In this Romanian‑language interview, host Mihail Pautov talks with nephrologist Dr. Liliana Tuță about chronic kidney disease (CKD) and how to detect it early. They explain that CKD is usually painless, but early signs appear in urine (albuminuria) and blood (creatinine, eGFR). Major risk factors are diabetes (type 1 and 2), hypertension, cardiovascular disease, obesity, family history and smoking. The discussion highlights the bidirectional relationship between hypertension and kidney damage, describing glomerular‑tubular pressure changes, hormonal influences and how high blood pressure can both cause and result from renal disease. They cover how excess dietary salt and the use of NSAIDs can provoke edema and acute kidney injury, especially in people with underlying renal or cardiac problems. The interview outlines the recommended screening panel – urine dip‑stick, albumin‑to‑creatinine ratio (RACU), serum creatinine, estimated glomerular filtration rate (eGFR) – and advises that these tests be performed annually from age 30‑35, or earlier for high‑risk individuals. Proper blood‑pressure measurement technique and the value of 24‑hour ambulatory monitoring are discussed. Dr. Tuță also explains how acute kidney injury can arise from dehydration, infections, or medication, and stresses the need to repeat abnormal labs, consider renal ultrasound, and monitor trends over 90‑day intervals. Lifestyle factors (salt intake, hydration, genetics) and the importance of regular follow‑up even in well‑controlled hypertensive or diabetic patients are emphasized throughout.
Chapters
boala cronica renala nu doare. Dar exista, uite, mici semne, chiar si nespecifice, ca e o problema la rinic.
Cine are diabet zaharat, tip 1 sau tip 2, cine are hipertensiune arteriala sau o boala cardiovasculare, aceste persoane sunt la risc. De foarte multe ori, tensiunea la tineri poate fi data de o boala de rinic. In al doilea rand, multi dintre pacienti stau cu hipertensiune, cu diabet zaharat, ani de zile, beau mai multa apa, urineaza mai mult, slabesc in greutate, minunat. Ce poate fi mai frumos, nu, un diabet? Da. mănâncă dulce și slăbește. Hipertensivul are o durere de cap, nu își ia atențiunea că e prea tânăr, are 30 de ani, cum să-și ia atențiunea? Nu are cap, ia și el un medicament, un analgezic, ceva să-i treacă durerea de cap. Astfel încât aceste boli sunt de mai mult timp instalate. Așa că atunci când se duc să-și verifice cardiolog, diabetolog, medic de familie în primul rând, trebuie să-și facă și niște analizări pentru că deja riniciul s-ar putea să fie afectat, nu apare niciun alt simptom, dar apar niște modificări în urină și în sânge. La primele apar în urină.
Hipertensiunea Poate sa afecteze rinichii, dar ce spui tu este ca de multe ori hipertensiunea la tanar poate sa fie data de rinichi, nu?
Exact.
Dar prin ce mecanism? In ce fel?
Exista boli de rinichii de glumerul de tub care cresc in presiunea la nivelul rinichiului. și stimularea acestui hormon drăină până la urmă fac creșterea tensiunii arterioare. Și secundar sunt afectate inima, creierul și încă o dată, în plus rinichii și sunt situații în care pacientul nostru are hipertensiune de ani, mulți de zile și atunci presiunea crescută în vas va fi simțit, cum spuneam noi, ochii stoglinda creierului. Facem fundul de ochi, vedem că vasele ochilor la fundul de ochii nu sunt bune. Înseamnă că și vasele din creier nu sunt bune, tot cam așa arată și vasele din rinichi, chiar despre inima nu mai spun. Deci există două variante. Este o relație bidirecțională. Și hipertensiunea ar afecta zârniciul la apă acest după ani și ani de zile, dar și hipertensiunea poate fi cauzată de o bolă de rină. Aceea trebuie investigată din start, nu după 5-7 ani de zile de la debut.
Apropo de sare și de EDM, în ce măsură te umflă real sarea dacă ești sănătos? Ești adult sănătost, ai mâncat, nu știu, ai mâncat ceva sărat. Faci EDM sau faci EDM doar dacă ai o insuficiență cardiacă sau renală?
O să faci EDM și dacă ești sănătos și ai mâncat sărat, dar ai avut o intercurență respiratoră, cum a fost în această iarnă, cred că n-a scăpat nimeni de vreo viroză așa, sau eventual o colică renală și ai luat un medicament antiinflamator. Toate medicamentele antiinflamatorii în combinație cu regim normal sărat fac EDM-e. Și vin foarte mulți pacienți la noi, îi speriască de ce au EDM-e și că nu au probleme cu rinichii, dar de fapt au făcut vreo șapte zile așa de tratament cu antiinflamator, e o doză destul de mare și au mâncat normal de sărat sau chiar foarte sărat. Dacă ești bolnav de rinic, mai mult de 2 grame de sare, nu prea ai voie să mănânci aceste ceva. În principiu se recomandă maxim 3-4 grame. Dacă vreodată mai sărim peste acest prag, este bine să nu fie zilnic, să nu fie un obicei din familie, să nu mâncăm cu toții sărat zi de zi. Pentru că rinicul, un exces, poate să-l rezolve, glomerul filtrează, dar tubii care sunt în continuare a glomerului, secretexcretă și au un rol de a echilibra organismul și de a face ca la sfârșit urina să elimine mai multă sare. Poate să facă lucrul ăsta odată, o zi, două, trei, cinci, șapte, dar deja când devine un obicei. Și mai ales dacă ai niște gene un pic moștenite de la un părinte, un bunic care a avut și el hipertestine sau o bolă de nic mai vechi. La un moment dat cedează, deci condițiile genetice sunt favorabile la un anumit tip de persoane. În momentul în care și tu faci excesul relativ zilnic și devine un obicei, atunci nimic îi mai face față. El muncind foarte mult ca să elimine excesul de substanțe toxice și de săruri în exces, încet, încet muncește prea mult, se inflamează acut, cronic, după aceea începe să apară încet, încet fibroza, scleroza și ne trezim după o perioadă de... că a început să crească și creatinina, ceea ce e deja târziu.
La ce vârstă, să zic, să meargă pentru prima dată la medicul de familie și să ceară analize pentru rinichi?
Există niște teste screening în populație care depistează precoce, sunt ieftine și depistează precoce boli frecvente în populație. Pentru boala de rinichi, testele screening sunt sumarul de urină și în sumarul de urină, cel puțin pentru boala cronică de rinichi cel mai evident este Albuminuria și ca să nu strângem urina de 24 de ore, ceea ce este un chin pentru majoritatea pacienților să stai să strângi într-un recipient urina de 24 de ore, s-a inventat acest RACU, care este albumina din urină raportată la creatinina din urină.
Albuminurie înseamnă câtă albumină ai în urină.
Da. În urina spontană. Albumina este o fracție foarte importantă din proteinele care se pierd prin urină și este un semn că filtrul liniciului, filtrul glomerular, nu mai funcționează cum trebuie.
Deci tu, Elenica, ai ca un filtru așa, ca o sită, să ne imaginăm, care nu e în sită, sunt tot felul de mecanisme, tot felul de tubul și tot felul de așa, dar să ne imaginem că ai o sită prin care n-ar trebui să treacă aceste globule de, să zic, de albumină, da? Care sunt rotunjoare, să zicem, și sunt mai mare decât ochiurile sită.
Și sunt elastice, de aceea trec și primele.
Aha, bun, dar sunt elastice. Și dacă pânza asta de filtru din rinichi începe să se degradeze, atunci albumina asta care e elastică începe să treacă mai mult prin aceste ochiuri care repet. E o hipersimplificare așa ca să ne imaginăm metaforă.
În sumar, de exemplu, în sumar este un stic care se duce, se introduce în urina și acolo la stic o să-ți pună proteine plus. Albuminele sunt o fracție din proteine. Dacă noi știm că avem acei factori de risc, sunt hipertensiv, diabetic, boală vasculară, am părinții și așa mai departe, cineva din familie, atunci cer țintit, nu sumarul de urină, ci cer albumina pe creatină urinară. O dată pe an, după vârsta de 30 de ani. Hai să spunem 35, dar dacă tu știi că ai în familie diabetici hipertensivi, pacienți cu bol de rinic și așa mai departe, n-ar strica să-ți faci și tu o creatină cu RFG, un RACU, o glicemie, probe la FICA, TGP, TGO, o hemogramă, hemoglobină, leucocite și așa mai departe. Adică sunt niște lucruri pe care ar trebui fiecare om să și le facă anual. O dată pe an de obicei ne chemau de ziua de naștere, nu luna anului de naștere, să fie așa o cutumă, îți faci cadou de ziua ta, niște analize bune, sperăm.
Legat de analizele pe care le-ai menționat și ai zis că putem să testăm acest RFG, Rata de filtrare glumerurală, putem să filtrăm raportul de albumină din urină, RAC-ul, cui sunt recomandate aceste analize? Adică cine ar trebui să le facă?
pacienții care se știu cu hipertensiunea arterială, chiar din ziua 1 în care crezi că te-ai descoperit cu hipertensiune, ar trebui să le faci. Că nu știi repede dacă este hipertensiune dată de rinichi sau dacă tu stai cu hipertensioanele de mai mult timp și asta e, rinichiul deja poate să fie afectat. Ne mai dură capul și nu numai cu 3 ani, 5 ani și s-ar putea să fie tot de la hipertensiuni. Deci hipertensivii diabetici nu contează că sunt tip 1 cu insulină sau tip 2 cu tabletuțe, cu pastile. Obezitatea, crește filtratul glomerular, forțează rinichii mult timp și încercă din urmă sclerozează rinichiul. Cei care au în familie antecedente, evident, și orice om care are o boală cardiovasculară, care are arterită, e fumător și are doar picioarele când merge 500 de metri, că are niște stenturi la inimă, dar tensiunea e bună. Și mai este o discuție pe care aveam permit, pentru că sunt convinsă că este de interes, pacienții care au tensiunea bine controlată. Ei au medicamente, care au diabetul foarte bine controlat. Întreabă, dar eu dacă am glicozilata foarte bună, glicemia mea este 100, tensiunea mea este 125 cu 70, de ce să mai tem de boala clonică de echi? Eu sunt foarte bine controlat. Controlul perfect nu înseamnă risc zero. Din păcate nu există risc zero, pentru că așa cum spuneai și tu, noaptea, tensiunea monomală ar trebui ușor să scadă și pulsul, noi să ne odihnim. Nu toate persoanele au acest ritm. de deeper, unii sunt în ora-noaptea le crește tensiunea, sunt cei care visează urât, care au sindrom de apnea în somn, care se culcă foarte târziu sau care pur și simplu au o boală de cronică de care nu știu și atunci în noapte, în timpul nopții, fac creșteri mari de tensiune. Tocmai de aceea pacienții hipertensivi, care par și foarte bine controlați, dacă are o albumină în urină și începe să le crească creatina, ar trebui neapărat să facă un holter, să-și pune un aparat care măsoară tensiunea 24 de ore și s-ar putea să aibă o surprisă.
Pentru că este posibil să ai aceste pusere de hipertensiune când tu nu știi și tu când te așezi și îți măsori corect tensiunea arterială și există niște reguli, am mai povestit despre ele. Te așezi la masă, stai cu mâna pe masă, picioarele pe pământ, vezi ca urina are golită, asta știu că trebuie să fie golită, că și ea poate să dea ușoară creșterea tensiunii la măsurare. Sele niște aici, nu vorbești cinci minute, ți-a luat tensiunea arterială la braț, e posibil să fie 120 cu 80, dar în rest, pe parcursul zilei, să aibă salturi și noaptea să aibă salturi.
Da, salturi ușoare. Am mâncat ceva sărat, până se elimină excesul de sare din rinic. Ai băut vreo 3-4 cafele, ai mai fumat și fumatul crește tensiunea că face vazoconstricție. Dacă este o dată modificată, asta nu se mai spune, da, dom'le, îmi pare rău pentru tine, ai o boală de rinic, gata și te întreabă, nu te-ai întrebat, e cât mai am pladializă, pentru că oric repetiția în interval de 90 de zile, pentru că noi toți putem să avem pe parcursul vieții noastre, indiferent de vârstă, niște episoade de, zicem noi, injurie renală acută, sună cam urât în românește, spunem insuciență renală, că injurie arată conotații în limba română. Imaginați-vă că sunt foarte multe persoane care ajung în urgență, febrili, dezhidratați, au circulat enterovirose chiar recent, oameni care au avut febră înaltă, 40, au vărsat, s-au dezhidratat, nu au putut să bea lichide, au stat acasă totuși așa vreo câteva zile. Ce au luat pentru febră? Niște anti-inflamatoare, bineînțeles. Când au vrut în urgență a avea o creatină de 1,6. Mare. Normal este 0,9. 1,2 depinde de laborator, maxim 1,4. Deci creatina era mare. Înseamnă ca o boală cronică de rinic. După care, mă rog, lista a dat tratament și au revenit creatini. N-au revenit la normal. Există renichis, cu toate că sunt doi, ei sunt foarte sensibili la variațiile de volum și atunci dacă tu ești foarte deshidratat, fie ei vare, caniculă, sunt 40 de grade, tu alergi prin caniculă nu te hidratezi suficient, faci febră, vărsături, diaree, mai iei și niște medicamente anti-inflamatoare care strâng vasele rânale și mai mult, atunci se poate întâmpla să există această creștere de creatine, chiar pierderi de albumine și proteine prin urină. Dar dacă tratezi episodul acut și repeti, dacă ești mai fricos, repeti și în ziua 45 și în ziua 90, ca să fii sigur, dacă nu, într-un interval de 90 de zile, maxim 90, trebuie să repeti și dacă au ieșit iar mari, da, atunci e o problemă, trebuie să-ți faci o ecografie și totodată să-ți măsori tensiunea arterială. Dar o singură valoare odată nu îți arată realitatea. Există un dar. Persoanele care au trecut printr-un episod de acut, dacă vor face aceeași peripeție și la anul și peste vreo trei ani, episoade repetate de injurări în ala acută, înseamnă că ai făcut ceva acut, ca după o bronșită, da? Ai făcut aparatul respirator și așa ai revenit, da? Și rinichiul își revine, dar câteodată cu niște mici cicatrici, care în timp pot merge. Și la un moment dat te trezești după 10 ani de episoade de astea repetate, mai des pe un fond genetic aparte, dar nu neapărat, că deja funcția rinichiului tău a început să se modifice. Deci și aceste episoade repetate, acute, ani la rând, sau mă rog, la 2-3 ani interval, pot fi un semnal de alarmă, pentru că nu oricine care face așa ceva de la căldură, deshidratare, își revine complet. E foarte important.
Deci pot să rămână mici cicatrici, să le zicem, pe eriniș, care se acumulează.
Și totul revine la normal. Funcția erinicului revine la normal, proteine în urină nu mai apar, dar trebuie monitorizare. Cine a avut odată un episod de acest gen, ar fi bine măcar o dată pe an să-și facă analize.
