12 OBICEIURI PERICULOASE mai puțin cunoscute pentru INIMA ta

A Romanian-language YouTube video by Dr. Mihail Pautov (uploaded 2025-05-25) listing 12 lesser-known habits and exposures that increase cardiovascular risk. The presenter explains mechanisms (inflammation, circadian disruption, hypoxia) and gives short, practical mitigation tips and resources (site drmihail.ro, AI chat). Notable claims include quantified effects from cited studies (e.g., influenza vaccination associated with a 24% lower risk of acute cardiovascular events over one year) and population-level risk increases for social isolation (~30%).
Questions this video answers
24% reduction
Up to 30% increase
12 risk factors
Chapters
Omule, eu te salut. Dr. Mihail aici. Vorbim despre factori de risc mai puțin cunoscuți pentru bolile de inimă. Și o să zici, băi, omule, ce ai? De ce tot îmi vorbești despre boală cardiovasculară? M-am săturat. Și eu m-am săturat, dar cred că toată comunitatea medicală s-a săturat de faptul că boala cardiovasculară este cel mai mare ucigaș din lumea asta. Știm asta. Și de ce facem acest material? Pentru că De multe ori acești factori de risc sunt trecuți cu vederea și asta întâlnim foarte des în acele situații în care ai câte un pacient și zici, doamne dar cum este posibil să facă fix el infart pentru că nu fumează, face sport, doarme cum trebuie, mănâncă salate și a făcut infart. Acest lucru este din păcate posibil pentru că boala cardiovasculară are într-adevăr anumiți factori de risc arhiconoscuți, cum ar fi sedentarismul despre care am vorbit, cum este fumatul despre care am tot vorbit, cum este lipsa somnului, dar există și acești factori mai puțin cunoscuți și aici am selectat 11 factori de risc necunoscuti sau mai puțin cunoscuți de către oameni care îți afectează inima. În principiu, inima ta este un motor care nu se poate opri. S-au oprit muerte din păcate. Nu-i ca la mașină să te duci la mecanic să ți-l schimbe. Se poate schimba și inima, culmea, dar Din păcate ea nu prea ne anunță înainte de a se opri. Și atunci când ea se oprește, dar asta, să zic, oprirea inimii sau infartul nu este singurul mod în care tu poți să mori din cauza bolii cardiovasculare. Bolile cardiovasculare sunt și a WC-ul de exemplu. Avem un material despre AVC în care un vaz din creier se blochează sau pocnește și se întâmplă să nu mori, dar să rămâi cu o dizabilitate. În esență, ideea este foarte simplă. Corpul nostru depinde de acest sistem de circulare a sângelui și acest sistem de pompare al sângelui. În momentul în care sistemul se strică, tu ori îți afectezi grav sănătatea, ori nu mai ești. Și așa că trebuie să fim atenți la acești factori de risc de care probabil că n-ai auzit. Și o să începem cu primul factor de risc mai puțin cunoscut în boli cardiovasculare, în boli de inimă. Primul factor de risc mai puțin cunoscut pe care posibil totuși să-l fii cunoscut dacă ești abunat de mult timp pe acest canal și acestea sunt turele de noapte. Din păcate, turele de noapte sunt un factor de risc major pentru boli cronice. Și pentru diabet. Și pentru boli metabolice. Dar și pentru hipertensiune, obezitate, dereglări hormonale și așa mai departe. Și inclusiv pentru boală cardiovasculară, pentru că despre asta vorbim aici. De ce se întâmplă asta? Pentru că corpul tău are un ritm circadian. Acest ritm circadian înseamnă că corpului tău îi place să danseze pe un ritm. Corpul tău dansează toată viața pe un ritm al vieții, care este ritmul circadian, care este dat de cum răsoare soarele și de cum apune soarele. Și imaginează-ți că ritmul ăla începe să se strice. Ești la o petrecere, la un DJ care ori este foarte într-o stare de ebrietate avansată, ori se împiedică, ori este începător și îi sare ritmul. Și tu dansezi și hop, te-a sărit ritmul și ar trebui să cauți ritmul. Hop, a sărit ritmul. Fix asta se întâmplă cu corpul tău când tu îți perturb ritmul circadian. Da? Este ca un dans care se întrerupe mereu și devine enervant. Ce se întâmplă? Te enervezi, te inflamezi. Corpul tău se inflamează și se nervează când tu îți trici ritmul circadian. Din păcate nu sunt multe lucruri de făcut aici pentru că Dacă ai un job care presupune să lucrezi în ture, asta e viața, trebuie să lucrezi în ture. Sunt însă anumite lucruri pe care... le poți face. Am discutat despre ele în ritmul circadianul materialul despre sauna, o să lăsăm descrierea acestui material și o să lăsăm câteva recomandări care contracarează acești factori de risc, dar nu o să intrăm în detalii la fiecare factor de risc. În esență, ce vreau să mai spun înainte de a trece la următorii factori de risc e că nu toți sunt modificabili. Adică uneori nu poți să modifici un factor de risc, dar poți totuși să-l contracarezi printr-o prevenție agresivă în alte puncte. Să zicem, lucrezi în ture de noapte, ești medic și ești nevoit să faci gărzi. Nu ai ce să faci, n-ai cum să renunți la acest factor de risc, la aceste gărzi, n-ai cum să renunți la ele. Ce poți să faci însă este ca în restul timpului să dormi super șmecher, să mănânci foarte bine, să faci sport, după tura de noapte poți să te duci să te plimbi un pic în aer proaspăt ca să te relaxezi, poți să te culci într-un blackout într-o cameră foarte relaxantă și într-o cameră întunecată și fără zgomot. Poți să faci multe lucruri pentru a contra care ai efectele negative pe care le ai și nu le poți modifica, să zic ca și sursă. Nu poți să renunți la ture de noapte. Deci primul factor de risc care îți Strică inima. Fără să știi, este lucru în ture de noapte. Încă un sfat legat de ture de noapte. Știind acest lucru, poți să te orientezi pentru viitorul mediu și îndepărtat. Poate că nu poți să renunți la job-ul tău de acum, dar știi că nu e sănătos să stai foarte mult timp în viața ta lucrând în ture de noapte. Începe să te gândești de pe acum la cum ai putea să le reduci sau să schimbi job-ul în viitor, făcându-ți datoria pentru societate, până că multe job-uri, cum ziceam, avem nevoie de ele, de pompieri, de polițici, de medici, de lucrători în benzinării și așa mai departe. Dar gata, ți-ai servit scopul, treci mai departe. Al doilea factor de risc mai puțin cunoscut pentru boala de inimă sunt căzniciile nefericite. Căzniciile cu scandal, relațiile în care cearta persistă în continuu și de multe ori oamenii se obișnuiesc cu astfel de căznicii și de multe ori ai impresia că nu ai ce să faci. Dar atunci când în fiecare zi există argumente, în fiecare zi există reproșuri, există reproșuri care nu te lasă să dormi, care te enervează, Există mereu harță din asta, n-ai făcut aia, ai făcut aia, eu te-am rugat, nu mai ești ca înainte. Și se transformă într-un scandal, prinde adrenalină. Ce se întâmplă într-un astfel de scandal? Îți crește tensiunea, se eliberează hormoni de stres, îți crește inflamația din corp și acesta este un stres constant pentru organism. Când corpul tău se obișnuiește, În săptămâni, luni, ani de zile în care tu în continu ai stres, ceartă și argument în familie, corpul tău deja creează acea adrenalină și acel stres și acea inflamație și fără să ai o ceartă. Vie acasă și deodată corpul tău știe că acolo este pericol. Deci căsniciile nefericite sunt un factor de risc major pentru bolile de inima. Mai mult decat atat, de multe ori in aceste caznicii nefericite persista fumatul ca un factor, ca un instrument care te destreseaza sau consumul de alcool care e menit sa iti scada din anxietate si din furie dupa ce te-ai certat. Deci, cazniciile nefericite, repet, sunt un factor de risc major pentru bolile de inima. Ce poti sa faci? Tu știi ce poți să faci, nu o să zic eu ce poți să faci, dar dacă trebuie să rămâi în acea căsnicie sau vrei să rămâi în acea căsnicie, există terapie de cuplu. Dacă ți-o permiți pentru că nu este ieftină și dacă nu ți-o permiți acum, poți să strângi bani pentru ea. terapia de cuplu poate să fie aur pentru cupluri care nu se înțeleg, pentru că acolo ajungi să-l cunoști pe celălalt, să vezi de fapt ce îl doare, să vezi de fapt că motivul pentru care te ceartă pentru acel gunoi pe care nu l-ai dus nu este acel gunoi, ci faptul că poate nu i-ai dat un telefon sau poate că nu ai Ai băgat, nu l-ai băgat pe celălalt în seamă dimineața. În fine, ideea este că mintea noastră este foarte întortocheată și atunci când se întâlnesc două minți întortocheate, poți să iasă scânteii care ne afectează inima. Soluția există, doar că trebuie să le căutăm. Celălalt factor de risc care îți afectează sănătatea inimii fără să știi, este statul în trafic. Fiecare oră pe zi petrecută în trafic, fiecare oră în plus, este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. De ce? Pentru că odată stai în mașină, deci ești sedentar, în al doilea rând, factorul principal este expunerea la nocse, faptul că te expui la substanțe chimice dăunătoare, pro-inflamătoare în mașină, asta practic îți atacă vasele micuțe și vasele mari peste tot în corp. Și faptul că te enervează să stai în trafic, asta poate să-ți crească tensiunea arterială, care combinată cu inflamația vasculară cauzată de acele nopțe pe care tu le inspiri și sedentarismul la care te expui în fiecare zi, asta îți strică inima. Ce poți să faci? Poți să te gândești din nou pe viitor, poate să te muți lângă locul tău de muncă sau să-ți muți locul de muncă mai aproape de casa ta, dacă se poate. Doi la mână. Dacă nu poți să faci asta, să faci pauze totuși în care să te miști, să nu stai o oră în mașină. Mergi jumătate de oră, ieși la o cafea, oprește-te la o benzinărie, bea o cafea, bacă-te înapoi în mașină, continuă-ți drumul, 3. Este foarte important să ai filtre bune în mașină și atunci când stai în acel trafic să apeși pe butonul de recirculare a aerului care va recircula aerul în mașină astfel încât nu o să respiri toate acele nocse. Când ajungi pe un drum mai liber îți deschizi geamurile, cureți aerul din mașină, le închizi din nou, te-ai oprit în trafic, te-ai blocat, apeși pe butonul de recirculare. Și fă ceva care totuși să te distreze, să te destreseze. Bucure-te de faptul că ai acea oră în mașină și astfel poți să asculți podcast-urile noastre, de exemplu. Sau orice alt podcast. Sau poți să-ți iei o carte pe care să o asculti. Sau să iei muzică clasică de care să te bucuri. Fă ceva ce te destresează astfel încât să scazi acea tensiune din mașină și să diminuezi din acest factor de risc. Și acum asta este foarte interesant și e posibil să împărțim oamenii în două tabere și să ne luăm un pic de hate pe care ni-l asumăm, pentru că eu sunt medic, sunt educator de sănătate și citesc știința pe care o cred. Un alt factor de risc pentru boala de inimă este să fii antivaccinist. Poftim! Dacă ești antivaccinist, ai un risc mai mare de a face boală de inimă. Și îți dau aici un exemplu care este dintr-un studiu din Nature, îl lăsăm jos în descriere dacă îți place știința și crezi știință, crezi că oamenii care își dedică viața uitându-se la microscop, scrind studii și făcând bine oamenilor, aceiași oameni care te tratează pe tine când te duci la spital și el zice ok, ai răcit, trebuie să-ți dau un paracetamol, Dacă tu crezi că acei oameni sunt bine intenționați și când scriu aceste studii in nature, scriu adevăr și nu vine Big Pharma să îi plătească, așa cum cred eu că sunt bine intenționați, atunci acest studiu pe care îl găsești în descrierea acestui material poate să te convingă. Și, el zice așa, că rezultatele au arătat că persoanele care au primit vacinul antigripal au experimentat o reducere cu 24% a riscului de a dezvolta evenimente cardiovasculare acute in decursul de un an. Acest efect protector a fost si mai significativ in persoanelor fara antecedente de boi cardiovasculare. Adica daca tu n-ai nici o boala de inima, esti complet sanatos, esti super jmecher si iti faci vaccinul antigripal, reduci riscul de boala cardiovasculare cu 24%. Si hai sa ne gandim logic de ce se intampla asta. Pentru ca boala de inima este creata in principal de inflamatie cronica in corp. De exemplu, daca ai obezitate, ai o inflamatie cronica in corp care iti afecteaza inima si sistemul cardiovascular. Daca mananci prajit, mananci prostii, mananci junk food, ultraprocesate, esti sedentar, fumezi, toate astea adauga la aceasta patura de inflamatie cronica. Dar pe langa inflamatie cronica, exista si inflamatie acuta, care se pare ca ne afecteaza la fel de mult, scurt, dar mult mai puternic decat inflamatia cronica. Și ce se întâmplă când iei o gripă? Când faci o gripă? Când iei virusul gripal? Păi ai o inflamație acută în corp. De asta te doare capul, că ai inflamație în corp. De asta nu poți să te miști, ci te dori mușchii, pentru că totul este inflamat. De asta faci febră, pentru că ăla e un semn al inflamației în corpul tău. Totul este inflamat. Și atunci, persoanele care nu fac vaccin antigripal, fac forme de gripă, mai puternice, mai acute care îi țin la pace și care îi țin în acea inflamație o perioadă mai lungă de timp. În schimb, persoanele care fac vaccinul antigripal, chiar dacă fac gripă, fac o formă mai ușoară. Și atenție, asta este valabil și mai valabil la persoanele în vârstă, pentru că seniorii atunci când fac o gripă, Riscul lor de deces este foarte mare din cauza acelei gripe, pentru ca un corp slabit cu o inflamatie puternica chiar poate sa fie acel trigger care declanseaza boala cardiovasculara. Deci, sa fii vaccinat antigripal este un factor de protectie pentru boala de inima, sa nu fii vaccinat este un risc pentru boala de inima. Se pare că același lucru este valabil și la vaccinul anticovid. Se pare că atunci când îți faci vaccinul anticovid, într-adevăr vaccinul îți dă un pic de inflamație în corp, inclusiv în inimă. Dar atunci când faci covid fără să fii vaccinat, inflamația se duce mult mai sus și atunci Să fii vaccinat în general, să fii vaccinat pentru lucrurile pentru care medicul îți recomandă să te vaccinezi este un factor de protecție împotriva bolii cardiovasculare. Să fii nevaccinat sau antivaccinist este un factor de risc despre care nu știai dar acum știi. Deci să nu te vaccinezi sau nu neapărat să fii antivaccinist. Să fii pur și simplu un nepăsător cu sănătatea ta. Să știi că e bine să te vaccinezi pentru lucrurile pentru care indicatie, repet, și tu să nu te vaccinezi, este un factor de risc pentru boala cardiovasculară. Și mergem mai departe și vedem că anumite bacterii care intră în fluxul sanguin din gură sunt un factor de risc pentru boala de inimă. Despre asta am mai vorbit, probabil că pentru unii nu este ceva nou, dar pentru alții poate fi ceva nou. Dacă nu te speli pe dinți, concret, dacă nu te speli constant pe dinți și nu te duci constant la medicul stomatolog, pentru că mulți oameni se spală pe dinți dar nu se duc la stomatolog o dată la șase luni și apare tartru. Tartrul, dacă vrei să-l vezi, dacă n-ai fost de mult la stomatolog, n-ai fost 2, 3, 4 ani, este foarte posibil că atunci când te duci la baie și deschizi gura largă și iei lanterna de la telefon, uite, iei lanterna de la telefon, Și te luminezi înăuntru, da? Îl luminezi în gura așa și te uiți. Acolo unde se îmbină dintele cu gingia ta, e posibil să vezi o poșghiță maronie, da? Ăla este tartru. Atenție oameni buni! Dacă vezi poșghița aia maronie și te prost dispune așa, da? Sau ți se face un pic ca așa... Ți face un pic lehamite așa că ai o poștiță maronie în gură, între dinți și gingie, e foarte posibil să-ți vină ideea foarte proastă să o îndepărtezi. N-ai cum, ai nevoie de scule speciale pentru a îndepărta acel tartru. Dacă în schimb îți iei un ax sau un cuțit sau ceva, tot ce o să faci este să-ți faci mai rău, că nu o să dai jos toată poșghița, în schimb o să-ți lezești gingia, o să accelerezi practica acea infecție să intre în fluxul sanguin, iar asta este un factor de risc pentru boala cardiovascolară. Să ai parodontoză, să ai tartru, să nu ai o igienă orală bună, este un factor de risc important pentru boala de inimă. Mergem la punctul 6 și vorbim despre un alt factor de risc pentru boală de inimă care este singurătate și izolare socială. Am mai vorbit despre asta și într-un alt material. E important de înțeles că izolarea socială crește riscul bolilor cardiovasculare cu până la 30% influențând negativ sistemul imunitar și nivelul de stres. Oamenii care trăiesc singuri, care nu au prieteni, care nu au rude cu care să vorbească, care se înțingurează, care se izolează social, Sunt oameni carora imunitatea le scade, stresul le creste, chiar daca ei poate nu resimta acel stres ca pe un stres acut sau cronic in viata de zi cu zi cand mergi la munca, cand ai multe lucruri de facut, dar stresul acela persista si asta iti afecteaza, cum ziceam, imunitatea si boala cardiovasculare. E foarte important sa cauti oameni cu care sa te conectezi. Poate oameni la fel ca tine care sunt singuri si poate nu mai vor sa fie singuri. Sa cauti grupuri de Un alt factor de risc pentru boala de inimă este activitatea fizică intensă, bruscă, fără pregătire adecvată. Ce înseamnă asta? Să faci sport, bineînțeles, este foarte important. Dar dacă tu nu ai o pregătire fizică adecvată și stai în stație, sau nu, mergi spre stație și vine autobuzul și deodată fugi ca nebunu, Ăsta este un șoc prea mare pentru inima ta. Nu ai făcut o încălzire, nu ți-ai adaptat căldura corpului, nu s-a ajuns la o vasodilatare în mușchii pe care îi urmează să-i folosești, ci fugi deodată foarte repede. Astea poate să facă rău inimii tale. Este foarte periculos, de fapt. Dacă nu ai o pregătire fizică, să faci deodată brusc o activitate fizică intensă. Sau ești un... Ești un om sedentar care stă toată ziua pe canapea, pe scaunul din mașină, pe scaunul de la birou și toată dată ninge și îți vine ideea să curezi toată curtea deodată. Să te duci și să arunci cu lopata zăpada aia timp de oră. Un astfel de efort intens fără o pregătire, fără un control, fără o supraveghere poate să fie acut periculos pentru inima ta și de multe ori se întâmplă ca aceste persoane super sedentare care deodată fac un efort brusc să-și afecteze inima până la un eventual infart atunci în timpul efortului. Un alt factor de risc pentru inimă. de care mulți oameni nu știu este sforâitul sau apnea în somn. În principiu, dacă sforâi, de regulă sforâitul este asociat cu boală de inimă. Cu cât este mai acut acel sforâit, cu cât senzația de sufocare în timpul nopții este mai mare, cu atât ajungi la o hipertensiune arterială în timpul somnului, cu atât ajungi la o scădere a saturației de oxigen din timpul nopții, această hipoxie, scăderea saturației de oxigen din corp, duce și ea la o inflamație a țesutului, inclusiv a țesutului cardiac, iar asta întâmplându-se în fiecare noapte este un factor de risc important pentru boala cardiovasculară. Mergi la medic, mergi la urelist, verifică-te și rezolvă această problemă. Acum un alt factor de risc important pentru boala cardiovasculară pe care din păcate n-ai cum să-l schimbi este menopauza timpurie. Adică să ieși la menopauză înainte de 40 de ani, în alte tratate este trecută vârsta de 46 de ani, dar să faci menopauză înainte de, să zicem, între 40 și 46 de ani, e considerată menopauză timpurie pentru că, odată cu scăderea nivelului de estrogen care vine odată cu menopauza, scade si efectul protector al acelui estrogen pentru inima, pentru ca estrogenul este un hormon anti-inflamator. El scade inflamatia din corp astfel incat femeile fertile au un nivel scazut de inflamatie pentru ca au acel estrogen in corp mai multi decat are un barbat. Ce se intampla in aceasta situatie? Odată cu scăderea acestui nivel de estrogen, inflamația și riscul cardiovascular se egalează cu cel al bărbatului. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu poți să faci mare lucru în privința instalării acestei menopauze, dar există terapie de substituție hormonală. Asta înseamnă că mergi la un medic ginecolog specializat în substituție hormonală care îți poate prescrie o schemă care să reducă acel estrogen nu deodată brusc, ci treptat până la o vârstă de 50-55 de ani. Poți în același timp să forjezi prevenția, să dormi mult mai bine, să nu te mai stresezi, să ai grijă de corpul tău știind că nu mai ai această protecție a estrogenului. Mergem mai departe la un alt factor de risc Destul de cunoscut, dar nu de toată lumea, și anume poluarea aerului și ăsta este un factor de risc important pentru boala de inimă. Ce înseamnă poluare și ceea ce se întâmplă afară, dar de multe ori poluarea cea mai mare este la noi în casă, pentru că ținem geamurile închise și noi ai desim casă, pentru că avem tot felul de obiecte de mobilier sau vopseluri care sunt toxice pe care le respirăm în continuu. Pentru că gătim și nu airesim ce se întâmplă în casă. Sau pentru că trăim în oraș, deschidem geamurile larg să airesim ceea ce avem în casă și facem un schimb care nu e tocmai benefic pentru că scoatem dioxidul de carbon din casă, iar înapoi de afară intră oxigen și cu particule fine, poluante, de la mașini și de la construcții, cum se întâmplă în București și alte substanțe toxice. Ce poți să faci este să îți instalezi, de exemplu, o aplicație. Eu am această aplicație care se cheamă IQ Air. Aplicația asta IQ Air conectează foarte mulți senzori, inclusiv de la persoane fizice care își muntează senzori pe balcon, pe blocuri, pe case Și ceea ce poți să faci este să ai o hartă, uite de exemplu în București, stai să îți arăt, uite în București există atâția senzori. Toate aceste puncte verzi și galbene sunt senzori. Verzi pentru aer curat, galbene pentru aer un pic mai poluat. Îți instalezi această aplicație IQR și vezi cum este aerul la tine. sau lângă tine. Este verde, deschizi geamurile largă, aerisești. Este galben în permanență sau se duce în portocaliu roșu. Ia-ți filtre de aer pentru casă. Este aceste purificatoare cu filtrul de aer HEPA, care captează acești poluanți și lasă-l să circule. Și practic e un aparat pe care îl plătești odată, filtruri trebuie să îl schimbești odată pe an, Dar el îți menține aerul curat în casă și asta înseamnă mai puțin poluanți, mai puțină inflamație în corp cauzată de acești poluanți. Deci iată! că poți să faci și aici ceva. Ideal e să te muți la pădure, dar cine se poate muta la pădure? Ce mi-aș dori eu să mă mut la pădure? Un alt factor de risc pentru boală de inimă, factor de risc pe care puțin îl știu, este expunerea excesivă la zgomot. Expunere constantă la zgomot puternic, fie la locul de muncă, fie în mediul urban, poate crește tensiunea arterială și stresul, contribuind la riscul de boli cardiovasculare. Iată ce Ce chestie. Asta e un factor de risc despre canice, nu stiam. Dar este logic. Dacă în continu este zgomot, se pare că mintea noastră nu e obișnuită să fie mereu zgomot în jurul nostru. Și dacă este mereu zgomot în jurul nostru, asta ne crește nivelul de stres. Astfel crește tensiunea arterială, inima este un pic mai forjată decât ar trebui să fie și asta crește riscul de a face un infart, de a face un AVC sau o altă boală cardiovasculară. Și 12. Factorul de risc numărul 12 este temperatura ambientală extremă care e un factor de risc pentru boală de inimă. Expunerea frecventă la temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute poate pune presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular, crescând riscul de probleme cardiace, în special la persoanele vulnerabile. Și da, cam ăștia sunt factorii de risc despre care probabil că nu știai, dar acum știi, știi de ei. Și ce poți să faci în acest sens? Dacă ai lucru în ture de noapte, Există un material, avem noi un material despre ture de noapte, despre ritm circadian pe care poți să te duci să-l vezi. Caută protocol pentru un somn perfect, adevărul despre somn. Uită-te la aceste materiale, o să înveți multe lucruri pe care le poți face în cazul în care lucrezi în ture de noapte. Sau intră pe site drmihail.ro, scrie ture de noapte la secțiunea de căutare și vei găsi materiale care te pot ajuta. Ești dintr-o căzincie nefericită? I don't know, nu vreau sa te sfatuiesc sa iesi din acea caznicie, dar in special la persoanele in varsta, si e un studiu pe care o sa il lasam jos in descrierea acestui material, se pare ca in special persoanele in varsta sunt afectate de cazniciile nefericite. Cand esti tanar si ai o caznicie nefericita, parca corpul este mai rezistent, persoanele in varsta sunt mai afectate. Sau du-te la terapie in cuplu, stai mult in trafic, Am explicat ce poți să faci. Ești antivaccinist? I'm sorry, n-am ce să îți fac, dar măcar poți să știi. Uite, să-ți zicem că, hai să presupunem că ești antivaccinist sau nu vrei să te vaccinezi antigripal. Studiile spun că riscul tău de a face boală cardiovasculară este cu 24% mai mare pentru că în timpul Gripei îți crește inflamația în corp. Fii mult mai șmecher, fă mai mult sport, mănâncă mai multe salate, dore mai mult, stai într-un mediu nepoluat ca să reduci acest risc. Singurătate și izolarea, am explicat ce putem să facem. În sensă, dacă putem modifica acești factori de risc, hai să le modificăm. Dacă nu îi putem modifica, putem să creștem prevenția, puterea prevenției noastre, să știm că acești factori există în viața noastră și să îi prevenim. Dar fii atent, dacă ai totuși întrebări la care nu ai primit răspuns, te-ai uitat la vlog și nu ai primit răspuns la întrebare, avem o soluție foarte șmecheră pentru tine. Pentru că am creat un chat de inteligență artificială în care tu poți să îmi pui mie orice întrebare. Și dacă eu în toată experiența mea de până acum ca educator de sănătate, dacă în toate vlogurile mele sau în toate podcasturile mele am vorbit despre acest subiect, Chat-ul acesta de inteligență artificială o să găsească acel moment și o să-ți da răspunsul pe care eu l-am dat. Intri pe drmihail.ro și ai fix pe prima parte a paginii această căsuță în care poți să scrii tu întrebarea ta. De exemplu, ce recomanzi pentru durere de gât, să zicem, da? Scrii asta și te duci direct la răspuns. Sau intri direct pe ai.drmihail.ro. Ai.drmihail.ro te duce exact pe pagina asta Unde apare acest prompt? Întreabă-l pe Dr. Mihail. Scrie ce vrei să știi și află ce recomandări are Dr. Mihail pentru problema ta. Atenție, aici nu avem recomandări medicale. Ce afli aici nu trebuie să aplici tu pentru tratamentul tău. Trebuie să vorbești mereu cu doctorul tău. Dar aici poți să vezi dacă eu am abordat tema asta vreodată sau nu. Să zicem, ce pot să fac dacă lucrez în ture de noapte pentru a preveni problemele de sănătate? Chat-ul începe să gândească. El caută în toate materialele noastre care toate au fost transcrise. Majoritatea transcrise de nuul nostru coleg Vlad pentru care merită aceste aplauze, dar toate materialele noastre, toate vlogurile mele, toate podcasturile noastre au fost transcrise. Dacă intri pe site și dai click pe un podcast, o să găsești inclusiv transcriptul. Poți să citești și tu tot ce am vorbit în acest podcast. Și ceea ce face chat-ul acesta este să analizeze toate aceste date, să le valideze științific și să vină cu acest răspuns. Deci, practic, orice întrebare ai, nu mai trebuie să mă întrebi pe mine, nu trebuie să îmi scrii în chat-ul de pe Instagram. Poți să intri pe ai.drmihail.ro, pui întrebarea și el răspunde exact cu ceea ce am răspuns eu pe această temă. Și uite ce zice, pentru a preveni probleme în sănătate asociate cu lucruri într-o tură de noapte, este esențial să adopti o serie de strategii care să ajute corpul să se adapteze și să reducă impactul. Menține un program cât mai stabil, folosește lumina pentru a-ți regla ceasul biologic, crează un mediu optim pentru somn, ai grijă la alimentație și hidratare, limitează consumul de cafeine. Ce este și mai șmecher este că după toate astea, alte strategii utile după o noapte îndormită, activitate fizică ușoară, mese bogate în proteine și legume, Ce este foarte mișto este că el îți arată toate aceste surse. Deci tu poți să vezi toate sursele din care el s-a inspirat. De exemplu, ai dormit prost? Ce faci când ai dormit prost? stare proastă de după noapte așa. Uite, de exemplu, unde vreau să ajung, zi-mi ce crede dr. Mihail despre ture de noapte și ritm circadian. Hai să vedem ce zice acum. Uite. Am intrebat despre ritmul circadian, ai un răspuns despre ce cred eu despre ritmul circadian și ai direct sursa aici, somnul, cum să dorm mai bine, ritmul circadian. Dacă dai click pe el, el te duce direct. Până atunci vreau să vă spun despre ritmul circadian. Fiecare celulă din corpul nostru ascultă de acest ritm circadian. Avem Ritm Circadian, avem totul despre Ritm Circadian direct in acest timestamp, da? La fel, poți să faci asta și când te duci la podcast, uite ai introducere, ai aceste timestampuri, dar ce este tare este că aici, când ai întrebat despre Ritm Circadian, dacă dai click pe asta, te duci direct la Ritm Circadian, la același lucru se întâmplă și dacă dai click pe Pe acest material. Da, deci ai informatii de peste tot despre ritmul circadian. Uite ritmul circadian. Avem aici. Este doar unul dintre mecanismul, pentru că al doilea mecanism cel puțin la fel de important este ritmul circadian. Deci, ideea este că ai un întrebare, pune întrebarea acolo și conversează-te cu acest chat inteligent care știe tot ce am zis eu până acum și care poate să vină cu niște răspunsuri foarte șmechere, după cum ai văzut. Ok, ce pot să-ți mai zic este că Dacă vrei să bei o cafeluță așa cum trebuie, îți recomand Cafea și Începutul Zori. Este cafeaua noastră, pregătim niște vloguri foarte tari despre cum se prăjește această cafea. E un vlog în care eu am fost barista pentru o zi și i-am servit. Cafele pentru oameni care veneau la dropshot să-și cumpere un cappuccino. Cappuccino, până când doar asta am știut să fac. Intră pe Zori.ro, ia-ți o cafea corectă, bea cafeaua Resolutions de la Zori și după aia dă-ne un review. Zine ce părere ai despre această cafea. Și cam atât. Asta a fost materialul de astăzi. Atenție la acești factori de risc. Dacă cunoști alți factori de risc, du-te la comentarii și scrie-ne despre asta. Dacă vrei un alt subiect pe care să-l abordăm, du-te în comentarii, scrie-ne, iar noi o să-l vedem, o să-l notăm și probabil că o să revenim cu material pe această temă. Mulțumesc! Pe curând, omule!
More from Mihail

Tu știi câtă sare consumi zilnic? Te uiți vreodată la cantitatea de sare de pe eticheta alimentelor?

Cât de atent ești la schimbările care apar, la cum percepi mirosul sau sunetele? 👨🏼⚕️☝🏻

Tu cât timp petreci zilnic pe rețelele de socializare? Ai încercat să îți setezi limite?







