BILA LENEȘĂ: simptome, cauze și soluții

Ceau, omule, vorbim despre bila leneșă. Probabil că ai auzit foarte des despre bila leneșă. Poate tu crezi că ai bila leneșă sau poate că ai acest diagnostic și vrei să-l înțelegi sau poate că mama ta zice uneori că are bila leneșă. Ori e foarte important să înțelegem ce e bila leneșă pentru că e un diagnostic foarte des spus Dar știți cum? Nu doctorul îl pune dezi, ci unchiul de la masă. Când ne adunăm cu toții la ocumetrie și mâncăm și cineva de la masă zice, mă doare aici sub coastă, vine acel unchiaș care zice, da mă, e bila leneșă și dacă s-ar opri, măcar l-ați pune diagnosticul. Deci ți-a pus unchiul diagnosticul, Băi, asta e. Ți-a pus diagnosticul. Dar îți dă și tratament. Și zice să bei ceai ăla de anghinare și are el un alt ceai de sunătoare care bum bum bum golește bila aia și nu te mai doare că ăla el a funcționat pentru că nu-i așa, ăsta e un criteriu. Așa că e nevoie, cred, de acest material dacă te confrunți măcar cu această suspiciune de bilă leneșă. Și astăzi o să vorbim despre ce e bila leneșă și ce ar putea să fie altceva prin care ar putea să fie piatra, ar putea să fie ulcer, ar putea să fie pancreatită și multe alte lucruri le discutăm astăzi. O să explic cum funcționează acest sistem biliar, cum se stochează bila, ce facem cu ea și ce se întâmplă dacă nu mai ai colecist și o să vorbim despre criteriile de diagnostic, cum se tratează asta, de ce la femei apare mai des această bilă leneșă, care sunt semnele care te trimit la urgență și, bineînțeles, cum se pune diagnosticul și ce poate să te ajute. Așa că hai să începem direct cu explicația acestui fenomen. În limbaj medical, bila leneșă se cheamă dischinezie biliară și e un termen mai precis, pentru că bila asta nu este mereu leneșă. Uneori este fix inversul la ceea ce ne-am gândit că înseamnă bila leneșă. Acum, dischinezie Vine de la chinezie, adică mișcare și dischinezie înseamnă că e o perturbare în mișcare, în ceea ce numim colecist. Noi îi spunem bilă la acest organ care se cheamă colecist, este un săculeț verde în atlasul de anatomie, dar nu e deloc verde. Când îl operezi e de culoarea organelor cumva. E o amestecătură de culori acolo, arată ca un intestin un pic mai într-adevăr închis la culoare mai vârzui, care stă sub ficat. Și rolul nou e următorul. Deci cum funcționează corect această veziculă biliară, sau ceea ce numim noi bilă. Ficatul tău produce suc biliar non-stop. Mai puțin noaptea, mai mult ziua. Între mese, acel suc biliar nu iese în duoden, în intestină. Pentru că acolo unde iese, există un sfintăr, se cheamă odi. E un sfintăr format din mușchi circulari care e închis. Deci robinetul e închis, dar apa merge în continuu. Și imaginează-ți că tu la robinet la tine, ai robinetul închis, ai presiune în țeavă și apa aia trebuie să se stocheze undeva. Și imaginează-ți că tu ai prinde, înainte să iasă apa din robinet, ai prinde în țeavă un balon. E, balonul ăla începe să colecteze acele sucuri biliare care se strâng. Adică colecistul colectează acele sucuri biliare. Ceea ce mulți oameni nu știu este că el nu e doar un mic rezervor, el este un organ activ care resoarbe apa, lichidul din acele sucuri biliare și concentrează sucurile biliare. Deci cicatrul produce sucuri biliare, ele înainte să se verse după o masă, Ele sunt stocate în colecist, ceea ce noi numim bilă, și ele acolo sunt concentrate. Ăsta e motivul pentru care, uneori, acel concentrat se precipită și formează acele pietricele sau se concentrează prea tare și formează acel slagi sau mâlă. Bun, în situații normale, sucurile biliare se concentrează și, în momentul în care tu ai mâncat, corpul foarte șmecher trimite un neurotransmititor care se cheamă colecistokinină. Stomaculul se creată, această colecistochinină se duce la punguța asta biliară la colecist și o contractă și atunci ea trebuie să scoată mai mulți de jumate din ce a colectat în interior și ceea ce iese din colecist se duce în doden pentru că sfincterul odii se relaxează. Deci colecistochinina asta face două lucruri. Aici avem colecist și aici avem acel sfincter. Colecistul se contractă iar ăsta se relaxează. Foarte șmecher! O singură comandă, două efecte complet diferite. Și, drept urmare, sucurile biliare intră în duoden, emulsifică grăsimile și participă la digestia grăsimilor. Cu cât mănânci mai gras, cu atât semnalul va fi mai puternic. Ăsta e un prim indiciu care ne va duce după aia la soluții. Pentru că soluțiile nu sunt nici de cum să nu mâncăm gras, dar nici să exagerem o să înțelegem la soluții ce trebuie să facem. Deci, sucle biliare au ieșit în intestin și acolo încep să-și facă treaba. Apropo, Aceste sucuri biliare sunt pline de colesterol. Acest colesterol este mai concentrat la femei din cauza estrogenului. Și există modalități alimentare prin care noi putem mânca chestii care să capteze acel colesterol și să nu lase ca acel colesterol să se reabsorbă în tractul digestiv. Și asta este o metodă naturală alimentară de a scădea puțin colesterolul. Dacă vreți să facem un material pe tema asta, Târța de ovăz este una dintre aceste alimente, dar dacă vreți să facem un material, eu am început deja să-l documentez, dacă vi-l doriți despre, concret, alimente care scad colesterolul, scrieți-mi jos în comentarii. Scrieți-mi cu ce problemă vă confruntați, ce vreți să abordez în acest material. Poate știți de vreun fel de alimente și vă întrebați dacă funcționează sau nu. Mă duc direct la studii, cercetez și revin aici cu materiale. În altă ordine de idei, dacă vreți un material despre statine, ne-ar plăcea să fac un material despre statine. Dacă ești statine și vrei să știi dacă ești bune, dacă nu ești bune, care sunt efectele adverse, de ce sunt efectele adverse, care e treaba cu Big Pharma, scrie-mi asta jos în comentarii. Bun, revenim la... Dischinezia biliară. Deci, ai mâncat, s-a secretat, s-a deschis Sf. Odi, au ieșit sucurile biliare, au digerat grăsimile, totul e bine. Dischinezia se întâmplă atunci când se strică această coordonare. Nu avem piatră în colecist, nu avem blocaj mecanic, Dar avem dischinezie sau bilă leneșe și aici există două entități. Există forma hipotonă, cea anumită populară leneșe, adică colecistul se golește slab, incomplet, în târzie, evacuarea, corpul tot îl apasă, deci este leneș, e un flat și nu vrea el să se contracte mai mult decât știe el să se contracte. Dar există, mai rar, dar din ce în ce mai des, O formă care se cheamă hipertonă, care e caracterizată prin contracții spastice, dureroase și uneori sfinctări ori din tensiune. Adică tu ai mâncat și în loc să se relaxeze sfinctărul ăsta și colecistul să apese corect, ăsta este contractat și colecistul tot se spazmează și tot apasă și este caracterizat de dureri. acute, bruște, ca și cum te-ar înțepa cineva cu cuțitul. Deci există această situație în care colecistul se contractă foarte tare și dă aceste dureri și se cheamă hiperchinezie. Dar toate intră sub umbrela asta a Bilei Leneșe. Acum, există niște criterii, vreau să trec rapid printre ele, dar criteriile astea sunt criterii după care definim Bila Leneșe și eu, pumpar eu cu tine că unchiul tău de la masă nu știe criteriile Roma 4. de diagnostic ale bilei Leneșe. Deci dacă unchiul tău la masă îți zice, doamne, e bilea Leneșe, tu întreabă-l, conform căror criterii unchiule, oare care sunt criteriile sau definiția bilei Leneșe conform criteriilor Roma 4? probabil că nu o să știe și atunci nu o să-ți mai recomand de tratament. În fine, ideea este așa. Conform definiției ROM4, avem definiția durerii biliare. Deci cum îți dai seama că o durere e o durere biliară și nu este o altă durere și o să ajungem și la diagnostic diferențial cât se poate de curând. Dar durerea biliară e o durere nepigastroice în capul pieptului sau sub costa dreaptă care durează 30 de minute sau mai mult și ajunge la un platou, adică începe să doare, doare, doare și ajunge la platou. apare în episoade, nu este continuă, nu e o durere continuă cum se întâmplă în pancreatită, în tot felul de blocaje mecanice, ci apare în episoade. E suficient de severă cât să oprească activitatea, te duce la consult. Deci tu ai tot felul de activități, ai mâncat ceva gras, te doare și trebuie să te oprești. Nu se ameliorează clar după scaun, ai făcut treaba mare, nu se ameliorează. Nu se ameliorează clar prin schimbarea poziției, deci oricum te-ai pune într-o poziție sau alta, nu se ameliorează. Și nu se ameliorează clar la antiacide. E antiacide, dar pe tine tot te doare. Conform criteriului ROM4 mai există definiția tulburării funcționale de colecist care presupune durerea biliară, ce am povestit mai sus, fără pietre, fără altă cauză structurală la investigații, plus susținută de scintigrafie sau o ecografie care vede o golire în ceata colecistului și există și tulburare funcțională biliară de sfinctel ODI. Nu intrăm în detalii, dar sunt criterii pe care medicul tău le știe și pânându-ți aceste întrebări, poate să îți spună sau să bănuiască un diagnostic. Cum ziceam, e important de reținut că mai des femeile fac această formă de bilăleneșă sau de dischinezie biliară pentru că estrogenul are o funcție sau un efect de a concentra, de a îngrășa Bila, sucul biliar devine mai vâscos, iar progesteronul relaxează musculatura netedă și scade contractilitatea colecistului. Atenție mare în sarcină, progesteronul efectiv îți pune fierea pe modul de pauză, de vacanță. Bila ta se relaxează. E foarte important ca femeile înainte de sarcină să-și facă o ecografie și să-și rezolve problema cu bila, fie că e bilă leneșă, fie, atenție, sunt pietre, Pentru că înainte de sarcinul, dacă ai pietre în colecist pe care oricum e bine să le scoți, înainte de sarcinul ăla e momentul în care chiar trebuie să le scoți, pentru că nu vrei să faci o colecisită acută în timpul sarcinii. Acum, am înțeles care sunt criteriile, am înțeles de ce femeii le fac mai des, am înțeles care este mecanismul, o bilă care este mai leneșă, nu se contractă. Bun, acum hai să vorbim despre diagnostic. Cum se pune diagnosticul bilei leneşe? Pentru că medicul nu doar îţi va pune întrebări, ci o să recurgă la următoarele proceduri şi analize. Analize şi ecografie. Analizele presupune enzime hepatice, ALT, AST, GGT, Fosfatază, Alcalină, Bilirubină şi pancreatice, Amilază, Lipază. Dacă ele sunt normale, Atunci ne ducem in zona bilei leneșe, pentru că bila leneșe nu trebuie să atace ficatul și nu trebuie să atace pancreasul. Este o golire incompletă cu o durere fiziologică de sub ficat, dar care nu afectează structurile hepatic sau pancreatic. Deci, ficatul și pancreasul nu are de ce să sufere. Dacă ai deja enzime crescute, bilirubină crescute, ne gândim că durerea vine dintr-un obstacol, o piatră care îți blochează ficatul, să zicem așa în trighili mele. sau dacă ai enzime pancreatice crescute, amilază, lipază, atunci asta înseamnă că e posibil ca piatra să ajungă în ficat în pancreas și deja să ți afecteze pancreasul. Astea sunt urgențe medicale, medicul te păstrează în spital pentru investigații în plus. Deci dacă astea sunt normale, mergem mai departe la ecografie, iar ecografia trebuie să confirme că nu există calcul biliarii. Asta e cel mai important lucru. Ai confirmat că n-ai piatră la colecist? Mergem mai departe și facem o ecografie care se face în post alimentar. Cum se face asta? Pregătirea pentru ecografie presupune ca tu timp de 6 până la 8 ore să nu mănânci mâncare pentru ca colecistul tău să ajungă la distanție, să strângă suficient suc biliar. Atenție! Pentru această ecografie n-ai voie să fumezi cu două ore înainte. Și te-ai întrebat ce treabă are fumatul cu ecografia. Păi treaba este că nicotina contractă colecistul și poate să falsifice imaginea de repaus a colecistului. Deci te duci la doctor dimineața, n-ai mâncat, n-ai băut lapte cu cafea ca să nu-ți torce cel culecis, vrei să-l ai plinda și doctorul să vadă ce se întâmplă în el. Și după aceea, doctorul poate să aibă, are două investigații care se fac mai rar, dar se pot face, investigații care să vadă cât de rapid știe colecistul tău să se contracte și să excrete acel suc biliard, să-l dea afară. Prima metodă se cheamă șcintigrafie HIDA. Este o șcintigrafie hepatobiliară în care ți se pune pe ven în o substanță. E o tehnică de medicină nucleară, deci e un trasor radioactiv care ți se injectează. și el este eliberat prin ficat și în același timp ți se dă, ți se administrează colecistochinină care va contracta, e practic același neurotransmizitor pe care stomacul tău îl face. care va contracta acest colecist, iar medicul cu un ecograf special o să vadă cum din colecist iese acea substanță și astfel o să poată să vadă cum din ficat ajunge suc biliar în colecist, în căi biliare și după aia în intestină. Asta este un mod de a vedea exact cum funcționează și la ce se uită. Medicul este după administrarea colecistochininei cât din volumul colecistului s-a redus. Dacă s-a redus mai puțin de 40%, deci dacă tu le aveai plini la 100% și ai ajuns doar la 70%, ăsta e un criteriu de dischinezie hipotonă. Adică se vede pe ecograf cum colecistul tău nu s-a golit suficient, Dacă ai și simptomele și te încadrezi în criteriile ROMA 4, medicul îți spune diagnosticul de dischinezie biliară, adică bilele neșoare. Și mai există o altă tehnică care este un pic mai rudimentară, dar și ea se poate folosi de anumiți doctori, se cheamă prânzul boidon. Așa se cheamă. Deci dacă te uiți la doctor și vrei să-l surprinzi, poți să-l întrebi, doctore, mi-ai pregătit un prânz boidon? Prânzul boidon presupune că La fel, tu vii la ecografie, faci acel post de 6-8 ore, colegistul tău este plin, iar medicul, în funcție de clinică și în funcție de preferință, de regulă îți pregătește un prânz care îi constă în gălbenușuri de ou, deci multe gălbenușuri de ou pentru că sunt grase și poate să-ți dea ciocolată, poate să-ți dea tot felul de mâncăruri care sunt în principiu pline de grăsime. Poate să-ți dea cartofi prăjiți, tot felul de nenorociri care sunt pline de grăsime. Și după ce ai mâncat acest prânz, el o să-ți facă ecografie la fiecare 20 de minute. Iar o golire mai mică de 40-50% sugerează din nou o hipotonie a colecistului. Deci, ideea e că se uită cu ecograful și vede cât de mult se golește colecistul sau nu. Deci așa se spune diagnosticul. Acum, dacă n-ai ajuns totuși la doctor și te-ai bazat pe ce ți-a povestit unchiul tău care și el bilă, da stalene și că bea ceai de sunătoare și de anghinare, Trebuie să ții cont de aceste red flags. Dacă ai aceste simptome, trebuie să fugi la medic, nu stai și bei ceaiuri. Ca să le punem în comparație, descriem întâi tabloul tipic biliar. În tabloul tipic biliar, ai durere sub coasta dreaptă sau în capul pieptului, 20 minute până la câteva ore tipic după mese grase. iradiază în spate, în omoplaț, în număr drept. Nu cedează la schimbarea poziției dacă asta se întâmplă, sună a durere tipică biliară. Însă dacă ai febru, ai frison, te doare și tremuri, începe pielea să se îngălbenească, te uiți la ochi să îngălbenesc, pipii devine negru, devine mai întunecat, treabă mare devine mai albă, Ai fugit la doctor. Te duci la cameră de gardă și îi descrii toate lucrurile astea. Dacă ai durere intense care nu trece, vărsături persistente, te duci la doctor. Dacă ai o scădere neexplicabilă în greutate, ai scaun negru sau cu sânge, ai fugit la doctor. Și atenție la diagnostice diferențiale. Adică cu ce am putea să încurcăm Bila Leneș, ăsta e motivul pentru care, și dacă, tocmai, dacă unchiul tău ar fi medic, da, și îmi cer scuze pentru toată lumea care are un unchi, deci nu am nimic cu unchiul dumneavoastră, pur și simplu o descriem pe acel unchi care le știe pe toate. Unchiul de pe Facebook care comentează și ne zice ce boală e aia din două cuvinte. Dacă unchiul ar fi medic, el nu ți-ar pune diagnosticul la masă pentru că n-are analize, n-are ecografie, n-are aceeași scintigrafie, n-are prânz boidă, n-are toate lucrurile astea la îndemână. Deci la masă nu prea poți să pui diagnosticul pentru că poți să pui diagnostic greșit, altor afecțiuni. Iată ce alte afecțiuni dau simptome asemănătoare cu bilalenesă, dar au complet alt tratament, alt regim și medicul trebuie să spună aceste diagnostici. În primul rând, dispepsia funcțională e cea mai frecventă confuzie, E caracterizată de o durere și disconfort în capul pieptului, sațietate precoce, balonare, nu are legătură cu bila, pur și simplu ai un fel de indigestie, ai un fel de disconfort funcțional, îi zicem dispepsie funcțională până ai găsi exact care este cauza. Apoi poate fi o gastrită sau o infecție cu helicopter pylori sau cu ulceri. Durerea în acest caz se ameliorează tipic după antiacide spre deosibire de durerea biliară. Îngastrită, ulcer, dacă iei antiacide nu te mai doare, după masă de multe ori nu te mai doare. în durerea biliară este fix invers. Poate să fie reflux gastroestofagian, adică arsură, gust acru, mai rău se accentuează când te culci, dacă e antiacid de trece sau dacă bai un pic de apă, a trecut, durerea biliară nu trece. Sindrom de intestin irritabil, aici îți dai seama dacă este sau nu, pentru că criteriul este că se ameliorează după scaun. Deci după ce ai scaun, sindromul de instint irritabil ameliorează durerea. Poate să fie hernie hiatală, un chirurg trebuie să vadă asta, poate să fie pancreatită cronică, durerea care iradiază în bară, da, asta e caracteristic, iradiază în bară, spre spate, cu scaune modificate, aici am o poveste imediat v-o spun, poate să fie durere de perete abdominal, se schimbă cu poziția și la palpare, da, este extrem de desratat acest lucru și poate să fie litiază biliară pur și simplu nediagnosticată. Adică ai nevoie de o ecografie, unchii tu de la masă probabil că n-are ecograf în mână, deci trebuie să mergi la spital, să faci o programare la Medic-Gastroenterolog și să te vadă. Și apropo de spital și Medic-Gastroenterolog, vreau să-ți povestesc ce mi s-a întâmplat mie acum vreo 3 sau 4 ani, Când făceam, cred că mai mult, cred că acum vreo 5 ani, când făceam post intermitent și când se făcea acum vreo 5 ani post intermitent, a apărut o modă cu OMAD, adică one meal a day, adică un post mai extrem, în care mâncai o singură masă pe zi și suna interesant. Suna chiar interesant. Chiar existau tot felul de dovezi că există oameni în tot felul de triburi care mănâncă o singură dată pe zi și e foarte posibil să-ți poți învăța organismul să mănânce o masă pe zi, dar Nu e pentru toată lumea și mi-am dat seama de acest lucru pe propria mea piele. O madă așa sună destul de interesant, pentru că pentru un pofticios care vrea să mănânce de toate, să ai voie să mănânci orice vrei tu o masă pe zi și după aia să ții post de 23 de ore, Sună destul de atrăgător. Nu prea ai cum să mănânci într-o masă mai multe calorii decât ai nevoie. Așa că o să și slăbești și o să și mănânci ce vrei. E un deal bun. Doar că eu făcându-acest omad, la un moment dat, A început să mă doară în capul pieptului. Când mă culcam seara, începea să mă doară și dimineața mă durea și mă ținea aici. Și stau și mă gândesc și mi-am dat seama că am dureri care seamănă cu pancreatită. Apropo de unchiul care îți dă diagnostic. Eu eram unchiul în cazul meu. Eu eram unchiul care mă diagnosticam singur și am zis Tu-ţi omadul tău, cu omadul tău că am făcut pancreatită." Şi fuga la spital, mă duc la colega mea, doamna dr. Gabi Şmirea, şi îi zic, Gabi, fira-nnaib de omad, am făcut pancreatită, mor aici, ia-mă la ecografie. Şi mă ia Gabi la ecografie, şi eu eram acolo, adică simţeam că o să crăp. Aşa simţeam, că o să mă interneze şi că o să crăp, şi nu înţelegeam ce se întâmplă. Și se uită, Gabi zice, măi, pancreasul arată normal, totul arată normal. Și când se apropie de colicizm, aș fi durut. Ăsta e și un semn de la noi în medicină. Când faci o ecografie, există acest semn, când tragi aer în piept și îl dai afară și doctorul te apasă cu sonda de ecograf spreficat așa, se cheamă semnul Murphy, când te doare înseamnă că colicizmul ăla are o problemă. Și m-a apăsat și aproape că am sărit de pe pat acolo. Gabi zice, băi, Mihail, dar ce-i cu colecistul ăsta, dita mai colecistul? Și ce s-a întâmplat, de fapt, este că în timpul acestui omad, având această fereastră mare, în care nu mâncam deloc 23 de ore, Colegistul meu săracu adăpostea tot ăla un chili jumate de suc biliar care se scurge de către ficaci și care se concentra acolo și nu mai avea unde să se concentreze. distins foarte mult timp, ceea ce nu mi se potrivea. Și îmi dădea aceste dureri, dureri biliare de care iradiau spre pancreas și care m-au dus după aia cu imaginația la pancreatită și m-a speriat atât de tare. Ce am făcut? M-am dus, am mâncat un pic și am mai mâncat, am scăpat de acel omat bineînțeles, n-am mai făcut omat și mi-au trecut durerile complet. Apropo de cum poți încercând să-ți faci bine, să-ți faci rău și cum schimbările astea și extremele te pot duce în tot felul de situații. Slavă Domnului că a fost așa simplu rezolvat. Și apropo de asta... Hai să vedem ce funcționează real în această bilă leneșă. Când ai bilă leneșă și ai diagnosticul pus nu de unchi, ci de medic, ce funcționează real sunt următoarele lucruri. În primul rând mese mici și regulate. Deci nu faci omad cum făceam eu. Mănânci mese mici și regulate, pentru că posturile astea lungi lasă bila să stagneze și să se concentreze. Ritmul ăsta educa reflexul de golire. Da? E bine să-ți faci chiar un calendar. Dacă chiar ai problema asta, îți faci un calendar. Și știi că mănânci la 9, mănânci la 12, mănânci la 3. Dar atenție, mănânci porții micuțe. Da? Aș vrea ca această recomandare să nu fie, să nu fie, cum să zic, o derută din asta prin care tu să începi să mănânci neîncetat, pentru că așa a zis doctorul. Da? Să zicea, am bilalene și trebuie să mănânc în continuu. Nu! Mănânci mese mici, cu câte un pic de ulei sau câte un pic de ceva gres la fiecare masă. Dimineața mănânci un ou, are grăsime. La 12 mănânci o salată, pui un pic de ulei de măsline și tot așa mănânci câte un pic, mănânci niște nuci, au grăsime. Faci în așa fel încât colecistul tău să se golească ritmic în fiecare zi de 3-4-5 ori. Mai puține prăjeli și grăsim saturate, bineînțeles. Mișcare moderată zilnic te ajută. la tonus muscular mai bun, inclusiv tonus neted, pentru că colecistul are mușchi netezi, sunt mușchi pe care nu-i poți controla cu mintea, care se contractă la comenzi hormonale sau nervoase pe care noi nu le gândim. Apoi, scădere în greutate treptată la supraponderal, dacă ești supraponderal trebuie să scazi în greutate, dar treptat, atenție, slăbitul brusc prin diete șoc crește riscul de a face calculi. Apoi, gestionarea stresului, axa creierii intestinii modulează spazmele, deci nu este în capul tău, dacă tu ești foarte nervos, ești la muncă, ești super agitat, ai mâncat repede ceva, adrenalina aia poate să ține acel sfintăr odicontractat și atunci colecistul se contractă într-un perete și începe să doară. De aceea e bine să gestionezi stress-ul, cel puțin când mănânci, să te duci la masă liniștit, să nu te ocupi de muncă, să stai să mănânci, să faci ceva ce îți place. Bun, și acum, ajungând la tratamente Minune, vreau să bifăm și partea astea de tratamente care funcționează și ce ar putea să îți prescrie medicul, dar nu o să zic aici ce va funcționa în cazul tău, pentru că există medicamente diferite, dar ce funcționează și nu funcționează din fitoterapie. Deci există ceaiuri pentru bileleneșă. Ce are dovezi modeste este anghinarea. Are efect coleretic și pe colesterol demonstrat modest. Nu vindecă dischinezia, e o plantă cu farmacologie reală, dar nu este un tratament. Atenție însă la următoarele care sunt nedovedite și potențial periculoase. Rostopasca este uneori hepatotoxică cu cazuri documentate de afectare hepatică. Deci nu este recomandată în bileneș. Nu lua Rostopasca, îți faci rău la ficat și nu te ajută hepatoprotectoarele din farmacie. Sunătoarea. Sunătoarea eu aș interzice-o. Eu aș lăsa sunătoarea doar la vlăjgani, sănătoși, mari care n-au nicio treabă, pentru că sănătoarea are niște substanțe care se leagă de foarte multe medicamente pe care noi le avem. Taie efectul contraceptivelor, schimbă efectul anticoagulantelor, fie îl scade, fie îl crește foarte tare, scade efectul antidepresivelor, fie îl potențează, poate să scadă efectul imunoterapiei la persoane care iau tratament de imunosupresie, fie pentru o boală autoimună, fie pentru transplant. Păpădie, pelin, limba cierbului sunt tratamente tradiționale fără trial-uri clinice solide pe dischinezie și există și tot felul de produse OTC la farmacie pe care din nou medicul ție bine. să ți le recomande. Ce nu funcționează din nou sunt acele cure cu ulei, am vorbit despre ele, sunt pe internet curele de ulei în care bei un pahar de ulei și ai impresia că ți-ai curățat bila. Nu! O forțează mult prea tare, uleiul ăla se transformă în săpun, săpunul ăla se pietrifică și tu ai scauni cu niște pietricele, ai impresia că-s pietre de la bilă, dar e grăsimea aia saponificată, nu ai nevoie. Acum, ca și tratament medical, până la operație, și operația se recomandă în cazuri foarte bine selecționate, nu imediat cât te-a durut bila. Din nou, e foarte important ca medicul să te urmărească și să spună diagnosticul corect și să discuți cu el când și cum să te operezi. E foarte important să înțelegem că există farmacologie, există Substanțe farmacologice studiate dar care au două roluri diferite. Există substanțe coleretice care cresc producția de bilă la nivelul ficatului, cum face anghinarea de exemplu sau cum face silimarina puțin. Deci coleretic înseamnă că tu crești producția de bilă, faci mai multă bilă. Și există substanțe colecistokinetice care fac colecistul să se contracte și să se golească. Sunt două ramuri diferite de tratament. Coleretic e ca și cum ai produce mai multă apă în rezervor, Colecistochinetic e ca și cum ai trage apa respectivă. Două lucruri diferite. În forma hipotonă de care am vorbit, când bila e leneșă, e flască, colecistochineticul care trage apa este cel care este indicat. În forma hipertonă, când colecistochineticul e spastic, este invers. Tu nu vrei să... Nu vrei să tragi apa mai mult pe un colecis care este deja spastic și ai nevoie invers, ai nevoie de antispastice. Acolo există drotaverină, există mbverină și alte substanțe pe care medicul ți le poate da. Atenție însă! pentru acest iau ceva pentru fiere. Mă doare fierea, vreau să iau ceva pentru fiere. Pentru că dacă ai forma hipertonă în care colecistul tău e crazy, e foarte contractat și e spastic și tu începi să iei tot ce auzi de la televizor, substanțe care se cheamă cu bil, cu colecist, cu whatever, substanțe care de fapt îți produc mai multă bilă și fac colecistul tău contracte mai rău, e posibil să ajungi la o simptomatologie și mai neplăcută. Apoi, când se ajunge la operație, coestictomia laparoscopică e rezervată pentru simptome severe, refractare la trei luni de tratament corect, deci nu direct, dar trei luni de tratament, simptomele persistă și sunt severe, durerea este tipic biliarăre, disfuncția este obiectivată, adică fracția de ejecție este sub 40%. Colecistul când se contractă, se duce sub 40%, sau ai alte complicații. La pacienți selectați strict, corect, ameliorarea se întâlnește în aproape 90% din cazuri. Iar după coleciz, majoritatea oamenilor trăiesc absolut normal, există și oameni care au sindrom post-colecistectomie, o parte dintre pacienți rămân cu simptome după operație și de multe ori vorbim despre alte afecțiuni care n-au fost diagnosticate corect, poate că pacientul are o gastrită și îl doare în continuare, acea gastrită sau stomacul te doare în cazul gastritei, dar el are impresia că este din cauza colectectomiei. Există și ceea ce se cheamă diarheea biliară, la unii pacienți apare scaunul moale, mai ales după mese grase, pentru că acizii biliari ajung continuu în colon. În esență, un medic bine pregătit, care te ia de la început și îți face o anamneză, îți face analize, îți face ecografie, vede care este fracția de ejecție, îți recomandă niște medicații și te urmărește cu acea medicație, iar tu împreună cu acea medicație începi să mănânci controlat. Nu mănânci foarte mult, nu mănânci prăjit, dar nu scoți complet grăsimea din dietă. Exagerezi, nu faci ciomadă, începi să te miști, slăbești ușor în greutate. Poate, poate încerci un ceai din acesta de ianghinare, da, poate te ajută, dar nu, nu încerci rostopască, sunătoare, păpădie, pelin, limba cerbului sau alte produse fără ca medicul să ți le recomande. Nu te duci la farmacie și zici, doamnă, da-ți-mi ceva pentru bilă, ci întâi afli ce ai cu bila și mergi pe mâna medicului. Toate astea ar trebui să-ți amelioreze simptomele și să le țină sub control. Repet, Operația este rezervată oamenilor care au simptome severe, refractare trei luni la tratamentul corect, au durere tipic biliară și disfuncție obiectivată la investigații cu o fracție dejecție mică sau complicații. Atunci medicul poate să-ți indice operația, iar operația ajută, cum ziceam, peste 90% din paciențe. Sper că acest material să lămurească problema Bilei Leneșe. Dacă unchiul tău îți mai zice din nou, Bila Leneșa, pe contul nostru de YouTube, trimite acest material și explică. Uite, unchiule, au trecut 35 de minute și nici măcar n-am pus diagnostică, d-abia am zgăriat așa suprafața. Cred că trebuie să merg la medic și asta ar fi decizia corectă. Dacă vrei materialul ăsta despre alimente care scad colesterolul, scrie-mă în comentarii. Dacă ți-a plăcut materialul ăsta, scrie-mă în comentarii. Dacă nu ți-a plăcut materialul ăsta, scrie-mă în comentarii. Dacă vrei material despre statine, din nou, scrie-mă în comentarii. Mulțumesc! Ciao, pa, pa!