Carnea și echilibrul în alimentație | cu nutriționist Alina Stoica

Salutare oameni buni! Eu sunt dr. Mihail și astăzi avem un material puțin diferit pentru că astăzi nu sunt singur aici și am alături de mine un specialist și o tonă de întrebări. O tonă de întrebări, multe venite de la voi, despre un subiect poate ciudat o să spuneți, dar o să vedeți de ce nu este ciudat. Astăzi vorbim despre carne. O avem alături de noi pe Alina Stoica. Nutricionist, licențiat în biochimie. Fai! Deci, biochimia a fost un din coșmarurile mele. Nu știu cum am trecut de biochimie în facultate și cred că a fost atât traumatizant încât am uitat, efectiv, de acest subiect, dar o să-l deschidem aici. Și specializat în nutriție și lifestyle.

Bună ție! Bine te-am găsit!

Bine ai venit și mulțumim că ai acceptat invitația la această discuție.

Cu mare drag!

Ce înseamnă licențiat în biochimie?

Prima facultate pe care am terminat-o a fost biochimia, tocmai pentru a înțelege ce se întâmplă la nivel celular cu fiecare aliment din meniul nostru zilnic și pentru a vedea care este impactul alimentației asupra sănătății noastre, urmând ulterior și cursurile de la medicină, masterat, doctorat în aceeași direcție, de nutriție și lifestyle.

Și ce se întâmplă, uite, prima întrebare, ce se întâmplă la nivel celular în corpul lumeu sănătos?

De regulă, atunci când ne uităm la un aliment, am învățat să citim etichetele, dar numai din punct de vedere caloric. Maxim, dacă ne mai uităm la aportul de proteine, glucide, lipide, acestea sunt informațiile interesante pentru marea majoritate a consumatorilor. În realitate, trebuie să vedem care este amprenta pusă de un aliment, dacă îl tolerăm bine, dacă obținem energie din el, dacă se metabolizează corect și eficient și transmite la fiecare organ în parte necesarul de nutriență.

Pare atât de complex încât nu-mi dau seama cum am putea să traduce pentru un om obișnuit, care nu e licențiat în biochimie, ce ar trebui să mănânce el. Cerci să mănânci un om sănătos în valul acesta de atâtea diete. Există diete care îți recomandă să mănânci exclusiv carne. Dieta carnivore în care mănânci doar carne. Și oamenii zic că se simt bine. Și sunt oameni pe care efectiv îi stimez oamenilor care mă uit și care zic mănânc numai carne de vită de o lună nu mai carne de vite și mă simt bine. Și mi se pare că nu are sens așa ceva.

Într-adevăr, în sau dreptate, nu are sens. Și atunci când ne gândim la nutriție, nutriția, trebuie să știm că nu are o modă, are numai aplicabilitate la nivel personal. Întotdeauna un plan de nutriție se structurează în funcție de rezultatele ale analizelor medicale, de profilul personal, de preferințele alimentare, dar și de starea pe care avem după ce consumăm un anumit aliment. Nutriția în baz cu moda, așa cum observăm că este un curent în fiecare an sau o dietă în fiecare sezon, nu are aplicabilitate pe termen lung. Este o dietă, dar nu poate fi transformată în stil de viață. În momentul în care ne gândim la un stil de viață, este pe viață, nu pe o perioadă limitată de timp și nici monitorizată prin simpla evaluarea greutății. Și prin modul în care ne simțim, ce informații ducem până la nivel de organ.

Spre exemplu, tot vorbim de carne. E sănătos să mâncăm carne?

Este sănătos să avem un echilibru și armonia din farfurie se transmite ulterior printr-o armonie minte, trup și suflet. Atunci când ne gândim la un stil de viață echilibrat, la un anumit procent din meniul nostru să fie reprezentat de carne sau nu, atunci trebuie să luăm în calcul cei patru piloni pe care se construiește sănătatea. alimentație, hidratare, somn și mișcare. Fiecare dintre aceste componente este foarte important atunci când definim stilul de viață. Dacă ne raportăm numai la alimentație, aici trebuie să fie un echilibru din fiecare grupă de alimente, este important să avem zilnic câte ceva în meniul nostru. O paletă de culori, obținută din fructe și legume cât mai biocolorate, Acestea pot fi pregătite termici sau pot fi introduse în meniul nostru în stare crudă. Pește de captură, carne de asemenea de foarte bună calitate, olea aginoase, nuci, semințe, fructele de mare sunt încadrate în aceeași grupă cu peștele și depinde foarte mult de preferința fiecarei persoane dacă acceptă mai mult pește sau mai multe fructe de mare, produsele lactate de asemenea pot face parte din meniul nostru săptămânal, precum și ouăle de găină de preferință de rață, de gâzcă, În funcție de ce preferăm. Hidratarea este o componentă foarte importantă a stilului de viață și aportul de apă se calculează în funcție de greutatea noastră individuală. Nu este un aport de lichide standard, cum auzim de multe ori în diferite mesaje primite în offline sau în online. Aportul de apă este calculat în funcție de greutatea noastră. 0,04 multit cu greutate este aportul zilnic de apă.

0,04?

Da.

Deci trebuie să dau 2 litri de apă pe zi sau nu?

Depinde de greutatea pe care o ai.

Ia sa vedem.

0,04 multit cu greutate este aportul de apa pe care trebuie sa-l avem de la trezire pana la culcare.

Pai stai, 0,04 si nu va spun cate kilograme am, inseamna 3,6.

Atat ai de baut acum la aceasta greutate. Daca scade greutatea sau creste, modifici aportul de apa. Nu este mult, este raportat la greutatea ta, acest aport.

Și cum se face calculul ăsta? Adică de unde vine formula de 0 la 0,4?

Sunt alburite calculuri. S-a ajuns aici în funcție de studiile de cercetare făcute pe aportul corect de apă, în funcție de componența celulară a corpului nostru.

Și de exemplu, dacă eu, nu știu, dacă beau 2 litri de apă, că atât e sete?

Este posibil la un moment dat să ajungi în pract de deshidratare și fiecare celulă este asemănătoare, de exemplu, unui bob de strupuri transformat ulterior într-o stafidă. La fel este și la nivel celular informația. Într-un organism hidratat atunci absorpția nutriențelor este mult mai mare, permeabilitatea celulare există și atunci transferi până la nivel de celulă tot ceea ce obții din alimentație, dar într-un organism deshidratat acolo se interesează cele mai multe afecțiuni pe termen lung.

Apa asta poate fi sub orice formă, Bănescu, nu? Adică e și apa consumată în alimente.

Nu, apa plată. Apa pe care o obținem din smoothie-uri, din sucuri, din cafei, este apă cu rol biologică, aceea trece printr-o etapă de digestie. Este un alt mecanism de metabolizare.

Ai specificat de carne, preparată termic sau nu? Cum o consumăm?

De perfect ar fi să pregătim carnea la temperatura optimă, 180 grade, la cuptor, dar poate fi pregătite și la ochi, la grătar, depinde foarte mult de preferința fiecarei persoane, dar gătite și asociată întotdeauna cu legume.

Câte carne să mâncăm pe săptămână? De câte ori?

În mod normal, un adult sănătos ar trebui să consume două, maxim trei porții de carne într-o săptămână. În România se observă că se consumă două, trei porții de carne în fiecare zi, ceea ce duce în timp la un fenomen de putrefacție destul de agresiv, la o metabolizare defectuasă a cărnii și a observat la cei mai mulți facinți care au un aport zilnic de două, trei porții de carne, că atunci când facem analizele la nivel sanguin, chiar au o carență de proteine. Ceea ce înseamnă că nu se mai asimilează corect. Este importantă atât cantitatea, cât și calitatea cărnii și modul în care o asociem, momentul zilei în care o consumăm.

Am citit de curând că aveam un trend nesănătos de creștere a consumului de carne.

Într-adevăr, așa este.

Anume, din 1990 până în 2010, consumul de carne aproape că s-a dublat. Consumăm din ce ce mai multă carne. De ce crezi că se întâmplă asta? Pentru că e mai gustoasă, e mai accesibilă, e mai sățioasă?

Pentru foarte multe persoane nu există nicio masă fără carne. Aparent indică și generează un nivel de sățiedate ridicat. Dar cred că acești consumatori care au un exces de carne în meniul zilnic, nici măcar nu mai au timp să fie atenți la sintomatologia ce apare imediat după un consum de carne. Dacă apare o stare de oboseană, dacă apar turburări digestive, dacă au sau nu energie pentru a putea susține activitățile din a doua parte a zilnic. De exemplu, dacă este introdusă carne la masa de prânz. și-a devenit o rutină zilnică să mânge ceva din carne, la mic dejun un semiscu, preparate din carne la masa de prânz, carne cu ceva legume sau orez, cartofi, seara o masă în familie, bineînțeles, carnea este pe masă. Dar în realitate, pentru a putea pune bazile unui stil de viață echilibrat și pentru a ne putea gândi la această varietate de care avem nevoie zi de zi, două, maxim trei porții de carne sunt suficiente într-o săptămână.

Într-o săptămână, nu pe zi.

Da, nu pe zi și sub nicio formă o dietă bazată în exclusivitate pe un consum de carne dimineață, prânz, seara, fără aport de fibre.

Da, uite, am un bănic la țară care mâncă carne de trei ori pe zi, numai asta mănâncă. Și când l-am întrebat, zic, mă, tătaia, dar de ce nu mănânci și niște salată? S-a uitat la mine și mi-a zis, la ce zvacă?

Nu există educații în această direcție, într-adevăr. În schimb, sunt foarte multe studii care arată că un aport redus de fibre, obținute în special din legume, reprezintă un factor declanșator al sterilor de anxietate, depresie, al atacurilor de panică, pentru că avem nevoie de acesta formare de fibri în fiecare zi, astfel încât să finalizăm corect procesul de digestie. Iar microbiomul intestinal este cel care ne oferă imagine clară pentru sănătatea noastră interioară. Practic, sănătatea intestinelor este cea care se transmite ulterior la fiecare organ în parte, nu degeaba colonului cel al doilea creier pe care l-avem. Deci, înseamnă că orice produs de metabolismo își pune o împrendă pozitivă sau negativă asupra sănătății noastre.

Din ce am citit, am aflat că Cele mai multe rețete de pe acest pământ sunt rețete care conțin în componența sa carne. Adică există mai multe rețete care conțin carne decât rețete care nu conțin carne. Și detașat cea mai des consumată carne este carnea de pui. Logica ne spune că cele mai multe rețete în acest sens sunt cu carne de pui pe acest pământ. Ce părere ai despre carnea de pui?

Cărea de pui este sănătoasă, atât timp cât este una de calitate și cât este obținută dintr-un pui crescut corespunzător. Aici face diferența calitatea cărnii de pui în funcție de modul în care a fost crescut puiul, într-un mod industrial sau crescut la sol.

Ce înseamnă asta?

Puii crescuți industrial, s-a observat-o prin surii de cercetare la care pot face referire, au un conținut foarte mare de hormon de stres, ceea ce se transmit această informație și la nivelul organismului uman, atunci când se consumă. Puii crescuți la sol, cu o creștere lentă, ar trebui să fie crescuți fără tratamente cu antibiotice, exceptând situația în care sunt anumite probleme medicale. Dar ca și perioadă de creștere, ne raportăm la aproximativ 56 de zile fără antibiotice, crescuți în special cu cereale integrale, ceea ce oferă și o calitate foarte bună a cărnii de pui. Și atunci, într-adevăr, poate fi integrată în meniul săptămânal, atât la copii și la adulți, încât mai multe rețete.

Într-un studiu recent făcut în România, se pare că șapte din zece români Cred că carnea de pui conține antibiotice și 9 din 10 români sunt siguri că vor găsi hormoni.

Este foarte important, repet, calitatea puilor pentru că, așa cum putem vorbi despre grâu integrat sau rafinat, la fel putem vorbi și despre un pui crescut într-un mediu propice sau în varianta industrială. Atunci este foarte important să citim eticheta, să vedem care este modul în care a fost crescut puiul respectiv, dacă este cu antibiotice sau nu, pentru că toate aceste informații pot fi regăsite pe etichetă.

Dar conținem puiul cu antibiotice?

În mod normal nu ar trebui să conțină carne de pui antibiotice, dar într-adevăr sunt foarte multe variante de carne de pui care au în compoziție și reziduri de antibiotice.

Dar despre hormoni?

Hormonii de creștere există în foarte multe variante de carne de pasări, în general, și de asemenea, această informație ar trebui regăsită pe eticheta fiecărui produs în parte. Și aici am observat la copii în special o evoluție agresivă, în momentul în care se consumă în mod frecvent, repede, zi de zi sau de două-trei ori pe zi carne, cu un conținut ridicat de hormoni. Fetele au mesurații de la 8-9 ani, pilozitate excesivă, băieței au sânii foarte dezvoltați, la fel la 8-9 ani, chiar și fetele, și creșteri rapide de grăutate.

Dar, teoretic, cum pot consuma puii hormoni? Se pune în alimentația lor, se pun hormoni? Pentru că, teoretic, n-ar putea fi nigerați, nu? Adică n-ar putea fi asimilați de către un pui hormonii.

Sunt variante diferite prin care se pot induce astfel de tratamente hormonale la cuier.

Și asta mă întreb, dacă mănânci hormon, ok, dacă să zicem o carne de pui are hormon, hormonul e o proteină pe care teoretic ar trebui să o digeri când o mănânci.

Induce o creștere rapidă a cortizolului, hormonul nostru de stres, și atunci se transmite un mesaj diferit vis-a-vis de metabolizarea cărnii respective. Și asta am văzut inclusiv la analize medicale, la copiii care aveau zilnic carne sub diferite forme, procesată în mezelul dimineața, ciorbă cu carne la prânz, friptură seara. Aveau un nivel de cortizol foarte, foarte mare, de asemenea și prolactina creștea în momentul în care se reașeza profilul alimentar și se mergea pe o variantă în care aveam 2-3 porții de carne pe săptămână, 2-3 porții de pește de captură, atunci scădeau în mod constant și aceste valori.

Ok, deci recomandarea ta ar fi să există un echilibru, să nu mâncăm zilnic carne.

Da. Și să avem și acest pește care aduce o sursă foarte bună de grăsime omega 3, importantă în creșterea și dezvoltarea copiilor, dar să fie pește de captură.

Și la copiii, deci, la fel. De două, trei ori pe săptămână să mănânce carnea și să avem grijă ce carnea consumăm.

Calitatea ei și modul în care o asociem.

Teoretic, dacă te gândești că reduci consumul de la 7 zile la 3 zile, banii investiți în carnea de proastă calitate mâncată, mâncată zilnic, veți ajunge pentru o carne mai calitativă. Ce este acest pui fericit sau puiul crescut lent? Care e diferența între el și puiul industrial? Cum pot oamenii face această deosebire?

Producătorii notează pe etichetă timpul de creștere sau perioada în care a crescut puiul respectiv și atunci puiul crescut lent în contact cu solul este cel care poate fi un pui fericit, exact ca și un adult sănătos. Când îl privești și este sănătos, atunci este un adult fericit. La fel se întâmplă și cu pui crescuți într-un mod corespunzător, au un mediu corect de dezvoltare, hrana este calculată în funcție de etapa de vârstă a fiecărui pui, iar perioada de creștere este 56 de zile minim. La un pui fericit Calitatea cărnii este diferită comparativ cu puiul industrial și atunci absorpția de nutrienți, absorpția de proteine dintr-o astfel de carne este mult mai mare și nu produce niciun fel de perturbare digestivă la consumator.

Îți place puiul?

Eu personal găsesc acasă pui și folosesc foarte des și cocoșirul de pădure, pui de bună calitate și pregătesc tot felul de bunătăți la cuptor cu pui special.

Ce are cocoșirul de pădure?

Cocoșirul de pădure apare din ce în ce mai des în preferințele copilor pentru că are o mărime micuță, este atractiv, Și este de foarte bună calitate.

De ce nu e cocoș de pădure?

De cocoș de mărimi. Și așa l-au numit copiii, cred că au vist această denumire.

Cum gătești puio?

De regulă la cuptor cu foarte multe legume. Brocoli, conopidă, sparanghel, morcov, fenicul, dovlecel.

Spune-mi, te rog, ai observat vreo modificare în timpul pandemiei în ce înseamnă profilul alimentar al oamenilor? Ce au mâncat, ce au mâncat mai mult, ce au făcut greșit?

Într-adevăr, am observat atât anul trecut cât și anul acesta o creștere a greutății într-un mod agresiv atât la copii cât și la adulți și bineînțeles că nu ne crește greutatea din brocoli, spanac și leurdă, ci un exces de carbohidrați, în special făină albă, zahăr alb, dar și așez de carne. Au fost persoane care au fost puse în fața situației în care trebuiau să gătească și erau obișnuiți în zile în care mergeau la birou să-și comande și atunci au trebuit să se adapteze. Și bineînțeles că variantele cele mai ușor de gătiți sunt pastele, șnițele, carne la cuptor sau la grătar, cu orez, cartofi.

Teoretic de gând și că ar fi mai bine ca oamenii să-și gătească acasă.

Sunt total de acord, numai că este important să fie educați corect din acest punct de vedere al modului în care gătesc, al frecvenției alimentelor în meniul săptămânal, pentru că altfel apare această rutină zilnică în care se trezează să mănâncă, de exemplu, un copil lapte cu cereale, la prânz nițel și cartofi prăjiți, iar seara paste sau cartofile la cuptor prăjiți. Din această monotonie alimentară, bineînțeles că și greutatea va crește mai devreme sau mai târziu, În prima etapă mâncăm de plăcere, în a doua de rutină, în a treia oricum nu mai găsim soluții, copiii sau adulții mănâncă numai ceea ce-și doresc și variantele la îndemună sunt cele care se pregătesc ușor. Puțini au avut timp să aloge gătitului, să studieze rețete sănătoase, să meargă pe varietate și au observat aceste trei grupe de alimente care au părut în mod frecvent în meniul atât al adulților cât și al copililor. Copililor, carne, făinoase și zahăr. Iar toate trei sunt alimente cu rol inflamator. Alimente care mai devreme sau mai târziu vor genera un impact negativ asupra stării de sănătate.

Ce înseamnă asta?

De regulă asociăm sănătatea cu greutatea. Ne uităm la un om dacă este slav, ne gândim că este sănătos. La un om dacă este gras, ne gândim că are diferite probleme de sănătate. În realitate, niciodată nu putem asocia greutatea cu starea de sănătate pentru că nu este un barometru la stării de sănătate. Un aliment are două direcții în care reacționați atunci când este consumat. O componentă energetică, aportul de calorii pe care ne-l furnizează, dar și cea nutritivă, ce ne oferă alimentul respectiv, dacă primim energie de la el, dacă ne putem direcționa pe un drum corect al sănătății sau nu. De regulă, o persoană, dacă se uită în oglindă și vede că arată la fel de bine în urmă cu un an, doi, trei și s-au schimbat în totalitate preferințele alimentare, consideră că este bine și este sănătoasă. Numai atunci când facem analize medicale corecte, atunci identificăm care este mesajul generat la nivel celular, dacă va crește profilul de lipide, adică nivelul de grăsimi din corp, dacă avem o creștere de acidurii, ca să se întâmple atunci când exagerăm cu carnea de vite sau cu alte alimente ce au un puțin ridicat de acidurii. Sau diferite analize hormonale care se modifică în contextul exceselor de carne. Dar am observat într-adevăr, în pandemie, o tendință de a consuma mese neregulate, de a uita să se hidrateze corect fiecare persoană care a lucrat de acasă, pentru că această presiune profesională, din păcate, și-a pus amprenta asupra stilului de viață. Sedentarism, lipsa unui program corect de somn, dar și dezecritură alimentară.

Ce să facă acești oameni? Se pare că și în acest an tot rămâne mai mult pe acasă, tot gătim acasă, restaurantele sunt închise. Cum se mai agăns pe o diversificare? Cred că își doresc asta, că mă gândesc că te statuie să mănânci cartofi prăjiți și cu paste în fiecare zi.

În primul rând trebuie să apară conștientizarea. Ar fi indicat să-și întocmească un jurnal alimentar, să noteze ce mănâncă zilnic timp de o săptămână, cu toate mesele și toate gustările. Și abia atunci când toate aceste informații sunt scrise pe hârtie și le parcurgem la un ceai duminică și vedem că mâncăm zi de zi aceleași alimente, Încercăm să înțelegem această monotonie alimentară.

Am întâlnit la foarte mulți pacienți negarea. Am atâția pacienți care au efectiv o obezitate morbidă, cu un BMI peste 35 și îi zic doamne, trebuie să faceți ceva, trebuie să începem să slăbim. Și ea se uită la mine, sincer în ochi, și îmi spune, doamnă doctor, de-aia nu mănânc nimic. Eu nu știu ce să fac, nu mănânc nimic. Pentru că oamenii cumva ajung, e cumva specific creierul inuman. Ceea ce nu-ți place, păi în umbră, ceea ce nu-ți place, începi să nenci. Așa că începem să mâncăm cartofi prăjiti și pastăi în fiecare zi și dulciuri și pâine și covrigei. Și doamna avea o pungă plină de covrigei și ea considera că covrigeii nu sunt mâncare. Mâncarea era, nu știu, mâncare gătită în casă, dar covrigei, mâncații zilnic care o făceau, să fie în starea asta, erau complet negați. Și exact asta i-am recomandat să nu să-și noteze, că nu-și putea nota, dar i-am, efectiv, am băgat-o să scriem pe o foaie tot ce a mâncat de dimineață, a spus nimic. Ok, am zis să punem pe foaie tot ce ați băgat în gură și ați mestecat începând cu dimineața asta. Și era o torbă plină de covrici și de dulciuri.

Într-adevăr, e mare dreptate. Foarte multe persoane neagă faptul că mănâncă toată ziua. Dacă nu se așează la masă și nu au alocat, nu știu, un verbal de jumătate de oră mese respective, consideră că n-au mâncat. Dar stau și ciugulesc toată ziua, trecând către bucătărie, către living dormitor, mai au puțin nici a rămas copiii ori în farfurie, dar ei n-au mâncat, au ciugulit. Iar din aceste ciuguleri, într-adevăr pot umple două pagini de hârtie cu tot ce au ciugulit toată ziua și de aici și dezechilibrele alimentare, pentru că sunt inițiate etape de digestie pe tot parcursul zilei, dar nefinalizate, ceea ce înseamnă că nici sațietatea nu există și nici energie la nivel organic nu transmitem. Și, practic, avem burta plină, dar la nivel de creier nu transmite mesaje satietate, ceea ce înseamnă că este un creier devitalizat. Iar asta se transmite mai îndeparte prin stări de oboseală, prin stări de concentrare, stări de anxietate, depresie și foarte multe carențe, în special de vitamine și de acizi creași care hrănesc creierul zi de zi și fără de care nu putem funcționa.

Ideal.

Ar fi să avem trei mese principale pe zi sau două mese principale, depinde de profilul alimentar a fiecărei persoane. Și așa cum avem un ritm când mergem stâng-drept, stâng-drept, la fel și în alimentație trebuie să existe aceste mese foarte bine structurate, să există un ritm al zilei. În momentul în care planificăm masa dimineața, masa de prânz și masa de seară, atât de grad de urmă putem lua o gustare între mesele principale reprezentate de regulă de fructe, de legume sau de oleaginoase. Dar nu în kilogram de nuci, 10 nuci sunt suficiente la o gustare. Când avem etape de digestie inițiate prin aceste gustări repetate, între mesele principale, mai luăm acum un măr, peste jumătate de oră 10 nuci, peste jumătate de oră 3 felii de mandarină, sunt alimente care nu pot furniza energie la nivel celular, ci sunt transmise în stare de fermentație, putrefacție, depinde de natura fiecărui aliment. Practic nu putem obține beneficii. E ca și cum punem într-o mașină de spălat haine și din 5 în 5 minute mai oprim mașina și mai punem încă o haină, încă o haină, încă o haină, La final de program nimic din ce-am introdus inițial n-a fost curat. La fel se întâmplă și în corpul nostru. Este important să respectăm acest timp de DJ, să alucam fiecărui aliment astfel încât să putem beneficia de nutrienții necesare.

Deci asta înseamnă că masa noastră trebuie să aibă, clar, să fie limitată în timp.

Adică am început să mâncam și... Un interval de timp.

Care e intervalul acelor timpuri?

Depinde foarte mult de programul zilnic al fiecarei persoane. Ne putem gândi la un mic dejun între 7 și 9, de exemplu. Asta nu înseamnă că punem ceasul la 7 și un sfert în fiecare dimineață, ne trezim, mâncăm și ne punem înapoi în pas să mai dormim.

Dar ar fi bine să mâncăm masa la aceeași oră în fiecare zi?

Într-un interval, da. Astfel încât să putem seta în funcție de micul dejun și mestele următoare după parcursul zilei. Putem avea, de exemplu, masa de prânz în intervalul 12-14 și masa de seară în 18-19 maxim.

Putem să mâncăm carne la mic dejun?

La mic dejun de preferate să avem hrană cât mai vie, cât mai ușor de digerat, care să hrănească în primul rând creierul, pentru că în prima parte a zile cei mai mulți internovi folosesc creierul ca principal organ. și atunci trebuie să ne gândim dimineața ce îi dăm creierul nostru să mănânce. Dacă ne-am duce într-o sală de antrenamente 8-10 ore pe zi, cu siguranță ar fi interesați de ce ar trebui să mâncăm ca să dezvoltăm masă musculară. Dar creierul este folosit zilnic cu 8, 10, 12, 14 ore și puțini dintre noi se trezesc dimineața cu gândul ce ar trebui să mănânce pentru creierul lor. Și de aici sunt cele de anxietate și depresie care sunt trecăsite din ce în ce mai des, mai ales după acest an pandemic.

Cred că creierul nu înseamnă doar cum gândim sau procesul de gândire, ci și toată starea noastră, tot cum ne simțim vine din creier.

Sigur că da, și coordonarea funcților interne.

Ce-i place creierului?

66% din creierul nostru este reprezentat de grăsim, ceea ce înseamnă că și în meniul zilnic trebuie să avem acest procent de grăsim sănătoase, pornind de la pește de captură, avocado, oleaginoase, crude și nesărate, nuci, caju, migdale, ardei de pădure fistic, semințe, de asemenea cu un aport mare de omega 3 și uleiuri presate la rece. Toate acestea pot fi introduse în meniul nostru săptămânal și de aici putem obține surse foarte bune de grăsim sănătoase. Bineînțeles că și varietatea din meniul nostru pe parcursul zilei când nu avem pește și avogatul, de exemplu, are un impact major asupra creierului. În momentul în care avem mese dezorganizate, când nu avem un program zilnic, când mâncăm la fiecare masă alimente procesate sau cu termii hormonizate sau cu tratamente de antibiotice, atunci și creierul primește mesaj corect vis-a-vis de hrana pe care o solicitezi zi de zi.

Eu mă întreb oare poftele astea pe care le avem nu vin tot din creierul? Nu este creierul care ne spune ce ne lipsește și ne induce pofta către acel aliment?

Sigur că da, numai că dacă poftele sunt în special de cartofi prăjiți și șnițele, cu siguranță n-avem nevoie de ele.

Dar de ce nu zice creierul că nu mai am nevoie de brocoli, de exemplu? Să zic, mă rog, aș mânca niște brocoli.

În momentul în care te-ai într-o etapă de detoxifiere și ești pe un teren curat, Cu siguranță vei avea și poftă și de brocoli, și de spanac, și de conopidă. Dacă alimentația pe parcursul multor ani a fost reprezentată numai de paste, șnițele, pizza, cartofi prăjiți, atunci cu greu vei fi tentat să mănânci un mango sau un avocado sau un brocoli. În momentul în care acestea sunt aduse în rutina zilnică, va apărea o preferință și către ele în scurt timp.

Atunci când e bine gătit un brocoli și dat, nu știu, cu niște usturoi și cu niște ulei, e delicios. Și te întrebi, de ce nu mănânc asta zilnic? Dar după aceea îți dai seama că e mult mai simplu și mâinile mult mai la îndemână să ției un burger de undeva sau să ției o porție de cățăt-prujiță.

Așa este, dar sănătatea trebuie să fie cea mai importantă investiție a noastră zi de zi. Și în momentul în care ne gândim la timpul alocat pentru a găti, de exemplu, acasă, Nu ne gândim că am pierdut timp, ci că am investit timp în sănătatea noastră. Este foarte important cum percepem acest mesaj pentru echilibrul nostru de zi cu zi.

Uite, de cât timp are nevoie un corp să mănânce nesănătos ca să devină nesănătos? Și acum mă refer la generația tânără care sunt tineri, sunt sănătoși, mulți dintre ei au o greutate normală, arată bine. gândesc bine, se simt bine, cu toate că mănâncă pizza, junk food, fast food, dulciuri împachetate, covrigii și așa mai departe. E o mâncare care cumva îi atrage într-un fel și pe de altă parte nu văd niciun fel de consecință acestei mâncări nesănătoase. Singurul lucru pe care-l aud este că trebuie să mănânce sănătos și nu le simt asta în corpul lor. Când o să apară problemele unei astfel de digestii, când e, să zic, prea târziu să te oprești, Din punctul meu.

De vedere, niciun aliment din categoria celor menționate de tine ca fiind preferate, dar în același timp fără un impact positiv asupra sănătății, nu rămâne trecut cu vederea de către corpul nostru. Dacă am mâncat o porție, două, trei sau zi de zi, o perioadă mai mică sau mai lungă de timp, cu siguranță vom vedea aceste efecte la o anumită vârstă. și în momentul în care facem și analiză medicală. Depinde acum pentru fiecare dintre noi ce înseamnă să fie sănătos. Dacă ne uităm la foarte mulți tineri care au probleme legate a digestia, au constipație, transit normal pentru ei la 3-4 zile, dar din punct de vedere medical nu este un aspect pe care ar trebui să-l neglijăm, ci trebuie tratată constipația cu un respunzător. sau au halenă exagerată, toți mirosalgurii, care este de asemenea imaginea unei putrefacții interioare. Deci clar că anumite grupe de alimente sunt consumate în mod excesiv și ne asociate corect cu un aport corespunzător de fibre.

Sau poate fi o funcționare anormală anatomică, de exemplu.

Sigur.

Poate să fie un sincter esofagogastric care nu se închide cum trebuie.

Sigur că da. Da, asta zic, depinde foarte mult de fiecare adolescent ce urmărește prin această sănătate. Cum de asemenea, am foarte multe situații pe care le-am întâlnit în care adolescente de 14-15 ani au metru 70, au 45 de kg și au impresia că sunt foarte grase. Și acolo este o problemă ce trebuie tratată în primul rând la nivel emoțional. De ce nu se recăsește în adevărata situație în care este și că este vorba doar de anorexie. Sau fete care mănâncă exagerat de mult, apoi își provoacă stări de vomă, dar ele consideră că sunt sănătoase menținând o greutate optimă. Lipsa de informare este cea care este într-adevăr regăsită în ultimii ani și atunci fiecare mai împrumută o dietă de la un prieten, de la un diferit site unde au văzut niște rezultate rapide, mai beau un ceai, mai iau o pastilă, mai rezolvă într-un mod superficial probleme.

Cineva care ne ascultă acum, de unde ar trebui să înceapă? Să zicem că ne ascultă acum oamenii care vor să înceapă să mănânce sănătos. De unde trebuie să înceapă?

Primul pas este întocmine la acestui jurnal alimentar pentru o săptămână.

Jurnal.

Jurnal alimentar în care se noteze...

Hai să zic eu. Îmi fac un jurnal.

Da. Și vei nota zilnic tot ce bagi în gure. Sau cum ai spus, tot ce ai mâncat, tot ce ai ciugulit, practic toate mesele și toate gustările.

Da. Ok.

De asemenea, în acest jurnal este important să noteze și aportul de apă pe care îl au în fiecare zi, programul.

De somn, Cum îl calculezi? Pur și simplu dozezi fiecare pahar?

Pahar, sticlă, depinde cum este mai ușor să monitorizăm. Apoi, programul de somn, ora de culcare, ora de trezire, dacă apar tulburări în timpul nopții cu trezire pe tate, stări de veghe, foarte mulți tineri.

Cum poate să vada somn?

Prin notarea efectiva orei la care te-ai pus in pat. Daca te-ai trezit, notezi ora la care te-ai trezit. Dar sunt acum si foarte multe idei de tuturor care ne ajuta din acest punct de vedere sa vedem cat am avut somn profund, somn superficial, cate ore de somn am avut in fiecare noapte timp de o saptamana.

Cat trebuie sa dormi pe noaptea?

In mod normal, somnul ideal este in intervalul 22 pana la 6 dimineata. fiecare oră este alocată un anumit organ pentru regenerare, că, practic, acesta este și rolul important al somnului în regenerare celulară, iar intervalul cel mai important este 22-24. Acesta este alocat sistemul nervos pentru regenerarea neuronală.

Dacă mă gurg la 24, de exemplu, nu mai are loc această regenerare?

Nu.

De ce?

Pentru că avem un ceas biologic intern care funcționează...

Dar dacă așa sunt, să zicem, sunt oameni care lucrează în fiecare seară și au în rândul lor, sunt acele păsări de noapte care produc noaptea, lucrează noaptea, creează noaptea și se culcă la un noaptea. E posibil ca ceasul lor biologic să se schimbe puțin?

Nu. Aici a fost făcut un studiu de profesorul Pavel Kirina, urmă cu mulți ani, pe o grupă mare de medici care aveau ture de noapte în fiecare săptămână și s-a observat că prezența centrulor vasculare este cu atât mai mare cu cât cărzile de noapte sunt mai frecvente. Deci programul de somn este același, indiferent de meseria pe care o avem și când suntem mai creativi și când avem mai multe surse de inspirații. Așa funcționează corpul nostru.

Cum putem corela AVC-ul, să zic des, care cumva are mulți factori de risc? Stressul și pretensiunea?

Da, sigur că da. Iar stressul era cu atât mai mare și hormonii de stress creșteau cu atât mai mult, cu cât acest program de somn lipsea. Iar din studiul respectiv s-a observat că, într-adevăr, atunci când s-au redus gărzilele noapte, programul de somn a fost reluat, echilibrul alimentar și hidric a fost reluat pe parcursul zilei și nu pe parcursul nopții, s-au redus în mod substanțial și riscurile accidentelor vasculare.

Ok, ai zis 22-24 pentru sistemul nervos.

Până la 6 dimineața. Și dacă ne trezim la 6 dimineața, avem suficient de multe ore alocate activităților zilince pe care le putem face. Astfel încât să avem și creativitate, să avem și rezultate în tot ce ne propunem. Apoi, deci avem jurnal alimentar, hidratare, somnul și mișcarea. Vedem dacă într-o săptămână facem mișcare sau nu. Sunt foarte multe persoane care consideră că fac mișcare zilnic, dar în momentul în care se notează câți pași au făcut sau câte ore au avut petrecute în sala de sport, observă că este maxim o dată pe săptămână vizitat la sala de sport și 2-3 mii de pași zilnic. În mod normal trebuie să facem 30-45 de minute de mișcare pe zi. Apoi, în funcție de ce observăm în jurnal alimentar și de alimentele care se repete, vedem și ce putem îmbunătăți. Este posibil ca la această evaluare săptămânală pe care o facem să observăm că mâncăm într-adevăr de 3-4 ori pe săptămână legume și nesmâncăm numai carne, șnițele, paste și burgeri, de exemplu.

Deci, în primul înconștient, ne dăm seama că, de fapt, mâncăm mult mai nesănătos decât ne facem pe noi să credem că mâncăm sănătos.

Exact. Abia atunci când este scris pe hârtie, realizăm ce trebuie să schimbăm. Și fiecare persoană va avea o anumită direcție. Odată ce mergi pe un contrasens al sănătății tale și vezi că nu te hidratezi corect, nu mănânci niciun program fix de masă, nu respecte această varietate săptămânală, nu faci deloc mișcare, dormi de la 3-4 dimineața până la 10 în ziua următoare, atunci clar că este un dezechilibru. Un haurt celular se poate produce z Și de aici începem să punem accentul pe calitate, să reducem cantitatea și să vedem care sunt rezultatele. După o evaluare la două săptămâni, la o lună și cu siguranță se va îmbunătăți în primul rând digestia, apoi puterea de concentrare la care se observă o mulțire chiar din a doua, a treia zi de schimbarea profilului alimentar. pentru că nu mai alocăm un timp foarte mare digestie, ci absorpție de nutrienți din ceea ce am mâncat. Și astfel putem introduce în meniul săptămânal și carne de calitate, și puiul care apare în cele mai multe rețete, puiul fericit și multe alte variante de carne pe care le putem integra corespunzător și fără a avea o amplientă negativă asupra sănătății noastre. Dar putem face, de exemplu, șnițel la cuptor. și îl mâncăm cu salată. Este foarte bun. Evităm, practic, procesul de prăjire și asocierea cu piure, cartofi prăjiți și...

Pui la cuptor, da. Ce părere ai despre acel cheat day? Am prieteni care mănâncă sănătos șase zile și după aia, duminică, bagă tot. Înghețată, cu ciocolată, cu pizza, cu cartofi prăjiți.

Eu personal nu sunt de acord cu aceste variante, ci încerc să ajut oamenii să conștientizeze că sănătatea se construiește zi de zi, pas cu pas și în momentul în care după astfel de zi apoi recuperezi o săptămână și asta se vede și la greutate și la starea generală, astfel încât să-ți permiți apoi o singură zi să fii bine și să răiei ziua de duminică de răsfăț, apoi să recuperezi în alte cinci zile. Rezultatele negative pe care le-ai avut asupra sănătății este un mod nesănătos pe care poți funcționa o perioadă lungă de timp. Aceeași situație este și în varianta în care un an de zile mănânci sănătos, echilibrat, astfel încât să încape într-un costum de baie cu 2-3 mării mai mici și în vacanță mănânci orice, astfel încât după 7 zile la unul inclusiv iei acasă cu 3-4 kg în plus. Nu greutatea este primul parametru pe care trebuie să-l observăm, ci modul în care reacționează corpul nostru. Dacă apare o creștere de greutate atât de mare după o zi sau după o săptămână, este clar că acolo niște funcții biologice sunt modificate. Deci mai bine să avem gustări, nu știu, o dată sau de două ori pe săptămână, să mâncăm puțin din ceea ce ne place, decât într-o zi de duminică, de dimineață până seara la culcare, să stăm într-un răsfăț alimentar. Aceste derapaje alimentare ne afectează foarte mult sănătatea.

Tu te licezi uneori?

Recunosc ca sunt foarte stricte in ceea ce cureste alimentatia, foarte, foarte stricte.

Nu cred, o sa te urmarim.

Cu drag o astept.

Ce parere ai despre intermittent fasting?

Depinde foarte mult cum il adaptam, stilul nostru de viata. Daca este un intermittent fasting in care introduce mic dejun si un pranz intarziat, este perfect. pentru că astfel îi furnizăm și creierului hran necesar, care poate funcționa în prima parte a zile și nu-și consumă din rezervele zilnice și mai avem apoi un timp mare de digestie între cele două mese principale. În schimb, dacă pornim dimineața, fără să mâncăm, fără să bem, fără să facem mișcare, direct cu capul în calculator și consumăm zi de zi toate rezervele de care are nevoie creierul nostru, cu siguranță vor apărea stări de oboseală, lipse de concentrare, lipse de creativitate, pentru că nu ne hrănim corespunzător stimuli de viață pe care le avem. De asemenea, dacă prânzul și cina, pe un astfel de program, sunt mesele principale și ajungi acasă și mănânci în cele 8 ore sau în 6 ore, depinde cum structurezi intermitentul, mănânci foarte mult, timpul de digestie crește și în timpul nopții, să ne odihnim, să facem regenerare, ne ocupăm de digestia alimentelor pe care oricum nu le putem folosi ca substrat energetic. Deci este un program corect, dar a tat timp cât trebuie să adapteze stilul nostru de viață.

Cel mai des am observat intermittent fasting 8-16 ore. În care tu ai 16 ore în care nu mănânci.

Da. Și 8 ore în care mănânci.

8 ore în care mănânci ce vrei și când vrei.

Exact.

Spre exemplu, poate să înceapă... Mulți preferă să împingă orele astea spre seară, ca să poți să ai o cină. Și să zicem, dacă mănânci până la ora 10, prima ta masă este la ora 2. Asta e cea mai des întâlnită formă pe care am văzut-o. Practic, la ora 2 începi să mănânci, Până la ora 10 unde practic ai închis și gata și nu mai mănânci. După aceea ai acest practic post făcut pe timp de somn când nu ai cum să mănânci și nu mănânci până la ora 2. Deci practic de la 10 seara până la doua zi la ora 2 nu mănânci nimic. După care nu mănânci normal. Spui că nu este sănătos pentru creier dimineața să ne trezim și să începem să lucrăm fără să mâncăm.

Da, și la același nici pentru tubul digestiv, pentru că de la ora 22, când începe regenerarea celulară, noi până la acea oră trebuie să avem digestia încheiată. Deci nu să avem masa la ora 22, ci procesul digestiv trebuie să fie încheiat. Și atunci trebuie să studiem timpul de digestie alocat fiecărui grup de alimente. De exemplu, fructele de mare au timp de digestie 8 ore. Sunt alimentele care au timpul de digestie cel mai mare. Dacă le mâncăm la ora 22, atunci toată noaptea corpul nostru este concentrat pe a digera în loc să regenereze celular. Și dimineața ne vom trezi mult mai obosiți decât când ne-am pulcat, ceea ce se întâmplă în mod frecvent la foarte multe persoane. Și ai impresia că n-au dormit deloc? Sau oricum n-a fost un somn de calitate? Acesta este principalul motiv pentru care somnul nu este unul de calitate. Într-un care alocăm un timp corect digestiei și mâncăm cu răspuns de tot stilul de viață pe care îl avem, atunci cu siguranță se va îmbunătăți într-un mod semnificativ și E atât de legat somnul.

De digestie încât nu ne putem închipui, nu? Adică cât de mult contează ce mâncăm ca să putem dormi bine.

Da, de cele mai multe ori încercăm să rezolvăm această problemă legată de insomnie sau treziri frecvente în timpul nopții printr-o simplă rețetă, un anumit medicament care ne ajute și credem că intrăm în starea de somn, uităm de starea de veche imediat. În realitate, funcțiile interne sunt aceleași și sunt Active în timpul nopții, dacă noi am mâncat la 22, luăm pastelea și ne punem în pat, e posibil într-adevăr să adormim, dar corpul nostru lucrează toată noaptea pentru a digera ceea ce am mâncat noi înainte de culcare.

Ce mâncăm seara?

De preferat ar fi să mâncăm pește, produse lactate și cât mai multe legume. De evitat carnea și fructele de mare la masa de seara și, de asemenea, la nici o masă din timpul zilei nu se asocează două tipuri de proteină animală, pentru că atunci crește foarte mult timpul de digestie și absolvția de nutriență este una foarte, foarte redusă. Deci dacă mâncăm seara aparent o salată sănătoasă cu somon și brânză, timpul de digestie este mai mare de 8 ore pentru că am asociat două tipuri de proteine animale la aceeași masă.

Zic de carnea de vită.

Carnea de vită poate fi consumată o dată pe săptămână, de exemplu. Dar dacă sunt probleme medicale, de exemplu acidul uric foarte mare la nivel sanguin, atunci este de evitat. Dar iese de calitate...

De ce o dată pe săptămână?

Este din cele 2-3 porții de carne pe care le putem avea în timpul unei săptămâni. Este suficient dacă avem odată o porție de carne de vită, odată o porție de carne de pui, de exemplu, curcan, rață, adică să existe această varietate. Sunt, de adevăr, foarte multe persoane care preferă numai carne de vite și se observă că va crește treptat acidul uric la nivel sanguin. Și de aici e crizele de gută sau riscurile articulare.

Inclusiv se pare că există o oarecare asociere între bolile cardiovasculare și consumul ridicat de carne roșie.

Da, există.

Și din nou se pare că cu cât o prepari termic mai mult carnea roșie, cu atât exist riscul acesta va crește.

Crește.

Și din nou ciudat, pentru că Carnea de vită se prepară la 180, peste 180 de grade, nu ca să o arzi cumva la suprafață, să rămână medie la interior. Recomandarea este să gătim carnea de vită la sub 100 de grade Celsius. Și mai este o recomandare, am știut într-un studiu, că trebuie să preîncălzim carnea de vită într-un cuptor cu microonde înainte de o gătim. Care mai e partea mea?

Da. Sunt foarte multe mituri în alimentație. Important este să vedem o singură direcție și să mergem... Odicât suntem pe o variante meniu mai simplu, cu atât ne îndrăgăm către sănătate. În momentul în care ne complicăm viața de zi cu zi, totul ne se pare foarte greu de pregătit, ar trebui să alucăm foarte mult timp gătitul și atunci mergem pe variante ușor de accesat. Așadar, armonie în farfurie. Ceea ce înseamnă o armonie minte, trup și suflet. Să ne gândim zi de zi la ce putem aduce mai bun și mai frumos în sănătatea noastră și să punem accent pe calitate și nu pe cantitate. Exact.

Alina Stoica, îți mulțumesc!

Cu mare drag!