Auto-palparea testiculelor salvează vieți | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Mihai Adrian Dobra

Pacienții vin la mine și spun, domn doctor, sunt foarte supărat, am bruscat.

De ce când ne vedem la bere nu vorbim despre lucrurile astea?

La 40 de ani ne aflam în vârf de incidență pentru tumorile testiculare. Trebuie să punem mâna în duș pe testicul, să-l palpăm. Dacă ai simțit că ți-a apărut ceva, te afli în acea categorie de vârstă, du-te la medic. Dacă ai adenum de prostată, nu obligatoriu, vei avea și disfuncție erectilă.

Dimensiunea penisului la bărbat e o chestie pe care se glumește foarte mult.

Probabilitatea de a face din ceva extrem de mic Ceva mare este un alimitat. Higiena HPV-ul, inflamația cronică pot predispune către apariția acestor tipuri de tumor. Inclusiv, raporturile sexuale neprotejate pot crește frecvența apariției cancerului de prostată.

Există riscuri reale?

Lucrurile pot fi rezolvate, lucrurile pot fi vindecate. Vei avea o orinare mai bună, nu vei face cancer de prostată. Uitați-vă!

Dacă nu-i străm, o vei recunoaște! Omule, te salut pe tine cel de acolo. Urmează un podcast foarte important pentru tine în special dacă ești bărbat, dar cred că ar trebui să-l urmărești și dacă ești femeie și dacă vrei să ai o mai bună grijă față de bărbatul tău. Atenție, vorbim astăzi direct Despre prostată, vorbim despre penis, vorbim despre igiena penisului, vorbim despre testicule și e foarte important să vorbim despre aceste lucruri pentru că de regulă nu vorbim despre ele, nu-i așa? Când ieșim cu prietenii în oraș nu vorbim despre penis sau despre testicule. Uite, tu de exemplu, cel care ne urmărește acum, cum stai cu penisul? La testicule cum sunt? La fel de elastice? Și astfel de întrebări ar putea să trezească anumite reacții. Și tocmai pentru că aceste întrebări strânesc anumite reacții, evităm să avem aceste discuții. Mai mult decât atât, nu mergem nici măcar la medic. Și dacă medicul de familie se înimerește să fie femeie, cu atât mai mult ne e rușine să purtăm astfel de discuții. Și în acest context, ajungem la probleme, pentru că atunci când apar mici simptome și mici semne și problemele pot fi rezolvate, noi le ignorăm și ajungem la adenom de prostată sau la cancer de prostată sau la probleme de erecție sau la probleme de infertilitate. Așa că vorbim despre toate acestea, despre prostată, despre cancer de prostată, igiena penisului, HPV, pietre la rinichi și mi-aș dori ca acest podcast să fie un mic ghid al tău, al sănătății bărbatului. Să știi exact ce și când ai de făcut și poate să fie un început În a vorbi deschis despre aceste lucruri, pentru că eu cred că acesta este un prim pas înspre sănătatea noastră real. Și vreau să mulțumesc celor de la Unicreditbank care sprijină podcastul Babe de Cunoaștere și prin asta sprijină aceste inițiative educative. Și vorbim despre toate astea, nu-i așa, cu dragul meu coleg și prieten, Mihai Dobra, medicurolog cu competență în chirurgie oncologică, litiază urinară, transplant renal. Mihai, te salut!

Salut și mulțumesc mult de invitație, Mihael!

Măi, eu mulțumesc! Efectiv, despre asta vorbeam cu colegul meu, Claudiu. Nu-mi dau seama cum de nu ne-am gândit la tine că ai invitat la podcast și de-abia acum ne-a venit ideea asta.

Stai, stai, stai, să nu mă măguliți!

Da, cred că avem un subiect interesant.

De dezvolt la astăzi. Abia aștept!

O să fie manualul de sănătate al bărbatului. De ce crezi că, până la urmă, ne e așa rușine să vorbim despre asta? De ce e încă un tabu? Și de ce, când ne vedem la bere, nu vorbim despre lucrurile astea? De ce ne e rușine să mergem la medic?

Mihail, cred că nivelul de mândrie și, nu știu dacă din păcate sau din fericire, trăim într-o societate ușor patriarchală, până într-un punct. Nivelul de mândriar bărbatului aparent e credul mai ridicat decât al femeii și nu de puține ori la cabinet, că vorbim de spitalul public sau la cabinet, pacienții de cele mai multe ori vin cu soțiile. chiar și când vorbim de probleme aparent intime și nu neapărat de disfuncția erectilă, cea pe care eu nu abordez și nu am o plecare majoră asupra ei, dar vorbim de patologiile oncologice ale organelor genitale externe. Oarecum sunt mutați, sunt trimiși de soții pentru că ei, din teamă, din rușine, din impactul social pe care ar putea să-l aibă un diagnostic și maniera de tratament al diferitoror patologii. Spre exemplu, acum imaginează-ți, Mihael, cu o tumoră testiculară descoperită în stadiu incipient prin autopalpare, adică lucruri simple făcute banal în duș. În duș îți ai atins, găsești o formațiune, sigur că patologiile conținutului scrotal pot fi de la non-oncologice, Adică umflarea testicului, hidrocel, infecție și așa mai departe până la cele oncologice. Găsești o formație tumorală. un nodul palpabil dute la medicul urolog. Apoi, nu de puține ori mi s-a întâmplat și chiar am acum în caz în cap a unui pacient care era și-o fel de pe tir și a ajuns, din păcate, într-un stadiu atât de evoluat al bolii încât...

Adică un cancer de testicul?

Nu era un pacient cu o tumără testiculară, era o tumără testiculară cu un pacient. Dacă înțelegi analogia ușor, anecdotică. Și imaginează-ți că nu era o tumoră de cap de pancreas, nu era o tumoră renală pe care nu o poți vedea palpa în interiorul tău. Era o tumoră gigant-testiculară.

Și de ce? Adică l-ai întrebat de cine a venit mai repede? Adică poți să întrebi asta un pacient?

Din teama de stigmatizare socială, din teama de a fi pus pe bară, de a nu mai putea munci pentru familie, din rușine. Impactul social al genului răstora de patologii poate fi destul de mare. Sper din tot sufletul că astea sunt cazuri ultra rare și că lucrurile astea nu ajung să fie considerate normalitate. Dar îți spuneam că de multe ori pacienții vin împreună cu soțiile ele împingându-l. Dormîmpreună, pe timp de seară, pe timp de noapte la culcare, pacientul se duce de 5-6 ore, are nocturie, se duce mai des la toaletă, este invalidant pentru calitatea de somn, nu numai a lui, ci și al soției. Cam pe acolo ne aflăm. Sigur că educația medicală contează foarte mult, toate lucrurile astea au și o conotație educațională de la pacient la pacient.

Ce crezi că ar trebui să facă sau noi să facem, medicii sau oamenii, ce ar trebui să facă pentru a putea discuta mai liber despre asta? Care ar fi rezolvarea acestei bariere de stigmatizare, rușine și atunci nu mă duc la doctor și uite pacientul pe care l-ai descris i-a crescut un cancer testicular foarte mare și el tot nu a ajuns la doctor, a mânat.

Ce putem să facem? Uite, prin podcastul tău este o manieră de educație al publicului rar. E foarte important atunci când găsim ceva aparent modificat în orice tip în zona medicală să te adresezi medicului și să nu începi autotratament sau să îți inhibi prezența la medic și să aștepți că lucrurile se vor rezolva de la sine.

Dacă tot ai povestit despre testicul, aș vrea să rămânem în zona asta și să te întreb cât de frecvent se întâmplă să avem și statistic și ție cât de frecvent se întâmplă să ai pacienți care să aibă cancer testicular sau care se prezinte în serviciu vostru. Și ce se poate face în acest sens ca și prevenție? E ceva ce tu ca pacient poți să faci acasă?

Da, Michael, o să spun că noi la aproape 40 de ani ne aflăm în vârf de incidență pentru tumorile testiculare. De la 25-30 de ani, în funcție de seminoame sau non-seminoame, variațiunile histopatologice pe tipurile de tumorii testiculare germinative, ele se împart, dar cam ăsta este vârful nostru de incidență, între 25 și 40 de ani.

Adică mai rău ca acum nu poate să ne fie, doar vârful de incidență începe să scadă, nu? După 40 de ani.

Exact, exact. Formațiunile mai puțin agresive. Tumorile testiculare, odată decelate în stadiu incipient, au vindecabilitate de aproape 95%.

Ce înseamnă incipient? Cât timp?

O formațiune nodulară, să spunem 1-2 cm, fără... Fără o evoluție tumorală clară evidentă la nivelul testicului, cu infiltrarea tegumentului. Astea sunt variante avansate. Deci vorbim de un stadiu incipient. Ele răspund foarte bine pe lângă chirurgie, răspund foarte bine inclusiv la chimioterapie sau radioterapie, sunt extrem de sensibile și încă o dată îți spun și subliniez asta, că teama asta și drama, ok, Din păcate, natura sau genetica sau situația, anatomia ta, istoricul de criptorhidie. Criptorhidia înseamnă că practic imagineazăți că testicolele în viața intrauterină se formează în lombă. Adică în interiorul corpului nostru. Ei bine, ele suferă un efect de descensis testis, adică ce coboară prin canalul inghinal și ajung în mod natural în sacul scrotal, adică în scrot. Pe undeva, prin diferite influențe anatomice, hormonale, ele pot rămâne blocate pe tot acest parcurs de coborâre. cu istoricul ăsta ne crește neșansa de a avea o formațiune testiculară tumorală. Ne aflăm în 25-40 de ani în acest interval. Ce trebuie să facem? Trebuie să punem mâna în duș, pe testicul, să-l palpăm, să vedem dacă anumită zonă devine indurată, adică dură ca masa. Ei bine, dacă se întâmplă asta, te duci la medicul urolog. Medicul urolog o să-ți facă o ecografie. E simplă, e repetitivă, nu doare, nu-i nicio dramă. Îți decelează această formațiune, îți pune să faci și niște markeri tumorali, știu că ai copii. Soția a făcut un test de sarcină și a folosit beta-HCG-ul. E bine, beta-HCG-ul este un marker tumoral al testicolului la bărbat, împreună cu alți doi marker tumorali, unul mai specific, unul mai puțin specific, alfa-fetoproteina și lactat de hidrogen azaiei. Bine, uite cum noi urmărim un cancer și punem un diagnostic adjuvant de un marker tumoral, Prin acest beta-HCG.

Și acest marker tumoral totuși se face la indicația medicului când ai o suspiciune.

Ai o suspiciune clinică. Am pus mâna pe testicul, e clar, e o formațiune tumorală. Am o suspiciune imagistică. I-am făcut ecografie, am văzut că este o formațiune tumorală. Mă mai ajute niște analize de sânge. Și e o decizie terapeutică. Dacă lucrurile sunt mult mai complexe, o să fac inclusiv o tomografie. Tomografie în care scanez de sus până jos și văd un bilanț oncologic, văd dacă avem depozite tumorale și așa mai departe. Pe baza asta urmează să scoatem testiculul, facem o crioprezervare spermatică în sensul în care pacientul își da înainte de a-l scoate.

Adică înainte de a scoate pacientul poate să aduneze sperma ca să poată face copiii ulterior?

Exact, o îngheață, se duce într-un laborator specializat, sperma se îngheață și se folosește atunci când pacientul dorește să procreze.

Poți trăi normal, absolut normal, cu un singur testicol?

Poți tăi normal și fără testicule, Mihail, sunt niște castrare.

Nu pot să zic că trăiești absolut normal.

Ai nevoie de adjuvanzi, testosteroni.

Dar cu un singur testicol, adică un testicol, dacă rămâi cu un singur testicol, el poate să preia funcția celuilalt testicol?

Cu un singur testicul poți avea activitate sexuală, poți avea o secreție testosteronică. Depinde de la pacient la pacient. Să nu uităm că mai avem două glande care se numesc suprarenale și, deși îți se pare ciudat, și doamnele au secreție testosteronică prin aceste glande care se află deasupra rinichilor și se numesc suprarenale.

Bun. Deci, important e să descoperi cancerul testicular la timp și intri pe acest traseu medical în care scapi de cancer și ai spus 95% dintre cancerele testicolare sunt tratabile, vindecabile complet dacă sunt descoperite la timp. Ai spus că e important să facem acea autopalpare. Vreau să te întreb cât de des trebuie să facem acea autopalpare pentru că ea trebuie, bănuiesc că se face cumva conștient. Adică nu doar Bănuiesc că se face ca la, cum se face și autopalparea în cazul prevenției canciului de sân, există o tehnică anume, bine, sânul fiind un organ înțesut mai mare, există niște cadrane, există o ordine în care în care faci această autopalpare și ce mi-ar plăcea să mi explici la ce ar trebui să fie atenți bărbații care se uită acum și care poate n-au făcut niciodată atenți o autopalpare, până că un testicul are și un epididim acolo. Și cred că există mulți pacienți care se autopalpează pentru prima dată și se sperie de acel epididim.

Da, foarte bine. Ai intrat într-o zonă care, într-adevăr, pacienții secundari autopalpări își găsesc diferit alte probleme la nivelul sacului scrotal, unele nesemnificative. Vin la mine la cabinet că au găsit un nodul speriați citind pe Google, CGPT, într-o dramă majoră cu soția iubita, prietena cu tachicardie, ei transpirați, ei bine era vorba doar de un chis de epididim sau de o inflamație epididimului sau de temiri și alte patologii non-tumorale, inclusiv cum îți spuneam mai devreme, acumularea de lichid în foițele vaginale, ceea ce se numește hidrocel. Diagnosticul se pune și nu este tranșant doar prin palpare. Deci dacă ai simțit că ți-a apărut ceva, te afli în acea categorie de vârstă, du-te la medic și apoi el o să-ți facă diagnosticul diferențial cu alte patologii. Noi tratăm pacientul în funcție de patologia găsită.

Bun, recert este că trebuie să-ți cunoști testiculele, să le palpezi, după care să faci asta activ, probabil că odată la câteva săptămâni înduși, să te concentrezi la ce simți acolo.

Să nu exagerezi, adică să te palpezi în fiecare zi deja.

Exact, nu zilnic. În fine, e alegerea fiecărui acum și cât se palpează. Ai zis lichid în foițele vaginale la bărbați. Într-adevăr există multe terminologii care par feminine, dar tesuturile anatomice, să zic, încă din faza embrională sunt cumva... sunt aceleași. Poți să ne explici ce înseamnă foițe vaginale la bărbat?

În dezvoltarea intrauterină, la un moment dat, suntem similari. Ulterior, lucrurile prin influența cromozomului Y se duc într-o direcție sau în alta.

Practic formațiuni anatomice care se numesc, să zic la fel, sau care poate să sună feminin, dar sunt de fapt masculine. Apropo de aceste formațiuni anatomice, e periculos să te lovești la testicole? Adică comporta asta un risc de cancer?

Nu neapărat un risc de cancer, dar un risc de orchidectomie, adică de scoaterea completă a testicului. Poți avea hematom, poți avea torsiune de funicul spermatic.

Ce înseamnă? Explica-și mie ce înseamnă torsiune de funicul spermatic.

Și uite că poți să-ți pierzi un testicul nu neapărat prin cancer. așezat ca un pendul care are la bază ovoidul, adică glandul, glanda testiculară. care se răsucește total. Asta este torsionea. Ce se întâmplă dacă vascularizația respectivă, torsionată parțial sau complet, îți devascularizează testicolul?

Îți faceți chemie și îți moare testicolul.

Iar lucrurile astea trebuie să se întâmple în primele ore. Durerea este bruscă, trebuie să te duci la doctor și trebuie explorarea chirurgicală. Mihael, te duci la fotbal, te duci la basket, ai o săritură în înălțime, încerci să dai slam dunk și când ajungi aproape de inel, la cădere, simți că o durere bruscă apărută la nivelul testicolului, de intensitate ridicată. vei pune mâna, instinctiv, vei observa că testicul nu mai are aceeași zonă pe care tu o știai, ori este ridicat, ori este mai jos, durerea este de înaltă intensitate, e bine atunci trebuie să măsuni. trebuie să măsuni, trebuie să vedem exact, trebuie să faci o ecografie Doppler, să vedem dacă mai ai o manevră care se numește PREN, trebuie să te duci la medic, pentru că atunci trebuie să intrăm în sală, trebuie să detorsionăm și să salvăm testiculul și apoi să-l prindem, să-i facem, cum spunem noi, orhidopexie. Deci să-l prindem în interior, în conținutul scrotal.

Cea.

Mai frecventă ar fi infecția testiculară. De diferite maniere. Ea poate să fie secundară unui BTS. BTS știi ce înseamnă? Boală cu transmitere sexuală.

Câteodată că e infecție cu transmitere sexuală, nu?

Mai nouă? Da, nouă ne e mai simplu să spun în BTS. în raport sexual, neprotejat, cu diferite bacterii, ascensionează, se duc ori pe epididim, ori se pot dezvolta mai departe și ajung să mănânce, inclusiv testiculul și, din păcate, o parte din pacienți pot fi salvați doar cu antibioterapie, o bună parte, dar există și o categorie mai limitată de pacienți care, din nou, ajung și se soldează cu orchidectomie, adică scoatem testiculul. Patologia e complexă. Uită-te și tu la testicul de la ceva nesemnificativ care trece cu tratament antibiotic până la cancere. Discuția pare că nu se termină niciodată, inclusiv în zona asta de tumor testicular și patologii ale conținutului scrotal.

Da, totuși am acoperit o bună parte a patologiei, adică cele mai frecvente în zona tesiculară și aș vrea să mutăm atenția spre prostată, pentru că prostată e un subiect de mare interes. În primul rând, știi cum îți dai seama că un subiect medical este de mare interes?

Da, cred că îmi imaginez. Dai drumul la televizor.

Exact.

Și te uiți la spotul publicitar în care ai toate variantele proste, prosta, nu dăm. Asta este prefixul, apoi se continuă cu diferite. Vigor, XXL, Get Huge, Urinate Now.

Este.

Un marketing incredibil în zona de fitoterapie care are o reglementare destul de laxă. din partea Agenției Naționale a Medicamentului, ei nici măcar nu sunt considerați și nici măcar nu au certificare.

Există o altă entitate care reglementează suplimente.

Se numesc suplimente nutriționale și poți să le găsești inclusiv la supermarket, poți să.

Îți iei Și îmi place că, așa ca să facem paranteză, că ele cumva, formulările sunt foarte discutabile. Pentru că tu poți să zici că un supliment sprijină sănătatea prostatei. Dar așa eu aș putea să spun că podcastul Boabe de Cunoaștere sprijină sănătatea prostatei. Pentru că te uiți la Boabe de Cunoaștere și cunoști că este despre prostată și asta sprijină, dar nu poți să zici că nu sprijină.

Revenind.

La subiect... Îți dai seama că e o problemă mare în populația respectivă și firmele de pharma au bani să facă aceste cercetări și înțeleg unde este piață și acolo unde se bat mulți pe un segment, de exemplu, de suplimentele pentru diverse afecțiuni ale prostatei, acolo e clar că există un public mare care are nevoie de asta. De ce se întâmplă asta?

Încurajat, din păcate, acest public și consumul de aceste... Eu nu sunt complet împotrivalor. și eu le folosesc în anumite circunstanțe și le dau pacienților inclusiv în zona de placebo și a scădea inflamația prin diferite tipuri de fitoterapie. Pe de altă parte componenta asta comercială și din partea farmaciștilor dar și din partea medicilor Că de ce să nu fim sinceri, sunt medici care beneficiază, dând foarte multe fitoterapii, de anumite avantaje din partea firmelor de medicamente, așa cum și farmaciștii. Ajungi la farmacie și în loc să-ți dea o substanță activă, care cu adevărat să fie importantă în dinamica urinară secundară a adenomului de prostată și o să ți-o spun că se numește Tamsulosin. Farmacistul o să-ți dea prosta whatever.

O să vorbim și despre subtanțe care pot într-adevăr ajuta și dacă sunt altele care ajută, dar aș vrea să pornim cu începutul și să îmi zici dacă poți să îmi explici sau să explici oamenilor foarte pe înțeles și pe scurt ce e prostata, care e rolul ei, de ce e acolo, ce caut acolo?

Anatomic, prostata Michael se află sub vezică, deci este un gland sub vezicală care are o componentă extrem de importantă în dinamica sexuală, în producerea de lichid seminal și ulterior în depozitarea în vezicurile seminale lichidului seminal care va fi exteriorizat în timpul ejaculării. Deci are o importanță urogenitală la nivelul aparatului urogenital bărbătesc.

Genital în sensul în care face acest lichid seminal care practic e o parte din spermă, este lichidul care poartă spermatozoizi.

Cu nutrienți, cu mectare spermatozoizilor, spermatozoizi nu produci de prostrate, ci produci de testicul.

Da, ei pleacă din testicul pe ductul diferent. și ajung la prostată și acolo ai lichid seminal și se amestec cu spermatozoizi și formază ce se cheamă spermă. Și asta e partea genitală, dar ai zis rol urogenital, de unde vine urmă?

Primi și loc cu prostată, imaginează-ți că prostata este ca o castană. Dimensiunea ei normală ar fi ca o castană. În primișlocul ei trece o țeavă ca un paie și se numește uretra. Uretra transferă urina depozitată în vezica urinară și o elimină pe exact așa.

Asta e prostata, aici e vezica urinară și uretra trece așa prin prostata.

Trece prin mișloc. Castana are o capsulă. Dacă tu vrei să rupi coaja castanei, va fi destul de greu. Din acea coajă se dezvoltă cancerul de prostată.

Din coaja prostatei se dezvoltă cancerul de prostată. până la cancer. Ce rol are? Adică de ce e din întâmplare uretra în mijlocul prostatei? De ce n-au ocolit-o?

Nu, Mihai, nu e din întâmplare. De ce?

Care e rolul?

Natura este extrem de complexă. Acolo se află niște sfintere, niște ducte ejaculatoare, o componentă anatomică care se numește verumontanum. Deci dinamica este foarte complexă de la ejaculare până la urinare. Acest organ aflat sub vesical la bărbat Este până la cancerul de prostată, până la inflamații, infecția ale prostatei, că sunt ele cronice sau că sunt ele acute.

Dar ca să înțelegem mai clar ce s-ar întâmpla dacă foarte importantă interacțiunea, ca.

Astfel YouTube face mai vizibile materialele video.

Care sunt pentru urmărite până la capăt. un om, un bărbat nu ar avea prostată. Se presupune că i-ai putea vaporiza prostata fără să intervii chirurgical ca să...

Mihai, pacienții cu prostatectomie secundară, unui cancer de prostată cu indicație clară de prostatectomie, nu o prostată.

Da.

Sigur că d-aia ei nu vor ejacula, dar au o viață absolut normală. Practic când tehnica operatorie scoțând prostata face o anastomoza, adică lipești uretra de colul vezical, adică de porțiunea inferioară a vezicii, pacientul în continuare va avea continență. și dacă, spre norocul lui, s-ar putea să aibă inclusiv erecție. Deci poți trăi fără prostată în secundar unei prostatectomii, adică scoaterea completă a prostatei pentru patologie malignă, adică pentru cancer.

Am înțeles ce e prostata, ca și rezumat este ca o castană prin care trece uretra când părăsește vezica urinară și participă la lubrefiere, face acel lichid în care plutesc spermatozoizi și are tot felul de sfintere, adică participă la dinamica urinară. Adică cum faci pipi? Cum poți să oprești pipi?

Cum ejaculezi? Sunt sfinterul intern, colul vezical, sfinterul extern, sfinterul enervat.

E un fel de sens giratoriu, dacă ar fi să-l compari într-un oraș. Dacă știi, îmi place să compar corpul uman cu un oraș, știi? Dacă, nu știu, mitocondriile sunt, habar n-am, stațiile alea centrale, centralele alea de electrică. Am putea spune că prostata e ca un giratoriu, nu?

Da, închide un sens, dă drumul la altceva, vesica se contractă, apoi se deschid niște cluze, sfincterele alea.

Se închide bariera, trece trenul.

Se închide bariera, trece pipi, apoi vrem să ejaculăm, se închide sfincterul intern.

N-apoftim, asta e prostata. Când mă duc prima dată la medic pentru să fac control la această prostată? Că eu am, dar când mă duc să mă controlez la prostată și cum se...

Pacienții vin la mine și spun, domn' doctor, sunt foarte supărat, am prostată. Nu trebuie să fii supărat, este natural să ai prostată ca bărbat.

Ei vor să zică altceva.

Da, da, da, că au auzit ei la televizor.

Domn' doctor, am cu prostată.

Da, mă știu cu prostată.

Mă știu cu prostată, corect.

Ce vârstă ai? O să fie prima întrebare, pentru că problemele sunt diferite de la o vârstă la alta. Sigur că da, dacă vine un pacient de 30-25 de ani, probabilitatea că el să aibă un cancer de prostată este aproape nullă, este extrem de redusă. Nu există absolutizări în medicină, așa că voi spune că este foarte limitată. Dacă vorbim de un pacient de 50 de ani, dacă vorbim de un pacient cu istoric în familie de cancer de prostată sau o soră care ar fi avut cancer de sân.

Are legătură?

Se corelează o genă care se numește BRCA2, cancerului de sân cu patologia canceroasă a prostatei. Înătrepe pacient, tatăl dumneavoastră se știe sau s-a știut cu cancer de prostate, aveți frumfrate, aveți o soră cu cancer de sâns sau pe cineva în familie cu istoric genetic de neoplazii, pe la 45 de ani o să începi să-ți faci un PSA, care este un marker specific al prostatei, dar nu specific al bolii.

Ok, deci dacă ai risc 45, dacă.

Nu e bine, lucrurile astea se vor întâmpla după 50 de ani, așa cum femeile se duc la ginecolog și cum este normal să se ducă pentru controle de rutină la ginecolog și bărbații care depășesc vârsta de 50 de ani, ar fi ideal măcar o dată pe an să se ducă la medicul urolog cu un calup de analize care ar presupune orocultură, PSA, sumari de urină, niște analize de bază care nu sunt neapărat scumpe, făcându-le o dată pe an. Dacă ar exista o simptomatologie urinară, lucrurile ar trebui adresate mai rapid.

Ce mesaj ai avea pentru bărbații cărorale? E frică să meargă la medicurolog pentru că au auzit că e posibil să le facă un tușeau rectal, adică să le bage un deget în fund?

Un mesaj foarte bun, dacă tema lor este de tușeu rectal, e bine avem alte evaluări, mai de înaltă performanță, care scutesc mânușa, tușeul incomod. Sigur că da, o mânușă costă 10 bani. Această evaluare, care se numește IRM multiparametric, va costa, dacă o faci în regim privat, undeva la 300 de euro, dacă o faci în sistem de stat, cu bilet de trimitere, cu o programare, Și ce-i investigația aia?

Deci este o investigație care te scutește de tu și eu rectal. Asta e bine de știut totuși.

Imagistică cu rezonanță magnetică.

A, RMN adică.

RMN, mai puțin nucleară, dar IRM, da?

A, IRM, ok. Și deci IRM-ul ăsta poate să înlocuiască tu și eu, corect?

Poate să înlocuiască tușeul, va aduce niște informații până într-un punct net superioare. Sigur că da, dacă este o tumoră clară, o simți la tușeul, nu se mai justifică. Dacă PSA-ul este elevat, adică foarte crescut, la valori astronomice, 40, 20 de nanogrami pe mililitru, 100 și așa mai departe, nu se mai justifică, pentru că evidența unui cancer de prostate e atât de clară, încă nu se justifică nici investiția financiară într-o evaluare d-asta imagistică de înaltă performanță. Dar dacă lucrurile sunt într-o zonă gri, ne putem ajuta enorm de acest IRM. În țările scandinavice lucrurile sunt destul de clare și în ghidurile noastre europene și cele americane ne folosim foarte mult de IRM-ul dedicat prostatei. Acest IRM o să-ți dea un scor. care este de la scorul 1, nu ai nimic, du-te acasă, stai liniștit, că probabilitatea de a fi cancer este aproape 0, 2, 3, 3 e o zonă echivoc, nu e nici cald, nici măgari, e o zonă gri. 4, ai o probabilitate crescută. 5, funcționezi, probabilitatea e și mai crescută. Deci 3-ul se corelează cu alte informații, se funcționează, că ai nevoie de un rezultat histopathologic pentru a urma diferite tipuri de tratament. 4-5 se funcționează, deci probabilitatea de a găsi un cancer este foarte ridicată secundar unui IRM.

Asta în momentul în care ai o suspiciune și mergi...

Am o suspiciune pe baza PSA-ului.

Deci asta e prima. Ai zis 45 de ani dacă ai risc, după 50 de ani dacă nu ai un risc în familie sau risc personal, bazându-te pe datele din familie. Se face acest PSA, ca să revenim la PSA, dar la început se face acest PSA și ce e de fapt PSA și de ce crește și de ce există atât de multă controversă în jurul acestui PSA, inclusiv între medici, inclusiv în studii în care unii medici se contrazic sau unele studii contrazic studiile mai vechi și spun PSEA mare nu înseamnă cancer sau cancer cu PSEA?

Debate-urile noastre de la congrese sunt parcă fără finalitate despre această noțiune de PSEA. El este adjuvant la diagnostic, este extrem de util în urmărirea cancerului, dar să nu-l absolutizăm.

Adică un PSEA mai mare nu înseamnă că ai cancer?

Mihai, imaginează-ți că ai o inflamație a prostatei. Informația prostată o să îți crească valoarea PSA-ului. Imaginează-ți că ai un adenom de prostată, nivelul PSA-ului raportat ca castană. comparat cu un PSA 3 la un pomelo probabilitatea de a avea cancer de prostată la pomelo este mult mai mică către nesemnificativă.

De ce este de fapt PSA-ul ăsta?

El este secretat de niște acini glandulari prostatici și este specific al prostatei și poate să crească inclusiv în traumatisme, inclusiv tușeul poate să creeze un mic salt al valorii PSA-ului.

Inclusiv în infecții bănuiesc de prostată.

Asta înseamnă că în timpul care o persoană se întâmplă cu o infecție, se întâmplă urinară.

Cu o Ne imaginăm cumva această castană ca pe un burete, dacă ai stors buretele, curge PSEA din el și dacă ai cancer, o să curgă constant PSEA și îți dă de bănuit asta, dar sunt multe alte situații în care poți să crească acel PSEA. Mă gândesc că ținând cont de faptul că PSEA-ul totuși e considerat un marker tumoral, infecție în cancerul de prostată și ținând cont de atâte de multe situații în care PSA-ul poate să crească, bănuiesc că sunt mulți pacienți care vin speriați la tine cu un PSA mare, nu? s-au crescut peste limită pe analize?

Pe lângă acest PSEA, pentru că ne aflăm într-o era analizei de tip AI, Big Data, laboratoare care investesc milioane și milioane în cercetare, au mai apărut adjuvanți, adică să ne ajute pe lângă PSEA și alți marcări genetici. De ce au apărut ăștia, o să te întrebi tu, că nu era suficient PSEA-ul ca marcăr tumoral principal? Ei bine, la cancerul de prostată, analiza este când tratăm și uite că avem două noțiuni la cancerul de prostată care se numesc supra-diagnostic. Știi că vorbeam noi la cafea de chestiunea asta? De supra-diagnostic și de supra-tratament. Și îți spuneam eu că probabil arare ore auzi în alte patologii sau în alte probleme oncologice în care cineva să spună hai să lăsăm cancerul ăsta să mai crească și atunci când el devine semnificativ clinic Îl operăm atunci. Și hai să urmărim în cancer să crească.

Știți unde am auzit asta? La Alina Tănase, la Dr. Alina Tănase de la Funden, la anumite cancere hematologice. Există cancere hematologice care, într-adevăr, se dezvoltă atât de lent încât nu merită să intervii pe ele. Noi nu tratăm patologia, noi tratăm pacientul.

Nu vrem să-i facem rău pacientului printr-un tratament mult prea agresiv, așa că noi trebuie să facem o selecție clara a pacientului dacă este un pacient cu risc scăzut. Îl lăsăm în pace și îl urmărim. E pace în tânăr.

Am văzut un, nu știu dacă era o memă sau un studiu, posibil să fie o memă, care spunea că 80% sau ceva, un procent din ăsta super mare, de pacienți bărbați trecuți peste 80 de ani, decedați care au făcut autopsii, s-a găsit o formă de cancer de prostată.

Este absolut adevărat și sună în felul următor. Dacă ar fi să trăim până la 90 de ani, toți bărbații la autopsie s-ar fi găsit sau s-ar găsi o formă de cancer ori încipient, ori agresiv.

De prostată.

De prostată, exact.

Dar de ce cancerizează prostata?

Pentru că are o activitate metabolică ridicată și ca majoritatea formelor de cancer pleacă de la metaplazii, displazii și diferite forme de cancer, mai puțin agresive până la cele agresive. Ce e important pentru noi urologii e să găsim acel cancer agresiv care va deveni semnificativ clinic. Și de asta spunem că sunt și câțiva marcări genomici tumoralii pe lângă PSEA care ne pot ajuta. Ei au apărut și în țară și ne mai ajută. Acest IRM ne ajută foarte mult, multiparametric, așa că trebuie să selectăm pacientul. Spre exemplu, tatăl tău ce vârstă are?

63.

Deci este un pacient tânăr cu speranță de viață peste 10 ani, făcând o analiză a statusului lui, negândind că va depăși 75 de ani ca speranță de viață. În contextul în care i-am găsit un cancer de prostată, prostatectomia l-ar ajuta mai mult, dar noi trebuie să trebuie să introducem pacientul într-un grad de risc în funcție de biopsie, cât de agresiv e cancerul, cât de mare e PSEU, care este nivelul de evoluție locală și de bilanț lezional în afara zonei de prostată prin IRM și CT și îl introducem pe pacient și îi spunem Domnul Pautov, neavoastră aveți soluțiile următoare. Avem pe de-o parte în balanță prostatectomia radicală, care ar putea fi avantajoasă pentru dumneavoastră, dar aveți următoarele amendamente. că poate apărea incontinența urinară, 15-20% din pacienți, în funcție de maniera de abordare a cancerului de prostatectomie, că este robotic sau clasic, pot ajunge la incontinență urinară. Disfuncția erectilă este atât de frecventă încât ajungem undeva la 70% din pacienți cu prostatectomie. ajung la disfuncție erectilă, orică este în grupul de studiu cu operație clasică, orică este în varianta de chirurgie robotică.

Sunt niște... e o notă de plata acolo în schimbul eradicării acestui cancer. Ce e important de înțeles? Asta cred că le face viața grea a pacienților și în prevința deciziei pe care trebuie să o ia pacienții care au cancer de prostată. Prin că înțeleg că se face această analiză în care tu vezi dacă cancerul o să depășească pacientul sau pacientul depășește cancerul.

Analiza o faci cu pacientul, pentru că în contrabalanța acestei prostatectomii, care e o operație de mare anvergură, pe lângă viza oncologică are și o componentă funcțională extrem de importantă. Adică tu trebuie să faci pipi și foarte important să mai ai o formă de erecție la 60 de ani, 50-60 de ani. Pe de altă parte, hormonoterapia și radioterapia își au beneficii din ce în ce mai mari. Acum oncologii deseori își recomandă poate ușor abuziv radioterapie, Hormonoterapia stă în picioare. Asta nu înseamnă că dacă ai făcut prostatectomie nu va urma să faci probabil radioterapie sau hormon.

Ok, și asta acoperă cumva întrebările noastre în ceea ce privește cancerul de prostată, dar aș vrea să vorbim și despre adenomul de prostată, pentru că atunci când vedem la televizor acele reclame la suplimente, ele de fapt sunt pentru adenomul de prostată sau pentru o funcționare mai bună a aparatului urogenital masculin, ținând de acea prostată. Ce e de fapt? Ce înseamnă adenomul de prostată și de ce începe prostata să sufere cu vârsta și ne trimite la baia în noaptea de 5-6 ori? Și înțeleg că poate să ducă și la o disfuncție erectilă, un adenom de prostată?

Da, ele pot fi situații intricate. Pot, asta nu înseamnă dacă ai disfuncție erectilă ai adenom de prostată și invers, dacă ai adenom de prostată nu obligatoriu ai avea și disfuncție erectilă.

Ce este adenomul de prostată?

Hipertrofia benignă de prostată, HBP. HBP, asta ar însemna, Mihael, că te duci la sală și începi să lucrezi în fiecare zi același mușchi. Imaginează-ți că prostata e ca un mușchi, și începi să faci flotări. Apare o hipertrofie musculară la nivelul bicepsului. Prostata lucrând ani de zile la un pacient bărbat activ, va apărea hipertrofia. Deci acea zonă centrală de prostată, că spuneam eu să o imaginez ca o portocală, ca o castană, zona centrală se dezvoltă adenomul de prostată, hipertrofia benignă de prostată. Adică ca la mâști, ca la sală, se mărește în volum partea centrală.

Atunci care sunt exercițiile alea pe care trebuie să le evităm ca să nu.

Mai facem E natural și lucrurile astea se întâmplă, nu condiționat de noi, se întâmplă natural în evoluția noastră ca bărbați. Dependent de nivelul genetic de testosteron de la unul la altul. Așa că te poți lăuda dacă ai o prostată cât Federația Rusă vei spune, domnule, eu am un testosteron foarte ridicat.

Asta e adevărat? Adică bărbații care au testosteron ridicat fac hipertrofie?

Da, da, da. Asta probabil că în zona de Asia Centrală și Asia de Est, nivelul de... sau, mă rog, patologia asta de adenon de prostate e mai scăzută.

Adică există adaptele astea?

Există și asta.

Și asta înseamnă că dacă ai testosteronul crescut o să faci adenom de prostată?

Sau forma activă de DHT, da. Probabil. Nu este obligatoriu și ce trebuie să înțelegem noi că mărimea la prostată nu este obligatorie să influențeze urinatul. Asta înseamnă că o prostată mică poate fi mai năbădăioasă în componenta asta de urinat. că este obstructivă sau că este irritativă, inclusiv față de o prostată mare în care s-a creat confortabil un estuar și lucrurile sunt funcționale. Pacientul urinează cum trebuie.

Asta este uretra care pleacă din rizică urinară, asta e prostată și ea când crește apasă practic pe uretră și nu lasă urina să ia.

Ca o clepsidră. cei doi pereți încep să se pupe. De-aia și noi spunem endoscopic kissing lobs. Lobii care se pupă. Ei bine, cei doi lobi care se pupă vor bloca scurgerea fiziologică în timpul actului micțional a urinei. Practic, eu când urinez, eu tu, avem o contracție de vezică O relaxare sfincteriană între sfincterul intern, unde spuneam eu că e ca o ecluză, și cel extern avem prostată. Mărindu-se prin hipertrofie, partea centrală se mărește și îți blochează. Cine are de suferit?

Bărbatul, nu?

Bărbatul, soția, colegii de muncă, pe la toaletă și așa mai departe. Nu, mă gândeam la un organ.

Vezica are de suferit că nu se golește.

Exact. Și mare parte, inclusiv din colegii mei urologi, nu se gândesc la vezica. Acest vecin important, această vecină importantă a prostatei, ea va avea de suferit. ea tot pompează și încearcă să depășească obstrucția, dată de adenomul de prostată mărit. Tot pompează, apoi apare hipertrofia inclusiv de detrusor, adică de vezică. Ea zice vreau să depășesc acest obstacol, va trebui să fiu mai puternică în așa fel încât să împing urina cu o presiune mai mare, să depășesc blocajul ăsta de subvezical. Până unde se poate duce? Până într-un moment extrem de periculos în care apare niște punți de fibroză în mușchiul vezical și vezical nu mai știe să împingă și devine hipoactiv, adică de proastă calitate. și nu mai poate împinge, ca un motoraș. Apoi tu te gândești, ajunge pacientul la tine cu o problemă veche de obstrucție dată prin adevărul de prostată, deci nu ne gândim, am dat cancerele deoparte, am vorbit de ele, ne gândim doar la componenta asta benină dinamică de urinat. Ajunge pacientul la tine și îți spune, doamne, ia o retenție cronică de urină, adică nu mai fac pipi cum trebuie, tot timpul am o baltă învezică de urină, de N ani. Primul lucru pe care îl ai în minte ca și chirurg ar fi să-l operezi și să-i creezi un estuar. Adică hai să tai mijlocul prostatei printr-o formă de operație care se numește rezecție prostatică endoscopică și surpriză. Pacientul va fi în continuare retenționist pentru că problema lui nu mai este doar obstrucția, ci calitatea de contracție a vezicii. Deci să nu uităm că netratată această obstrucție dată de adenomul de prostată, va avea de suferit vezica.

Deci e bine să abordăm problema, să zic, de la început. Care sunt primele semne care ar trebui să trimită orice bărbat la medic? Rămânând în acest capitol al hipertrofiei benigne de prostată.

Noi împărțim în două categorii. Cele două categorii sunt și intricate, nu sunt stânga-dreaptă. Adică irritant, obstructive. Mă trezesc pe timp de noapte. Am imperialitate, trebuie să mă duc repede la toaletă, când ajung la toaletă fac foarte puțin. Fac puțin și des, mă ustură când fac pipi. Am dribbling-ul ca la fotbal.

Ce înseamnă dribbling?

Adică am o senzație rapidă, trebuie să mă duc surpriză. O să fac foarte puțin, dribbling-ul terminal. Se întrerupe câte puțin, câte puțin. în stadii mai evoluate pot urina inclusiv prin prea plin. Vezica nu mai știe cum îmi spunea să pingă suficient de mult și o să-mi iasă câte puțin, câte puțin urină și voi avea o pseudoincontinentă, mai și pierd urina. Deci simptomatologia e foarte vastă și poate să fie problema inclusiv a vezicii, dar și a prostatei sau a mândouă. Deci și obstructiv, și irritativ. Și pentru asta avem tratament de primă linie medicamentos, dar nu ăla de la farmacie, doar fitoterapie. Și el ajută, dar poate ajuta mai mult când componenta este mai degrabă psihogenă. Sigur că da și poți avea adenom de prostată și prostatită cronică. Poți avea simptomatologie urinară, de care îți povesteam, cu ambele componente și spui pacientului, inclusiv pentru disfuncția erectilă și mie mi se întâmplă uneori pentru pacienți tineri care au disfuncție erectilă psihogenă, îmi vine un pacient tânăr, frumos, înalt, musculos, în care nu mă gândesc la nicio conformație endocrinologică, un endocrinopat cu diabetic și așa mai departe. Un pacient fit care îmi spune că are disfuncție erectilă la 25-30 de ani. Și? Și îi dau placebo. Și îi spun că îi dau placebo și îi spun, iau fitoterapie și o să vezi că lucrurile vor funcționa. Dar vezi că este fitoterapie și funcționează placebo. Nu este obligatoriu, desigur, pentru pacienți selecționați. Să ne înțelegem că lucrurile astea sunt universale.

Și funcționează. Dar e disfuncția esterectilă la tineri, psihogenă, e legată cumva și de consum de porno? Nu știu, poate fi situațională?

Se poate, se poate. Nu am cercetat, dar se poate.

Te-a întrebat vreodată vreun pacient, să zic, la un control de rutină dacă ți se pare că o are prea mică? Când mă gândesc, știi cum dimensiunea penisului la bărbat e o chestie pe care se glumește foarte mult, e o chestie de care mulți se laudă. Și mă gândesc că e un loc propice în care pot să întreb direct medicul, băi, ți se pare că am o case sau am prea mică? Ai avut astfel de cazuri și cum le-ai abordat?

Imaginează-ți că pacientul care ar veni cu o problemă de-asta nu ar veni dedicat să, doamne, vreau să aflu dacă e prea mică.

Deci astfel de cazuri nu ai avut.

Hai să mă duc la Institutul Clinic Funden, în centru de oncologie, să vedem exact dacă e foarte mică. Dar printre altele, printre discuții conexe, se poate întâmpla. Acum e discutabilă. de la țară la țară, mărimea este diferită, pot fi, realmente, patologie Michael, extrem de serioasă, se numește micropenis. La ce vârstă se adresează pacientul? Dacă mi-a ajuns, este un pacient endocrinopat cu probleme realmente hormonale serioase și ne întoarcem cu testicul necoborât, deficit estosteronic, obezitate și așa mai departe, îl îndrum către endocrinolog. Dacă putem să-l ajutăm la o vârstă tânără în dezvoltarea lui, Ei bine, dacă lucrurile astea se întâmplă la vârsta adultă, probabilitatea de a face din ceva extrem de mic ceva mare este una limitată.

Bun, dar acum vorbim de o patologie specifică a endocrină. Dacă totuși excludem această patologie și vorbim despre...

Și se află, nu știu, în criteriile de normalitate. În general le spun și cam așa, se întâmplă că plaja e destul de largă.

Există o.

Zonă a specialității mele care se numește andrologia și sunt câțiva medici care fac cu abilitate și cu profesionalism partea asta de andrologie. Eu nu mă aflu printre ei, dar există o formă specifică de măsurătoare a penisului. Dacă măsurătoarea este de la pube la vârf sau de la rădăcinii peniene, de la testicole până la vârf, poți câștiga din păcăliț câțiva centimetri serioși. Dar pentru zona asta nu este zona mea de abordare, așa că mai degrabă Ți-ar răspunde pe cei pe care i-ai avut. Dr. Voinea, spre exemplu, sau Cosmin Gagiu, care sunt...

Deci eu m-am dus la control la Dr. Voinea, la control la urolog și am filmat tot consult urologic pentru ca bărbații pe care le e rușine să meargă la control să vadă ei întâi cum decologe acel control. Revenind, dacă vrei să vezi consultul pe care am făcut-o la urolog, îl găsești pe drmihail.ro, scrie acolo la urolog și vezi tot ce s-a întâmplat. Am o întrebare care tot e legată de prostată și vreau să știu dacă există o influență aici sau nu. Contează cum faci pipi? Adică e mai bine să faci pipi din picioare sau așezat? E vreo diferență pentru aparatul urogenit alții? Mi-a.

Trecut pe la urechi la un dat un studiu analiză care spunea că există o probabilitate mai ridicată ca lucrurile să meargă mai bine dacă faci din șezut. pentru presiunea pentru confortul urinării. Nu cred că este semnificativ clinic și n-aș putea chiar n-aș putea nici analiza și nici recomanda ca bărbații să facă dinșezuri. Se pare că este fiziologic să stai drept în fața toaletei și să faci... Adică.

Poți să variezi, că gândește că dacă, adică, de exemplu, din punct de vederea gastroenterologului, e mult mai sănătos să faci, hai să zic, să faci defecația, treabă mare, dintr-un șezut special, adică nu din șezut, ci din acel șezut în care ai genunchii un pic mai sus. E o poziție specială și sunt diverse scăunele pe care ți le poți pune. Nu.

Recomandăm asta, pentru partea asta de funcțional, cum urinează bărbatul sau femeia, să știi că și femeile au probleme la urinat. probleme de la incontinență, probleme care pot fi rezolvate cu tratamente medicamentos sau cu operații de incontinență și noi avem un test care se numește testul de urodinamică sau de floumetrie, în care pacientul face pipi într-un vas bărbatul și vedem dacă are o formă de obstrucție dată de o strictură, adică de o îngustare a uretrei sau de adenom sau și mai mult de atât acest test mult mai complex de urodinamică în care se introduce un transducer, un electrode în anus, un electrode în vezică și vedem dacă pacientul are o boală de vezică Este o cercetare electrofiziologică pe funcțional foarte importantă. Nu vreau să plictisesc cu zona asta. Dar trebuie să înțelegem că și noi urologii avem atât de multe zone de interes, încât cred că pacientul ar trebui să analizeze cu mare atenție cui se adresează și care este supra-specialitatea de la urolog la urolog. Toți vrem să facem și să acoperim o plajă cât mai largă de supra-specialități, dar trebuie să ne dedicăm Cât.

De importantă este higiena penisului? Cum se face ea corect? ce presupune ea?

Mai ales dacă mai ai și niște boli de tip diabetes zaharat, ajungi să ai o imposibilitate de decalotare, adică practic prepuțul, pielea anterioară, rămâne pe glant, nu se mai poate decalota. Și am avut în vina acum în cap un caz de pe vremea când eram rezident la Fundeni cu un pacient diabetic, cu o frumoză strânsă, deci monosupresat și cu o frumoză strânsă care a ajuns să facă dializă. De la ce? De la o patologie nesemnificativă care ar fi însemnificată. Operația.

Este ridicol de ușoară. De.

Ce? Pentru că nu mai putea urina. A fost atât de neglijent cu această problemă încât timp de luni de zile Meatul uretral, adică pe unde iese urina la nivelul penisului, închis total, pacientul nu a putut urina timp de luni de zile și a ajuns într-o insicență renală cronică în regim de hemodializă. Este un caz pe care, mă rog, Sunt câteva anomalii. Deci nu trebuie să bagatelizăm inclusiv această fimoză. Ea poate ascunde ceva. Pe lângă o igienă deficitară, poate ascunde inclusiv o tumoră peniană. De puține ori ni s-a întâmplat că în urma unei operații de circumcizie o fac popoarele arabe sau ale statului Israel. practic în sinagogă sau în moscheie, imediat în perioada copilăriei, și s-a corelat că această circuncizie scade rata de apariție a tumorilor peniene. De ce? Pentru că glandul rămâne uscat și mult mai curat, așa că bacteriile și virusurile și acest virus HPV de care probabil toată lumea a auzit că există și acum un program național de vaccinare în rândul tinerilor pentru HPV, se corelează și cu apariția cancerului penian și sunt popoare care au o incidență extrem de scăzută prin această manieră religioasă și anume circumcizia, adică pe problemele arabe și cele vreau. Revenind.

Totuși la higiena penisului și o să ajungem și la fimoză, ai spus că higiena penisului trebuie făcută zinic cu apă și săpun, prin decalotare, adică se decalotează acel prepuț și se spală glandul penisului cu apă și cu săpun în fiecare zi. Există produse speciale pentru această higienă sau se poate spăla cu orice tip de săpun? depinde.

De sensibilitatea de la pacient la pacient. Uneori recomand săpun cu pH neutru, așa că orice formă de săpun și apă sunt relativ suficiente. După.

Actul sexual e important să ai o higienă a penisului, să îl speli? Obligatoriu.

E.

Obligatoriu, deci după actul sexual mergem la baie și facem duș. Higiena pe care o duce la fimoză. Fimoza înseamnă că acest prepuț care se decalotează în mod normal de pe glandul penisului și se recalotează, el se inflamează și nu se mai poate decalota. Ce faci atunci? E bine să nu-l forcezi? Există ceva tratament simtomatic pe care poți să-l faci? Am.

Doi băieței, unul de trei ani și unul de două luni. Ce vreau să știe publicul? că Fimoza poate fi fiziologică și mamele speriate, că mi s-a întâmplat, chiar dacă eu sunt urolog de adulți, mi se întâmplă printre cunoștințe să măsune mame speriate, să-mi spună că penisul băiețelului de 1, 2, 3, 5, 6 ani nu se decalotează și că are o fimoză și că ele se luptă în duș cu dorința de a decalota penisul copilașului. Indicația este Nu vă atingeți, fiți agresive mamelor cu penisul copilașului, nu încercați să decalotați o fimoză fiziologică, nu-l operați, nu-l trimiteți la chirurgia pediatrică pentru circumcizie, doar pentru că penisul nu se decalotează la vârsta până în șase ani. Ok.

Asta e fimoza fiziologică. Fiziologic înseamnă că nu e patologic, e normală. Și asta înseamnă, ce spui tu, e normal ca penisul unui copil mic să nu se decalotează până la șase ani sau dacă nu se decalotează e normal. Exact.

Și nu fiți abrasive, nu fiți agresive, nu trageți de prepuți, pentru că puteți face leziuni care pot fi mai rele pe termen lung. Cum.

Se face higiena atunci unui penis care are fimoză fiziologică și nu se poate decalota? Cu.

Apă și săpun, normal, în duș, atâta timp cât îi vezi mea, tu pacient, mă rog, copilașul urinează, normal, fiziologic, lasă-l în pace. Nu te agita, nu-l trimite la chirurg. Cum.

Arată atunci fimoza patologică? Care sunt seamnele ei și ce trebuie făcut atunci? Cum.

Am definit-o mai? Imposibilitatea de calotare. Cum am definit-o mai devreme? Ce poate fi periculos? Este și prin această fimoză, inclusiv stenoza de ermeat, adică pacientul nu poate urina. Fimoza poate să fie ca o cortină care ascunde actorii. Aparent, pacientul îți vine cu fimoză, cu indicație chirurgicală de circumcizie și vei avea surpriza uneori să găsești o tumură peniană. Se.

Întâmplă des? Se.

Întâmplă pentru că igiena, HPV-ul, inflamația cronică pot predispune către apariția acestor tipuri de tumuri. Să.

Ajungem imediat și la HPV, dar totuși întorcându-ne la fimoză, fimoză și care ai spus că intervenția chirurgicală este circumșizia. Exact.

Și.

Cum își dă seama că e fimoză? Că e inflamat și că nu se poate decalota? Nu.

Neapărat că este inflamat. Fimoza poate să fie fără inflamație. Practic imposibilitatea de decalotare definește fimoza. Bun.

Și ai zis de HPV, există riscuri reale la bărbați ale virusului HPV? Mihai.

Eu m-am vaccinat în tinerețe, ca să spun așa. Sunt tânăr în continuare, în 40 de ani, dar cred că pe la 30 de ani mi-am făcut vaccinul, pot să-i dau numele, nu? Da, da. Gardasil 9. El se face la 0-2-6 luni. Ok.

Deci tu ți-ai făcut Gardasil, da? Mi-am.

Făcut Gardasil, da. Și.

Care este recomandarea generală? Există.

Niște studii, dar nu există o indicație clară pentru vaccinul la bărbați. Noi suntem purtători, inclusiv de genotipurile protooncogene. care determină cancerul de coluterin, de temut este femeia pentru ea. Acest cancer de coluterin este considerat cu transmitere sexuală. Corelația e atât de adâncă și atât de directă între tulpinele care determină și sunt o sumedenie de tulpini și apariția cancerului de coluterin, încât îți spuneam mai devreme că sunt anumite țări care au eradicat prin vaccinul ăsta care se transmite HPV-ul prin raport sexual, au eradicat cancerul de coluterin. E.

Interesant, într-adevăr, să consideri cancerul de coluterin, o boală cu transmitere sexuală, care, într-adevăr, e un virus care are ecou în timp, care poate să dea acest cancer. Dar zi-mi dacă bărbații sunt feriți sau și bărbații pot să facă... Se.

Corelează, Mihai, se corelează HPV-ul și acele tulpini de temut cu apariția tumorilor peniane, dar le vezi pentru numele lui Iisus, vezi când îți apare un condilom sau o formație tumorală peniană, ori este un organ genital extens. Auzi.

M-Au luat la telefon acum câteva zile și îmi ziceai că cea mai mare rată de cancer de penian se întâlnește în Congo. De.

Ce? Uganda, Congo, Uruguay, sigur că se corelează și cu dimensiunea organului. Ok, de ce? Și cu religia, și cu climatul, și cu higiena aia de care vorbeam eu. Dar.

Cu dimensiunea de ce? Și în ce sens? E direct proporțional? Adică cu cât este mai mare penisul, cu atât e mai mare riscul de a face cancer? Exact.

Exact. Ai o suprafață mare, probabilitatea mai crescută, ai.

O suprafață mică. Deci altfel nu mai vezi proaste. Cu cât e mai mare nivelul de testosteron, cu atât e mai mare riscul de a face adenom de prostată, cu cât e mai mare penisul, cu atât e mai mare riscul de a face cancer de penis. Ține într-adevăr de suprafață. Cu cât e suprafața mai mare, cu atât e riscul mai mare de a se dezvolta ceva acolo. Bun. Și atunci există inclusiv această recomandare de a se vaccina. S-au presupus o recomandare pentru bărbați să se vaccineze și pentru a nu fi purtători, dar și pentru a se feri ei. Indicație.

Relativă la bărbați. Indicație mult crescută de vaccinare la tinerele înainte de a-și începe viața sexuală. Vreau.

Să discutăm pe final despre câteva mituri și să-mi spui așa mai direct și mai pe scurt, dacă sunt mituri, dacă sunt adevărul și o mică explicație. Unul din mituri zice așa că dacă ai prostată mărită, automat o să faci cancer la prostată. Nu.

Este obligatoriu. Există o supoziție care și prin tipul de alimentație, prin obezitate, prin istoricul în familie, am vorbit noi de cancer de prostata, e o probabilitate mai crescută de a avea cancer de prostate, inclusiv raporturile sexuale neprotejate pot crește frecvența apariției cancerului de prostată. Prin infecțiile neprotejate și promiscuitare. Adică parteneri multiple. De.

Ce? Ține de microbiomi sau de infecții? Ține.

De infecții, ține de ureaplasma, micoplasma, clamidia, HPV și paleta e destul de largă de inflamații precursoare de diferite forme de inflamații prostatice. Deci o inflamație cronică prostatică o să-ți crească probabilitatea de a-ți dezvolta la un dat un cancer de prostată. Bun.

Zi-Mi, te rog, ejaculările frecvente pot provoca boli de prostată? Ejaculările.

Frecvente, și dacă vorbim doar de ejaculările frecvente și nu ne întoarcem la parteneri multipli, raporturile protejate și așa mai departe, sunt benefice. Practic e mai sănătos să ai o frecvență ridicată a raporturilor sexuale, dar într-un context organizat, nu cu partenere multiple. Există.

Vreo diferență în aceste beneficii separată pe două grupe ejaculări cu un partener și ejaculări fără partener, adică în urma masturbării? Face diferență corpul între cele două? Nu.

Nu face. Ok.

Deci asta înseamnă că ejaculările frecvente, dar cât de frecvente sunt trebui lumea? Adică.

Unde ne oprim în beneficii? În următoarea interviuă, Acum depinde de performanțele de la unul la altul. Bun.

Voi Mai am o întrebare. Există oare suplimente, că am vorbit despre ele, există totuși suplimente sau substanțe în suplimente care să amelioreze suferința în adenomul de prostată sau în alte patologii spuneți prostatice? despre.

Proiectul Mă de construcție în România. întreb de tratamentul medicamentos al adenomului de prostată sau mă întreb de suplimente nutriționale, dacă ele sunt bune. sau dacă pot ajuta, da, într-un procent scăzut pot ajuta, dar ele nu sunt soluția. Ele sunt adjuvante pe lângă, adică ne ajută în plus față de tratamentul clar farmaceutic activ. și există o moleculă care se numește Tamsulosin sau alte variațiuni pe tema asta și încă o altă moleculă care ne ajută prin tratamentul medicamentos să avem urinări bune, de calitate. Există.

Tratament real pentru umărire de penis? Pentru că și ăsta este un tip de tratament care se marketează foarte mult în special pe internet. de la pastile, până la ceaiuri, până la diverse dispozitive care promit că penisul tău o să fie mai mare. Și sunt ridicole bineînțeles aceste reclame pentru că sunt și tot felul de exemple. Doar două săptămâni și am avut un penis de cu 8 cm mai mare sau sunt niște dimensiuni de astea pe care parcă special sunt făcute ca să-ți vină să le crezi, că dacă ar zice că a fost cu 15 cm mai mare, ți-ai dat seama că e bullshit. Mi-a crescut în două săptămâni cu 4 cm, dar Există ceva care să funcționeze în vreun fel? Da.

E o zonă foarte amuzantă în care ai intrat. Observațional avem și noi fel și fel de discuții, noi urologii despre direcția asta în care s-au îndreptat o parte din colegii mei. S-au marketat în diferite clinici private și urologii injectează diferite substanțe în penis. Această dorință de mai mare nu este atât de nouă. Ea este descrisă inclusiv în penitenciare și sunt cei încarcerați care ajung inclusiv la noi cu diferite substanțe injectate din dorința de a avea un penis maestos și injectează cel mai simplu strugurel. Drama este absolut majoră ulterior, adică se ajunge la chirurgie plastică cu niște fibroze îngrozitoare, vor avea un penis, dar care nu va arăta, penis va arăta, nu știu, un dovelecel de curte. Îmi spuneam că și o parte din colegii noștri au ajuns să facă acestă interfață cu chirurgia plastică, în care se injectează diferite soluții, solubile, chialuronic, PRP și lista este foarte complexă. Nu aș recomanda să se ducă către această parte de medicină comercială, nu cred atât de mult, mi se pare că este mult marketing și multă medicină comercială, iar într-un final nu văd niște avantaje majore ale pacientului decât probabil ale clinicii și ale doctorului și vorbim de cele financiare. Păi.

A fost un podcast plin de informații, un adevărat ghid care privește toată partea asta orogenitală masculină. Mihai, ce mesaj ai avea pentru un pacient care simte că ceva e în regulă, simte că ceva s-a schimbat, Dar se gândește la să poate trece, nici măcar nu își recunoaște că este rușine să vorbească. Unde să meargă, cu cine să vorbească, cum să facă asta? Lăsați.

False pudori deoparte. Dacă realmente vorbim de patologii importante și pacientul simte că ceva este modificat în zona aceasta urologică, duceți-vă la medic. Mai degrabă o evaluare Este Lucrurile pot fi rezolvate, lucrurile pot fi vindecate. A descoperi o patologie, adică un cancer, foarte importantă interacțiunea, pentru ca astfel YouTube face.

Mai vizibile materialele video care sunt urmărite.

Până la capăt. într-un stadiu incipient, gândiți-vă că vindecabilitatea este extrem de ridicată și putem vorbi de tratament curativ al cancerului. Nu toată lumea trebuie să facă chimioterapie să-i cadă părul, nu toată lumea trebuie să facă inclusiv chimioterapia pe care noi știam sau am văzut pacienți cu peruci și ne cutremuram. Nu s-a mai ajuns în aceste puncte, inclusiv radioterapia, în care și tu, Michael, îți aduci aminte cu complicațiile post-radioterapie ale pacienților care sunt redutabile. Nici ea nu Medicina evoluează, tratamentele sunt foarte stereotaxică, ultra-țintită și chirurgia a plecat. Imaginează-ți că dacă în anii 90 vorbeam de chirurgie laparoscopică, anii 80-90, Deja din 2000 și au trecut 25 de ani de chirurgie robotică. Partea asta este într-o dinamică extraordinară. Cercetarea în tratamente, cercetarea în maniere de tehnologii chirurgicale, ghiduri, toate lucrurile astea sunt pentru beneficiul pacientului. Nu vă feriți, nu vă fie teamă, duceți-vă Cât mai repede când simțiți că ceva nu este în regulă, adresați-vă profesioniștilor și gândiți-vă că există rezolvări pentru majoritatea lucrurilor.

Cât se poate de clar. Vreau să-ți mulțumesc pentru prezență la Babe Recunoaștere și pentru tot ce ai povestit aici. Lucru cât se poate de utile. Un ghid al bărbatului care rămâne aici pentru totdeauna, pe drmihail.ro, pe drmihail.ro pe YouTube. Da, vreau să-ți mulțumesc, Mihai, că ai venit și cine știe, poate nu e pentru prima dată, așa că vreau pe tine, cel care ai rămas până acum la podcast să te rog să te provoc să ne scrii întrebări. Scrie-ne întrebări în comentarii, noi o să strângem aceste întrebări și poate ne vedem la o altă tură de podcast să răspundem la acele întrebări. Da, mulțumesc, Mihai!

Eu mulțumesc mult.

De invitația. Mulțumesc ție ca ai rămas până acum, mulțumesc UniCredit Bank care sprijină podcast-ul, boabe de cunoaștere și le super mulțumim pentru asta, apreciem acest sprijin și acest ajutor care practic face acest podcast să meargă și să fie posibil și realizabil. Dacă ai întrebări, lasă-le jos în comentarii. În descrierea acestui material lăsăm link-uri către alte materiale de interes. Avem acel consult în care am mers la urolog. Avem celelalte podcast-uri care țin de urologie, așa că dacă vrei să aprofundezi zona aceasta, ai cu ce materiale să faci asta pe drmihail.ro sau direct în descrierea acestui material. Mersi! Ceau! Pe curând!