când la multe luni nu o să te ducă la cancer. Dar toate substanțele astea combinate, carnea procesată dimineața-seara, carnea roșie la prânz, alcool 2-3 bahare seara, Pește sărat, somon afumat, că ți se pare că e sănătos. Băuturi foarte fierbinți, mănânci ciorba aia de burtă foarte fierbinte, că așa îți place. Bei o cola, bei o fanta, dar te predispui la obezitate. Mănânci fast food, odată la câteva zile îți permiți că în rest mănânci acasă și ți se pare că e sănătos. Mai prăjești niște mâncare, prăjești niște brocoli, că ți se pare că e sănătos. Sau tragi legumele prin tigaie, dar le prăjești mai mult. Toate substanțele astea adunate sunt substanțe cancerigene. Și mai există, bineînțeles, și activitățile pe care le facem. Toate substanțele pe care ne dăm în păr, substanțele cosmetice, te duci la frizer, stai într-un oraș poluat, ești stresat și stresul același scade, suprimă imunitatea, pentru că stresul secretă acest hormon cortizol, iar cortizolul este imunoinhibitor. El îți inhibă De exemplu, în medicină de transplant cât am lucrat pe secția de transplant C8 ani de fundenii, într-un care transplantezi un ficaț, le prescriam pacientul. Pacienților niște protocole foarte stricte pe care le urmăream și le ajustam de imunoterapie și acea imunoterapie era o imunosupresie, deci tu imunosuprim pacienții și atunci când pacienții nu răspundeau la acea imunoterapie și făceau câte un rejet acut sau un rejet hiperacut, lucruri de care te ferești de a care se pot întâmpla, atunci noi le dădeam în bolus medrol. Este un steroid pe care tu îl injectezi într-o cantitate mare. Și tu practic, imunitatea ta reacționează, ea vrea să se lupte cu acel organ nou. Și tu îi dai medrol și tu scazi foarte mult acel răspuns, îl calmezi. Adormi sistemul tău imunitar. Și ăsta este unul dintre motivele pentru care pacienții care iau imunosupresie, care au transplant, fac mult mai des cancer, pentru că tu le suprimi imunitatea lor. Iar imunitatea ta este cea care se luptă inclusiv cu celulele noi canceroase, care debia apar și sunt își făcate de imunitate și omorâte de propria ta imunitate. Deci să fii imunodeprimat, să ai imunitatea suprimată, este un factor de risc foarte mare pentru a face toate tipurile de cancer. Și asta nu o face doar imunoterapia sau imunosupresia, asta o face și stresul cronic. Stresul cronic în care tu în fiecare zi ai cortizolul sus, te-ai trezit dimineața, ai fumat o țigară, ești stresat, ai citit o știre, stai la scârbiciul ăla și nu-ți place, țipă șeful la tine, vrei să pleci acasă, vii acasă, te ceri cu nevasta, țipă copiii, nu mai știi ce să faci, vrei să bei o bere, nu te lasă nimeni în pace, te culți stresat și uite așa, zi după zi, Tu ai un corp care seamănă cu corpul unui pacient care are un organ transplantat și care îi primește imunosupresie. Stressul este imunosupresor și stressul este un factor favorizant pentru cancer. Și în special dacă vii pe deasupra și mănânci toate aceste produse pe care le-am descris mai devreme, din păcate te apropii de acele persoane care la un moment dat primesc un diagnostic care este groaznic, de care se întâmplă ceea ce se întâmplă din ce în ce mai des. Deci, țineți cont, vă rog, de aceste grupe de cancerigene, de aceste substanțe cancerigene. Și chiar dacă nu poți să renunți complet la ele, cu toate că sunt oameni care renunță complet la ele și nu mai beau niciodată alcool, nu mănâncă crembuș niciodată, nu mănâncă mezelul niciodată, mănâncă prăjeală foarte rar, nu fumează niciodată, Chiar dacă nu poți să faci asta în modul ăsta radical, încearcă să o faci cât se poate de rar. Încearcă să dormi bine, încearcă să-ți rezolvi stresul, orice ar trebui să faci pentru asta. Încearcă să faci sport, să renunți la obezitate. Încearcă să nu fumezi pe prima. Și atunci, probabil că te vei îndepărta de acele liste despre care am vorbit la început. Oameni buni. Sper să vă ajute lucrurile astea pe care le vedeți aici. Uitați-vă și la acest material. Aici vorbim despre top cele mai importante semne pe care un cancer care deja a luat ființă într-un corp începe să le dea. Vorbim despre anumite tipuri de somnolență, vorbim despre anumite tipuri de scădere în greutate pe care nu ți le dorești și multe alte semne, multe dintre ele sunt necunoscute, dar sunt semne pe care eu le-am văzut, toate aceste semne pe care le descriu aici, sunt semne pe care eu le-am văzut în practica mea de 8-9 ani și în cei 9 ani în care am lucrat la Fundain, într-o secție de transplant hepatic și de chirurgie oncologică, majoritatea pacienților noștri erau pacienți cu cancer și la toți acei pacienți am văzut o mare parte din aceste semne. Ideal este să descoperi un astfel de semn foarte rapid ca să poți să te vindeci de acel cancer. Respectați, vă rog, lista pe care am descris-o mai devreme și spor la vizionat acest material. Pe curând!
More from Mihail

Tu știi câtă sare consumi zilnic? Te uiți vreodată la cantitatea de sare de pe eticheta alimentelor?

Cât de atent ești la schimbările care apar, la cum percepi mirosul sau sunetele? 👨🏼⚕️☝🏻

Tu cât timp petreci zilnic pe rețelele de socializare? Ai încercat să îți setezi limite?







