Adevărul despre IMUNITATE: cum să o întărești, cum să o menții

Imunitatea e o chestie așa, e un termen, umbrelă, sub care sunt foarte multe entități. Dar putem în mare să împărțim imunitatea în două tipuri de imunitate. Imunitatea născută, este imunitatea de bază, primară, care este și foarte importantă, e cea mai importantă de fapt. Și imunitatea dobândită, aia pe care o dobândim de-a lungul vieții. Acum, imunitatea născută se transferă de la mamă la copil, până când copilul începe să facă propria sa imunitate născută și ea este foarte, să zicem, nespecifică. Și vă dau câteva elemente pe care oamenii nu le consideră parte din imunitate, dar care sunt. Spre exemplu, pielea este parte din imunitatea noastră, este bariera care separă lumea exterioară de lumea interioară. Spre exemplu, e ciudat să-i spui unui om că pentru imunitate trebuie să se dea cu cremă hidratantă, dar crema hidratantă întărește imunitatea, pentru că îți întărește pielea și nu lasă pielea să aibă crăpături, micro-crăpături prin care să pătrundă, să zic, tot felul de patogeni și să faci Ciupercă la picior și să faci, să zic, alte boli infecțioase transmisibile prin piele. Imunitatea înnăscută despre care vorbim are multe alte mecanisme, de exemplu, tot felul de enzime care se cheamă lizozomi, care se găsesc în lacrimi, de exemplu, și în salivă. și sunt niște enzime care din start încep să mănânce din patogeni să îi descompună ca să ne apere pe noi. Un alt element foarte important al imunității sunt bacteriile bune care locuiesc și pe piele și în gură și în intestine, în mare parte în intestine, care nu lasă bacteriile rele să se așeze, să se atașeze de noi și să crească. Deci e ca și cum, haideți să ne imaginăm un oraș plin de oameni buni, Dacă în acel oraș tu placezi un traficant de droguri, el nu o să supraviețuiască în oraș pentru că nimeni nu o să cumpere droguri de la el. Pentru că orașul e plin de oameni buni care nu consumă droguri și nu încurajează criminalitatea. În schimb, dacă orașul respectiv are cartiere părăsite, unde nu ajunge poliție, unde se întâmplă tot ce vrei să se întâmple, are șomaj. Dacă orașul nu plătește bine oamenii, atunci un traficant de droguri poate să-și creeze propria rețea de droguri și să fie absolut imposibil să o mai scoți din oraș pentru că o să corupă fiecare instituție, de la poliție până la primărie, până la jandarm și așa mai departe. Deci e foarte important ca acest oras plin de bacterii si de microbiomi sanatos sa fie optim astfel incat raufacatorii sa nu aiba loc aici. Si exista celule care se ocupa de imunitate care se cheama fagocite si fagocitele sunt efectiv celule care mananca bacterii si virusuri. Pur si simplu sunt niste celule care ajung la fata locului cand apare o inflamatie undeva si incep sa manance din virus si sa Dacă imunitatea născută sunt polițiștii și jandarmii, imunitatea dobândită este formată din forțe speciale, din SRI, din ofițeri care informează, care caută informații, care strag cu urechea, alea sunt forțe care răspund mai greu. Și această imunitate dobândită o facem fie prin trecerea prin boală, deci din experiență. Adică ca să ai niște servicii bune, ele trebuie să aibă experiență în a asculta grupări infracționale. O imunitate dobândită trebuie să aibă aceste relații, are nevoie de timp și imunitatea dobândită se dobândește și prin vaccin. Sunt complet conștient că oamenii sunt foarte sceptici și foarte dezgustați de ce a însemnat COVID, de ce a însemnat pandemie, pentru că lor li s-a impus cu forța de multe ori vaccinarea anti-COVID. Partea nasoală este că, ok, putem să lăsăm COVID-ul la o parte, dar partea nasoală este că pierdem această încredere în vaccinurile care există de ani de zile și care ne apără de exemplu de gripe. Deci pentru gripă tu poți să-ți folosești toată imunitatea despre care am vorbit până acum, Dar concret pentru gripă există vaccin și e ca și cum ți-ai luat o asigurare. Adică pe lângă toate lucrurile despre care o să discutăm acum despre imunitate, tu poți să-ți iei o asigurare măcar pentru un virus pe care e aproape sigur că o să îl iei, e aproape sigur că o să intri în contact cu el. Și există această asigurare top, care se cheamă vaccin antigripal și îți faci acest vaccin și cel puțin ești asigurat împotriva acelui virus. Dacă ne întoarcem la imunitatea născută și tot ce înseamnă aceste sisteme care sunt formați din Lissuzon, care sunt enzime care omoară bacterii, tot ce înseamnă microbiomi, da, care nu lasă bacteriile rele să se cantoneze, tot ce înseamnă fagocite care trebuie să fie performante și suficiente ca număr ca să prindă bacteriile, să se lupte cu ele. Există celule care se cheamă natural killer cells, care sunt niște celule care pe lângă faptul că îți omoară, să zic, sunt capabile să omoare celule infectate, sunt celule care omoară inclusiv celule cancerigene, adică imunitatea este și un mecanism împotriva cancerului. Un lucru care ne poate speria pe toți este faptul că în momentul acesta Și eu, și dumneavoastră, și absolut orice persoană care ne urmărește acum, au sau avem, noi toți, avem celule cancerigene în corp. Diferența între noi și o persoană care face cancer, care cancerizează, să zicem așa, care face un cancer care crește, este faptul că acele celule sau la persoanele care fac cancer, acele celule cancerigene scapă de sub controlul imunității și încep să se dezvolte anarhic. E important să înțelegem că toate aceste mecanisme trebuie întreținute optim pe tot parcursul anului, dar dacă vrem să nu răcim, dacă singura noastră preocupare este răceala, care ar trebui să fie cea mai mică preocupare, atunci trebuie să respectăm toate aceste elemente. Cumva ajungem la niște sfaturi care par foarte banale, dar vreau să trecem și prin aceste sfaturi și să înțelegem de ce ele ajută această imunitate. până să ajungem la suplimente. Sfaturile despre care vreau să vorbesc sau lucrurile pe care trebuie să le facem ca să avem o imunitate optimă sunt somn, alimentație și gestionarea stresului. Haideți să facem un exercițiu, toți cei care ne ascultă și cumva vreau să-i explic cum se gestionează stresul cu mintea pentru că stresul de fapt este răspunsul minții tale La ceea ce se întâmplă, ce faci tu cu mintea ta și putem să facem un experiment în care să arătăm clar cum mintea poate să ducă la boală sau poate să ducă la sănătate. Haideți să facem un experiment dumneavoastră și oricine se uită și este într-un loc sigur în care poate să ia o pauză de 3 minute. Haideți să... Închidem ochii, dacă puteți să închideți ochii și imaginați-vă persoana iubită, oricine ar fi, poate să fie iubitul actual, poate să fie iubitul din liceu, poate să fie un părinte de exemplu, poate să fie un copil, un frate, cea mai bună prietenă. Imaginaţi-vă în faţa dumneavoastră acea persoană lângă care vă simţiţi înconjurat de iubire şi siguranţă. Imaginaţi-vă că o priviţi în ochi şi totul e bine. Vă simţiţi acasă, vă simţiţi în de plină siguranţă, vă simţiţi iubit înapoi şi dorit şi poate vă laţi în braţe cu acea persoană. Încercaţi să observaţi ce se întâmplă acum în corp. Deci asta este o imagine pe care efectiv în mai puţin de 30 de secunde acum doar printr-un simplu ghidaj, v-ați imaginat-o. Ceea ce simțiți în corp este, în primul rând, o mică secreție de dopamină. Acel calm și plăcut este datorat oxitocinei. Oxitocinea este un hormon care se secretă când suntem în siguranță, când suntem luați în brațe, când suntem îngrijiți, când suntem în prezența cuiva la care ținem. Plus serotonina. Serotonina este un hormon care se creată din nou atunci când suntem acasă, când suntem în siguranță, când nu trebuie să ne mai luptăm, să alergăm după ceva. Plăcerea e dată și de dopamina care s-a secretat, care ne dă cumva această senzație de plăcut, nu doar de calm, ci și de plăcut. Apoi e posibil să ne dorim să fim cumva și atrăgători pentru persoana respectivă, oricine ar fi ea. Dacă este un copil, vrem să fim demni de a crește acel copil, demni de iubirea copilului respectiv. Dacă e un părinte alafel, dacă este o persoană iubită, de tipul partener, iubit, atunci vrem să fim atrăgători pentru persoana respectivă și dorința asta este tradusă de vasopresină, un alt hormon care se secretă. Un alt hormon care se secretă și pe care nu îl simți dar are un impact formidabil asupra noastră este hormonul de creștere. care fix asta face, ne crește, ne crește țesuturile, ne crește creierul, ne crește performanța fizică și cognitivă. Și toți acești hormoni care cumva sunt secretați din start, printr-o simplă imaginare a persoanei iubite, sunt hormoni care întrețin corpul, care îl apără, care îl construiesc, care construiesc imunitate, care îți dau cumva siguranță și stabilitate. Și acum, nu să vreau să fac următorul experiment, pentru că nu vreau să fac rău nici dumneavoastră și nici oamenilor din jur, dar dacă am închide ochii și ne-am imagina război, ne-am imagina că am fi invadați de cineva, ne-am imagina bombe care cad, ne-am imagina ororile care se întâmplă în ziua de astăzi și pe care le vedem la știri în continuu, și e ok să stăm conectați acolo și să fim la curent cu ce se întâmplă în lume, dar când vedem lucrurile astea, Se întâmplă fix opusul. Noi nu mai suntem în zona de creștere. Noi intrăm în zona de protecție. Corpul are două zone în care se poate afla. Zona de protecție și zona de creștere. Adică cumva rest and digest în care noi ne liniștim și creștem sau zona de fugă și luptă în care suntem cumva în protecție sau în nevoia asta de a lupta cu cineva. Dar putem să le definim sau să le numim foarte clar creștere, zona de creștere pe care am experimentat-o în acest experiment și zona de protecție în care intrăm atunci când suntem stresați. Dacă v-aș pune să vă imaginați lucrurile, să zic, nasoale despre care am vorbit mai devreme, ceea ce o să secrete corpul, el o să oprească secreția de dopamină, de serotonină, de oxitocină, de hormoni de creștere, ele se opresc și apare secreția de cortizol și de adrenalină. Acești hormoni sunt bivalenți, ei sunt buni când mergem la sală, când ne trezim dimineața și avem o creștere de cortizol care carmează inflamația care s-a întâmplat pe timpul nopții, o să ajungem și la asta. care pornește procesele metabolici în corpus, dă un boost de energie dimineața chiar dacă n-ai mâncat, adrenalina te face să fii mai activ, te face să treci ușor peste durere. Când se întâmplă scurt, pe moment, în momentul în care această secreție se prelungește, în momentul în care cortizolul este constant ridicat doar prin puterea minții, atenție, nu trebuie să fim la război, trebuie să vedem război la știri în fiecare zi constant, Trebuie să avem deadline-uri pe care nu le putem atinge sau un șef de care ne e frică. Trebuie să avem o persoană în casă lângă care nu vrem să stăm, lângă care ne este greu să locuim. Trebuie să avem, nu știu, o insecuritate financiară. Toate lucrurile astea, în mintea noastră, secretă acest cocktail hormonal care ajunge în corp. Și hai să presupunem, dacă tu întâlnești un urs în pădure, Și corpul tău are nevoie să decidă ce fac, fug de rupt de acel urs și livrez toată energia către această fugă sau eu dacă sunt răcit în momentul de față, o să dau energie și spre a vindeca acea răceală. În mod cert, dacă dai energie pentru a vindeca acea răceală, nu o să mai fie eficientă pentru că probabil că o să te mănânce ursul. De aceea tu o să dirijezi toată energia spre fuga de urs. Și haide să ne amintim în paralel momentele în care am fost răciți, să ne aducem aminte cât de moleșiți suntem și cât de lipsiți de energie suntem când suntem răciți. Pentru că imunitatea necesită enorm de multă energie. atunci când tu răcești, când iei un virus și trebuie să bustezi toate elementele din corpul tău ca să vindeci aceași răceală. Deci tu ca să vindeci răceala aia, ție corpul îți lasă 5%. Cât să te ridici, să te duci la baie, să te întorci, să te pui în pat și maxim să rostești cuvintele, te rog, fă-mi și mie un ceai că mă simt foarte rău. Asta e tot ce poți să faci, te pui în pat și ai adormit. Pentru că corpul îți dă efectiv o fărâmă de energie, tot restul se duce la imunitate și la construie imunitatea asta. Și dacă ne întoarcem înapoi și ne gândim la ce face cortizolul, el asta face. El zice, ok, tăiem imunitatea, că nu avem nevoie de ea, trebuie să fugim de urs. Tăiem digestia, nu avem nevoie de ea, trebuie să fugim de urs, trebuie să dăm toată energia noastră la fuga asta de urs. Cortizolul se va duce la creier și o să... E foarte interesant cum în creier sunt diverse zone care răspund divers, diferit la același element. Deci în creier o să fie în zona... amigdalei, de exemplu, și în zona hipotalamusului, în zona asta centrală creierului reptilian, creierul de reflex, de instinct care răspunde la stimuli periculoși, acea zonă o să se va vasculariza, dar acea zonă o să primească mult sânge pentru că ai nevoie de materie primă acolo, ai nevoie de oxigen acolo ca să ai o reacție rapidă, să fugi de urs, să reacționezi, Îți dai seama în ce copac trebuie să te urci, unde n-o să ajungă ursul. Pentru astfel de activități, în schimb, același hormon o să scadă vascularizația în cortexul prefrontal cu care noi gândim rațional, cu care noi luăm decizii raționale, cu care noi simțim plăceri în viață raționale, Planificăm ce urmează să facem, ce urmează să mâncăm, care o să fie programul zilei, cu cine ne întâlnim. Zona asta o să fie inhibată și o să crească foarte mult vascularizația în zona care răspunde de instinct, de frică. De aici putem să ajungem la anxietăți, la depresie doar din cauza unui stres. cronic pe care îl trăim în fiecare zi prin deadline-uri, lipsă de somn, insecuritate financiară, traiul lângă o persoană care nu este potrivită față de tine. Cei mai importanți factori de stres sunt fix oamenii din jurul nostru cu care nu ne putem simți iubiți, cum am descris sau cum ne-am imaginat prima situație, în primul experiment. Și trăim cu oameni care pentru noi, pentru nu știu, vibrația noastră energetică, putem să o vedem cum vrem sau pentru profilul nostru psihologic, oamenii aceia sunt nepotriviți și creează constant un stres. Și acum ca să ne întoarcem la subiectul nostru, stresul este unul dintre principalele cauze pentru care imunitatea noastră este scăzută. Și acum imaginați-vă persoanele care se duc la Farmacie și zic vreau și eu suplimente pentru imunitate. Ok, există suplimente care în studii ajută puțin, o fărâmă, dar cauza principală a imunității slabe este de cele mai multe ori acest stres, stres pe care îl creăm fix cu mintea noastră. prin lucrurile la care ne expunem, oamenii la care ne expunem, lipsa de timp pentru a cultiva cele, sa zic, sentimente placute pe care mintea le poate cultiva si toate astea ne mentin intr-un stres, intr-un nivel constant ridicat de cortizol care asta e facut sa faca, sa scada imunitatea. Deci stresul ar fi probabil primul lucru pe care ar trebui să încercăm să-l gestionăm. Cum? Asta depinde de fiecare în funcție de ce factori stresori are în viața lui. Dar primul pas este conștientizarea că acest stres constant, această alergare constantă, îți omoară imunitatea. Pe lângă multe alte lucruri. Să ținem minte că imunitatea este și cea care ne apără de cirurile canceroase pe care le omoară constant. Și atunci fiecare om cred că trebuie să-și pună întrebarea, băi, merită? merită ce fac acum și răspunsul pe care îl am eu la ceea ce fac acum, pentru că poate unii au un job care li se potrivește și nu sunt stresați. Dar dacă tu ești super stresat la job-ul tău, dacă tu ești super stresat lângă persoana cu care locuiești, întrebarea pe care trebuie să te opui este merită acest stres constant, această imunitate scăzută, care, repet, care mă duce la răceală, asta e cel mai mic lucru, dar care de fapt îmi dezichilibrează tot corpul, îmi dezichilibrează toate sistemele din organism, pentru că eu sunt în cortizol cronic, ridicat, constant, mereu în fiecare zi. Merită, dacă merită, atunci poți să rămâi acolo. Dacă nu merită, atunci trebuie să îndepărtezi cauza stresantă. Asta e ceea ce trebuie să facem. ce se întâmplă în somn și asta a fost o descoperire intrigantă pentru oameni de știință atunci când un grup de oameni de știință au început să analizeze oamenii somn noaptea, în somn, când dorm și au făcut următorul lucru, le-au pus niște branule pe care în timp ce oamenii dormeau, fără să îi trezească, pe acele branule, deci practic niște căi deschise către venele lor, recoltau sange la fiecare ora si analizau acei marcari din sange, inclusiv marcarii inflamatorii. Si ce s-a observat este ca noua ne creste in somn foarte mult inflamatia. Si a fost foarte ciudat pentru ca din contra somnul ar trebui sa-ti cade inflamatia, somnul ar trebui sa te relaxeze, somnul este un moment in care corpul tau se odihneste. Și se pare că organismul nostru a găsit cel mai practic, cel mai bun moment în care să-și exerseze imunitatea. Imunitatea înseamnă răspuns la patogeni. Și primul răspuns pe care tu îl ai când ai un patogen care te invadează, atenție, dacă nu ești vaccinat, dacă ești vaccinat, ai anticorpi care se duc la obiect, au distrus virusul, el nu te mai infectează. În schimb, dacă nu ai mai trecut prin boala respectivă și nu ai imunitatea aceea specifică dobândită, nu ești vaccinat și prinzi pur și simplu un virus din acesta, o răceală banală, corpul tău semnalizează prezența acelui virus prin inflamație. Deci corpul trebuie să inflameze zona în care virusul acela a pătruns. Și după aceea, la locul inflamației, e practic o semnalizare. Imaginați-vă o intersecție în care se întâmplă un accident și o să vină mașini de pompieri, de poliție, ambulanțe, care toate o să aibă girofare. Girofarele alea de peste tot semnalizează inflamația și acolo vin alte forțe care încep să ajute. Aceste fagocite care încep să mănânce, tot felul de citochine care mediază inflamația respectivă. Dar tu ca să ai un răspuns bun, ca să ai un răspuns coordonat bine, acea inflamație trebuie să fie exersată, nu? Ea trebuie exersată ca un mușchi. E ca și cum, nu știu, ai un match de tenis cu cineva, tu trebuie să faci exerciții în fiecare zi. Tu trebuie să faci exerciții în fiecare zi înainte de turneul de tenis. Într-un care tu prindi o răceală, ăla e turneul de tenis, de atâtea să faci exerciții în fiecare zi. Și corpul a găsit cel mai bun moment în care poate să inducă inflamație în corp fără să-ți facă rău. Și momentul ăla este atunci când tu nu faci nimic cu corpul tău. Când corpul tău este nemişcat, când metabolismul tău este cel mai jos, când creierul se reface, iar corpul tău este într-o stare latentă timp de 8 ore. Și starea aia se cheamă somn. Deci corpul a găsit cel mai ingenios mod de a-și exersa propriile forțe de intervenție și anume în timpul somnului și în cursul fiecărui ciclu de somn, noi dormim, avem nevoie de 5-6 cicluri de somn fiecare de câte o oră jumătate pe noapte, în cadrul fiecărui ciclu de somn apare un răspuns inflamator care nu este cauzat de un invadător ci este pur și simplu exercițiul corpului tău de a răspunde la o infecție. Și de aceea, persoanele care nu dorm 8 ore, ci dorm 6 ore, sau se scoală cu ceas, nu se scoală pentru că așa vor ele să se scoală, s-au săturat de somn, așa este cel mai sănătos să te scoli, ci te scoli cu ceas. Sună ceasul la 7 dimineața, tu te-ai culcat la 1 pentru că te-ai uitat la Netflix, la Beckham de exemplu, care e foarte mișto, îl recomand apropo. Și fix asta mi s-a întâmplat, mă uitam până la 1 noapte la Beckham și după aia a doua zi mă trezeam la 7. Ceea ce știam eu, faptul că mă trezesc cu capul înflat, faptul că mă doare corpul, faptul că mă sunt foarte prost dispus, este că pe lângă faptul că mi-am întrerupt un somn profund și nu e bine să ieși dintr-un somn profund odată, eu mă trezesc în plină inflamație când corpul meu are tancurile dispersate pe străzi ca să exerseze și deodată ies oamenii la muncă și ce faci cu tancurile alea? Stai să ne ascundem, ne punem pe trotuar, spargem trotuarul, spargem niște stâlpi. E aglomerație. Asta se întâmplă în corpul tău când tu te scoli înaintea celor 8 ore și ne întoarcem practic la imunitate. Optim este să încerci să gestionezi stresul. Da, poți să ai stres acolo, poți să fugi de urs, dar nu trebuie să fugi toată ziua de urs sau toată viața de urs. Poți să ai la anumite proiecte stres, dar după aceea să ai zile în care să zici ok. Hai să ne calmăm, hai să ne imaginăm persoana iubită, hai să ne întâlnim cu ea, hai să facem lucrurile care nouă ne plac, hai să citim niște cărți calme, să ne uităm la un film de dragoste care ne aduce plăcere, să dormim, să mâncăm din când în când prăjitura aia care ne dă plăcere. Ok, vinul nu e bun la imunitate, dar dacă seara într-o companie plăcută, pot să bea un pahar de vin roșu care mi-aduce acea plăcere și căldură și oxitocină și mă ajută să cresc, hai să-l consum pe ăla și să facem, practic, acele lucruri lumești, zilnice, care nu doar că ne cresc imunitatea, ci ne fac viața mult mai plăcută și care fac viața să merite să fie trăită. Și după aia mergem și ne culcăm și dormim 8 ore în care imunitatea noastră se antrenează. La finalul zilei, dacă respectăm și partea de alimentație, care nu trebuie să fie decât variată, Și când vorbim de alimentație, regula numărul unu și singura pe care ar trebui să o respectăm în alimentație este să mâncăm 30 de fructe și legume combinate tipuri diferite pe săptămână. Adică la fiecare șapte zile, prin gura noastră și în stomacul nostru să fie intrat 30 de tipuri diferite de fructe și legume. Deci doar dacă îți faci o salată, deja ai șapte acolo. Dacă îți faci o ciorbă, mai ai șapte acolo. Poți să mai combini după aia câte un avocado, câte nu știu ce. Deci te duci la cel mai simplu magazin și deja ai luat struguri, mere, pere, o nectarină, un kiwi, o portocală, un gref, numai fructele de pădure. Ți-ai niște mure, niște afine, niște coacăze, niște cătină. Și deja ne-am dus ușor spre 15. Și pasta le poți gusta într-o zi din ele. Dar dacă mănânci trei într-o zi, trei altă zi, trei altă zi, trei ori șapte deja ai 21 de fructe diferite pe care le poți mânca într-o săptămână. Și după aia dacă pui toate zarzavaturile, toate frunzele posibile din salate care sunt diferite, ceapă, usturoi, brocoli, conopidă, pătlăgele, morcov, o ciorbă cu de toate, cu cartofi și așa mai departe. Adică lejer poți să te duci în 50 pe săptămână. 30 pare mult, dar dacă le pui pe foaie sau dacă te duci la un magazin, la un supermercat și începi să le numeri, o să vezi că vezi lejer mai mult de 30 pe care poți să le convingi și să-ți faci mâncare astfel încât să Ai toate aceste elemente. De ce? Pentru că fiecare legumă pe lângă acele 5-6 vitamine pe care noi le vedem așa ca fiind esențiale, dar sunt esențiale pentru că de multe ori nu le facem noi și trebuie să le luăm din afară, pe lângă acele vitamine s-a descoperit că fiecare fruct, fiecare legumă are foarte mici elemente pe care noi încă nu le cunoaștem, care n-au încă o denumire, a căror scop nu este încă cunoscut sau efect în corp, dar dacă vorbim de usturoi, de exemplu, usturoiul pe lângă, să zic, acele câteva elemente vedete pe care le știm din usturoi, are peste 4100 de elemente diferite, chimic și ca structură, pe care, repet, nu le știm, nu știm ce rol au sau ce denumire au, dar este o abundență de elemente diferite care toate lucrează sinergic. Adică dacă tu ai mâncat o bucățică de usturoi care are 4000 de elemente și o bucată de brocoli care are alte 4000 de elemente și un măr și așa, tu aduci zeci de mii de alimente diferite în corpul tău care lucrează sinergic și care fac ceea ce trebuie să facă. În schimb, atunci când recungem la suplimente, ele sunt un singur element, izolat în laborator, care vine într-o doză mare și care de multe ori are nevoie de alte microelemente pentru a funcționeze optim. Dau doar un exemplu pe care l-am cizit acum câteva zile, un studiu care arată că atunci când iei vitamina D fără să iei magneziu, acea vitamina D în momentul asimilării și transformării într-o formă activă, o să consume mult din propriul tău magneziu. Deci e posibil ca o persoană care are un magneziu ok în sânge și ia vitamina D, acea vitamina D să-i crească nivelul de vitamina D, dar să scadă nivelul de magneziu. E doar una din cele sute de interacțiuni care se pot întâmpla în corp și care îți pot face mai degrabă rău decât bine. Acum, suplimentele În mod cert funcționează și trebuie să facem o mare separare între suplimente tip vitamine, vitaminele nu le-aș lua, în afară de vitamina D, n-aș lua absolut deloc vitamine, doar când avem o carență clară, vizibilă clinic și medicul ne recomandă să luăm o anumită vitamină, și suplimente care sunt practic extrase, de exemplu există suplimente cu usturoi. Usturoiul funcționează clar și există suplimente sub formă de capsule unde găsești usturoi deshidratat. E același usturoi care e deshidratat, pus în capsula respectivă sub formă de praf și e ca și cum ai mânca un usturoi. În mod cert e mai bine să mănânci un usturoi proaspăt, dar și ăla nu este de parte ca beneficii de usturoi. Și usturoiul este unul din suplimentele chiar dovedite că funcționează și pentru imunitate, și pentru fitness, și pentru puterea lui de anti-inflamator. Deci usturoiul e un supliment care poate să funcționeze. Zincul din nou este un supliment care există puține studii, pentru mine sincer nu sunt suficiente, dar cele care există deja arată că zincul are un ușor efect pozitiv în prevenția răcelilor de toamnă. În rest, suplimente care nu funcționează, vorbim despre vitamina C. Acum la vitamina C există un Vitamina C e un puternic antioxidant. Vitamina C în niciun studiu făcut pe prevenție nu a ajutat. Deci ce putem să știm clar, cercetat și cu suficient de multă cercetare până acum, este că vitamina C luată ca prevenție îți face mai degrabă rău decât bine. Pentru că bine nu face, deci oamenii care iau în studii, se iau loturi mari de oameni, mii de oameni, care unii iau constant vitamina C, 150-200mg pe zi și alții nu iau, rata de îmbolnăvire este absolut aceeași la toți. Absolut aceeași. Deci vitamina C nu te ajută să nu te infectezi. Ce s-a observat mai departe în unele studii este că atunci când ai o doză mai mare de vitamina C în primele zile, în primele momente de la simptome, adică te doare un pic gâtoase și ai început să iei vitamina C în doze mai mari, unele studii zic că nu are niciun efect, alte studii spun că vindecarea este mai rapidă și poate să fie de la 6% mai rapid până la 25% mai rapid. 25% e considerabil, 6% este ca și cum n-ar fi nimic. Adică dacă ai răcit și iei vitamina C, te vindeci în 9 zile, dacă nu iei vitamina C, te vindeci în 9 zile și jumătate. Există un debate anecdotic, e un debate pe care l-am zis de exemplu și cu dr. Cezar, care este, să zic, colegul meu de online în ce înseamnă comunicare medicală. El, de exemplu, spune că pe el vitamina C Îl ajută și am avut discuții mereu, adică eu cumva am materiale în care spun, băi, vitamina C nu ajută, doctor ce se zice, băi, ajută. Lumea zice, băi, hotoriți-vă, ajută sau nu ajută? Noi, de fapt, vorbim de lucruri diferite. Eu încerc să-ți explic oamenilor că dacă iei vitamina C la farmacie ca să ai imunitatea bună, nu te ajută. Și același lucru îl spune și el. Ce spune el este că doze mari de vitamina C când ai răcit și iei un gram pe oră sau un gram la trei ore, ajungând să iei până la 10 grame pe zi. Și din punctul ăsta de vedere, vitamina C are un profil de siguranță îți dea niște simptome digestive. Anecdotic el spune că pe el îl ajută și sunt oameni care spun într-adevăr, mulți oameni care spun că, băi, dacă eu am răcit și încep să iau 10 grame de vitamina C în primele zile, mă vindec mai rapid. Cred că putem să luăm în considerare această anecdotă, adică faptul că oamenii aceștia confirmă că așa este. Limitarea și ceea ce nu-mi place este că nu există, din păcate, studii pe aceste doze. Adică ca să putem să spunem că în mod cert funcționează, trebuie să ai un studiu în care să ai 20 de oameni care răcesc, unii iau supra doze de vitamina C, alții nu iau și să vezi un rezultat pozitiv, să vezi că, într-adevăr, se vindecă mai rapid. Deci singura, totuși, aplicare anecdotică a vitamina C este în doze mari la început de răceală, despre care din punct de vedere științific nu putem să spunem că funcționează, dar sunt mulți oameni care confirmă că ar funcționa. Apoi, de exemplu, kinaceea și vitamina D în studii par să n-aibă niciun rezultat în răceală. Ne întoarcem la discuția de la început, faptul că oamenii căută cu disperare soluții în farmacii pentru a se ajuta în imunitatea lor, în a crești, în a optimiza, să zicem, imunitatea. Aceste lucruri pot funcționa ca o cireașă de pe tort. Adică un tort, poți să-l mănânci și fără cireașa aia? Poți, e la fel de bun. Dacă pui o cireașă pe tort, e mai apetisant? Păi un pic. Poate pentru unii da, pentru unii nu. Dar dacă tu servești la o nomastică doar cireașa, ai cum să o împarți la 10 persoane să se sature de tort? Nu. Suplimentul este fix cireașa de pe tort. Poți absolut la fel și fără el. Dacă pui cireașa pe tort, ok, poate că unul dintre persoanele o să le placă mai mult. Poate unul zice că dă și mie felia aia cu cireașă. Ok, e posibil să ai efectul ăsta. Dar dacă iei doar suplimente, e ca și cum ai avea doar cireașa fără tort. Tortul este să dormim 8 ore, să încercăm să gestionăm stresul, să înțelegem cât de mult ne afectează stresul și cum cât de mult Orice gândim ne poate induce în sănătate sau în boală și să înțelegem că toate aceste microelemente trebuie în primul rând luat din alimentație, iar răspunsul la întrebarea, domne, noi ce mai mâncăm? Răspunsul este 30 de fructe și legume diferite în fiecare săptămână.