Bărbatul adevărat are grijă de sănătate | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Anca Tâu

Bărbatul e puternic, bărbatul este cu case, bărbatul trebuie să-și ascunde emoțiile, să nu-și arate slăbiciunile. Cred că aici este o problemă.

La ce trebuie să fim atenți?

Palpitațiile, durerile, care nu întotdeauna sunt tipice. Poate să fie o durere în umăr sau poate să fie o durere în coț sau poate să fie o durere în mandibul. Iar hipertensiunea arterială este deja știut că reprezintă ucigașul tăcut al multora dintre noi. Stressul cronic te îmbolnăvește.

Mănânci slănină de la stână, bei vin roșu, te duci la sală.

Nici o unitate de alcool nu este stresant.

Nici dacă e vin roșu.

O să-l înțeleg că, ocazional, social, poate să bea un pahar de bere, de vin, de ce-i place, dar că lucrurile acestea trebuie să se întâmple cât mai rar.

Pumat sau vapat? Ce alegi?

Niciuna. La camera de gardă, peste 90% din pacientul tânăr cu infart e pacientul fumat. Dacă n-ai timp ca să te miști, atunci o să ai timp să te duci la doctor. Nu există n-am timp. Cum ai timp înainte să pleci în concediu, să te duci cu mașina să verifici dacă ai ulei, așa ai timp odată când să te duci și cu tine la un medic să-ți faci un minim de analize. Prevenția este cea mai bună armă pentru a fi sănătos. Nu tratamentul. Secretul este.

Omule, te salut! Dr. Mihaila aici, un nou podcast boabe de cunoastere și acum vorbim despre tine dacă ești bărbat și e important să rămâi la acest podcast. Dacă ești bărbat, e bine să rămâi și dacă ești femeie și ai în grijă un bărbat, pentru că după cum te-ai prins deja bărbații noi, suntem niște creaturi ciudate. Avem impresia că dacă mergem la sală, vin roșu de la țară și mâncăm slănină naturală de la stână, suntem ok cu sănătatea, suntem de fier. Nu avem nevoie de doctor, nu avem nevoie de controle. O să depășim noi toate aceste semne care apar și ele? Nu întârzie să apară. oboseală cronică, poate dureri în piept, poate tensiune arterială care te duce la dureri de cap dar tu zici nu, tu ești bărbat și tu mergi mai departe pentru că n-ai timp, poate ai două joburi, poate lucrezi foarte mult și nu ai nevoie de doctor. Și fix aici apar semne pe care dacă le sesizezi din timp, dacă te duci la doctor, dacă faci lucrurile despre care vorbim astăzi, poți să-ți prelungești viața și poți să-ți prelungești viața sănătoasă și să eviți problemele la care inevitabil altfel vei ajunge. Așa că vorbim despre sănătatea bărbatului, vorbim despre ce obiceiuri îți sabotează sănătatea și ce schimbări mici, zilnice poți să aduci în viața ta, ce analize să faci, ce să mănânci, ce să nu mănânci, ca să ai o viață cât mai sănătoasă. Și vorbim astăzi cu doamna dr. Anca Tîu, este medic cardiolog din cadrul rețelei de sănătate Regina Maria, rețea care sprijină acest podcast, sprijină acest material și îi mulțumim pentru asta. Anca, bine ai venit la Boabe de Cunoaștere!

În bine te-am găsit, mulțumesc foarte mult pentru invitație, sper să reușim să aducem puțină lumină.

Sigur reușim, adică cred că orice am vorbit am putea să facem absolut orice fel de podcast de sănătate pentru bărbați, tot i-ar ajuta, atât de puțin facem noi, unii dintre noi, pentru sănătatea noastră. De ce crezi că Amandă atât de mulți bărbați controlul medical și au impresia că dacă merg la sală, fac un pic de sport, fac un pic de mișcare și bunicul a trăit până la 90 de ani și n-a avut doctor în vârful muntelui, înseamnă că și el, bărbatul în cauză, poate să facă la fel.

Da, bine, cred că asta este o chestie culturală în primul rând. Asta este în cultura nu numai românească, dar și în cultura latină. Bărbatul e puternic, bărbatul e stâlpul casei, bărbatul trebuie să-și ascunde emoțiile, să nu plângă, să nu-și arate slăbiciunile și atunci e cu siguranță și asta face parte tot dintr-o abordare, dintr-o atitudine oarecum culturală, nici de cum din alt punct de vedere. E deja știut că în societățile nordice și japoneze lucrurile acestea s-au schimbat foarte mult, iar atitudinea proactivă, profilactică nu face altceva decât să aducă ani în plus fiecăruia dintre cei care înainte aveau oarește frâne în sensul acesta și nu numai asta, așa cum ai spus mai înainte, vorba de sănătatea anilor și nu de numărul lor. Deci cred că aici este o problemă care ține foarte mult de cultură și de educația noastră.

Trebuie să facem cumva ca bărbatului român sau în general bărbatului latin să îi separă mai șmecher să trăiască mai sănătos mai mulți ani decât să fie ăla dur care nu are nevoie de controle. Care sunt cele mai des întâlnite scuze pe care le-ai întâlnit de la bărbați când a venit vorba de un control de rutină?

Păi e foarte simplu, mulți dintre ei vorbesc așa despre bărbații de o anumită vârstă, 40 plus aș zice, pentru că soția i-a adus la medic ei neștiind exact care este motivul pentru care se prezintă și nici nu sunt foarte convins că e bine ce fac pentru că nu-i doare nimic. Dacă nu te doare nimic, de ce să te duci la doctor?

Sunt curios, care sunt, să zic, patologiile care nu dor dar progresează și ne fac rău?

În general, boala cardiovasculară nu se instalează brusc, boala atelosclerotică, asta e doar când vedem, atunci e vârful iceberg-ului. Ea se instalează progresiv, sunt ani de zile în care progresează și toate lucrurile astea, dacă sunt bine supravegheate și există programe serioase de prevenție, pot fi foarte bine ținute sub control. momentul în care te doare ceva, deci întotdeauna există o perioadă liberă care te poate anunța și în care puteai să faci ceva, în general boala coronariană sau infarctul sau accidentul vascular te anunță cam cu 6 luni, 12 luni înainte, dar trebuie doar să recunoști și să vezi semnele și să fii foarte atent la ceea ce ți se întâmplă. Poate să fie, așa cum ai spus la început, Obosală. Obosală care de multe ori oamenii zic aia, păi am oposit că e vârsta. Se uită, zic, aia, buletinul. Altă greșeală, după părerea mea, adică nu neapărat vârsta este un factor. E adevărat că la vârstele extreme poți să zici și despre asta, dar în principiu trebuie să fii atent și să fii foarte precaut în tot ce ți se întâmplă. palpitațiile, durerile care nu întotdeauna sunt tipice, nu întotdeauna o durere în piept înseamnă că te anunță, stai să vezi că mâine ți se întâmplă necansul, poate să fie o durere în umăr sau poate să fie o durere în coț sau poate să fie o durere în mandibulă, nu sunt toate lucrurile foarte clare, așa în cărți toate lucrurile sunt extrem de simple și diagnosticele se pun pe loc, dar ăsta este și motivul pentru care există în toată lumea astea programe de prevenție Pentru că s-a constatat că prevenția este cea mai bună armă pentru a fi sănătos, nu tratamentul. Există tratamente extraordinare în momentul de față și știm cu toții că poți să pui stenturi, poți să pui valve pe cateter, poți să pui valvă în valvă, poți să faci și să pui defibrilatoare și așa mai departe, dar nu ăsta e sensul medicinii. Ăsta într-adevăr este wow, este partea extraordinară că ia uite unde s-a ajuns și într-adevăr medicina a ajuns foarte departe. Cred că cea mai mare cucerire a medicinii este prevenția. Adică să n-ajungi în zona aia în care să te duci către partea intervențională. Și cred că spre asta își dorește. Toată lumea vrea să nu fie un pacient interesant. Adică eu nu mi-aș dori să ajung un pacient interesant pentru medici. Aș vrea să fiu cel mai banal și nesemnificativ ever.

Exact, să nu ajungi pacientul ăla care să zică, mă mă, ce tare a ajuns tehnologia, ce pacemaker mi-a pus.

Exact, sau ce robocop am devenit, mă rog.

Da, știi și se vorbește din ce în ce mai mult despre asta și cred că asta este medicina viitorului și începe să fie și medicina prezentului, pentru că cumva ce învățăm noi în facultate este să tratăm boli și atunci algoritmul simplu este, îți trăiești viața normal, ca un bărbat adevărat, mănânci slănină de la stână, bei vin roșu, te duci la sală, Și când apar primele semne de boală sau când apar semnele că ceva e neregulă, te duci la doctor, îți faci analize, sunt ok, te întorci la stilul tău de viață. Când ceva este stricat, se caută cauza acelui lucru. Deci căutăm să reparăm ceva ce este stricat. Ori, de fapt, direcția în care merge medicina este să fii bine, să fii sănătos și să ai controle periodice, pentru că atunci când vezi cea mai mică deviere de la normal, Fie pe analize, fie pe cum te simti, sa poti sa-i intervii atunci si sa-ti postrezi sanatatea, nu sa tratezi problemele. Asa ca mi-ar placea sa aud de la tine care este, sa vedem pe varste, ce controle ar trebui sa faca si ce analize de baza ar trebui sa faca un barbat de 30 de ani sau de 40 de ani sau de 50 de ani.

Există în momentul de față niște ghiduri ale societăților europene și americane de prevenție. Cel european a apărut în 2024, cel american în 2023 și care au niște direcții, mai bine zis că nu e niciodată o rețetă perfectă, despre ceea ce trebuie să însemne prevenția. La bărbații la 30 plus e important să-și facă un set de analize care să cuprindă un profil lipidic pentru că este știut că dislipidemia este un factor de risc pentru boala cardiovasculară, o electrocardiogramă să se măsoară tensiunea arterială, adică lucruri banale. Dacă există cumva factor de risc în familie și aici mă refer la ereditate, dacă există moarte prematură în familie la rudele de gradul 1, atunci cu siguranță lucrurile acestea pot să înceapă și mai devrem. Controlele se pot face la 2 ani dacă nu sunt lucruri speciale și se merge foarte mult pe recomandările acestea aigienodietetice, adică controlul greutății corporale, Asta este un lucru absolut obligatoriu, activitatea fizică, activitate fizică care trebuie să fie regulată, nu din când în când, nu odată pe săptămână, nu de două ori pe săptămână, este clar și dovedit nu numai în ghiduri, în statementuri și așa mai departe, în articole în care se arată foarte clar că aproximativ 150 de minute de activitate fizică este benefică și îi reduce riscul de evenimente cardiovasculare.

Pe săptămână, da?

Da, pe săptămână.

E un minim.

Este un minim, sigur, nu trebuie să ne oprim aici. Activitate fizică însemnând, practic, de la mersul pe jos la orice sport îți place. Dar mersul pe jos este ceva care ne este la îndemână. Nu trebuie să mergem la competiții, la maratoane sau știu, la lucruri de genul ăsta sau la sală să faci nu știu ce. Mergi pe jos, mergi pe jos, lăsați mașina, mergi pe jos, urcați scările nu cu lift-ul ci cu scara, lucruri care ne sunt la îndemână. Putem să le facem, dar totul e să vrem să le facem, să înțelegem că este extrem de important pentru sănătate.

Ai spus profil lipidic pentru că asta de multe ori, să zic, e primul semn că lucrurile încep să se strice. Sau mai exact, dacă ai un colesterol crescut și alte valori modificate, asta înseamnă că vasele tale sunt deja erodate. Fiecare zi în care ai acel colesterol crescut, acel colesterol se depune. La ce trebuie să fim atenți? E suficient să faci analize de colesterol total sau sunt și alte analize pe care le-ai recomandat, cum este APOB, APOA?

Da, cu siguranță acum lucrurile s-au mai reafinat, într-adevăr colesterolul total în momentul de față este o analiză destul de ambiguă, nu poți să pui un diagnostic doar pe colesterolul total, se merge foarte mult în momentul de față ghidurile de bună practică medicală, nu neapărat cardiologică, urmăresc fracțiunea aterogene respectivă de L-colesterolul, iar în momentul de față există și aceste două molecule respectiva, polipoproteina B și lipoproteina A, care ne arată riscul de evenimente cardiovasculare individual, adică Apo-B-ul, apolipoproteina B, este o analiză care arată, mai bine zis, numărul de particule aterogene pe care le avem. Adică, să fiu mai precisă, LDL-ul tău și LDL-ul meu, ca analiză, sunt la fel, să zicem 100, dar riscul este fracțiunea aterogenă, este low density lipoproteină.

E colesterolul rău.

Colesterolul rău, exact. Deci LDL-ul este același, avem același LDL, dar riscul nostru este diferit.

El e cumva rău între ghilimele, adică ce vrei să spui este că poate să fie rău sau mai puțin rău, chiar dacă valoarea absolută e 100 la amândoi și e aceeași.

Da, și aia este fracțiunea care este implicată în formarea plăcilor de aterom și în depunerea pe vase. Despre asta se discută foarte mult, nu despre el ca particulă. Deci, practic, el este cel mai implicat în rigidizarea vasului, că practic asta ne interesează. Dacă vasul își pierde elasticitatea și se rigidizează, atunci cu siguranță că o să se rupă mai ușor, o să se înfunde și așa mai departe. Deci noi aici nu vrem să ajungem. Și atunci controlăm factorii pe care putem să-i controlăm. Unul dintre ei este această disipidemia. Nu este o singură acțiune. Nu vorbim de un factor de risc, doamne gata, scădem LDL-ul și suntem sănătoși forever. Nu. Sunt mai mulți, iar toată interacțiunea asta dintre ei concură practic la prevenție. fumat, greutate, cholesterol. Apobe înseamnă numărul de particule aterogene pe care le avem fiecare. Adică tu ai 100, eu am 100, dar apobeul tău e mai mare ca să nu zic că e al meu, că nu mi-ar plăcea. Glumesc, glumesc, da? Deci este această diferență care arată că ești un pic la îngări. Păi cred că e foarte bun, adică l-am măsurat anul ăsta, în general odată pe an fac toate analizările de laboratori, adică sunt destul de atentă la lucrurile astea. Era ok, era în jur de 50-55, cam așa. Și mai este un marker, un biomarker foarte interesant și care în momentul de față a intrat și în ghiduri, este Lipoproteina A, care este un biomarker genetic și care arată riscul de evenimente cardiovasculare individual, pe care l-are oricare dintre noi.

E un risc individual.

Se poate schimba, deci nu se poate modifica. O dată în viață, din păcate, nu se poate modifica, de-asta este un biomarker genetic și el ne arată riscul pe care noi l-avem. La ce ne folosește în momentul de față? Ne folosește la atitudinea de prevenție, adică cât de mult scădem LDL-ul, colesterolul, astfel încât să fim cât se poate de, mă rog, puțin expuși la evenimentele cardiovasculare. În momentul de față nu există niciun tratament și nici această scădere, nici medicația actuală nu reduce riscul. Riscul este redus prin toți ceilalți factori pe care încercăm să-i reducem. Sunt în studiu medicamente care sunt deja în studiu de fază 3 și probabil că la anul să apară și medicație care să reducă lipoproteina. E foarte interesant, toate lucrurile sunt în mișcare, dinamicul ăsta e foarte fascinant din punctul meu de vedere și cred că ceea ce e important este că lucrurile se rafinează, se personalizează. Adică nu mai este dacă îți aduci aminte, dar nu cred că ești foarte tânăr. Acum 20 de ani, 25 de ani se discuta despre colesterolul total și toată lumea zice, aaa, zice, marea conspirație. Atunci mergea 220 și acum nu e bun la nici 200.

A, da, da, ce zice că valoriile astea au toți căzut de-a lungul timpului și oamenii zic, păi da, de ce acum 20 de ani mergea 200 și acum am ajuns la 160? Cumva vrei să ne vinzi niște medicamente? Ți-au rămas un stoc în plus și ai schimbat ghidurile. Dar care e realitatea de fapt?

Da, da, chestia asta cu Big Pharma, da. Nu, realitatea este că în spatele tuturor acestor recomandări și în spatele acestor ghiduri care se actualizează o dată pe anul, o dată la doi ani, sunt tot felul de societăți care reactualizează ghidurile, stau studii importante, studii pe populații largi, studii care arată, au niște endpoint-uri și în funcție de asta se stabilesc anumite criterii. Nu e că vreau eu mâine să țic ție, vezi că ar trebui să ai LDL-ul, 20 să zicem, nu contează. Deci aici în spatele medicinii momentul de față e foarte multă știință și sunt lucruri care sunt foarte clare și pe măsură ce trece timpul și tehnologia se dezvoltă, noi știm din ce în ce mai multe despre organismul nostru sau încercăm și încercăm să luăm act și să acționăm în sensul în care să nu ni se întâmple lucrurile rele.

Este foarte importantă interacțiunea! Mi se întâmplă mie să mi arate cineva niște analize și să zic, măi, cât de tare. Ai LDL-ul în zona optimă, ai colesterolul super bine, apobeu bine, ce faci, zi-mi un secret. Și culmea e că de multe ori persoana care are analizele astea perfecte nu e neapărat cea mai sfântă persoană și de multe ori e cumva genetic ai un profil lipidic super, super bun. Ceva te ajuta. Sau poate e o persoana, să zic, care are enormă ponderală, are un stil de viață sănătos. De cele mai multe ori am însă, văd analize cu valori modificate. Un LDL un pic ciupit, un pic mai sus, un APOB un pic mai sus, un colesterol total mai mare decât ar trebui să fie. Cât de important este să scădem aceste valori și cum am putea să intervenim concret pe scăderea acestor valori?

Depinde de vârstă, fără doar și poate. Încă o dată, repet, depinde de antecedentele heredocolaterale ale fiecărui pacient și sigur că depinde și de obiceiurile pe care le are. Adică dacă este un pacient, să zicem, la 30 de ani, primul lucru pe care cred că trebuie să îl faci este să încerci să îl convingi, că eu cred că toată lumea știe că nu e bine să fumezi. să-l confingi, să abandoneze fumatul. Asta ar fi un factor pe care ai putea să-l scazi. Apoi greutatea corporală și activitatea fizică să o crească. Deci aici, astea sunt măsurile non-farmacologice despre care vorbim. Ulterior, după 40 de ani, există niște scoruri de risc, se numesc SCOR2 sau ASCVD, sunt niște scoruri care sunt făcute să ne ajute să ne dăm seama exact care este riscul de evenimente cardiovasculare la 10 ani și în funcție de care putem să ne gândim dacă măsurile acestea, higienă dietetică sau sunt ok și s-au optimizat, dacă există o boală aterosclerotică documentată și asta presupune practic o evaluare, un screening aterosclerotic pe carotide sau pe arterele de la membrele inferioare sau un scor de calciu printr-un CT cardiac și se ia o decizie să se adauge eventual și medicație. Acum, medicația Hipolipemiantă este o medicație complexă, este o medicație care și-a îmbunătățit arsenalul cu molecule noi, există și vaccinuri, tocmai în ideea asta de a reduce el de colesterol la pacientul care are un risc de evenimente cardiovasculare foarte mare și la care un singur medicament sau o clasă de medicamente nu este eficientă și optimă.

Legat de medicație, chiar e atât de importantă această medicație și când se intervine cu ea, adică Înțeleg să ai LDL-ul cu resterol dublu față de valoarea normală și să ți se recomande medicație. Dar care e valoarea recomandată? Care e limita superioară a LDL-ului acum pe analiză?

În momentul de față există mai multe criterii care sunt importantă nevaloarea riscului, că despre asta vorbim. În principiu există și un risc de țară. Noi suntem într-o țară, într-o regiune în care există un risc foarte înalt de evenimente cardiovasculare și care se adună cu riscurile individuale pe care le avem. Optim ar fi ca LDL-ul să fie sub 70 mg pe decilitru.

Dar asta e foarte greu, nu?

Este destul de greu, dar încă o dată repet, este optim și toate lucrurile astea se gândesc personalizate. Adică la unui tânăr de 30 de ani care în principiu ar avea un LDL colesterol de 100-110, nu te gândești să îi admisezi medicație, te gândești cel mai important este să îl ajuți și să îl încurajezi să aibă grijă la dietă, să aibă grijă la greutate și să își crească activitatea fizică.

Pe buletinul de analiză la LDL colesterol la valoarea maximă acceptate e 120, nu? Sau cât e?

Nu știu exact. Acum buletinele acestea de analiză sunt scoase cu mulți ani în urmă și după părerea mea, adică nu după părerea mea, nu sunt update confort ghidurile care trebuie să tipărească altele în fiecare doi ani să fie. E ceea ce e foarte complicat.

Să pună valorile de referință să fie pe vârstă.

Și lucrurile, încă o dată, sunt nuanțate. Acum lucrurile se nuanțează, se personalizează, nu mai este o valoare optimă. De exemplu, dacă este un pacient care a avut un eveniment cardiovascular, un infarț sau un accident vascular cerebral, LDL-ul ar trebui să fie sub 55. Dacă a avut două evenimente cardiovasculare, a avut și infarți, și accident vasculat cerebral sau două infarte sau ceva de genul, adică e clar că e un pacient fragil, e un pacient cu risc răsput, trebuie să te străduiești să scazi LDL-ul sub 40, pentru că astea sunt lucrurile care s-au constatat. Că în momentul în care reduci această fracțiune aterogenă, practic reduci riscul, nu-l duci la zero. Nu există nimic pe pământul ăsta care să ducă riscul la zero, dar ideea este să te duci cât mai jos, să nu rămâi pe zona asta de risc mare. Ce se poate face?

40 de ani, care are un LDL, să zic, care a plecat de la 160, a făcut schimbări de stil de viață, a început să facă sport, a slăbit și a adus LDL-ul la 130. Dar este peste limitele normale.

Ce fac?

Intervii medicamentos sau îl lași așa? Pentru că, din ce înțeleg eu, este că fiecare zi trăită cu acel LDL peste limitele normale, îți ridicează câte un pic, câte un pic vasele de sânge.

Așa este, dacă este un bărbat de peste 40 de ani, să zic și care are un LDL peste valorile normale, dar care să presupunem că nu fumează, are greutate optimă și activitate fizică în regulă, deci presupunem că toate celelalte obiceiuri și toți ceilalți parametrii sunt normali, Atunci, dacă m-ar îngrijora ceva din toate investigațiile pe care le fac, adică electrocardiogramă, ecografie cardiacă, aș încerca să verific dacă există boala terosclerogică documentată. dacă are plăci de aterom pe carotide, pe arterele de la membrele inferioare și dacă există boală aterosclerotică documentată, în funcție de riscul pe care l-are calculat conform acestor scoruri de risc, îi dau sau nu îi dau o doză de... adică îi dau medicație. Medicația i-o dai nu numai pentru a reduce nivelul eldelului colesterolului, că nu e doar așa o chestie, crește, scade eldelul și gata, s-a rezolvat problema, nu? Pentru că această medicație mai are și un rol extrem de benefic, acela de a stabiliza placa de colesterol. Pentru că o placă de colesterol, o placă din asta ateromatoasă care este proaspătă, e extrem de fragilă, se poate rupe și poate să ducă la apariție evenimentelor cardiovasculare. Deci sunt multe efecte pe care le au statinele, că despre ele vorbim. Aceasta este principala clase de hipolipemiante, care este cred că cea mai studiată din toată istoria medicinii, cele mai studiate medicamente. Sunt de 80 de ani folosite, adică au trecut proba timpului, că și asta contează foarte mult și e proba pe care, dacă o treci, e mai importantă decât tot ce zic eu aici.

Da, corect. Știi, am vorbit despre bărbatul de 30 de ani.

Și scuză-mă să mai zic ceva aici legat de domnul acesta de 40 de ani care are un LDL colesterol puțin mai mare și toate celelalte sunt în regulă. Contează foarte mult și aceste molecule despre care vorbeam mai înainte, dacă are o lipoproteină Deci practic el genetic are un risc de evenimente cardiovasculare, încerc să-l ajut, nu mai stau foarte mult pe gânduri. Da? Sau APU sau... Adică sunt multe criterii care concură la această decizie. Nu e ai 130 și ți-am dat statină sau eu știu medicație. Ai 130 și sunt mai atentă la ce ți se întâmplă, sunt mai atentă la analizele tale și în funcție de asta stabilim dacă are rezistență la insulină, dacă are o hemoglobină glicată mai mare. Adică sunt parametrii care în momentul de față ajută la luarea unei decizii serios, adică nu doar pe o analiză de sânge.

Și îmi place că lucrurile sunt complexe pentru că, în momentan, nu putem fi încă înlocuiți de un AI care să decide ce și cum trebuie să facem. Dar nici AI-ul de acasă, care îi dai analizele cu care te poți sfătui, și mi se pare un instrument foarte bun, nu o să înlocuiască încă medicul. Ai nevoie de cineva care să vadă toate lucrurile astea în complexitate și să te urmeze. Mi se pare interesant, pentru că discuția asta devine complexă, dar asta ne face să înțelegem că chiar avem nevoie de medic, nu doar de niște analize pe care să le citim și să le trimitem unui prieten care să le analizeze, Ai nevoie de un medic și chiar de la vârsta de 30 de ani, ca să vezi cum te situezi, ce poți să modifici și ce factori de risc în plus ai, ca să știi exact cum faci să ajungi sănătos până la 70 de ani, nu să te chinui cu alte probleme.

Se recomandă și ecografia cardiacă. Deci după 40 de ani e bine să se facă o ecografie cardiacă. La un an, la doi ani depinde de factorii de risc. Apoi dopplerul de carotidă este foarte important pentru screening-ul de ateroscleroză. Dacă există suspiciuni și dacă există boală aterosclerotică documentată în momentul de față, există și CT-ul cardiac care poate să arate scorul de calciu, deci gradul de afectare aterosclerotică a arteriilor coronare.

Scorul de calciu când ar fi ok să-l faci?

Deci scurul de calciu se face în orice moment în care se suspicionează boală coronariană. Atunci este bine să faci...

Dar fără indicație nu e ok să-l faci, nu?

Fără indicație nu, pentru că este o investigație care te iradiază și, în general, investigațiile se fac la indicația medicului.

Este un tomograf special care vede cantitatea de calciu din zona...

Din coronare, da. Deci este o tomografie, ca orice altă tomografie. care are un soft special care face o reconstrucție a arterelor coronare și care în principiu poate după aceea să-ți arate arterele și îți calculează și depunerea de calciu pe arterele coronare, ca un fel de coronarografie indirectă. Scorul de calciu are indicația asta de confirmare a suspiciunii de boală coronăriană aterosclerotică. Sigur, există RMN, Cardia, PTSD, Cardia, dar toate lucrurile astea se fac la indicație, când există suspiciuni de diagnostic, când vrei să, mă rog, să confirmi sau să infirmi anumite situații.

E ceva ce poți să măsori acasă și să încerci să controlezi, să vezi că dacă aceste valori ies de sub, să zic, din anumite marje, să trească să le corectezi la loc, Cred că.

La ce mă gândesc acum așa, că nu m-am gândit la întrebarea asta, dar oricum primul lucru care îmi vine în minte este circunferința abdominală. Grăsimea abdominală în general este un organ endocrin care secretă niște substanțe pro-inflamatorii și este foarte implicată în procesele acestea de inflamație vasculară și respectiv de accelerarea proceselor de ateroscleroză. Deci ăsta este primul lucru, chestia asta că e grăsime de bere sau de nu știu mai ce, explicații de tip mit sau adevăr nu cred că își găsesc locul, deci este clar știut că nu contează numai greutatea corporală, ci contează foarte mult și grăsimea abdominală, circunferința talii. Ăsta e un lucru pe care toată lumea îl observă, după curea, după pantaloni și așa mai departe. Asta e primul lucru. Al doilea lucru care cred că e foarte important și ar fi bine să fie urmărit, tensiune arterială. Tensiune arterială este un parametru care ne arată dacă există un anumit stres vascular asupra căreia noi putem să acționăm. Iar hipertensiune arterială este deja știut că reprezintă ucigașul tăcut al multora dintre noi, valorile optim tensionale sunt cele pe care noi încercăm să le obținem și le încercăm cu multă atenție și cu multa împlecare să avem niște valori tensionale în limitea normală. Și aici din nou iarăși mă întorc la ce vorbeaști despre LDL-colesterol, limitele acestea se schimbă. Medicina anul ăsta spune optimum tensional e 120, cât se poate să te apropii de această valoare, pentru că s-a constatat că orice creștere cu Cu cel puțin 5 mm coloane de mercura, tensiunea arterială se însoțește de creșter cu 10% a riscului de evenimente cardiovasculare.

Cum poți să reduci tensiunea arterială altfel decât prin medicație? Deci să zicem că am luat tensiunea arterială, am măsurat, e 130. Ce face acel bărbat ca să o ducă sub 120?

Păi primul lucru reduce cantitatea de sare, reduce consumul de sare. Reducerea consumului de sare practic reduce și tensiunea arterială. Poate să reducă și tensiunea arterială. Reducerea greutății corporale care cu siguranță reduce și tensiunea arterială. E știut în momentul de față că obezitatea este o boală cronică care aduce sub această umbrelă și celelalte boli. Hipertensiune, diabe, tapne, insomn și așa mai departe. Boale de articulații, de plămâni. Deci, în principiu, reducându-se greutatea corporală, se ameliorează foarte mulți parametri, inclusiv hipertensiunea arterială. Deci cam asta s-ar putea face, fără să apelez la medicație. Dar sigur, dacă e nevoie, eu încurajez pe toată lumea să-și ia tratamentul. Asta e foarte important, că nu e mare lucru să iei o pastilă și să poți să-ți protejezi nu numai inima, dar să-ți protejezi vasele, liniche, toate organele. Un organism care nu funcționează într-un regim presional normal este un organism care suferă, fie că suferă imediat și suferința imediată înseamnă accident vascular cerebral sau infarcia și nu își dorește nimeni, dar este și o suferință pe termen lung care înseamnă practic suferință renală, cerebrală, cardiacă și așa ca să fie mai plastic e ca și când ai avea o un motor care funcționează în alt regim de presiune. La un moment dat se strică. Se strică rinichii, se strică ochii, se strică creierul și e prea târziu. Deci tratamentul este de neoprit, nu se oprește, nu te vindești de boala asta, sunt boli cronice.

Deci o puțin previi apariția altor complicații.

Exact.

Ai spus circunferința abdominală, tensiune arterială, ce altceva ar putea să mai măsoare bărbatul acasă și să urmărească?

Greutatea corporală.

Ok, deci greutatea corporală. Și conferința greutatea și tensiune arterială. Vreau să te întreb de un obicei barbătesc pentru sănătate. De abia acel pahar de vin roșu. E bun paharul ăla de vin roșu pentru circulație?

E bun pentru creier. Pentru stres sau pentru, eu știu, pentru orice altă recompensă pe care ne-o dorim noi și nu reușim să o obținem în alt fel. În momentul de față, din ghidurile care au apărut în 2024, nici o unitate de alcool nu este safe.

Nici dacă e vin roșu.

Nu e nici roșu, nici alb, nici verde, nici albastru.

Eu aud asta foarte des, aud asta, că băi, nu beau alcool, dar un pahar de vin roșu e bun.

Au fost o felul de mituri, chiar să zic așa, chiar și așa anumitul paradox francez, știți, cu vinul roșu și că de-asta trăiesc francezi mai mult, că beau un pahar de vin roșu. Dar nu e adevărat, a fost demontat acest lucru pentru că, de fapt, nu datorită faptului că ei beau un pahar de vin roșu, trăiesc mai mult și sunt mai sănătoși, ci pentru că au o dietă de tip mediteranean, pentru că fac activitate fizică multă, că au grijă de greutatea corporală, Deci chestia cu vinu nu, chestia cu vinu nu mai este de actualitate.

Și dacă vine un pacient la tine și zice, uite mi-a recomandat cardiologul un pahar de vin roșu, ce îi zici?

Eu îi zic că s-a schimbat ghidul anul trecut și că eu sunt cardiologul de anul ăsta.

Și s-a schimbat și cardiologul.

Care nu să-i recomand niciun pahar, că poți să-l înțeleg, că ocazional, social, poate să bea un pahar de bere, de vin, de ce-i place, dar că lucrurile acestea trebuie să se întâmple cât mai rar, adică în toate trebuie să existe o moderație. Deci nu cred că trebuie să interzici total pentru că până la urmă suntem oameni cu toții și nu suntem sfinți și trebuie să avem cât de cât și micile noastre derapaje. Dar trebuie fiecare dintre noi să fie conștientă că nu este admis pentru sănătate nici măcar o unitate de alcool. și nu e vorba numai de sănătatea cardiovasculară, s-a constatat că în consum cronic de alcool crește și incidența cancerului și așa mai departe. Deci mitul ăsta, din păcate, a căzut.

Da, a căzut. Totuși, cum ai spus tu, probabil că din când în când, însemnând poate o dată pe săptămână, la o masă cu niște prieteni, poți să bei un pahar înseamnă că nu se te omore, nu se te distrugă cardiovascular, dar să nu-l transformi într-un consum cronic.

Da, și abuzul în general, abuzul de alcool este un factor care poate să precipite o grămadă de tulburări de ritm sau eu știu chiar și evenimente cardiovasculare. Este și cunoscut acel sindrom de Holiday Heart Syndrome. în care un abuz de alcool venit peste un stres cronic, o oboseală cronică cu fumat și așa mai departe să te trimită la spital cu episoade de fibrinație atrială paroxistică. Adică, orice s-ar zice, cel mai bine este să fim atenți și moderați și consumul acesta să se reducă doar la mici cantități, ocazional, na, social, cam așa.

Ce zici de cafea? E bună pentru inima?

Da, cafeaua a crescut din punctul ăsta de vedere în sensul în care sunt studii care arată că nu există. Din contră, cafeaua protejează aparatul cardiovascular, se pot consuma până la 4, 5, 6 de cafea dacă le tolerez. Sigur că există persoane care Mă rog, au palpitații sau nu tolerează cafea. Dar dacă tolerez cafea, da, nu e nicio problemă. Cafea este ok, se poate consuma. Nu mă refer la cafea Nes, de tip Nes sau eu știu alte... Dar o cafea obișnuită, o cafea americană, o cafea filtru, o cafea espresso, da, nu e nicio problemă, se poate consuma.

E o limită de cafele? Adică e o limită la care ar trebui să ne oprim?

Păi acum, din toate studiile pe care le-am citit, limitele erau 4-5 cafele pe zi. Acum, sigur, cred că orice lucru în exces nu e bun, dar să bezi 10 cani de cafea mi se pare cam mult. Eu știu când ai avea timp. Corect. Dar cred că, serios...

Deci am zis din care mi se întâmplă să beau...

10.

Am băut 10 cafele de acum recent.

Da, da, sunt zile, știi? Sunt zile, nu faci chestia asta cronic. De poate, într-o zi poți să ai nevoie mai mare de mai multă cafea. Dar tot e să nu faci chestia asta tot timpul și să ai cât de cât moderație. Asta este, de fapt, secretul, după părerea mea. Secretul este în rutină, deci nu trebuie să faci lucruri spectaculoase și moderație. Să faci mereu aceleași lucruri, să nu faci excese, și să fii moderat în orice acțiune pe care o faci.

Fumat sau vapat ce alegi?

Niciuna.

Dar dacă ar fi să alegi, uite, asta e un test. Trebuie să alegi, n-ai cum. Ești într-un joc, nu în viața reală. Deci nu e recomandarea cardiologului.

Ești într-un joc și trebuie să controlezi un bărbat.

Da, exact. Ești într-un joc și controlezi din spate un bărbat și alegi la proba numărul 5. Și în proba asta ai de ales fumat, vapat. Ce alegi ca să-i dăunezi mai puțin sănătății?

Da, mie mi se pare că sunt unul la unul. Adică e aceeași mărie cu o altă pălărie, cu o fată altfel ca să pară că e mai drăguță. Dar e aceeași mărie. Fumatul e clar că este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru boala cardiovasculare și lucrul ăsta, ți-l zic așa, că din experiența mea de medic, la camera de gardă, peste 90% din pacientul tânăr cu infart, e pacientul fumător. Nu există, n-am altă... și asta este știue. Partea asta cu vapatul, deja sunt niște statementuri ale societății europene de cardiologie de anul trecut care au constatat că e la fel de rău, că scade oxidul nitric, că tot așa provoacă inflamație vasculară și așa mai departe, doar că miroase mai puțin orât. Vapatul e mai tolerat din punct de vedere al celorlalți, al mirosului.

Poate de asta e și periculos, pentru că sunt cumva alte încercătări. Conține, de fapt, el, concret, fizic, o inhalare de văpat, conține mult mai puține toxice decât o inhalare din fumatul convențional. Pentru că acolo arde ceva și ai fum cu gudron și alte substanțe, aici e o temperatură mai mică. Pe de altă parte, fiind temperatura mai mică și fiind mai așteptat social, ajungi să vapezi oriunde, în mașină, la birou și absolut oriunde.

Am văzut, da. Este, da, cred că și asta este tot o problemă culturală. Dacă ne aducem aminte în urmă cu 20-30 de ani, se fuma și în avion, toată lumea, bărbatul, dacă ți le aduce aminte pe cel care era la reclama de la Marlborough. Era un tip dur, cool, tot timpul, cu țigara în gură. Era o chestie, wow, toată lumea își dorea să arate în felul acesta. Era un semn de masculinitate, de virilitate și așa mai departe. De mister în toată povestea asta. Și lucrurile astea se imprimă. Foarte multă lume în perioada aceea fuma, ca să nu zic poate 90%, și e foarte greu să renunți la un astfel de viciu. pacienții cu care mă întâlnesc, dacă fumează, nu îi întreb de ce fumează și toți îmi spun, domne, asta este singura mea plăcere, mă relaxează. E trist să zici chestia asta. Mie mi se pare trist să-mi zică cineva că singura mea plăcere este să fumez sau să vapez. Trebuie să-ți găsești alte plăceri în viață, nu să-ți faci singur rău. Că oricum se mai întâmplă și alte evenimente.

Da, e trist, dar poate să fie real pentru foarte mulți oameni. Asta o auzi și eu foarte des. Și oamenii care zic, dacă și asta îmi iei, ce mai mă rămână? Dacă îmi iei și fumatul, de ce mai trăiesc? Și cred că e și asta o păcătare psihologică, pentru că eu am fumat, m-am lăsat de fumat, a fost un lucru greu de făcut. Tocmai este greu de făcut pentru că îl minimalizăm și avem impresia că e ceva ușor acolo, că este o plăcere, că e singura plăcere care ți-a rămas. și a fost unul dintre cele mai grele lucruri pe care mi-a venit să le fac. Și nu era singura mea plăcere, adică aveam foarte multe alte plăceri, dar chiar și în contextul ăsta este foarte greu să te lași. Chiar dacă ai impresia că e singura ta plăcere, nu e în niciun caz singura ta plăcere, sigur ai alte plăceri, dar e o păcăleală pe care Acest viciu ți-o aduce. Da, în mod cert e foarte greu să te lași de fumat, dar e un lucru pe care e bine să-l faci. Dar uite, dacă ar fi să alegi din nou, ești în acest joc în care controlezi un bărbat, care în acest joc l-ai primit fumător, nu e alcolic neapărat, dar e alcolic, consumă în fiecare zi alcool și e și sedentar.

Nașpa.

Și ai din nou, ai în acest joc posibilitatea să îl faci să renunțe la un singur lucru. La ce ai renunța? Prioritar alcool, fumat sau sedentarism?

Aș începe cu fumat. Aș începe cu fumat. Deci mi se pare cel mai rău lucru care se poate, obicei care există. Da, fumatul. Fumatul trebuie oprit și cred că ăsta este primul factor pe care l-aș încerca să-l ameliorez. Apoi aș merge pe zona asta de sedentarism, activitatea fizică care este extrem de importantă și aș încerca cumva să ameliorez acest obicei, pentru că și asta este tot un obicei și eu aud, cum probabil auzi și tu, că n-am timp, n-am timp, n-am timp. Nu există așa ceva. Dacă n-ai timp ca să te miști, atunci o să ai timp să te duci la doctor. Și eu nu cred că asta își dorește nimeni. Adică nu există în am timp. Nu există. Eu nu cred în chestia asta. Și eu mă străduiesc în fiecare zi să am timp. Că așa e foarte simplu să zici că n-ai timp că lucrezi de dimineață până seara. Îți faci timp în fiecare zi. Îți găsești, fiecare își găsește mecanismele lui. Nu trebuie să îi le găsesc eu sau altcineva. Fiecare trebuie să se gândească cum să facă ca să se miște cât mai mult. Că nu mai merge cu liftul, că aleargă pe scări de trei ori, că se duce, lasă mașina mai departe, coboară mai repede cu o stație. Adică toate lucrurile astea sunt la îndemână noastre. Nu sunt grele, dar sunt foarte grele în același timp. Și în ultimul rând, că mi-ai zis așa să fac o ordine, să nu le luăm pe toată dată, că nici nu e bine, s-ar putea să n-avem nici un rezultat, sigur, partea cu alcool. Dar sper să nu fie alcoolic. Doar să beau un pahar.

Da, ok. Dar cert e că ai începe cu fumatul, asta e primul lucru la care ai vrea să renunți. E adevărat că se spune că Singurătatea, stresul, lipsa somnului chiar pot să ne omoare sau să ne facă rău în aceeași măsură cu fumatul? Sunt studii care arată că oamenii care sunt singuri au un risc de cezi din cauza cardiovasculară la fel de mare ca persoanele care fumează dar nu sunt singure. Și aici se adună și stresul, lipsa somnului. Ce crezi despre asta?

Cred că da, cred că da, cred că singurătatea, absența relațiilor sociale este un factor de risc pentru boala cardiovasculară și așa cum ai zis și tu sunt studii care arată că singurătatea practic, absența relațiilor sociale este echivalentul unui fumător de cel puțin 15 țigări pe zi. E adevărat asta și lucrurile astea sunt deja studiate și cunoscute, că în zonele acestea, în blue zones, unde se trește mai mult, unde s-a constatat că oamenii au o calitate a vieții, nu numai că trăiesc, dar au și o calitate a vieții foarte bună, Oamenii sunt implicați sociali, se întâlnesc cu vecinii, sunt implicați în proiecte sociale, adică nu sunt marginalizați, nu sunt singuri și lucrul ăsta ajută enorm. Adică este tot o formă de stres, singurătatea este tot o formă de stres care poate fi gestionată dacă ai familie alături, dacă ai prieteni, dacă ești implicat în proiecte sociale. Nu ajuta, e o modalitate foarte... complicată și greu de suportat.

Și cred că din noi e un factor de risc mai des asociat la bărbați, pentru că bărbații cumva sunt mai singuri, au mai puțin prieteni, nu ies... Cum ies?

Femeile.

Femeile ies cu fetele, povestesc, se sună, vorbesc diverse lucruri. Bărbatul nu are nevoie de asta, nu? Că el e bărbat.

Maci.

Da. Deci da, un motiv în plus să cauți ajutor social sau conexiune socială sau ajutor la un psihoterapeut, să ai cu cine să vorbești și să nu ții tot ce crezi că ești social făcut să ții în tine. Nu e semn de bărbăție, e ceva ce o să ția cumva bărbăția și apropo de de luat bărbăția și vreau să vorbesc despre anumite semne și înțeleg că disfuncția erectilă este printre, să zic, e printre semnele importante că ai de suferit din punct de vedere cardiovascular.

Așa este. Disfuncția erectilă poate fi un prim semn de afectare vasculară, de boală aterosclerotică, de hipertensiune arterială. Și de foarte multe ori vin bărbați tineri care au această problemă și sunt trimiși de medici urologi, pentru că primul medic la care se adresează sunt medici urologi și aceștia recunosc toate problemele astea și îi trimit către cardiologie. Deci asta e un lucru care se întâmplă și care este un semn de afectare vasculară.

Dar de ce? Adică de ce disfuncția erectilă e un semn de afectare vasculară?

Păi pentru că practic și acolo sunt niște artere care dacă sunt afectate din punct de vedere aterosclerotic, sângele normal că nu mai ajunge în cantitatea potrivită și sunt aceste modificări ale funcției erectilă.

Poate fi disfuncția erectilă un prevestitor al infartului?

Da. Sigur, dacă se instalează și nu te interesează și rămâi într-o zonă de mie nu mi se întâmplă, sau i s-a întâmplat și bunicului sau lui tata, sau eu știu, discurs cu prietenilor, să te duci la un doctor, da, sigur că da, pentru că vasele peniene sunt la fel ca oricare alt vas din organism, poate fi și cerebrale, poate fi și coronariene, nu înseamnă că este afectat doar un teritoriu vascular. În general, procesele acestea de ateroscleroze sunt procese sistemice. afectează toate vasele. Chiar dacă eu să zic aici nu găsesc pe carotidă nicio placă de aterom, asta înseamnă că gata, suntem salvați, nu mai există. Ele pot să existe, plăcuțele astea de aterom și afectarea vasculară poate să există la nivelul arteriilor coronare, rânale, membrei inferioare și așa mai departe. Nu este o distribuție simetrică, uniformă a lor. Deci da, disfuncția rectileste poate fi un prim semn.

Boseala poate să fie și ea un semn și cum face un bărbat diferența între o boseală cauzată de, nu știu, prea multă muncă și o boseală care nu mai are legătură cu activitatea fizică intensă, ci este un semn de boală cardiovasculară.

Acum zi, părerea mea, nu cred că poate să o facă singur. Deci nu poți să faci diferența asta. Ești obosit, da? Și oricare dintre noi nu se simte mai obosit câteodată. Întotdeauna când ești obosit, creierul nostru care e supraviețuitor nu se gândește că e bolnav. Nu? Eu nu mă gândesc la asta. Mă gândesc că, uite, sunt obosită, că am muncit mai mult, că am avut o conferință, că am stat nu știu cum, n-am dormit noaptea, deci nu mă gândesc că sunt bolnavă. Pe urmă mai este și, încă o dată, atitudinea culturală, uită-te, domne, în buletin. Lucrul pe care eu personal nu pot să-l iubesc când aud așa ceva, pentru că oamenii nu sunt bătrâni. Nu există noțiunea asta de bătrânețe. Eu cred că oamenii sunt tineri câte o vreme. Sunt tineri în mintea lor și în atitudinea lor și în activitățile pe care le fac. Deci chestia că uită-te în buletin mi se pare aiura. Și atunci omul nu știe. Și un bărbat mai ales care crede că el e puternic și trebuie să fie puternic să-și ascundă vulnerabilitățile și emoțiile, nu o să facă diferența. Dar cred că trebuie să se ducă la un medic. Și îți mai zic un lucru care mi s-a părut foarte interesant. Există în țările acestea supercivilizate și în care prevenția este pe primul plan înaintea oricărui tratament, că de fapt e și mai ieftină și într-adevăr rezultatele sunt pe termen lung, modele masculine. Deci sunt promovați bărbați cunoscuți, bărbați care reprezintă o valoare în societate în momentul respectiv, care povestesc despre problemele lor și ajută și pe ceilalți ca să meargă împreună, știi? Adică nu e o chestie că dacă eu vorbesc cu tine și suntem doi bărbați și tu îmi zici, măi, uite așa, dar lasă-mă că zic eu că tata a avut, că bunicul, că... Tu te liniștești. Dar dacă vezi la televizor o persoană cunoscută, o persoană cu credibilitate, care e valoroasă din punctul tău de vedere, ca inteligență, ca și educație, cultural și așa mai departe, și el îți spune, uite, mie mi s-a întâmplat așa și m-am sat doctor și a fost ok sau n-a fost ok, asta are mai mare impact asupra povestea și omul care spune povestea. Știi? Așa că eu cred că aici trebuie cumva adaptați și la noi, bărbați care să apară la televizor sau pe media, sau zic televizor că, mă rog, așa e, și care să povestească, care să aibă credibilitate și să spună despre vulnerabilitățile pe care le are și pe care le avem cu toții și încercăm să le punem suprași, ca să nu părem slabi sau să nu ne dea afară sau să nu, știu, să ni se întâmple lucru. Aici e diferența. Și diferența se face prin programe de prevenție. Asta e un lucru foarte important. Sunt programe naționale de prevenție.

Să știi că unul dintre lucrurile pe care le facem la Medicool, e emisiunea a cărori moderatori sunt, fix asta este să aducem povești la televizor. Și din sezonul acesta, sezonul nou, Avem în fiecare ediție fie vedete, fie oameni de rând care vin și-și povestesc cu vulnerabilitate problema prin care au trecut. Și te uiți la ei și sunt frumos și arată bine și te-ai gândit că n-au nicio problemă. Adică mai când auzi că au o problemă pe care au diagnosticat-o, o manageriază sau au depășit-o, te pune pe gânduri și te gândești, fix asta se întâmplă, te gândești, bă, dacă și eu am problema asta și n-am verificat. Ia să merg să fac niște analize.

Exact, da.

Da, e o idee bună. Am putea să aducem și povești la podcast.

Da, eu cred că asta ar aduce un plus pentru cei care urmăresc și cred că toată lumea e atentă. Adică eu am constatat cel puțin la tineri, la tinerii care lucrează în corporații, care sunt mult mai atenți la sănătatea lor, la care prevenția chiar a ajuns, ca să zic așa, că sunt foarte atenți și la emisiuni de tipul ăsta și sunt atenți și la sănătatea lor, pentru că vor să aibă o calitate a vieții bună Și vor să facă ceva pentru astea.

Cât de rău e stresul real? Pentru că tot auzim că este un rău făcător. Și cum l-am putea descrie? Care e stresul ăla nasol? Când știi că trebuie să te oprești din stres? Spune că un nivel acolo minim de stres sau mediu de stres e cel care ne ține activ. Când e prea mult însă?

Stressul, da, exact, este benefic. Nu poți să te duci la examen să nu fii stresat și să crezi că o să ai și performanță. Creșterea nivelului de adrenalină, de cortizol, te ține în stare de veche, îți creează niște conexiuni, niște sinapse, se declanșează, adică e ok. Dar stresul pe termen lung, stresul cronic, tot timpul, să ai o stare din asta de alertă pe care nu poți să o controlezi, asta clar că nu e ok, adică întotdeauna trebuie să ai și un întrerupător care să mai stingă lumina. Dacă merge așa, la un moment dat chestia asta dă în burnout și după aceea cu toate problemele care există. Deci stresul e bun pe termen scurt, dar stresul cronic clar că nu. Și atunci sigur există modalități, în momentul de față se discută despre modalități de gestionare a stresului. Acum, ca să-i spui unui om, Doamne, fi Zen, gândește pozitiv. Greu de crezut. Dar cred că poți să-i spui așa. Dom'le, caută să faci mai mult sport și asta sigur este cel mai bun agent de stresor. Du-te la zona asta de sport care te relaxează, gen yoga, stretching, pilates și așa mai departe. Du-te să faci ce sport îți place. Du-te să dansezi, du-te să înnoți, du-te să faci absolut orice crezi tu că e benefic și îți aduce bucurie. Să-ți aducă bucuria, asta-i foarte important în viață. Ce faci să-ți aducă plăcere și bucurie? Și apoi eu le spun, doamne, ieșiți în oraș, cu prietenii, cu fetele, cu cine vreți. Acolo unde simțiți că nu mai puteți, ieșiți. Nu vă închideți în casă, ieșiți cu oameni, socializați. Asta este o foarte bună metodă de destresare. Restul, nu știu. Mai degrabă la psihiatru, dacă nu poți să gestionezi. Și o zic cu toată responsabilitatea, adică psihiatria este o specialitate extrem de importantă și oamenii, din păcate, se feresc foarte mult de zona asta de psihiatrie, pentru că, mă rog, tot cultural la noi e un stigmat. Dom'le, m-am zis, da, psihiatru-s nebun. Nu. Este doctorul care te poate ajuta să gestionezi stresul, anxietatea, tulburarea de panică, toate aceste modificări și toate aceste tulburări care au venit cu secolele acestea. Înainte vreme nu existau atât de multe variante, dar acum cu atâta tehnologie, cu modificările astea rapide ale vieții, oamenii nu mai au timp să se adapteze și apar aceste modificări. Și ca să poată cineva să le diagnosticheze sau să le gestioneze, după părerea mea, cel mai măsure este medicul-psihiatru.

Asta e atât de important, știi, pentru că, de fapt când vorbim de stres, vorbim despre factorul stresor, care poate să fie la fel pentru foarte mulți oameni.

Absolut.

Și cel care primește factorul respectiv stresor și observăm și eu văd oameni și în social media și în viața reală, Văd oameni care lucrează dimineața până noaptea târziu, dorm puțin și pare că nu sunt atât de stresați, sunt foarte, orice se întâmplă, sunt cumva relaxați și gestionează lucrurile. Despre de altă parte, oameni care primesc foarte mult stres sau asimilează foarte mult stres din lucruri simple și trebuie să înțelegem că există o diferență și genetică și de adaptare și de percepție acelui stres și dacă stresul ăla simți că e prea mare, Dacă pur și simplu deadline-urile te stresează prea mult, lucrurile rele care ți se întâmplă te stresează prea mult, înseamnă că tu ești predispus la fi mai stresat. Și psihiatrul ăsta poate să facă, poate să dea o medicație specifică ție, o medicație să zic cu impact minim, dar care să te calmeze puțin.

Să scade pragul.

Da. După ce ai încercat să elimini factorii stresori sau să faci și tehnici de mindfulness sau să mergi la psihoterapie să vezi dacă nu cumva felul în care gândești și vezi lucrurile ar putea să fie un pic modificat de psihoterapie și să reducă stresul. Dacă astea n-au funcționat, cred că e mult mai important, e mult mai bine. La fel ca la tensiunea arterială. E mai bine să iei medicație care chiar dacă poate să avea minime efecte adverse, te ajută să nu trăiești cu tensiune arterială, la fel și la strese. E mai bine să iei medicație și să trăiești fără stres decât să fii constant epuizat de acel stres.

Sigur. Și stresul cronic te îmbolnăvește. Asta-i clar. Stresul cronic te îmbolnăvește. Că nu te îmbolnăvește într-o zi. Dar în timp, sigur că lucrările astea au un efect.

Am câteva mituri pe care vreau să le discut cu tine și ele sună cam așa. Berea spală rinichi și crește fertilitatea.

Ce zici de asta?

Bine, zic că e interesant.

Asta cu spală rinichi, da, da, o știu. Dacă ai pietre la rinichi, să bei multă bere. Am fan. Sau dacă ai născut, să bei bere că îți crește lactația.

Tot acolo e.

Da, așa zic și eu. Sau vinul de casă nu-i alcool. Eu nu beau vin. Nu, serios.

E aliment.

Nu, dar asta-i alta și apoi e vin curat, e vin de casă. Dom'le, dar tu te-are alcool, da? Dar-i făcut de mine. E ok. Da, asta este. Nu-i nimica. Toate percepțiile astea se schimbă încet, încet. Se schimbă. Deci cum și alimentația s-a schimbat în 20 de ani. Oamenii nu mai mănâncă untură, nu mai gătesc cu untură, nu mai mănâncă prăjeri, nu mai fac rântașuri. Se mănâncă mult mai sănătos acum decât se mânca acum 20 de ani, 30 de ani. Părerea mea.

Da, și contează și ce făceai înainte, că mâncai înainte untură și te duceai pe câmp sau te duceai pe munte, te duceai în pădure. Acum nu prea... adică mănânci untură și stai la birou.

Și te așezi pe scaun.

Da.

E o mare diferență.

Apropo de asta, un alt mit zice așa. Untura și slănina sunt mai sănătoase decât uleiurile vegetale pentru că sunt tradiționale, bunicii le-au mâncat și doamne e untura noastră care îți crește testosteronul, îți, cum să zic, îți lubrifiază vasele de sânge că e untură.

Da, da, da, cred. Cred că ți le lubrifiază atât de tare că s-ar putea să le înțepenească, deci nu. Nu tocmai, tocmai, tocmai, nu, sigur, acum glumim, așa, dar nu, nu există așa ceva, astea sunt niște povești, așa, nu știu cine le inventează, dar e clar, acum, toate, tot ce înseamnă știință medicală, eu nu vreau să zic ghiduri, ghiduri, ghiduri, dar asta înseamnă știință medicală, asta înseamnă niște repere pe care noi trebuie să le avem, că de asta toți ne ducem către școală să învățăm, să fim cât mai educați, da, ca să știm lucruri și să le facem corect. Totul, zici așa, înlocuiește orice untură, slănină și așa mai departe cu ulei de măslină. De ce? Pentru că s-a constatat, credeți dumneavoastră, că ăia din Blue Zone mănâncă untură ca să trăiască 100 de ani, că dacă bunica din vârful dealului a trăit 100 de ani cu untură, ea este un reper? Ea e o excepție, noi nu vorbim de excepții, că există oameni care într-adevăr poate să bea un butoi de vin și să nu facă ciroză niciodată și să moară, eu știu că le-a călcat calul, sau poate să există oameni care să fumeze 100 de ani și să nu moară de cancer pulmonar. Dar noi nu ne referim la excepții. Urba lui Gauss nu e făcută ca să te uiți la excepții, ci să te uiți la mijloc, acolo unde nu vreau să mă gândesc dacă n-am gena lui bunic. Iacă-tă! Și n-am decât o viață.

Deci untura și slănina nu fac bine la inimă.

Nu. Dar nimic.

Bun, mai avem un mit. Dacă faci sport intens, poți să mănânci cârnați cu bacon, că îi arzi. Îi arzi și se compensează.

Nu, tocmai e foarte bine să faci sport. Astea sunt, cum să zic, sunt prima care chiar încurajă pe toată lumea să facă sport, să meargă, să facă orice activitate fizică. Dar tot, despre tot ce am vorbit acum, înseamnă un cumul de factori. Nu înseamnă un factor. Eu fac sport și în rest pot să mănânc, pot să beau, pot să fumez, orice și nu mi se întâmplă nimic. Nu. Trebuie să fim atenți la toți acești factori și această rutină, această atenție pe care o avem legat de stilul nostru de viață ne face să fim mai sănătoși și să ajungem cât mai târziu la doctor.

Știi, lucrurile astea se vehiculează pe internet și... Internetul e o chestie foarte înșelătoare, pentru că dacă prinzi un video care are 20.000 de like-uri și a fost share-uit masiv, asta ne dă impresia că e un adevăr. Întrebarea pe care e foarte important să-ți-o pui, întrebare care nici ea nu este infailibilă, nici ea nu funcționează de fiecare dată, dar va funcționa de multe ori, este persoana de pe internet care îți recomandă să mănânci un tură și cu slănină toată ziua. a trecut măcar o zi printr-o instituție medicală, fie ea facultate de medicină, sau facultate de moașe, sau facultate de farmacie, sau și de stomatologie, mă, și facultatea de medicină veterinară. A fost o zi acolo, la un curs. Măi, o zi, la un curs, au fost la o instituție medicală? Dacă răspunsul este nu, e bine să nu schimbi stilul de viață urmând sfaturile de pe internet, indiferent de câte like-uri are persoana respectivă și vreau să-ți dau un exemplu personal trăit de mine. Mă duc la un loc de joacă cu copilul și mă întâlnesc cu Navani și mă întâlnesc cu tatăl unei prietene de ale lui Navani. De altfel, sportiv. Un bărbat sportiv, deștept, funcție de conducere într-o instituție foarte mare. Și îmi zice, doctore, ce părea e de slănină și untură? Zic, păi, așa, din când în când, na, e ok. Zice, păi fii atent, am văzut pe internet. această recomandare, că e foarte bine să mănânci untură și slănină. Băi, și de când am văzut, am zis, bă, am știut eu, am simțit eu în interiorul meu că așa e, dar uite, acum se confirmă și pe internet și a început să mănânce aproape numai asta. În fiecare zi, untură cu slănină, pentru că este naturală, din vârful dealului, avea surse de la producător local și a testat testosteronul, de altfel un bărbat sportiv și foarte atent la sănătatea lui. și cu analize din trei în trei luni, nici eu nu fac, eu rar nu fac analize din trei în trei luni, dar cu analize din trei în trei luni și cu o creștere a colesterolului total, asta aș testa, de la 140-150, cât avea, la 300. În trei luni de mâncat slănină cu untură, cu un sfat de pe internet. Și gândește-te că este un bărbat atât la săntători care s-a testat. Cine nu face asta și după aia nu se testează. Cred.

Că într-adevăr informația trebuie să vină de la oameni de specialitate, așa cum zici și tu, și din păcate poți să fii cât de deștept pe lumea asta, nu poți să le știi pe toate, dar cred că singurul lucru pe care noi putem să-l alegem, să alegem pe cine ascultăm și persoana respectivă să aibă o credibilitate în lumea medicală, când vorbim despre medicină. Altfel, luând o poveste frumoasă, pentru că practic asta înseamnă pseudostința, un pic de adevăr care e împachetat într-o formă cât mai atrăgătoare, iese o mare poveste și se vinde foarte bine. Asta face foarte mult rău. Din păcate, foarte mulți cad în această plasa a poveștilor. Aspirină.

E preventivă după 40 de ani pentru toată lumea? Aspirina.

Nu este recomandată în prevenția primară, nu mai este recomandare în prevenția primară. Aspirina este pentru că s-a constatat că beneficiu vs. risc este în favoarea riscului, adică prevenția primară cu aspirină nu face altceva decât să crească, adică prevenția primară înseamnând să nu mi se întâmple, să nu fac chimfar, să nu fac accident vascular cerebral. Versus riscul de hemoragii gastrointestinale este în favoarea hemoragilor și atunci nu se recomandă aspirină în prevenția primară. Aspirină are în momentul de față niște recomandări clare pe niște nișe de pacienți care au această indicație și clare în prevenția secundară, adică dacă ai avut un infarct în accident vasculiat cerebral, atunci clar aspirină își găsește locul acolo. Dar prevenția primară nu. Ce.

Zici de ape miraculoase, apa alcalină care curăță vasele de sânge? Alcalinizează sângele și curăță vasele de sânge. În.

Primul rând, ca să existe treaba asta, ar trebui să avem un organism inert. Adică eu bag o apă alcalină și organismul meu dintr-o dată se bucură, așa se scaldă toate umorile mele și își devin nu știu în ce fel. Organismul este viu și are mecanisme de reglare. bagă în interiorul lui, el are niște sisteme tampon, așa se cheamă, tu știi treaba asta, și care fac că dacă eu beau, mănânc mai alcalin, să vină acizi și neutralizează, astfel încât pH-ul să fie constant, în cazul în care se modifică pH-ul, ajungi la spital grav și poți să și mori. Deci, acidoza metabolică sau alcaloza metabolică, dacă ai ajunge așa repede să beau apa alcalină, Și suntem în altă poveste. Deci nu mai e medicală. E o poveste. Știu povestea cu apa alcalină. M-a întrebat un pacient în vara asta, când a fost foarte cald, și era un om foarte deștept și un om, cum să zic, un om educat, care-i soție era medic, adică este medic și când se plece zice, doamnă, doamnă, doamnă, doamnă, doamnă, doamnă, doamnă, doamnă, doamnă, doamnă, doamnă, Da, doamnă, doamnă, deci era o întrebare absolut faimă. Și eu m-am uitat și am zis, doamnă, da de ce alcalină? Deci nu am auzit în viața mea de chestia asta. Păi doamnă, zice că îmi face doamn mai bine. Da. Și am auzit eu că îmi face mai bine. Dom'le, du-te și bea un pahar de apă de la robinet, e mai bună decât asta. Zic, aiurează să dai banii de geamă. N-ai de ce. Oricâtă apă alcalină ai bea, organismul vine, o neutralizează ca să nu schimbe pH-ul, că altfel nu poate să funcționeze. Murim.

Da.

E clar că nu. Ce.

E interesant, tocmai fix, ce am povestit și eu mai devreme despre omul care a văzut pe internet recomandarea cu slănină și a început să mănânce slănină, este un om educat. Nu e doar cu facultate. Adică este, are, cum să zic, o diplomă pe care o folosește la maximul lui potențial și citește și se interesează. Tu vorbești despre un pacient care are asoție medic. Adică vorbim de oameni educați care cad în aceste plase. Și câte multe plase aud. Știi, aș prefera să nu le aud. Eu când le aud îmi dau... Îmi pierd încrederea în ceea ce fac și în oameni. Acum două săptămâni fac abdomene la sală și intră în aceeași cameră alți doi domni. Dar nu încă intelectuali, mega intelectuali, poziții de top, bogați și super deștepți. Bogați.

Financiari. Da.

Dar și deștepți. Și au început să-și povestească protocoalele lor de deparazitare. Că unul face deparazitare cu albendazol și altul face deparazitare cu ivermectină. Și se întrebau ce protocol folosesc. Și al alaltu îmi treabă pe ăsta ce ivermectină ai luat, pastilă sau de aia de cald din India. Și eu m-am întors și am crezut că fac mișto. Și ei în continuare vorbeau serios și povesteau despre ivermectină de cald din India. Și eu la un moment dat n-am putut, eu trebuie să încerc să mă abțin, trebuie să intru în acea fază a vieții mele în care să nu... Reacționez. Reacționez. Și m-am întors și le-am zis, îmi cer scuze, chiar vorbiți serios? Adică eu nu pot să cred că vorbiți serios. Și ei continua să vorbească și eu, da, vorbim serios. Păi sunt o felul de paraziți în lumea asta în care trăim și e bine să faci din când în când niște cure din astea de parazitare recomandate de o clinică la care au fost. Și atenție, combinația între, și unul le folosea pe amândouă. Deci era la sală foarte, foarte fit și folosea albendazol cu ivermectină. Albendazol cu invermectină este una dintre cauzele principale de insuficiență hepatică indusă în medicamentos și e una dintre acele situații în care ajungi la transplant că ți-a cedat ficatul și zicem, a, e o instanță idiopatică. Nu știm de unde e, dar omul de fapt face protocol de parazitare acasă cu invermectină de cald din India și cu albendazol.

Și.

Eu când auz lucruri de genul ăsta mă întreb, zic, despre ce vorbim? Adică ce facem? Ce somn mai recomandăm la oameni? Ce pahar de vin când oamenii iau ivermectină și albendazor pentru deparazitare interna? Cred.

Că trebuie să vorbim, așa este, e halucinant cel puțin ce mi-ai spus acum, eu nu vreau nici să pot, nici nu pot imagina, nici nu credeam că există așa ceva, dar cred că trebuie să vorbim pentru că la un moment dat ori să ne audă mai mulți și asta face diferența în final. E adevărat că cei care vorbesc și care convinc aceste persoane înseamnă că vorbesc mai bine, înseamnă că ajung mai repede la celălalt, la interlocutor și de-aia au mai mare credibilitate. Și cred că totuși și noi putem să vorbim și să încercăm să devenim credibili povestind și explicând că toate lucrurile astea sunt rele. Ca și povestea cu detoxul, să te duci la clinică de detox. Dar cine te-a intoxicat? Organismul nostru este atât de deștept și atât de complex încât nu poți să te intoxici, decât dacă ajungi la spital. Nu? Ficatul este cel mai mare organ unde toate procesele astea de detoxifiere se desfășoară. În momentul în care ficatul își pierde această funcție, sigur că faci tot felul de fenomene neurologice, te intoxici cu amoniac și așa mai departe, cum se întâmplă în ciroza hepatică, când acolo există această insuficiență hepatică. Dar altfel, de ce să mă dezintoxic? De ce am făcut? De ce sunt, nu știu, sunt... șifonier m-am umplut de gâze sau de molii. Nu. Altă poveste. Dar e o poveste care a fost foarte bine spusă, e o poveste care a ajuns la foarte mulți oameni și asta este. Dar astea sunt lucruri pe care, așa cum faci tu acum ca să vedem dacă anumite mituri sunt ok sau sunt doar niște povești, poți să faci mai des. Da. Ce.

Recomand totusi de unui barbat care se uita si zice domnule nu am timp in final, am o munca foarte stresanta, am copii, nici n-am bani de doctor, care sunt lucrurile minime pe care ar putea sa inceapa sa le faca? Primul.

Lucru, așa cum ai zis, adică în expunerea ta, că nu am timp, trebuie să-ți faci timp. Altfel o să ajungi sigur la doctor. Nu există, n-ai timp. Nu există, asta e o poveste care trebuie desfințată. Ai timp. Ai timp să te duci odată pe an la doctor. Ai timp înainte să pleci în concediu, să te duci cu mașina să verifici dacă ai ulei sau eu știu ce mai se întâmplă, că nu mă pricep foarte bine. Dar știu că te duci și orice om se duce ca să nu pățească ceva, așa ai timp odată pe an să te duci și cu tine la un medic să-ți faci un minim de analize, să te consulte, să te întrebe, că medicina e o știință care se bazează foarte mult și pe percepții. și pe emoția omului, discuz cu pacientul, îl întreb ce te doare, unde te doare, cum te doare, când te doare, se mai întâmplă și alte fenomene și atunci lucrurile astea n-ai cum să le extragi, decât un medic care are experiență, care știe să te întrebe, care știe ce să urmărească. Altfel, dacă el, cum ai zis, cu inteligența artificială, O să-i dai niște date, sigur o să-ți răspundă poate de multe ori corect, dar nu știi dacă ai dat toate datele și dacă ai integrat exact acele date pe care tu vroiai să le dai. Adică și întrebările astea pe care ți le pune doctorul nu sunt degeaba, sunt niște întrebări care îl ajută, având în vedere faptul că el are niște cunoștințe în spate, să facă un diagnostic. Nu se dau analize doar așa, hai să-mi fac o analiză. Deci asta în primul rând să-și facă timpul, în al doilea rând să meargă odată pe an să-și facă niște analize, să îi se ia, să meargă la medicul de familie, să-i se ia o tensiune, să-și facă o electrocardiogramă. Sunt lucruri foarte simple, nu trebuie să ajungem la lucruri foarte complexe. Adică lucrurile se pot face, nu e grav. Cred.

Că ăsta e un, de fapt, un semn în plus de bărbăție să știi că e responsabilitatea ta pentru tine în primul rând, dar și pentru familie. Să rămâi sănătos și să rămâi acolo cu ei, să poți să fii prezent. Și știi, legat de timp, ori de câte ori mă gândesc eu că nu am timp și am foarte des un program foarte aglomerat. Am un program la care ma uit si ma gandesc de unde pot sa mai ciupesc 10-15 minute ca sa pot sa fac trecerea de la un task la alt task, de la podcast, la filmari pentru medical, de la medical la nu stiu ce call pe care l-am. Adica uneori programul este atat de aglomerat incat zic bai nu mai am timp, dar sunt mereu sau nu mereu, dar foarte des sunt uimit de către această viață atunci când intervine ceva complet neprevăzut, urgență și îți dai seama că absolut tot este amânabil. Absolut tot ce ai pe programul ăla de o săptămână în care zici, băi, dar cum pot să fac față la acest program, băi, absolut tot e amânabil și un simplu exemplu este o răceală care te pune la pat. Te puți la pat și ești disfuncțional timp de trei zile, absolut tot e amânabil și îți dai seama că deodată ai timp de o răceală de trei zile, indiferent ce ai planificat. Și dacă ai o vacanță planificată, băi, ai timp să răcești, să stai cinci zile la pat. N-ai încotro. Și atunci, pe aceeași logică, ar trebui să-ți faci timp non-negociabil o dată pe an pentru aceste analize. Și uite, există tot felul de strategii, mulți oameni, ca să nu uite, când este acea perioadă, ori își pun în calendar, ori își setează acea zi de control să fie cu o lună înainte de zi de naștere sau cu o săptămână după ziua de naștere. Așa.

Fac și eu. Îmi pun, știu în fiecare an, că în luna martie trei zi să fac. Dar cred că toată lumea face asta. În toate țările ai văzut și inclusiv președintea la Americii are o zi din an în care se duce și îl caută din cap până în picioare și la sfârșit medicul președinte lui dă un raport. raport că e cu sănătos, că atât are LDL-ul, că atât aia, că asta aia, că asta face. Și sunt foarte mulți oameni care trăiesc în țări civilizate care asta fac. Odată pe an se duc într-o clinică și-și fac toate investigațiile. După aceea stau liniștiți. Mă rog, dacă nu se întâmplă nimic, e în regulă. Că una este să ajungi să depistezi o boală la început și alta e când deja sunt semne și simptome și dintr-o dată lucrurile pot să evolueze într-o direcție nefavorabilă. Și chestia cu timpul și cu bărbatul, asta așa, că mi-am adus aminte acum când povesteai, mă gândeam că de fapt și în avion când te duci, primul lucru, primul pe care îl salvezi nu-i copilul de lângă tine, trebuie să te salvezi tu. Zice mai întâi spui tu masca și după aia o pui copilului. Așa și bărbatul, el e șeful, el este stăpânul casei, cum crede el, dar primul lucru, el trebuie să fie sănătos și trebuie să se salveze primul, ca să poate să-i ține și pe ceilalți în viață. Adică e simplu. Da.

E un mesaj de final. Mă gândeam acum chiar să te rog să transmiți un mesaj de final oamenilor care se uită, dar ăsta e, de fapt, mesajul de final. Într-adevăr, trebuie să-ți faci timp, trebuie să te duci măcar o dată pe an la control, că chestia e un minim necesar pe care tu ți-l datorezi ție. Să te duci o dată pe an la control, te duci la medicul de familie, te trimite la analize, te duci la spitalul de lângă tine, te duci la policlinica de lângă tine și ții legătura cu medicul respectiv. Pentru că acum ești sănătos, asta înseamnă că fix acum este momentul să verifici ce parametrii încep să se strice. E tensiunea care e un pic ciupita si asta inseamna ca e mai bine sa slabesti acum 5 kg decat sa se duca foarte sus si trebuie sa o tratezi. E glicata sau glicimia un pic ciupita, asta inseamna ca trebuie sa faci poate un pic de miscare, sa slabesti un pic in greutate. E momentul poate acum sa te lasi defumat ca sa nu te lasi crezand ca esti invencibil defumat la primul infart. Asta e vorba cardiologilor intervenționiști care zic de fumator cum te lași. Întrebarea e când te lași. Te lași acum sau te lași după primul infart? Oricum o să te lași. Acum.

Spun așa și eu din experiență. Sunt unii care nu se lasă nici după primul infart. Adică din păcate e complicată amintea omului și obiceiile. Adică da, majoritatea se lasă, dar sunt unii care nu. Adică.

O poveste morbidă, dar o poveste care a fost un impuls pentru mine să mă las defumat, eram la Curtea de Argeș, am terminat specialitatea, rezidențiatul, de fapt, și eram primul an de specialitate și postul meu era la Curtea de Argeș și aveam, de fapt, dublu post. Aveam post de astent de cercetare la Institutul Linfunden și post de chirurgie generală la Curtea de Argeș. Și făceam la meta, mă duceam trei zile la Curtea de Argeș, Și după aia alte trei zile, weekend inclusiv, lucram la funden. Și la Curtea de Argeș, ca și chirurg, făceam de toate. La funden mă pregătisem pentru transplant hepatic, chirurgie, hepatobilia pancreatică. La Curtea de Argeș îmi plăcea, pentru că făceam tot ce înseamnă chirurgie. Inclusiv amputații la pacienți cu ischemie de membru, cauzată de ateroscleroză, de boală venoasă cronică, de diabet și Atunci fumam încă, atunci fumam și era o zi ploiasă cum e ceea de acum când înregistrăm acest podcast. Am venit la spital, făceam naveta, veneam de la București, la 5 dimineața plecam, la 7 eram la raport de gardă, la 8 duceam pacienții la sală. Și pacientul din ziua respectivă, primul pacient cu care intram, de fapt era singurul pentru că ai operație septică și trebuia după aia să realizată sala, Era un pacient care era programat pentru o amputatie de membrul inferior. Adică membrul inferior e deja negru, cum e masa asta, și trebuia tăiat. Și înainte să rog să fie dus pacientul la sală, am zis, hai să cobor până jos în curtea spitalului să mai.

Fumez o sigară. Și.

Cât am ieșit și mi-am oprins sigara și m-am mutat în dreapta, în scaunul cu rotile, era pacientul meu programat pentru o operație, care fuma o țigară. Și ne-am uitat unul în ochii celuilalt și n-am zis nimic. El n-a zis nimic de rușine că fumează înaintea operației de amputație de membru inferior, știind că fix țigara aia l-a dus acolo și eu cu țigara în mână n-aveam ce să-i zic americă. Ne-am uitat unul la altul, ne-am terminat țigările și ne-am întors în sală de operație.

Și Da, întotdeauna trebuie să există un declik și pentru tine a fost ce a trebuit. A.

Fost atât de morbid și atât de rău. A fost așa un șoc de îl simt și acum în interior în care am zis, nu, adică n-am cum să mai continui să fumez, trebuie să iau măsuri clare ca să pot să mă las.

De țigările astea. Da, da, nu, cu siguranță, pentru tine a fost exact ce trebuia. Adică a fost de click ăla de care avem toți nevoie ca să ne schimbăm, să mergem într-o altă direcție. Da, într-adevăr, o imagine, da, imaginele nu înseamnă întotdeauna că ne și influențează. Pe pachetele de țigări, eu am văzut că vin diverse persoane și zic, nu-mi dați cu poza asta. După timp cu altă posă. Adică ajungi... Deci nu au... Nu, impactul nu-i același. Putea să nu te impresioneze treaba asta, dar pentru tine a fost benefică situația, a fost exact ce trebuie. Îmi pare rău pentru domnul respectiv, dar a venit la momentul potrivit pentru tine. Cred eu, așa gândesc. Da.

Sper că acest podcast vină la momentul potrivit și pentru tine. Să fie măcar una din informații, un de click care să te ajute. Anca, mulțumesc foarte mult pentru tot ce ne-ai povestit astăzi. Și.

Eu mulțumesc, a fost foarte drăguț. Și.

Da, chiar a fost drăguț și sper că cu sens pentru oameni. Mulțumesc Regina Maria pentru faptul că sprijină acest episod și sprijină, iată, prevenția, controlele. Și pe site-ul Regina Maria și de fapt și în orice clinică poți să găsești o grămadă de O grămadă de pachete care sunt pentru prevenție. Există abonamente, există tot felul. Îmi place că dacă intri pe site găsești tot felul de pachete care sunt special concepute pentru oamenii care zic, dom'le, aș vrea să mă testez dar nu știu ce să fac. Trebuie să te duci la MEDIC să-ți dea o recomandare de există și pachete de analize care sunt. Pachet analize bărbat 40 de ani, poftim, du-te și fă-l. Pachet Sănătate genitală, du-te și fără. Pachet tiroidă. Este simplu și e direct la obiect. Bun, mulțumesc încă încă o dată. Mulțumesc Regina Maria, mulțumesc ție ca ai te-ai uitat până acum. Dacă ai avut vreun declic din ăsta în viața ta, du-te în secțiunea de comentarii și scrie-mi. Sunt foarte curios ce te-a făcut pe tine să zici, aha, ok, asta este schimbarea. Când s-a schimbat mancazul? Ce a declanșat schimbarea aia de mancaz? Mersi pentru atenție și ciao!