Ce ANALIZE trebuie să faci periodic | Ghid complet
In this Romanian‑language video, Dr. Mihail Păutov (with contributions from several co‑hosts) presents a comprehensive, holistic guide to periodic medical examinations. He begins by listing the core laboratory panels that should be performed regularly – complete blood count, biochemistry, coagulation, lipid profile, tumor markers, infectious disease serologies (HIV, syphilis, hepatitis), thyroid and micronutrient panels – and explains how each component reflects organ function and disease risk. The discussion then moves to lifestyle factors, emphasizing that nutrition, sleep, stress management and regular physical activity are inter‑dependent and together can improve test results by 20‑30 %. Păutov stresses that neglecting any one pillar undermines the others. The hosts address practical scheduling: many people anchor their annual screening to a personal date (birthday, a specific season) to ensure consistency, and they recommend a simple “ITP” (annual preventive test) calendar. They highlight the value of non‑invasive, painless imaging such as abdominal ultrasound, which can detect asymptomatic tumors of the liver, pancreas, kidneys, bladder or prostate, as well as fatty liver disease that often appears in young adults. Throughout, the tone is conversational yet instructional, urging viewers to adopt a proactive preventive mindset. The video concludes with a motivational message – if a large billboard could be placed in central Bucharest, it would read that prevention is the most important tool for health, encouraging everyone to get screened early, before diseases become serious.
Chapters
Te salut! Aici găsești tot ce am explicat de-a lungul timpului despre analize. Hemograma pe înțelesul tău, cele 10 analize care merită făcute în fiecare an, glicemia pe care o poți măsura singur acasă, ecografia, PSA-ul și adevărul despre marcării tumorale. Și ține minte un lucru, nu simt nimic nu înseamnă neapărat sunt sănătos. Spor la vizionat! Sunt foarte mulți oameni care fac cancer, și care mor din cauza cancerului. Ori, majoritatea cancerelor sau, hai să zicem, într-o proporție de peste 90% dintre cancere, pot fi vindecate atunci când sunt descoperite la timp. Din păcate unele cancere nu dau niciun semn că ai un cancer, cum este de exemplu adenocarcinomul de pancreas. Atunci când nu crește în capul de pancreasc o să discutăm despre asta. Dar sunt foarte multe cancere care ne dau semne clare și de multe ori, pentru că suntem foarte ocupați cu toții, pentru că trăim în niște vremuri haotice în care avem foarte multe lucruri de făcut, Tindem să negăm aceste semne. Tindem să le punem supreși sau să le amunăm. Să ne gândim, stai, am atât de multe probleme, am atât de multe lucruri de făcut, o să merg la doctor după ce se termina acest sezon de muncă. O să merg la doctor după ce termin aceste proiecte. O să mergi la doctor după ce mă întorc din vacanță. Eu ce pot să vă zic, văzând în practica mea majoritar pacienți cu cancer, eu am lucrat aproape nouă ani în Institutul Clinic Fundeni și am operat în echipa profesorului Brașovianu și majoritatea pacienților noștri erau pacienți cu cancer. Acei pacienți când ajungeau în spital și ei aveau probleme în viața reală și ei aveau lucruri de făcut în fiecare zi și ei aveau proiecte și deadline-uri. Dar în momentul în care ajungi la o astfel de problemă, Asta devine singura ta problemă. Și fix o astfel de problemă nu
ai vrea să ai.
E bine să mergem la doctor, pentru că dacă în cel mai rău caz este un cancer, avem toate șansele să-l prindem într-un stadiu incipient și să-l vindecăm și să ne continuăm viața. Practic trebuie să ne punem sănătatea noastră pe primul loc. De ce crezi că amână atât de
mulți bărbați controlul medical? Și au impresia că dacă merg la sală, fac un pic de sport, fac un pic de mișcare, și bunicul a
trăit până la 90 de ani și
n-a avut doctor în vârful muntelui, înseamnă
că și el, bărbatul în cauză, poate
să facă la fel.
Da, bine, cred că asta este o chestie culturală în primul rând. Asta este în cultura nu numai românească, dar și în cultura latină. Bărbatul e puternic, bărbatul este îlpucase, bărbatul trebuie să își ascunde emoțiile, să nu plângă, să nu-și arate slăbiciunile și atunci e cu siguranță și asta face parte tot dintr-o abordare, dintr- o atitudine oarecum culturală, nici de cum din alt punct de vedere. E deja știut că în societățile nordice și japoneze lucrurile acestea s-au schimbat foarte mult, iar atitudinea proactivă, profilactică nu face altceva decât să aducă ani în plus fiecăruia dintre cei care înainte aveau oarește frâne în sensul acesta și nu numai asta, așa cum ai spus mai înainte, e vorba de sănătatea anilor și nu de numărul lor. Deci cred că aici este o problemă care ține foarte mult de cultură și de educația noastră.
Trebuie să facem cumva ca bărbatului român sau în general bărbatului latin să îi
separă mai șmecher să trăiască mai sănătos
mai mulți ani decât să fie ăla dur care nu are nevoie de controle. Care sunt cele mai desîntâlnite scuze pe care le-ai întâlnit de la bărbați când a venit vorba de un control de rutină?
Păi e foarte simplu, mulți dintre ei vorbesc așa despre bărbații de o anumită vârstă, 40 plus aș zice, pentru că soția i-a adus la medic ei neștiind exact care este motivul pentru care se prezintă și nici nu sunt foarte convinși că e bine ce fac pentru că nu-i doare nimic. Dacă nu te doare nimic, de ce să te duci la doctor?
Sunt curios, care sunt, să zic, patologiile
care nu dor dar progresează și ne fac rău?
În general, boala cardiovasculară nu se instalează brusc, boala atelosclerotică, asta e doar când vedem, atunci e vârful iceberg-ului. Ea se instalează progresiv, sunt ani de zile în care progresează și toate lucrurile astea, dacă sunt bine supravegheate și există programe serioase de prevenție, pot fi foarte bine ținute sub control. momentul în care te doare ceva, deci întotdeauna există o perioadă liberă care te poate anunța și în care puteai să faci ceva.
Trebuie să ne referim la două lucruri foarte interesante pe care corpul nostru le face. În primul rând, corpul nostru este format din organe și aceste organe sunt formate din tăsuturi care sunt toate irrigate de sânge. Aceste sânge intră în organe și aduce oxigen, aduce electrolyți, aduce vitamine și nutrienți și iese din organe și, în practic, spală organele de foarte mulți metabolizi pe care aceste organe le fac. Asta este un lucru extraordinar pentru că dacă iei sânge de aici, de pe brat, sângele, la un moment dat, a spălat, de exemplu, rinichii, a spălat ficatul și astfel poți afla din sângele de pe brat ce se întâmplă cu rinichii tăi sau cu ficatul tău.
În al doilea rând, corpul are o
extraordinară capacitate de a compensa foarte multe boli sau foarte multe probleme. În acest sens, poți să ai o hepatită cronică care evoluează în timp și poți să te simți absolut normal timp de 10 ani, 10 ani în care un virus își face treaba și distruge ficatul puțin câte puțin. Ficatul acela, chiar dacă suferă în fiecare zi, chiar dacă este distrus în fiecare zi, El o să compenseze și o să te facă să te simți normal, o să te simți absolut sănătos până când ficatul nu va mai putea. Spre exemplu ficatul începe să-ți dea primele semne când 70% din ficat este distrus. Deci de la 100% ficat sănătost până la 30% ficat sănutos. În acești 70% tu nu o să simți niciun semn, niciun simptom, nu o să ai absolut nicio problemă, iar atunci când o să începi să îți dai seama că ceva e neregulă, e posibil să fie prea târziu. Din acest motiv noi toți ne facem analizele ozoale ca să prindem orice problemă în acea fereastră în care e subclinică,
în care nu ne dă niciun fel
de simptom, niciun fel de semn clinic, iar noi ne simțim perfect normal, avem impresia că suntem perfect sănătoși și de fapt prin corpul nostru se întâmplă ceva practic. Asta este scupul principal pentru care oamenii sănătoși merg în fiecare an la doctor și fac aceste analize. Și încă un disclaimer, în acest video vorbim despre cele mai uzoale și cele mai de bază analize, dar fiecare dintre noi este diferit, așa că medicul tău e posibil să-ți recomande și alte analize pe lângă cele despre care vorbesc aici, în funcție de vârsta ta, de patologiile pe care le ai, bolile pe care le ai în familie, spre exemplu dacă ești femeie și ai pe linie maternă, cazuri de cancer de ovar, cazuri de cancer de sân, Medicul tău e posibil să-ți recomande la un moment dat să-ți faci o analiză genetică care se cheamă BRCA1, BRCA2 care îți evaluează riscul tău de a face cancer de sâns sau de ovar în timp și care te poate duce înspre anumite măsuri pe care le poți lua pentru a împiedica acest tip de cancer. Deci cum spuneam, acest video nu este un consult, nu este neapărat o recomandare, ci pur și simplu luăm analizele cele mai ozoale și cele mai de bază pe care fiecare om ar trebui să și le facă în fiecare an le analizăm ca să înțelegem de ce fiecare dintre noi chiar trebuie să-și facă aceste analize anuale. Bun, și în celelalte urmează vom vorbi despre hemogramă, biochimie, coagulare și profil lipidic. Ok, și înainte să vorbim de hemogramă, hai să vorbim de sânge. Sângele este un lichid care circulă în corp prin vene și artere și capilare și aduce nutriție și oxigen la organe și la tot felul de tăsuturi. Și sângele este format din două mari elemente, din plasmă și elemente figurate. Aceste elemente figurate sunt formate din celule roșii, celule albe și trombocite sau plachete. Așa că hemograma analizează toate aceste elemente figurate, adică celulele care circulă prin sânge. Hemograma furnizează informații atât despre numărul acestor celule circulante în sânge, cât și informații despre mărimea lor, concentrația lor, rapoartele care se formează între aceste elemente. Până lângă asta, o hemogramă ne poate aduce informații valoroase despre anumite disfuncții care pot apărea în corp, cum ar fi infecțiile, anemiile, anumite leucemii și alte boli sistemice pe care le putem avea. Și cum ziceam, această hemogramă evaluează trei elemente figurate principale. Eritrocitele, adică cerurile roșii, leococitele, cerurile albe și plachetele sau trombocitele. Ok, și primul element pe care o să vedem pe orice buletin de analiză este numărul total de eritrocite. Eritrocitele sau hematihile sunt celulele roșii care au ca scop transportul oxigenului din plămân până la restul de țesuturi pe care le hrănesc cu oxigen. Le hrănescu cu oxigen cu ajutorul acestor proteine care se numesc hemoglobină. Așa că pe hemogramă o să vedem numărul total de eritrocite, hemoglobina totală, volumul mediu al celurilor, hematocritul și alte elemente care se referă la aceste celule roșii, la concentrația lor, la volumul lor, dimensiunea lor, care toate au o limită normală în care trebuie să se încadreze. Atunci când ele nu se încadreză într-o limită normală, medicul poate analiza acest buletin de analiză și îți poate aduce informații despre anumite patologie pe care le poți avea. Acestea se pot încadra în anumite anemii, anemii care țin de alimentația ta sau de lipsa anumitului element din organismul tău sau de o anumită sângerare O sângerare ocultă, spre exemplu, poți să ai o tumoră gastrică sau poți să ai tumoră de colon care este suficient de mică și care sângerează suficient de puțin cât tu să nu poți vedea vizual această sângerare, dar suficient de mult cât să schimbe și să-ți altereze aceste analize. Atunci când medicul vede o modificare în aceste elemente, el poate să bănuiască de unde vine această modificare și îți poate recomanda analize în plus. Al doilea element al hemogramei e reprezentat de globulele albe, adica leucocitele. Leucocitele sunt toate celulele care se ocupă de protecția de imunitatea organismului nostru și sunt împărțite în anumite subgrupe. Atunci când numărul acestor leucocite, numărul total crește, acesta este un semn al faptului că avem o infecție în corp. Corpul reacționează prin creșterea acestui număr de leucocite pentru a se lupta cu infecția respectivă. Cu ce ne ajută asta? Putem să ne dăm seama după raportul de diferite leucocite care ar putea să fie infecția și unde putem să căutăm mai departe infecția ca să ajutăm organismul să se lupte cu acea infecție. Dacă numărul acestor lococite este sub nivelul normal, asta înseamnă că avem o imunodeficiență, adică imunitatea noastră este din diferite cauze scăzute și atunci putem să căutam cauza respectivă. În afară de numărul total al acestor celule arbe, o hemogramă împarte aceste celule arbe pe categoriile lor. Și astfel avem 5 categorii de leucocite. 1. Neotrofilele care servesc organismul în apărarea împotriva bacteriilor. De cei mai multe ori, neutrofilele cresc atunci când avem o infecție bacteriană în corp. 2. Eozinofilele. Aceste leucocite cresc atunci când avem o infecție parazitară în corp Deci dacă pe un buletin de analize avem leucocite crescute și preponderent eozinofilele sunt cele mai crescute dintre ele, atunci asta ne duce cu gândul că avem undeva un parazit și medicul poate să comande alte analize în plus ca să vadă ce parazit avem în corp. 3. Bazofilele. Chiar dacă funcția lor nu este pe de plin cunoscută, s-a constatat că acestea cresc atunci când avem un teren alergic și când această alergie se activează. 4. Linfocitele și acestea se subdivizează în trei categorii. Linfocite B care fac anticorpi, Linfocite T care recunosc anumite virusuri și Linfocite Natural Killer care de cele mai multe ori recunosc tumori din corpul nostru și se luptă cu acestea. Linfocitele cresc de cele mai multe ori atunci când avem de-a face cu o infecție virală. Și 5. Monocitele acestea de cele mai mult ori cresc atunci când avem o infecții bacteriană în corp. Deci în funcție de cum se poziționează toate aceste 5 leucocite. În funcție de procentul lor și care din acestea cresc, medicul poate să-și dea seama ce tip de infecție avem în corp sau cu ce ne luptăm și în funcție de tabloul tău clinic. Spre exemplu dacă îți curge nasul, tușești și ai linfocitele crescute, medicul poate să-și dea seama că avem de a face cu o infecție virală. Sau dacă nu ai niciun fel de simptom dar te simți un pic obosit și nu poți să iei îngreutate și ai un număr mare de ozinofile circulante în corp, Medicul poate sa baneasca ca ai de a face cu o infectie parazitara si poate sa caute mai departe. Al treilea element figurat pe care o sa-l vedem intr-o hemograma sunt trombocitele sau plachetele. Numarul lor normal este intre 150.000 si 450.000 pe microlitru de sange si ele au un rol important in coagulare. Unele medicamente pot influenta acest numar, cum sunt contraceptionalele orale sau aspirina. Diminuarea numarului de trombocite se numeste trombocitopenie. Iar aceasta scadere a numarului de trombocite se întâlnește în foarte multe patologie, spre exemplu în infecții virale obișnuite sau în leucemii sau în deficit de vitamina B12 sau de acid folic sau de foarte multe ori în patologie hepatice, când ficatul nu își mai face funcțiile normale acest numar de trombocite poate sa scada. Iar aceasta scadere devine simtomatica cand aceste trombocite scad foarte mult. Cand de la 150.000, care este valoarea limita inferioara, aceste trombocite scad la 20.000 sau 15.000, 10.000. Acela este
un punct
in care noi putem sa avem niste sangerari necontrolate care ne pot pune pe gânduri și ne pot face să mergem la doctor. Acest lucru însă poate fi întâmpinat prin aceste analize anuale pe care ți le faci și vezi că aceste trombocite sunt scăzute și începi să cauți cauza acestei scăderi. Pe de altă parte, creșterea numărului de trombocite se cheamă trombocitoză și se întâlnește în supradozajul de vitamina 12 sau în supradozaj de acid folic. Se întâlneștă însă și în sarcină, ceea ce este normal sau în urma unor activități sportive intense. Patra analiza care se face cel mai frecvent se numeste profil lipidic si acesta iti masoara colesterolul total si apoi colesterolul bun care este HDL, colesterolul rau care este LDL si nivelul de trigliceride. Mai mult decat colesterolul total ne intereseaza raportul intre colesterolul rau si colesterolul bun. Colesterolul rau adica LDL este cel care se acumuleaza in sange si il favorizeaza formarea de grasimi in artere sau ateroscleroza. Aceste plăgi sau lateroame se pot rupe și pot duce la infart sau accident vascular cerebral. În schimb, colesterolul bun, adică HDL, ajută la eliminarea colesterolului rău și astfel ne ajută să ținem arterele deschise și sângele circulând liber în aer. Trigliceridele sunt un tip de grăsimi care circulă în corpul tău atunci când ai un exces prea mare caloric, iar corpul transformă aceste calorii în aceste grăsimi care circulă în sânge. Un nivel prea mare de regulă este asociat cu supraponderabilitatea. Iată cum poți să arăți perfect normal, să te simți bine, dar în interiorul tău să colcheie colesterol rău și trigliceride care asociază foarte multe alte patologie în spate. Este foarte bine să vezi acest lucru pe analize pentru că de fapt aceste analize care țin de colesterol și trigliceride sunt cele mai modificabile analize atunci când ne modificăm stilul de viață, alimentația, atunci când începem să facem sport, renunțăm la țigări, la alcool. Una este să știi că nu e bine să fumezi și nu e bine să bei pentru că îți fac rău dar tu arăți bine, ești tânăr, sănătos, te simți foarte bine. Si alta e sa faci
aceste analize si sa vezi ca ele
nu arata tocmai bine si ca in pofida felului in care arati, corpul tau nu face fata atat de bine la tot ce ii faci. Asta poate sa-ti dea de gandit si acest lucru este posibil sa te determine sa-ti modifici stilul de viata si sa-ti prelungesti viata cu ani, poate cu zeci de ani. Ok, si pe langa aceste analize de rutina, medicul tau care te cunoaste cel mai bine iti poate recomanda si alte analize, de exemplu analiza functiei glandei tiroide sau nivele de nutrienti din organismul, cum ar fi fierul, cum ar fi vitaminele B pentru vegetariani sau nivelul vitaminei D in cazul in care stai foarte mult in birou, nu iesi la soare si nu mananci alimente care contina aceasta vitamina. Dacă ești o persoană activă sexual, în mod cert, analizele tale și fără nicio dușine trebuie să conțină și HIV și SIFILI. Sunt analize uzuale, sunt extrem de simple de făcut, din același sânge recoltat și sunt ieftine și poți prin ele depista două din cele mai nasoale dar tratabile boli cu transmitere sexuală care până nu e prea târziu stau și ele ascunse. Pe lângă asta îți poți analiza marcării virali, cum ar fi marcări pentru hepatita B sau hepatita C. sau markeri tumorali care sunt niște enzime secretate de hormoni care pot să crească în corp fără ca tu să știi pot fi complet invizibile până nu este prea târziu. Asta în cazul în care intri într-o grupă de risc ca și vârstă. De regulă de la anumită vârstă medicul îți va recomanda acestă analize. La fel cum îți poate recomanda și alte investigații, cum ar fi o colonoscopie care este recomandată femeilor peste 55 de ani și bărbaților peste 50 de ani. So, după cum ați văzut, aceste analize sunt tocmai indicate anual oricărei persoane, indiferent dacă te simți sănătos sau nu, tocmai pentru a analiza foarte mulți parametrii din foarte puțin sânge circulant Ți pot analiza foarte multe funcții de organe și foarte multe aspecte care țin de sănătatea corpului tău și dacă analizele au ieșit bine, bravoție, anul viitor faci din nou analize. Făcându-le anual, tu practic te asiguri că prins din start orice boală și absolut orice boală prinsă din start este mult mai ușor de vindecat sau e mult mai ușoar de tratat sau de oprit din evoluție. Spre exemplu o hipertensiune arteriala, cand avem o tensiune foarte mare, poate sa stea intr-un corp fara sa dea niciun fel de simptome pana la 10 ani. Adica tu poti sa mergi pe strada, sa lucrezi, sa-ti duci viata normala timp de 10 ani avand in fiecare zi o tensiune crescuta pe care nu o tratezi, tensiune care in 10 ani o sa inceapa sa vina cu primele simptome. Acele simptome pot fi intarziate foarte mult timp, pot fi
intarziate 20, 30, 40 de ani. Dacă
Turției e o simplă tensiune, vezi că ai hipertensiune și începi să tratezi acea tensiune. Și asta este volabil pentru aproape orice boală despre care am vorbit în acest video, dacă noi avem grijă din timp și facem aceste analize anuale.
este speriată de colesterolul pe bună dreptate când este crescut. Pe noi nu ne interesează atât de mult valoarea colesterolului acum, să zic, statică, pe loc. Deci nu ne intereseaza valoarea absolută, ne interesează mai degrabă evoluția acelei valori. Pentru că, uite, să zicem că eu am un colesterol de 200, Colesterolul total de 200 este la limita superioara a colesterolului admis. Atenție, astăzi o să vorbim despre analize și valori optime. Putem să vorbim și despre valorile pe care le avem ca referință pe buletinul de analize, dar pe alea le știm, le vedem pe buletinul de analize. O să vorbim și despre ce înseamnă optim. Pentru că să te încadrezi nu înseamnă optim. E ideal ca analizele pe care le discutăm astăzi să fie optime. 200 nu e optim. De departe, 200 este valoarea, să zic, limita superioară. E bine sau nu e bine să ai colesterol 200? Mi-ar pune cineva o întrebare imediat. Cineva care și-a făcut analizele și are colesterolul 200. Mi-am făcut colesterolul și am colesterol 200. E bine sau nu e bine? Păi depinde. Depinde de unde a ajuns la 200. Pentru că dacă tu anul trecut ai avut colesterolul total 150 și el a ajuns, hai să-l punem aici, de la 150 a ajuns la 200, păi tu ești în creștere. Oprește-te! Ce faci de-ți crește atâta? Trebuie să te oprești din ce faci, să analizezi ce ai introdus nou, ce s-a întâmplat diferit, ai crescut în greutate, ai început să mănânci slănină cum ai auzit pe Instagram că ți se recomandă, ai început să nu te miști, ce ai făcut de ți-a crescut colesterolul de la 150 la 200? Oprește te că nu e bine, ok? Dar dacă tu acum ai avut colesterolul 260 și ai 200, păi e bine! Zine și nouă ce faci! Zine și nouă ce faci că vrem și noi să știm ce faci ca să facem la fel. Deci analizele e foarte bine să le vedem în evoluție. Nu mă interesează că ești la Bârlad. Mă interesează în ce direcție mergi. Dacă noi ne întâlnim la București și eu te sun și zic ce faci și tu zici bine sunt la Bârlad, asta nu spune mare lucru că dacă tu ești la bârlad dar mergi înspre Iași, nu e bine deloc. Dar dacă tu ești la bârlat și mergi cu 80 la oră spre București, e foarte bine. Păi beau o cafea, mănânc ceva, citesc o carte și ne întâlnim la București. Scopul nostru este să știm evoluția analizelor, nu neapărat valoarea statică pe care un singur buletin de analize ne-o dă. Deci asta e ideea, trebuie să le vedem în evoluție. A doua regulă pe care aș vrea să o ascultați și nu o spun pentru siguranța mea sau pentru că astea nu sunt recomandări medicale, într-adevăr astea sunt discuții informative pe care le avem pe social media, e extrem de important să ai un medic cu care să discuți acele analize. Pentru că toate analizele astea, uite, trebuie toate văzute integral. Toate analizele astea se leagă între ele. Să zicem că ai glicemia foarte bună, Dar tu ești foarte stresat și scade testosteronul și scăderea testosteronului te face mai inactiv și devii sedentar și faci ficat gras și îți crește colesterolul. Dar poate că glicimia ta este ridicată, dar tu, să zicem că faci sport și mănânci sănătos, dar ai o rezistență la insulină cauzată de exces ponderan. și grăsime viscerală. Întrebarea dacă analiza asta este bună este o întrebare pe care ar trebui să nu ne-o mai punem atât de superficial. Analizele trebuie analizate în contextul pacientului pe care tu îl vezi clinic, înțelegi ce probleme are, ce probleme nu are, cât doarme, cât destresat este, ce mănâncă, ce lucrează și care au fost analizele înainte. Și în acest context putem ulterior să luăm măsuri pentru corpul nostru. Ce ne interesează în profilul lipidic extins și de ce ne interesează E pentru că este cel mai bun indicator al riscului de ateroscleroză și boli cardiovasculare. De ce ne interesează profilul lipidic? Adică colesterol total, LDL colesterol, ăla rău, care duce colesterolul în celule, apoi HDL colesterol, ăla bun, care este ca o bărcuță goală, care se duce și absoarbe colesterolul în exces ca un aspirator și APOB. APOB este cel mai bun predictor dintre toate aceste tipuri de colesterol pentru boala cardiovasculară. E, acest APOB din păcate lipsește la majoritatea analizelor pe care eu le văd. Deci dacă vrei să-ți analizezi riscul cardiovascular, de ce ți l-ai analiza? Pentru că cea mai probabilă cauză din care vom muri cu toții este boala cardiovasculară. De ce spun asta? Pentru ca este killer-ul numarul 1 din lumea. Cel mai probabil si uite noua ne-ai frica de bolei auto-imunii, ne-ai frica de canceri, de accidente, de cutremure, de incendii, ne-ai frica de NEC. Ne este frică de șarpe, ne-e frică de anaconda, ne-e frică de tot felul de viețuitoare, dar cel mai repede o să mori din cauza bolii cardiovasculare. Și ca să vezi ce risc ai de bolă cardiovasculară, trebuie să-ți faci aceste analize. Acum, LDL-ul, colesterolul, ideal este să fie sub 70, dar e greu să-l ții la sub 70. Trebuie să mănânci perfect, trebuie să ai o greutate ideală, trebuie să faci sport, trebuie să n-ai nicio predispoziție genetică în a avea o hipercolesterole mie. Pe buletinul de analize scrie că e bine să l-ai sub 100. Dacă l-ai sub 100 este ok, e perfect. Și atenție, LDL colesterol moare nu te omoară la un moment dat, pac deodată, da? El te omoară treptat. Deci fiecare zi pe care tu petreci respirând și umblând pe acest pământ, având LDL colesterol mai mare de 100, este încă o zi în care vasele tale le ruginesc un pic câte un pic. De ce? Dacă ai un LDL colesterol peste 120 e bine să-l scazi, dacă e peste 140 e bine să te forcezi mai mult. Dacă îl ai 160, vorbește cu medicul tău și vezi dacă poți să-l scazi în 3-6 luni, dacă nu poți să-i scazi și ai alte discuri, poate medicul îți va recomanda să iei statine. Nu facem astfel de recomandări aici, doar explicăm ce poți să vorbești cu medicul tău. HDL colesterol e foarte bine să fie peste 60 și asta așa este. Dacă e mai mare peste 60 este excelent. HDL colesterol peste 60 îți dă un risc mic de a avea probleme erectile ca bărbat, îți dă un risc mai mic de a aveavea AVC ca bărbat și femeie și este un marker protector. HDL colesterol peste 60. Și cel mai important mi se pare ApoB. ApoB aici ne arată o valoare de 80mg pe 10L dar pe analize o să-l vedem de regulă ca și grame pe litru și de regulă pe analize recomandarea o să fie ca ApoB să fie sub 1, dar ideal este să fie sub 0,8. ApoB este numărul de fapt de molecule de colesterol rău, aterogen, care circulă în corp. Și există un debate, avem un material de o oră despre colesterol pe care îl poți accesa ca să înțelegi. Ce este colesterolul? Există un debate între valorile pentru că unele persoane pot avea LDL colesterol mare pentru că se mare pe analiză dar e de fapt un LDL colesterol mare și pufos care nu este, să zic, aterogen sau din contra poate fi mic dar poate fi aterogen. și atunci ApoB tranșează acest lucru și ApoB îți spune exact riscul de complicație cardiovasculoară pe care tu l-ai, ok? Deci ApoB e un marker care n-ar trebui să lipsească din nicio analiză, dar vorbește cu doctorul tău, spune-i, uite, poți să îmi pui pe analiză și ApoB și vezi ce ApoB ai și ulterior încerci să-l scazi. Eu am avut un ApoB, uite, asta e analiza mea anul trecut, iulie, acum trebuie să o repet, am avut un ApoB de 1,2 cu un risc scăzut de boală cardiovasculară și am slăbit. De atunci am slăbit, când am văzut analiza asta mai mare, am slăbit 10 kg atunci, am început să mănânc preponderent legume, am început să merg mai mult pe afară. Mi-am corectat și celelalte analize și ipobioa a scăzut la 0,83, ceea ce e o analiză bună. Ce faci ca și strategie de corectare în scăderea colesterolului? Dacă nu-ți iese asta, trebuie să mergi neapărat la medic și să vezi, să discuți o variantă de medicație? Dar dieta în care reduci grăsimile saturate, trans și zaharurile, crești aport de fibre solubile, ovoz, leguminoase și omega 3 pește gras, minim 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână, ceea ce mi se pare extrem de puțin, aș vrea mai mult de atât, și renunțare la fumat. Bun, deci de aia trebuie să facem noi colesterolul și să vedem cum stăm colesterolul următor. Lucru pe care aș vrea să-l facem este managementul glicemiei. E foarte ciudat și văd din nou foarte multe analize, cu toate că hemoglobina glicozilată nu este o analiză nouă, e una dintre cele mai importante analize ale sănătății tale metabolice. Și așa arată ea pe buletin, HbA1c, și ea trebuie să fie sub 5%. Ce este de fapt această hemoglobină glicozilată? Este hemoglobina de care în timp s-a lipit glucoza, zahărul din sânge. Cu cât spike-urile tale de glicemie sunt mai mari și cu cât ai valori de glicemie mai mari, constante în sânge, cu atât hemoglobina glicozilata o să fie mai mare. Și de ce glicemie ajung nu este o suficientă? Pentru că tu poți să te trezești dimineața cu valori mari, Te-ai dus la doctor, ai secretat mai multă insulină și pus să ai o glicemie ajunt de 80-90, care este ideală, pe analiză îți arată cât e bine să fie sub 100. Glicemia de dimineață între 100 și 125 este prediabet, peste 125 este diabet. Da? Deci peste 125 este diabet și 100-125 este prediabet. Și HOMA-IR este un marker care analizează insulina ta vis-a-vis de glicemia ta și îți spune care este rezistența ta la insulină. Și o rezistență la insulină, un HOMA-IR peste 3, este considerat diabet. Ia uitați ce am eu aici, o chestie cu care nu pot să mă laud. HOMA-IRE pe care l-am luat e 3.2, care teoretic ar fi diabet, dar hemoglobina glicozilată este de 5.6 care este aproape de prediabet, dar asta este analiza cu care eu ma lupt ce mai mult, pentru ca am o predispozitie de a face diabet. Si uite, vazand hemoglobina glicozilata, lupta mea, lucrurile pe care le fac in fiecare zi, este aceea de a scadea aceasta hemoglobina glicozilata. Apropo, incep un protocol prin care vreau sa scad maximul posibil aceasta hemoglobina glicozilata, o sa-l documentez. O să iau culmea și niște suplimente, da, culme, mi se pare și mie, dar o să iau și niște suplimente care ar trebui să mă ajute în reducerea acestei hemoglobine glicozilate. Da, asta este al doilea lucru pe care aș vrea ca fiecare om care își face analize să facă. Și anume, hemoglobina glicozilată. Da, medic, o să spună glicemia, ajun? Ok, ne ajută. O să spună insulina și indicele HOMA? Ne ajută. Hemoglobina glicozilată însă este extrem de importantă. Deci reținem până acum că ApoB este o valoare absolut esențială pentru sănătatea noastră cardiovasculară, că hemoglobina glicozilată nu trebuie să lipsească din acest panou de control al manajmentului glicemiei. O altă analiză pe care mi-ar plăcea că oamenii să o facă și să o aibă mai des este această proteină C-reactivă hipersensibilă. Deci nu doar PCR, nu doar proteina C-reactivă, ci există această proteină C-reactivă care este ultrasensibilă, un detector sensibil al inflamației cronice de grad mic, un factor cheie în bolile cardiovasculare. Ce înseamnă că o ai mare? Poate să înseamne multe lucruri, dar este primul tău semnal de alarmă că trebuie să te cauți, de o boală autoimună, de ceva care mocnește, o inflamație cronică, o infecție pe care nu o simți clinic. Dar această inflamație cronică îți face rău și dacă o descoperi la timp, poți să iei măsuri de prevenție. O dietă anti-inflamatorie bogată în fructe de pădure, verdețuri, pește gras, nuci, ulei de măsline, săracă în zaharuri, în stil de viață în care reduci grisimea abdominală, renunț la fumat, suplimente tip Omega 3, turmeric, vitamina D. Medicul ție le recomandă. Important este să vezi că ai această proteină C-reactivă ridicată. Bun, vitamina D, atenție! Atenție, înainte să vă grăbiți să luați suplimente cu vitamina D, Trebuie să știți că aceste suplimente cu vitamina D de regulă nu ajută decât în creșterea nivelului de vitamina D în sânge, dar de cele mai multe ori nu ne ajută în a îmbunătăți clinica pe care ne dă o vitamina D scăzută. Dar de ce ne ajută să luăm vitamina D? Pentru că știm că avem nevoie de această valoare optimă. Optim este să ai între 40 și 60 de nanograme pe mililitru, Nivele de sub 20 indică o deficiență severă. Ce faci dacă ai sub 20? Ieși, domne, afară și plimbă-te. Chiar și acum, chiar și pe vremea de acum, dacă ieși la 2 și ai mâinile descoperite și ai fața descoperită, ai mici șanse să se creezi un pic de vitamina D. Consumă pește gras, somon, macrou, ia-l la conservă. Are vitamina D. Gălbenuși de ou, ciuperci expuse la UV. Atenție! Ciupercile, dacă le pui la balcon când e soare, devin superbombe de vitamina D! Nu ai nevoie de suplimente. Suplimentele n-o să te ajute, ciupercile însă o să te ajute. Și da, poți totuși suplimenta dacă valorile sunt drastic scăzute. Din nou, la recomandarea medicului, vreau să vă arăt evoluția mea de vitamina D. Am avut vitamina D sub 30. În 2024 s-a dus la 40 și acum a urcat la 47,9. Fără suplimente, cu aceeași alimentație, doar plimbat, în parc sau afară, aproape în fiecare zi, cel puțin 15 minute,
m-a văzut
soarele. Deci ia-ți vitamina D ca să vezi unde stai, după aceea începe să te plimb și după aceea ia-ți din nou vitamina D în 3 luni sau în 6 luni. E foarte mișto să vezi cum doar prin schimbări de stil de viață poți să faci această îmbunătățire. Mergem mai departe și vorbim despre funcția tiroidiană. E foarte important să îți faci acești hormoni tiroidieni. Atenție, aveam niște valori optime aici, le-am șters pentru că de fapt la TSH și FT4 nu există neapărat un optim. Există mereu context și e foarte important să analizezi acest context cu doctorul tău. Cert este că TSH-ul și FT4 trebuie să fie în valori normale. Există foarte multe situații în care tiroidea începe să sufere și sufere întăcere la început. Tu ai hormon tiroidean normal, dar pentru că ea nu-și mai face funcția cum trebuie, ai un TSH foarte mare. Și atunci medicul, dacă tu vii din timp, faci această analiză, TSH și FT4 și vezi că ai TSH-ul mare, Medicul poate să depisteze cauza pentru care tiroidea ta suferă. Medicul poate să îți prescrie niște suplimente sau să schimbe stilul de viață sau alimentația astfel încât tiroidea ta să nu fie biciuită. Deci tu poți să faci, să interprinzi lucruri cât să îți mai păstrezi tiroidea pentru o perioadă mai lungă. decât să nu știi de asta și să te duci la doctor când ai deja un hipotiroidism clinic și ai luat în grăutate, n-ai chef de nimic, ești obosit și de fapt tu ai o hipotiroidie. Deci, astea ar trebui să fie incluse în analizele noastre anuale care ar trebui să se transforme în analize făcute măcar o dată la șase luni. Eu cred că ideal ar fi să le faci o dată la trei luni. Dacă ai timp și dacă ai chef și dacă ai resurse suficiente și vrei să te joci cu acești markeri ca să-i înțelegi, atunci e bine să-i faci poate o dată la trei luni. Dar o dată la șase luni cred că e să zic de sweet spot. Este zona cea mai bună în care poți să-ți faci analizele. Marcării hepatici de regulă sunt prezenți pe buletinele uzuale de analize dar e foarte important să îi vedem în timp și să vedem cum stăm în momentul respectiv cu marcării hepatici. ALT, AST și GGT sunt niște transamineze care sunt conținute, sunt niște enzime care stau și plutesc în celulea hepatică, în hepatocit. În momentul în care acest hepatocit se sparge, transaminează-le pentru că poate ficatul se regenerează într-un ritm normal. Aceste enzime ies în sânge și o să ne iasă în analize. Acum, dacă însă ficatul începe să se regenereze într-un ritm alert, adică ceva omoară acele celule prea rapid, fie că este mâncarea pe care o mănânci, fie că sunt suplimentele noi pe care le-ai luat, apropo, ai luat niște suplimente noi, care sunt materia primă, e undeva venită din India, de la Manish, care a amestecat niște substanțe cum nu trebuie și lotul pe care l-ai primit tu are ceva ce nu-i place ficatului tău. Ficatul tău începe să se strice, celulele încep să se spargă, începe să se regenerează într-un ritm rapid dar surd. Nu o să simți asta niciodată, o să vezi decât pe analize atunci când ALT, AST și GGT o să fie mari, valori crescute. Valorile astea poate să crească și în febru muscular când ai fost la sală, după o răceală. Deci e bine să te duci fără febru muscular, poate cu două zile de repaus și să-ți faci aceste analize. De regulă, dacă ies prost, ele se repetă la două săptămâni pentru a compara analizele de acum cu ce se întâmplă în două săptămâni. Mai departe, Funcția renală. Avem un podcast foarte interesant despre funcția renală și despre cum este foarte important să facem acest EGFR, care este rata de filtrare glomerurală, care trebuie să fie peste 90 mililitri pe minut. Nu există un optim aici. Atâta timp cât este peste 90 mililitri pe minut, ești bine. De ce e bine să faci această analiză la RENIQ măcar o dată pe an? Pentru că RENIQ-ii din nou se strică în tăcere. Nu vezi, nu simți asta. poți să o descoperi doar pe analize. EGFR, rata de filtrare, este cel mai bun indicator general al sănătății rinichilor. Ce poți să faci dacă el este mare? Să vorbești cu medicul tău nefrolog și să ai grijă de rinichi, pentru că se întâmplă foarte des ca oamenii să ajungă la doctor și să audă de la doctor, la prima consultație, au nevoie de dializă. Ni s-a întâmplat chiar nouă în cercul nostru recent, Ruda, cuiva apropiat, care a negat diagnosticul, a zis nu se poate, eu sunt bine, bărbat, bine, mănânc bine, lucrez, ce treabă am, cum adică pe dializă? Și oamenii pleacă în negare și se întorc când sunt plini de apă, pentru că nu mai elimină urină, nu mai elimină lichide din organism, și ajung la dializă. Deci, funcția renală, EGFR, acid uric, creatinină, e foarte important să le faci anual. Feritina, din nou, măsoară depozitărea de fier al organismului. Nivelul scăzut poate indica nemie chiar înainte ca hemoglobina să scadă. Asta e important. Deci, înainte de a scadea hemoglobina, tu poți să vezi că ceva e neregulă și poți să vezi că nivelul de feritină este scăzut. De ce scade? Sunt multe cauze pentru care poate să scadă. Merită investigat aceste cauze în mod cert. Și, în al doilea rând, ai timp să suplimentezi. Deci, ai timp să suplimentezi fierul pentru a nu ajunge la anemie. Și asta e o analiză extrem de importantă care, din nou, asta este una dintre analizele care lipsesc, de regulă, în analizele de bază. Asta e o analiză, cred că, un pic mai scumpă. Nu știu exact să vă spun cât costă, dar cred că e un pic mai scumpă decât celelalte. Și este un marker subtil de sănătate vasculară și cerebrală. Acesta este un marker de metabolizare al beurilor. Dar există persoane care au anumite, să zic, variante genetice care te predispun la creșterea homocisteinei. De exemplu, există o mutație în gen MTHFR care se întâlnește la la aproape 20-30% din populație, care ne face să nu metabolizezi suficient acidul folic. Și pentru că se strică metabolismul acidului folic și al altor beuri, homocisteina începe să crească. Și din nou se vede pe analizele mele, ultima analiză pe care am făcut-o, homocistein a fost de 14. Iar valoarea optimă, nivelul optim este să fie sub 10, ideal este să fie 5-7. Ce trebuie să faci pentru a scădea această valoare? Să ai un aport optim de vitamine B, în special folat. Dar dacă, din nou, aici e foarte important să vorbești cu medicul tău, pentru că dacă tu ai varianta genetică MTHFR, atunci folatul nu o să fie metabolizat, poate fi chiar toxic pentru tine. Sublimentele de regulă sunt atât de tricky. Poți să iei acid folic, dar el să fie toxic pentru tine pentru că tu nu-l poți metaboliza. Și atunci tu ai nevoie de o formă metabolic activă a acidului folic, care este metilfolatul. Sau B12 sau B6. Ce te ajută însă, indiferent de alimente, este să consumi verdețuri închise. Spanac, kale, orice frunze. Comestibile, poți găsi în supermarket, cumpără-le și mănâncă-le pentru că au folat natural metabolic activ. Și ok, suplimente pe care le discuți cu medicul. Revenind la ideea de bază, homocisteinea este foarte importantă pentru sănătatea cardiovasculară, dar și cea cerebrală și testosteronul. Da, e atât de important să-ți faci testosteronul. Ca bărbat, aici valorile sunt trecute în nanograme pe decilitru, dar astea sunt valorile pe care le avem de regulă în laboratoare din România, 7,3 până la 27,7 nanomol pe litru. Cu cât e mai mare, cu atât este mai bine. impactează direct energia, masa musculară, libidoul, densitatea osoasă și starea de spirit. Deci astea sunt analizele. Dacă ar fi să le rezumăm și să vedem așa un tablou de bord, o să-l facem în felul ăsta, un tablou de bord al analizelor pe care ar trebui să le facem la început de an, ideal de două ori pe an, astea ar trebui să fie adăugate acolo. Atenție! Mare atenție! Nu sunt doar astea, ok? Deci nu sunt doar astea. Astea sunt analizele pe care e bine să le avem în testarea noastră, pe lângă analizele uzuale pe care medicul ți le recomandă. Bineînțeles că trebuie să faci și o hemoleucogramă pe lângă asta. Bineînteles că trebuia să faci și analize specifice unei boli cronice pe care o ai. Sau alte lucruri de care tu știi, nu știu, riscuri sau predispoziții pe care le ai în familie. Dar pe lângă acele analize, ApoB îți arată riscul tău cardiovascular. Proteina C-reactivă, hipersensibilă, ultrasensibilă este cea care îți arată o potențială inflamație în corp de care trebuie să știi. HOMA-IR, indiciile HOMA și hemoglobina glicozilată îți arată cum stai cu sănătatea cardiovasculară. ALT-AST și Gamma-GT îți arata cum stai cu ficatul. EGFR și acid uric îți arată cum stai cu rinichii, TSH-ul și hormonii de tiroidin îți arată cum stai cu tiroida și după aia feritina, vitamina D care te trimită la plimbare, testosteronul pe care e bine să l-ai cât mai mare. Și înainte de a trece la partea în care îți arăt cum afli dacă ai prediabet, vreau să-ți zic care sunt factorii de risc. Deci factorii aceștia de risc se adaugă la riscul tău de a avea prediabet acum. Unul la mână, să fii bărbat. Dacă ești bărbat, ai un risc mai mare de a face prediabet decât o femeie. Al doilea lucru este să fii în vârstă. Fiecare decade, fiecare 10 ani în plus, îți adaugă un risc în plus de a face prediabet și nu. Prediabetul nu este o boală a vârstnicilor, chiar dacă la vârstnici se întâlnește mai des. Prediabet au și oamenii sub 30 de ani, au și oameni de 30, de 35 de ani. Deci cu cât ești mai înaintat în vârstă, cu atât riscul tău de a avea prediabet acum este mai mare. Să ai o greutate în plus. Deci dacă ai un colocel pe tine, dacă ai acolo un 5-10 kg în plus față de normalul tău, Este un risc de a avea prediabet. Să ai un BMI mai mare de 25, un indice de masă corporală peste 25, să ai hipertensiune, deci să ai o tensiune arterială de peste 14, este un risc în plus să ai prediabet. Și să stai mult timp pe loc. Dacă ai un job sedentar, Te duci la muncă, te așezi pe scaun, stai mult timp pe scaun, te mai duci din când în când pe la sală, dar nu foarte mult. Ăsta e un risc de a avea prediabet. Dacă îți place să mănânci abundant, e un risc de a avea prediabet. Deci, în esență, dacă ești bărbat, ești pe la o vârstă în mijlocie, ai un pic de greutate în plus, BMI peste 25, ai plus sau minus hipertensiune, stai mult timp pe loc, ești candidatul perfect la a fi unul din cei șase milioane de români care au pre-diabet. Ca să nu ajungi acolo, recomandarea mea este cât se poate de simplu. Și aici vreau să-ți arăt un aparat care se cheamă GlucoTest, glucometru. Acesta este un glucometru. Atenție, nu este un endorsement, nu este o reclamă la aparat. Eu folosesc Acucec Instant, care este fabricat de roși, dar vă puteți lua absolut orice glucometru de la farmacie. Prețurile la un glucometru variază de la 100 de lei și poate să meargă până la, nu știu, 400 de lei. Dar în medie 150, 100, 200 de lei acest aparat îți va rezista toată viața. Eu cred că orice persoană peste 30 de ani trebuie să aibă în casa acest aparat lângă un tensiometru. Am mai vorbit despre asta. 100-150 de lei te costă un astfel de aparat care se folosește extrem de ușor și o să exemplific acum cum îl folosești și când. O să încep cu când. Îți cumperi acest aparat, lângă el trebuie să te asiguri că primești și un astfel de pix. Pix-ul acesta este un înțepător semi-automat ca tu să nu Te înțepi cu un ac în deget, ceea ce poate să fie destul de neplăcut. Acesta te înțapă automat, o să vedem imediat cum. Și lângă aparatul ăsta trebuie să vină și niște consumabile și anume astfel de ACE, vă arăt imediat cum se folosesc, și astfel de bandelete care se bagă în aparat și pe care trebuie să pui picătura de sânge ca el să zică ce glicemie ai tu. Primul lucru pe care îl faci, te duci la magazin, intri pe EMAG, te duci la farmacie și îți cumperi un glucometru. Te uiți pe review-uri, vezi care este cel mai bun, vezi care este potrivit pentru buzunarul tău. Ce trebuie să ții în minte este că o să-l folosești toată viața. Și tu, și familia ta, și prietenii, poți să le recomanzi asta, poți să îți testezi partenerul de viață, poți să-ți testezi bunicii. O să fie foarte relevant și o să-ți aducă foarte multe date. Ce trebuiesc să faci înainte de testare? În primul rând, cu o zi înainte, te oprești din mâncat, mănânci o masă normală, nu o exagerată să dormi toată noaptea cu stomacul plin, mănânce o masă normală, o ciorbă sau în fel principal, cu o salată. Seara, maxim până la ora 8, ideal pe la 6-7 să fie ora la care tu ai terminat masă. După ora 7 seara, Nu mai mănânci nimic, dar faci acest efort. Știi că mâine trebuie să-ți faci acest test, da? Nici măcar nu te duci la analize. Repet, ar fi ideal să te duci la analize, dar dacă nu te duci, bă tu știi că stai acasă și știi că îți faci un test și nu mai mănânci. Măi, dar nimic, nici măcar un fruct nu mănânci seara. Poți să bei în schimb apă, poți să bei ceai neîndulcit de preferat, nu de fructe, un ceai din plante. Ne-ai îndulcit, apă, cât vrei tu și noaptea și dimineața poți să bei apă fără nicio problemă. Bun, te-ai culcat, după care primul lucru pe care îl faci dimineața când te trezești este să-ți faci acest test. Ok, te duci, te speli pe față, poți să te speli pe dinți dacă vrei, nu este nicio problemă, Dar în următoarele 5 minute după ce te-ai trezit și te-ai dezmeticit, faci acest test. Și acum vreau să vă arăt cum se face acest test. Deci, ai nevoie de acest glucometru, acesta sau oricare, alt glucometru. Ai nevoie de un soft click, se cheamă acesta, este un înțepător semi-automat care se încarcă și vă arăte imediat cum se înțeapă. Ai nevoie de un ac. Aceste ace se vând în seturi de câte 10, de câte 20. Este de unică folosință, din câte știu mulți diabetici care își fac testul ăsta des, nu îl schimbă de fiecare dată, îl pot folosi de mai multe ori. Asta am auzit, nu recomand asta. Și îți trebuie o bandeletă din aceasta. Bun, ce trebuie să faci? Acum și odată cu aceste teste, sunt multe teste care se vând la pachet, la kit. Ce trebuie să faci este să-ți dezinfectezi degetul pe care urmează să-l înțepi. Eu am făcut asta înainte de a porni camera. Ce o să facem acum? O să încărcăm acul. Acul acesta, deci ăsta e un pix, un clicker din ăsta, care are sus un capac. Și în vârful acestui capac, vedeți, ai un număr. Numărul ăsta indică cât de adânc se va duce acul în pielea ta. Există oameni care au o piele mai groasă și au nevoie de o penetrare mai mare ca să scoată sângele de sub piele, din capilare. Există oameni care au pielea mai fină. La mine un 3 este suficient. La mine 3 a fost în permanență ok. La 2 uneori trebuia să storc mai mult din sânge. Deci l-ai setat la 3. După care dai jos acest capac, deschizi capacul și introduci acul înăuntru. Acul se introduce așa, deasupra are această protecție care se învârte și se îndepărtează. Și aici vedeți probabil acum pe ecran acest ac. Este extrem de subțire. După care reintroduci capacul. tot la zona de 3 în cazul meu unde pentru mine este ok. După care se încarcă acul, îl apeși și la apăsarea acestui buton, acul ceea ce o să facă acest clicker este să scoată acul. Uite să vă arăt cum se aude. Practic la acest click el a scos sacul si l-a bagat inapoi si practic iti da o intepatura care este aproape nedureroasa. Prima data sincer mi-a fost frica sa ma intep dar este atat de nedureroasa incat aproape ca nu o simti. Acum, unde iti iei glicemia? Recomandat este inelarul. Este mai putin sensibil decat restul degetelor si ce va recomand eu este sa nu-l luati din mijlocul degetului Nici din vârful degetului, pentru că zonele astea sunt mai bine inervate și sunt mai dureroase, zone mai puțin inervate sunt lateralele. Deci fix pe lateralul ineralului, în partea stângă sau în partea dreaptă, este o zonă pe care tu poți să o înțepi. Și înainte de a înțepa, o să introduc și acestă bandeletă în aparat. După cum vedeți aici, bandeleta în partea superioară are niște liniuțe, ca un cip aici, Și partea de jos este partea care o să preia sângele. Deci partea asta care este mai lată și are aceste circuite electronice se bagă în interiorul aparatului în felul ăsta, se apasă și el se aprinde și îți indică că îți așteaptă picătura de sânge. După ce ai făcut asta, încarci pixul, l-am încărcat, îl pui pe partea laterală al degetului și clic. Ok. Și acum am simțit că m-a înțepat și deja începe să curgă sângel. Îl apeși puțin, poți să storci degetul, după care, cum ziceam, aplici sângele în partea asta de jos, aștepți și el o să-ți arate valoarea glicemiei tale. Atenție, acum este seara când înregistrez și tocmai am mâncat cina. Acum o oră am mâncat cină. Și asta este glicemia mea postprandială. Această glicemie postprandială poate să se ducă și la 120 și la 130 în funcție de ce mănânci. Dacă mănânci ovăț foarte dulce dimineața poți să meargă la 150-160. În esență, glicemia aceasta postprandiala nu te interesează, te interesează ca dimineața glicemia ta să fie sub 100. Deci, recapitulăm. Ce ai de făcut este să te oprești din mâncat la ora 7 seara de preferat, te culci cum te culci de obicei, bei apă sau bei ceai, dimineața când te-ai trezit iei un astfel de aparat, iei un astfel de pix, te înțepi în deget, pui picătura de sânge peste bandeleta inserată în aparat și te uiți la glicemia pe care aparatul ți-o indică. Dacă ai sub 100 înseamnă că ești ok. Dacă ai sub 90, ești perfect. Dacă ai însă între 100 și 125, asta îți spune diagnosticul de prediabetic. Bineînțeles, acest diagnostic e bine să fie confirmat la medic, mers la medic de familie, făcut din nou un set de analize la un laborator care este mai exact. făcută o heomoglobină glicată, dar riscul tău de a fi prediabetic în momentul în care tu ai o glicemie peste 100 pe acest aparat dimineața, este extrem de mare. Și, după cum ai înțeles deja, acest prediabet este o autostradă directă spre diabet și această autostradă comportă după ea multe riscuri despre care am vorbit. Și aici, ca lucrurile să fie și mai reale, vreau să fac o convisiune. Eu și-am mai vorbit despre asta. În momentul în care am început să măsor glicemia, numai cu aproximativ un an, un an și jumate, când am început să mă joc cu acei senzori, mi-am dat seama la un moment dat că aveam o glicemie dimineața de 104, 105. Ziceam stai un pic, nu se poate, aparatul s-a tricat, îmi luam un alt aparat. Până mi-am luat un astfel de test și îmi luam glicemia dimineața și ea s-a confirmat. O glicemie de 103-102 dimineața. Deci un prediabet incipient aveam eu, care aveam grijă de ce mănânc, care aveam grijă de sport. Acest lucru pur și simplu m-a trezit la realitate. Ceea ce făceam de fapt nu corespundea corpului meu, nu era corect. Și ce am făcut sunt lucrurile pe care o să vi le descriu acum, le-am făcut constant, m-am ținut de ele și glicemia mea de dimineață, în momentul de față, este undeva la 90, 91, 92, aș vrea să cobor cu ea sub 90, ăsta este drumul pe care merg, dar lucrurile pe care le-am făcut aici și pe care o să vi le spun și vouă acum, Sunt lucruri care mi-au reversat prediabetul în care eram și m-au dus la glicemii normale în decurs de una-două luni de execuție perfectă a acestui program. So, dacă te trezești dimineața și glicemia ta pe aparat este peste 100, iată ce trebuie să faci. În primul rând, trebuie să te asiguri că dormi 8 ore. Lipsa de somn, am mai vorbit despre asta în materialele despre somn pe care o să le las în descrierea acestui video. Lipsa de somn te predispune la un metabolism greșit al glucozei și la un stres oxidativ în plus, la creșterea rezistenței la insulină și lipsa, pur și simplu lipsa de somn la un om care de altfel trăiește sănătos poate să fie un factor major care să ducă la prediabet. Asigură-te că dormi 8 ore. Și e foarte probabil că atunci când o să vezi pe aparat că ai o glicomie de 105 sau 110 dimineața, să te simți inconfortabil, să-ți dai seama că ceea ce faci este greșit și ăla să fie un punct de cotitură în care să zici ok, vreau să dorm 8 ore și să încep să dorm 8 ore. Încearcă să mănânci mai puțin, porții mai mici, concentrează-te la ce mănânci și deja știi că acele merdenele în plus, acei cartofi prăjiți, acel KFC plin de unt și făină prăjită, acele prăjituri, știi că toate deja te afectează. Redu din ele. Nu complet pentru ca nu o sa rezisti, dar redu. Din cand in cand spune nu. O data la doua tentatii pe care le faceai pana acum, spune nu. Apucat de sport. Acum sportul este extrem de important si ce-ti recomand aici este sa faci si cardio e bun pentru inima dar esential este sa faci exercitii cu greutate. Du-te la sala, investeste într-un antrenor personal și fă o schemă de exerciții care să te ajute și du-te acolo cel puțin de trei ori pe săptămână. 4. Mergi pe jos după fiecare masă. Ajută enorm. După masă, glicemia ta crește. Și ea crește de două ori mai puțin, chiar mult mai puțin atunci când tu faci pași imediat după masă. Ca simplu exemplu, glicemia unui om cu prediabet care stă undeva la 105-110 dimineața și pe purcursul zilei, când mănâncă o masă normală cu carbohidrație, poate duce în 150-160. Dacă tu mergi o jumătate de oră după masă, asta o să scade acel spike glicemic și o să-l ducă poate la 130-125, ceea ce e mult mai sănătos. Apoi, încearcă să faci cei 10.000 de pași pe zi. Dacă nu poți să faci sport, dacă nu ai chef să te duci la sală, asigura-te că ții un device care îți măsoară numărul de pași și fă aia 10.000 de pași pe ziu. Apoi, încearcă să-ți cazi în greutate. Contează enorm și un singur kilogram, și două kilograme, și trei kilograme. Contează extrem de mult, deci încearcă să te duci, că acum chiar ai un motiv real să faci asta și să scazi puțin în greutate. Apoi reduc consumul de alcool și de tutun. Am vorbit despre asta și în vlogul despre colesterol, dar esența este că și alcoolul și tutunul oxidează și inflamează tot ce circulă în tine. Deci acea glucoză circulantă, acele trigliceride în plus, acea grăsime în plus care circulă în sânge, este și mai oxidată
și
devine și mai o trevitoare și toxică în prezența alcoolului și a tutunului. Ok, nu poți să le înlături complet? Reduc consumul de alcool. Bei alcool doar vineri, doar sâmbătă. Și în restul de zile nu mai bei alcool, pentru că ești pe drumul tău de a se reversa pre-diabetul. Tutunul, ok, nu poți să-l scoți complet din ecuație, dar redul. Nu mai fumă un pachet, fumează jumătate de pachet. Și nu în ultimul rând, învață să-ți controlezi stresul, pentru că stresul îți face o furtună hormonală pro-inflamatorie în organism care duce la rezistență la insulină și care poate să fie de fapt cauza principală a prediabetului tău. Sunt foarte mulți oameni în ziua de astăzi care fac și sport, nu stau mult pe loc, mănâncă ok, n-au greutate în plus, merg, dar din cauza stresului constant, cronic, zi de zi, ajung să facă rezistența la insulină și prediabet. Deci controlează stresul. Din nou o să pun în descrierea acestui material un link către un video în care vorbim despre stres și despre cum poți să gestionezi stresul. Ca și idee, acest program pe care tocmai l-am descris este dovedit prin studii științifice ca fiind mai eficient decât orice medicament pe care îl poți lua. Prediabetul nu este un motiv să cauți medicamente. Prediabetul este un motiv să schimbi stilul de viață și astfel să eviți să faci Alzheimer, să faci demență, să eviți să ai depresie și anxietate, să eviți să faci toate acele boli vasculare care sunt aduse de diabet și de prediabet și atenție, cum ziceam, o medie grosieră, dacă ar fi să facem o medie grosieră a majorității studiilor, Diabetul îți ia 10 ani din viață. Bineînțeles este o medie. Sunt oameni care nu au grijă deloc de ei, care nu știu că au diabet și pierd mult mai mult din viață, sunt oameni care au diabet și au foarte mare grijă de ei și medicina reușește să-i mențină cam pe acolo, pe la speranța lor de viață normală. Dar media este de 10 ani de viață în minus. Astfel dacă tu îți reversezi acest prediabet, pur și simplu câștigi 10 ani în plus. Și ce-mi doresc eu? Este ca undeva, nu știu, în funcție de vârsta ta, poate peste 20, 30, 40 de ani, când o să ne vedem pe stradă, cine știe ce o să facă atunci? Cine știe cu ce o să mă ocup? Dar când o să ne vedem pe strada și o să mă recunoști, îmi doresc din suflet să te cunosc, măcar pe tine, măcar unul singur din toți oamenii care se uită la acest video, Și să-mi spui dacă este cazul tău, dacă o să-ți iei un astfel de glucometru, o să-ți iei glicemia dimineața și dacă o să constați, nu-ți doresc asta, dar dacă din nefericire sau din fericire pentru tine o să constați că ai o glicemie de peste 100 dimineața și o să încep să iei toate aceste măsuri de somn, mâncat mai puțin, făcut sport, mers pe jos după masă, făcut 10.000 de pași pe zi, reducerea greutății, reducerea consumului de alcool și controlul stresului. O să le aplici pe toate astea. Și o să-ți reversezi diabetul. Te rog mult, în alea 30-40 de ani, oprește-mă pe stradă, spune-mi că asta ai făcut și hai să batem palmă pentru cei 10 ani în plus pe care i-ai câștigat, cu care poți să faci absolut ce vrei tu. 10 ani cu care faci... Absolut ce vrei tu. Asta sper eu, sau in felul asta sper eu ca acest material sa te ajute. Apropo, daca te trezesti dimineata si iti iei o glicemie si vezi ca ai peste 100, incearca sa faci toate aceste masuri, sa le aplici si mai ia-ti inca o data o glicemie peste doua saptamani sau peste o luna. Nu o luati zilnic, zilnic nu o sa te ajute, e posibil ca tu sa incepi sa faci sport, sa mergi si a doua zi glicemia ta sa fie si un pic mai mare, pentru ca corpul tau se adapteaza la stres. Nu o luam fiecare zi, ai vazut ca ai peste 100? Începi să respecte acest program și îți mai iei odată glicemie dimineața peste două săptămâni. După aia din nou peste două săptămâni și o să vezi un progres și progresul ăsta de multe ori ajută foarte mult psihic și ca și determinare și ca și ambiție și motivație. Să vezi că ai o glicemie de 110 și după aia după două săptămâni de respectat acest program, ai odată o glicemie de 105, după aia 102, după aia 96, după aia 92, este efectiv balzam pentru suflet. Ca și, să zic, explicație și
definiție foarte simplă. Ce este ecografia? Știi cum a apărut
ecografia? Nu. Ecografia a apărut pe baza tehnici dezvoltate în timpul celui de-al doilea război mondial, pentru sonare. Sonare, da. Este pur și simplu un mic aparat cu care noi medici ne facem o hartă a organismului. Așa pe scurt, e o investigație imagistică ce folosește ultrasunete, adică unde sonore cu frecvență înaltă. Avem un mic dispozitiv pe care îl punem în contact cu zona pe care vrem să o investigăm. Acesta transmite ultrasunetele Deci ai zis
de sonare și sonarele erau acele aparate
care practic scanau mările pentru a depista...
Pentru a face o hard-off. E un fel
de radar, nu? E de fapt pentru că radarul asta face, îl trimite undă și unda se întoarce la tine și
practic ecograful face celălalt lucru. E foarte
interesant pentru că poți să desenezi
cu sunete, adică să vezi țesuturi cu ajutorul acelor sunete. Ce înseamnă sunete cu frecvență
înaltă? Sunete pe care urechia umană nu le mai percepe peste 20.000 Hz. Și ele practic sunt
foarte... au lungimea de unde foarte mică,
nu? Se duc așa șerpuind și se
întorc. Și se întorc, da. Avem un dispozitiv mic pe care îl punem în contact cu zona pe care vrem să o investigăm, transducer care transmite acele unde și apoi recepționează ecourile pe care țesuturile le reflectă în funcție de distanța la care sunt
și de structura lor. Deci, practic, e interesant, pentru că e un dispozitiv care, așa, e important de menționat că aceste ultrasumente nu iradiază, da? Evident că nu, sunt sunete. Care e cel mai frecvent lucru pe care îl vezi la pacienți asimptomatici? Și vreau să începem discuția cu asta, pentru că de multe ori oamenii sunt trimiși la ecografie, da? Care-i recomandare când există niște suspiciuni. De multe ori, oamenii vin la ecografie pentru că au simptome, Dar, să zic, situația ideală este când te duci la ecografie fiind asimptomatic. Care sunt cele mai des întâlnite lucruri pe care asimptomaticii le descoperă la ecografie?
Cel mai frecvent cred că întâlnesc steatoză hepatică, figatul gras, dat de un stil de viață nepotrivit sau nu neapărat, poate tocmai sunt pacienți cu un stil de viață sănătos, dar care poate nu-și fac cum trebuie analizările de sânge și au valori ale colesterolului foarte mare, moștenite genetic. Și atunci... Categoria asta de pacienți este cel mai greu de convins că au o problemă. Sunt și atleți care au valori ale colesterolului foarte mari, moștenită genetic și nu înțeleg de ce. Iar la ecografie se poate vedea o ușoară steatoză hepatică în ciuda efortului fizic intens pe care
îl fac. Și ce-i această steatoză hepatică?
Ficatul gras.
Adică tu vezi că ficatul
are o altă intensitate de gri față
de normal. Și asta înseamnă că are grăsime în interior. Da, grăsimea viscerală. Și ce reacție are un pacient când el e atlet, mănâncă sănătos, vină la ecografie și spui că
are o statusă hepatică? Te neîncredere, te... E greu de înțeles. De ce? Cum? Când eu mănânc foarte sănătos și fac nu știu câte ore de sport pe zi, cum s-a înficat ugras? Ei bine, din păcate loteria genetică e loteria genetică, pe care nu o putem controla. Dar putem să facem ceva în direcția asta. Corect. Și
e important pentru că Africa e ficatul
gras și poți să
faci lucruri care să reverseze acel ficat gras, pentru că ficatul gras este reversibil. Zici-mi, te rog, ce ecografie ar trebui să-și facă și cine și la ce interval? Adică hai să facem așa un ghid de prevenție. Cineva care se uită acum la acest material și zice, băi, nu mi-am făcut nicio ecografie. Cu ce ar trebui să înceapă și când și cât de
des? Nu e o chestie simplă. Ce aș recomanda eu ar fi să te adresezi medicului periodic, o dată pe an. Și nu e important să facem doar ecografie. Important e să avem un tablou. Adică să facem analize de sânge și investigații în funcție de analizele de sânge, în funcția de istoricul tău, în funcție de istoricul familiei. Și atunci ni se indică ce tip de ecografie să facem și la ce interval.
Bun, hai să dăm un exemplu. Bărbat 40 de ani care se duce la medic, i se prescriu analize. Ca și prevenție. Ce ecografie crezi că ar trebui să facă un bărbat de
40 de ani? o ecografie abdominală, o ecografie cardiacă, o ecografie de tiroidă. Ar trebui să le aibă făcute deja până la vârsta de 40 de ani.
Deci până la 40 de ani, ecografie abdominală, cardiacă și de tiroidă? Eu aș
zice și... Cardiacă nu, dar tiroidă și abdomen până la 25 de ani, eu zic că ar trebui să ne facem tot.
Ok, deci până la 25 de ani e bine să ai o ecografie abdominală și de tiroidă. Dacă ele ies ok, La ce
intervale? Pe cea de tiroide nu trebuie să repeti foarte repede? Poate fi repetată și la cinci ani dacă analizele în timp rămân normale. Ecografia de abdomen? Având în vedere că e o investigație sigură, rapidă, care nu doare, care nu-i invazivă, eu zic că nu e rău să o repetăm mai frecvent. Poate la 25 de ani nu anual, poate la 2-3 ani, dar după 30 de ani eu le recomand pacienților să o facă anual.
De ce nu? Exact, de ce nu? Deci după 30 de ani ești și femei și bărbați, e bine să-și facă ecografie abdominală în fiecare an. Ideea este că dacă ți-a ieșit bine acum, Într-un an se poate întâmpla ceva, nu? Poate să-ți crească ceva care ar trebui să fie urmărit și atunci odată pe an e bine să o faci. Bun, ecografia tiroidiană cât de des ar trebui s-o facem? La 40 de ani, să zicem, nu ți-a părut nimic. În cât timp e bine să-o repeți?
Să zicem 5 ani. La 5 ani.
Când devine, să zic, ecografia insuficientă și ai nevoie de mai multe investigații? Adică când faci o ecografie și trimiți mai departe la tomograf sau la
remene? Ecografia, de exemplu, nu diferențiază între un sesut benign și malign. Sunt caracteristici ecografice pentru tumoră malignă, tumoră benignă, dar nu ne putem baza pe asta. de cele mai multe ori. Și atunci e nevoie de imagistică superioară pentru a determina caracterul benigmalic. Sunt situații, iarăși ecografia nu poate vetea modificări foarte mici. Acum ecografele sunt tot mai performante și nu mai vorbim de centimetri, dar poate de la 3-4 milimetri poate scăpa o leziune sau nu poți să o vezi cum trebuie. Pietricerele foarte mici, adică pacientul este simtomatic, ți-e clar după simptome și după examenul de urină că probabil că are o pietricică pe undeva, dar tu nu vezi la ecografie, se poate întâmpla și atunci trebuie făcută imagistică superioară. Ai vreun caz
pe care reţi sau care te-a marcat sau un caz interesant în care să zic o ecografie a schimbat traseul sau a trimis mai departe la investigaţii amănunţite şi pacientul s-a întors la tine?
Uite, un caz care e un pic atipic pentru mine, adică eu ecografie de tiroide fac, dar nu asta fac cel mai des. O pacientă care a pierdut o sarcină în trimestru 2, o sarcină avansată, având deja copii. Și nu se știa de ce. Era investigat în momentul respectiv să vedem pentru ce, de ce s-a întâmplat treaba asta. Și analizele ei, făcute destul de multe, erau normale. Toate erau normale și nu se știe care e problema. La mine a venit, am făcut ecografie de abdomen. Era normală, pulmonarul era normal. Într-un final m-am gândit să o întreb și de tiroidă, pentru că știu că de multe ori tumorile de tiroidă sunt asimptomatice și analizele ies normale. Și întrebând-o, da, parcă în adolescență am făcut o ecografie și atunci mi s-a spus că poate e ceva. Era o tumoră imensă, avea cancer de tiroidă. Și chestia asta s-a văzut instant, adică într-o secundă ai pus sonda și era atât de mare că... Nu-l simțea absolut nici. Și nu se vedea, nu se simțea, cel mai probabil că da. Hai
să vorbim și despre sân, zi-mi, te rog, când ar trebui să facă ecografia de sân și ce poate să descopere? Ecografia
de sâni e bine să se facă undeva între 20-25 de ani, să se facă prima ecografie de sâni. Important iarăși, ca și indicație, ideale ar fi în prima săptămână după menstruație. Prima
săptămână după menstruação. Da, da, da. Prima
săptămână dupa menstruație Iar ulterior, la indicație. Eu așa recomand. Bun, după vârsta de 30 de ani, clar să se facă anual, dar, cel puțin, odată pe an, dar la indicația. În funcție de aspect, în funcție de ce se găsește, medicul care mi-a făcut ecografia ar trebui să-mi spună când se revin. Mai des, mai rar, până în vârsta de 30 de ani. Iarăși, tumori, bine, putem găsi și chestii să pot găsi, dar tumorile sunt cele de care ne temem cel mai tare.
Și cât de precisă este ea? Pentru că știu că există și un debate în legătură cu când faci ecografie sau când faci mai bine mamografie, adică radiografia, ceea de sânt care și
presează sântul.
Cum te poziționezi tu în raport cu cele
două? La vârstă tânără se face ecografie, ulterior se modifică structura sânului și atunci, după vârsta de 40 de ani, se recomandă mamografie completată, unde este cazul cu ecografie. Bun,
zi-mi, te rog, dacă totuși, uite, o femeie face duș și descoperă un nodul la sân, cât de rapid ar trebui să meargă să facă o ecografie de
sân? Nu e o decizie pe care s-o amâni. Am descoperit un nodul la săn, îmi fac programarea pentru o ecografie de sân. Deci
nu e de amânat. Și cum faci diferența și dacă poți să faci diferență între acei noduri reactivi care pur și simplu după menstruație din cauza ciclului menstrual se umflă, sunt dureroși, după aia se dezumflă și un nodur care te împacientează. Cel mai bine e
să nu încerci să faci singură diferența.
Ok. Nu faci tu diferența. Am o întrebare legată și de ecografie a cardiacă. Când trebuie să o facă și cine? Eu n-am făcut niciodată ecografie de cord. Ar fi indicat să fac o ecografie de cord,
pur și simplu? Ai peste 40 de ani? Nu. Atunci poți să mai aștepți puțin. Atâta vreme cât ai fost consultat și... EKG ai făcut vreodată?
Am făcut EKG acum 5 ani, cred.
Nu. Mai făți. EKG mai făți. Atâta timp cât EKG-ul este normal, cât nu se aude nimic la consult, nu pare să fie ceva neregulă. Nu-i neapărat să-ți
faci o ecografie... Și după 40 de
ani? La 40 de ani, da. De screening. E bine să se
facă. Ți se întâmplă
să ai părinți care o să le fie frică să facă ecografie la copii pentru că le e frică că îi radiază sau că sunt efecte adverse ale ecografiei?
Eu nu consult copii, dar sunt convinsă că există. Dar întotdeauna, în situații de genul ăsta, eu le recomand oamenilor să se informeze și să pună cât mai multe întrebări. Nu mă deranjează dacă lumea mă întreabă, chiar dacă... să nu se teamă de ridicol. Prefer să mă întrebe pe mine decât să caute și să ajungă la concluzii grășite. Nu iradiază. Nu se întâmplă nimic.
Dar dă-ne din micul ăsta că ecografie, mai bine nu-mi fac că mă iradiază
la oricare. Eu asta nu am auzit-o, că mă iradiază. Eu am auzit, din păcate, nu vreau să știu sau mai bine nu știu, ceea ce eu nu pot să înțeleg. Se poate
transforma și ai avut cazuri oare în care, fiind o tehnică atât de facilă, pacienții se abuzeze de ea? Adică din ipohondrie să-și facă ecografii mult mai des decât ar trebui? Da, da, da.
Au fost pacienți care am simțit că se supără puțin pe mine și ne vedem peste o lună? Nu. Dacă aveți întrebări, sigur, puteți oricând să reveniți și să mă întrebați, dar să facem ecografie peste o săptămână, peste o lună, peste două. Dar încerc să înțeleg și asta și să le explic de ce nu este necesar să le fac atât de des. Mi-ar
plăcea să aud de la tine care este, să vedem pe
vârste, ce controle ar trebui să facă
și ce analize de bază
ar trebui să facă un bărbat
de 30 de ani sau de 40
de ani sau de 50
de ani. Există în momentul de față niște ghiduri ale societăților europene și americane de prevenție.
Cel
european a apărut în 2024, cel american în 2023 și care au niște direcții, mai bine zis că nu e niciodată o rețetă perfectă, despre ceea ce trebuie să însemne prevenția. La bărbații la 30 plus e important să-și facă un set de analize care să cuprindă un profil lipidic, pentru că este știut că dislipidemia este un factor de risc pentru boala cardiovasculară, o electrocardiogramă să se măsoară tensiunea arterială, adică lucruri banale. Dacă există cumva factori de risc în familie și aici mă refer la ereditate, dacă există moarte prematură în familie la rudele de gradul 1, atunci cu siguranță lucrurile astea pot să înceapă și mai devrem. Controlele se pot face la 2 ani dacă nu sunt lucruri speciale și se merge foarte mult pe recomandările acestea aigienodietetice, adică controlul greutății corporale, asta este un lucru absolut obligatoriu, activitatea fizică, activitate fizică care trebuie să fie regulată, nu din când în când, nu odată pe săptămână, nu de două ori pe săptămână, Este clar și dovedit, nu numai în ghiduri, în statementuri și așa mai departe, în articole în care se arată foarte clar că aproximativ 150 de minute de activitate fizică este benefică și reduce riscul de evenimente cardiovasculare.
Pe săptămână, da? Da, pe săptămână. Este
un minim, sigur, nu trebuie să ne oprim aici. Activitate fizică însemnând, practic, de la mersul pe jos la orice sport îți place. Dar mersul pe jos este ceva care ne este la îndemână. Nu trebuie să mergem la competiții, la maratoane sau știu, la lucruri de genul ăsta sau la sală să faci nu știu ce. Mergi pe jos, mergi pe jos, lăsați mașina, mergi pe jos, urcați scările nu cu liftul ci cu scara, lucruri care ne sunt la îndemână. Putem să le facem, Dar totul e să vrem să le facem, să înțelegem că este extrem de important
pentru sănătate. Ai spus profil lipidic pentru că asta de multe ori e primul semn că lucrurile încep să se strice. Sau mai exact, dacă ai un colesterol crescut și
alte valori modificate, asta înseamnă că vasele
tale sunt deja erodate fiecare zi în care ai acel colesterol crescut. acel colesterol se depune. La ce trebuie să fim atenți? E suficient să faci analize de colesterol total sau sunt și alte analize pe care le-ai recomandat, cum este APOB, APOA? Da, cu siguranță
acum lucrurile s-au mai reafinat. Într-adevăr, colesterolul total, în momentul de față, este o analiză destul de ambiguă. Nu poți să pui un diagnostic doar pe colesterolul total. Se merge foarte mult în momentul de față, ghidurile de bună practică medicală, nu neapărat cardiologică, urmăresc fracțiunea aterogenă respectivă de L-colesterolul, iar în momentul de față există și aceste două molecule respectiva, polipoproteina B și lipoproteina A, care ne arată riscul de evenimente cardiovasculare individual.
Ce este PSEO? PSEO, atentie, este o proteină pe care prostata ta o secretă. Prostata ta este ca și cum ar fi un propriu, o fabrică proprie de ulei în motorul tău, dacă în motorul tău este tot aparatul tău genital. Pentru bărbat, prostata este, efectiv, e ca un burețel, este ca o mandarină prin care trece uretra în momentul în care tu, să vedem aici, un Asta de aici este vesica taurinară și uretra trat trece, uite așa, prin prostată, doar că la prostată, prin prostată, tot așa, trec și ductele diferente prin care spermatozoizii ajung în această uretră și se varsă, practic, prin ejaculare. Acum să ștergem acest desen minunat. ca să înțelegem ce se întâmplă în prostată. Prostata secretă acest PSA pe care îl vedem aici. Bulinuțele astea sunt PSA-ul care este secretat de prostată și acest PSA este o enzimă care are ca rol, atenție, lichefierea lichidului spermatic, lichidul lui seminal. Lichidul seminal vine pe ductul deferent, ajunge în uretră și pentru a lichefia acest lichid seminal, pentru a-l ține lichid, prostata face acest PSA, care este de fapt o enzimă care ajută la lichifierea lichidului spermatic. Atât de simplu. În mod normal, acest lichid trebuie să rămână în uretră și pentru că uretra și prostata au membrane biologice care sunt permeabile, un pic din acest antigen specific prostatic se va absorbi în sânge. Deci este absolut normal să ai un pic din acest PSEA care se absorbe în sânge și atenție, care nu creează nici o problemă. Deci, faptul că avem un pic de PSEA în sânge, nu avem nici o problemă. Un semn de întrebare și nu o problemă apar atunci când acest PSEI începe să se absorbe prea mult în sânge. PSEA-ul e ceva absolut normal, există în prostata oricărui bărbat, există în sângele oricăruii bărbat. Singurul moment în care nu ai PSEA, ai PSEA 0 este când ai prostată, pentru că ți-a fost eliminată chirurgicală. În rest, e ceva absolut normal, ceea ce fiecare bărbat secretă și ajută la lichifierea lichidului seminal. Însă, acest PSA se poate absorbi prin membrana prostatică, prin vasele de sânge prostatice, prin uretră. El se poate absorbi în sânge. Și ceva face membranele alea mai permeabile. nivelul de PSA crește din sânge atunci când bariera este deteriorată sau când prostata se mărește semnificativ. Bun, am înțeles acum de ce crește. Și hai să vedem posibile scenarii în care această membrană prostatică devine permeabilă. În primul rând, hiperplazia benignă de prostată, adenomul de prostată. E acea situație în care pacientul vine la medic și zice Primește un diagnostic, merge acasă, zice domne, am prostată. Nu, toată lumea are prostată, dar pacientul în cauză are hiperplazia benignă de prostată. Uite că prostata cu vârsta la bărbații începe să crească. Este o mărire naturală a prostatei care vine o dată cu vârsta. Mai multe celule produc firesc mai mult PSA. Deci ai o prostată mai mare, Acea prostată va produce mai mult PSA și el va absorbi mai mult în sânge. Avem hiperplazia benignă de prostată. Mai avem inflamație, infecție, traumă, manipulări medicale, aici mi-a arătat un J, ejaculare și le vedem din nou pe acest grafic. Avem inflamație sau traumă, infecții urinare, catetere care au fost introduse pe uretra din vari motive medicale, biopsie anterioare sau masaj prostatic. Ce înseamnă asta? Că te-ai dus la doctor, și doctorul ți-a făcut un masaj prostatic. Și tu te duci poate în câteva zile la medicul de familie, el îți recomandă un test PSA, faci PSA-ul și odată el iese mare. E normal, pentru că doctorul te-a masat la prostată. Există și presiune mecanică. Presiunea mecanică înseamnă ejaculare recentă. Deci orice ejaculare recentă, atenție, da? Orice ejaculare recentă poate să-ți crească PSA-ul, da? Și silva crește. Posibil chiar peste limita pe care buletină de analiză vrea să o vadă. Și convenția este să avem 4 ng pe mililitru. Deci asta este limita pe care ar trebui să o ne depășim. Când o depășim, atunci analiza apare, să zic, peste limita superioară și ne alarmează. Revenind, ejacularea recentă este o cauză pentru care prostata face PSEA îl elimină și prin permeabilitatea membranei prostatei, acest PSA poate să se absoarbă în sânge. Deci, ejacularea recentă. Și acum să ne gândim cât de des medicul care se uită pe analiză și zice, ce vârstă ai, hai să facem și un PSA și îl bifează, cât de des îți explică că cu 40 ore înainte de a face această analiză, E bine să nu ejaculezi, domnule. Ajungem și acolo, da? Deci e bine să nu ejaculezi, am reținut, dar ajungem la protocolul pe care trebuie să îl ții înainte de testarea PSA. Mersul intens pe bicicletă. Deci, din nou, mergi pe bicicletă, habar n-ai că prostata ta este lovită constant, în special dacă mergi pe grob și stai, pentru că ți-e lenă, stai pe șa, te duci și-ți faci un test PSA, poate să ia să mărit. Echitație și sex anal, bineînțeles. Sex anal, făcut ție, pentru că vorbim de bărbat, se testează PSA-ul la bărbat. Deci dacă ție ți s-a făcut sex anal, în mod cer sex anal presupune de fapt un masaj prostatic în scopul obținerii plăcerii. Deci și sex anal este cel care îți poate crește nivelul de PSA și Atenție, orice fel de manevrare în zona prostatei, există tot felul de masaje prostatice, prostata este cunoscută ca fiind o zonă care provoacă o plăcere diferită de orgasmul clasic masculin și atunci orice fel de manipulare în zona prostate O să o facă un pic mai permeabilă și o să mobilizeze acel PSA în sânge. Da? Bun. Și cauza finală pe care o căutăm este această tumoră malignă. Structura normală a prostatei este distrusă, permițând PSA-ului să ajungă mai ușor în sânge, deci un cancer care crește în prostată și, practic, face prostată foarte permeabilă și, o cantitate mare de PSA se eliberează și în spermă, dar și în sânge Bun. Avem deja 10 minute de material. Deja am înțeles. PSA-ul este o enzimă absolut naturală care poate să ajungă în sânge în tot felul de condiții. De ce se testează acest PSA? Pentru screening, atenție, vorbim imediat despre pro- și contra-screening, atunci când există deja simptome, urinări frecvente, sânge în urină sau în spermă, durere prostatică, Faci un PSA ca să pui un diagnostic sau o monitorizare atunci când pacientul deja are cancer, a fost operat, a fost tratat și vrei să vezi cum ții cancerul ăla sub control. Acum, argumentele pro, clare, evidente și cele două tabere de fapt se contrazic pe lucruri diferite. Am zis că există două tabere de medici unii zic ok, lasă PSA-ul, nu-l mai face că face mai mult rău. Și există alți medici care zic că nu, principalul beneficiu e depisarea formelor agresive de cancer într-un stadiu incipient. Peseaua a fost introdus ca metodă de screening în anii 90, iar mortalitatea cauzată de cancer de prostata a scăzut significativ. Așa scade mortalitatea cancerului de prostată. Nu avem aici gradații, dar vorbim despre anii 1990-2020. și vorbim de oameni pe mii de locuitori și pacienți pe mii de locuitori și decesele scad mult. Dar vin alții din tabura contra testării peste alții și zic, nu, n-a scăzut numărul de decese din cauza testării sau datorită testării. A scăzut datorită faptului că știm să operăm mai bine, avem robot, avem diverse tehnici de operare. Ok, dar în mod cert e lesne de înțeles că Depistarea precoce este foarte importantă în asta. Riscuri sau argumente contra care țin de riscuri și de limitări vorbind despre alarme false, supra-diagnosticare și complicații. Alarme false. Majoritatea bărbaților cu un PSA crescut nu au cancer. O spune știința. Deci dacă ți-a ieșit PSA-ul crescut, sunt șanse de 95%, probabil, așa simt eu, nu știu numărul ăsta exact. Și o să vedem că numărul ăsta poate să fie mai mare de 95. Zic 95 ca să fiu safe. Sunt șanse de 95% să nu ai cancer de prostată. Dar acest lucru generează anxietate, stres și investigații medicale inutile. Uneori pot fi inutile dacă doctorul este foarte agresiv. Pe mine m-a sunat un
prieten recent.
Urcam în avion și zic, băi, nu pot vorbi, nu, nu, te rog, simt că mor, am făcut analize și mi-a ieșit PSA-ul mare, zi-mi, te rog un doctor care se pricepe la cancer de prostată. Un băiat educat care s-a dus și s-a făcut testul PSA, pentru că a fost bifat în lista de analize, la analize de rutină. Adică el s-a dus la analize de rutină, a zis, săru-mâna, doamnă, vreau și eu să fac analize de rutine. Și doamnul doctor i-a bifat inclusiv PSA-ul. El s-a dus, nu știu ce a făcut el în alea 48 de ore. Nu știu ce a făcut. Din nou, glumă proastă. Îmi cer scuze, oamenii buni pe drept. Dar ceva a fi făcut și a ieșit pe seau mare și m-a sunat foarte panicat că are cancer de prostata. Ajungem la supra-diagnosticare imediat și la complicații, dar vreau să-ți arăt schema asta. Din o mie de bărbați care fac screening regulat pe parcursul mai multor ani, Se salvează una-două vieți. Doamne, sunt vieți importante, adică sunt vieți de luat în calcul. Dacă testezi mii de bărbați pe parcursul mai multor ani, salvezi una-două persoane. Reduci trei cazuri de metastaze, adică revii trei cazuri de metastaze. Trei cazuri în care cancerul se poate metastaze. Cum? Pentru că tu nu faci screening, el rămâne acolo, crește, crește. Îți dă metastaze. Astea trei cazuri le reduci. Sunt câțiva oameni după aici, câțiva oameni după aici. Dar sunt sute de alarme false și zeci de cazuri de supra-diagnosticare. Sute de oameni care se duc și fac testarea asta, le ies rezultatele pozitive și le cade părul din cap. Între ghilimele, li se albește părul din cap. Pierzi ani din viață de atâta stres. Îți mai faci lucrurile, adică ți-a ieșit pozitiv testul, doctorul zice bine, hai să-l repetăm la două săptămâni, două săptămâni nu dormi. Toate că cancerul de prostate, chiar dacă e al treilea cel mai frecvent cancer, este un cancer care odată cu înaintarea în vârstă, nu este atât de agresiv. Și apropo de asta, nu orice cancer necesită tratament imediat. Există cancere de prostată, forme ușoare, forme care nu sunt agresive, care nu necesită tratament, în care medicul preferă să urmărească cancerul. Pentru că de multe ori, și una dintre recomandări și o să ajungem și la recomandarea de testare, dar vreau să o arăt acum, Peste 70 de ani, de obicei, screening-ul nu mai este recomandat, deoarece beneficiile sunt depășite de riscuri. Peste 70 de ani sau dacă speranța, speranța de viață, este mai mică de 10 ani. Deci, concret, dacă speranța ta de viață este mai mică de 10 ani, să zicem că ai 70 de ani. și nu sper să depășești 80 de ani, păi nu are rost să te cauți de cancer de prostată, pentru că tu vei muri mai repede decât acel cancer ar putea să te omoare. Asta este realitatea acestui cancer. El se dezvoltă la o vârstă înăuintată și nu-ți mai face rău aproape deloc. De fapt, majoritatea dintre bărbații trecuți de 80 de ani, cărora li se fac la decez sau autopsie, au o formă de cancer de prostată. Atât de răspândit este. Doar că n-ai vrea să-l faci la 40 de ani. Și de aceea există această recomandare. Toate aceste reguli pe care le respectăm înainte de a face testul. Nu ești acolo în 48 de ore fără antrenamente fizice intense, orice manipulare rectală este interzisă și în caz de infecție urinară, nu-ți faci testarea. O poți face în următoarele situații. Între 40 și 45 de ani, dacă ai un risc ridicat, discuția ar trebui să înceapă mai devreme pentru bărbații cu istoric familial de cancer de prostată. Ai 40 de ani, ai bunic, tată, frate, nepot cu cancer de prostată, te duci și vorbești cu medicul tău. Dacă are rost, îți faci acest test, din nou, având în minte faptul că acest test este la fel de relevant pentru cancerul de prostată, cum este durerea de spate relevantă pentru cancerul de plămân. Dacă ai durere, te duci și te cauți. Dacă ți-e PSA-ul mai mare, te duci și te cauți să excluzi toate ceilalte cauze care sunt cele mai posibile. Între 55 și 69 de ani, de fapt aici ar fi 55 de ani. Deci între 40 și 55 de ani și asta e... este o comprimare a ghidurilor care diferă între ele. Deci între 44 și 55 de ani, dacă ai istoric, te duci, vorbești cu medicul, îți faci această testare. Între 55 și 69 de ani, decizia este individuală. Se recomandă o discuție informată cu medicul despre balanța personală între risc și beneficiu. Frecvența testării poate fi de 2-4 ani și peste 70 de ani nu mai
are niciun beneficiu să-ți faci această testare.
Și aici avem societăți mari din toată lumea care au recomandări diferite. USA Preventive Service Task Force zice că persoane între 55 și 69 de ani, bărbații, au o decizie individuală. Ei decid dacă să testează. American Urological Association spune că între 50 și 69 de ani peste au dată la 2-4 ani. Nu-i decizia ta, recomandarea e să o faci concret. În grup de risc, origine africană, familie cu cancer, mutații, discuția începe de la 40 de ani, iar la rezultatul suspect trebuie să faci repetarea analizei și după aia un remene. În American Cancer Society, risc mediu, discuție la 50 de ani, risc crescut la 45 de ani, riscul foarte mare, gentată cu cancer de prostată, În tinerețe, discuția începe la 40 de ani pentru această testare. Dacă speranța de viață e sub 10 ani, nu se testează. Și acum mai sunăm de la început. Să zicem că ai înțeles ce este acest PSA, ce este această enzimă, de ce crește din cauze care nu țin de cancer, ce trebuie să faci înainte de testare. Când și de ce se face această analiză, avem argumente pro și contra, avem, cum ziceam, aceste sute de alarme false, zeci de cazuri de supra-diagnosticare și tratament și complicații inutile, apropo, ajungem și acolo, nu orice cancer se tratează. Totuși, dacă ți-a ieșit un rezultat pozitiv, ce faci? Repeți analiza, da? Se face testuri respectând cu strictețe regulile despre care am vorbit mai devreme. Nu ejaculezi, nu faci absolut nimic care să implice prostata. O ții la rece între ghilimele. După ce ți-a ieșit repetarea pozitivă, deci dacă PSA-ul a doua oară, deci l-ai repetat, iese din nou pozitiv, peste 4 ng pe mililitru, te duci la urolog. O discuție detaliată cu examinare clinică și dușeau rectal. Adică urologul va trebui să-ți bagi un deget în fund și să palpeze acea prostată, pentru că cancerul inclusiv se simte. Gândește-te că există atât de multe cancere care nu se simt. N-ai cum să bagi mâna să... Palpezi ficatul sau pancreasul. Dar iată că poți să palpezi prostate. De ce n-ai palpa-o? Doar trebuie să bagi un deget în fund, nu e mare lucru. Pare pentru prima dată ceva ciudat, da? Neplăcut. Dar e tăt de simplu. Pare că ești doar tu în cabinet cu medicul. își pune o mănușă, își pune un gel și fără să-ți deai seama, ți-a băgat degetul în fund, tu te pui într-o poziție normală și el poate să palpeze prostata, să-și dea seama și să-ți dea atunci un răspuns. După aia poate să-și facă ecografie transrectală, adică transductorul acela de ecografie se bagă și el în rect și poate să se uite cu ecograful pe acea prostată. Dacă are suspiciuni în plus, dacă suspiciunea continuă și deja am restrâns grupul din aia 1000 de pacienți testați, 1, 2 sunt aia care sunt descoperiți cu cancer de prostată. Se face remene multiparametric de prostată, adică e pasul cheie care vede exact cât este acel cancer dacă e acolo, îți spune un diagnostic, îți spune nivelul de evoluție și cumva în funcție de acel rezultat și tabloul clinic medicul poate să decidă Dacă doar o să urmărească acel cancer, dacă îți dă un tratament, dacă te trimite la radioterapie sau dacă te operează. Discuția despre cancerul de prostată o să avem într-un alt material. Și înainte totuși de operație se poate face biopsia prostatică. Se recomandă doar dacă remeneul arată leziuni suspecte, se realizează țintit ghidat de imaginile remenee. Deci așa procedezi dacă ai rezultate pozitive în lanț. Dacă însă al doilea test peste ați iese negativ, uiți de el, vorbești cu urologul, îl repezi la 2 ani. Dacă îți iese și al doilea test pozitiv și îți face un tușeu rectal și ecografie și e curată prostata sau poate descopere o inflamație, o prostatită infecțioasă, ai rezolvat problema. Dacă vede ceva pe ecografie și-ți face tușeau și-ți face remeneu, remeneu e curat, gata, ai rezolvat problema. Sunt mulți pași și pe parcursul acestor pași tu poți să ieși din schemă. Vreau să vorbim și despre analize, pentru că există tot felul de analize care ați analizează tot felul de marker tumoral. Și există, să zic, în spitalele de stat, probabil că 8-9 marcări tumurale uzuali pe care noi le testăm la pacienții care vin cu un anumit tablou clinic sau îi testăm atunci când avem un pacient cu o predispoziție și vrem să depistăm un cancer încipient. Posibilitățile de a analiza un sânge există peste 100 de marcări tumorale. Marcării ăștia tumorali nu trebuie făcuți pur și simplu la cererea pacientului, pentru că acești marcări tumorali sunt de fapt niște metaboliți care se activează și atunci când avem un cancer, dar se activează și în alte patologii. Spre exemplu, dacă vrei să te duci și să testezi PSA-ul care poate să indice un cancer de prostată, acel PSA Poate să-i indice și o prostatită, o inflamație a prostatii. Dacă tu te duci și-ți faci pur și simplu la alegerea ta și la cererea ta, necunoscând despre ce este vorba un set de marcări tumorale, acesta poate fi de cele mai multe ori un un motiv de îngrijorare nejustificată pentru că un marker tumoral poate să fie crescut din alte cauze decât un cancer. Deci e bine să-ți faci aceste analize doar la recomandarea medicului. Poți să vorbești cu medicul tău, să-i spui că vrei să faci un screening, de exemplu, iar el să aleagă un set de marker tumorali care se potriveasc riscului tău și vârstei tale și să le analizezi în context. Adică atunci când un marker se pozitivează, medicul știe să te întrebe dacă nu cumva ai fost răcit în ultimele două săptămâni. Dacă nu ai simțit cumva o durere ascuțită într-o anumită zonă, dacă nu ai consumat ceva alcool înainte de analize și așa mai departe. Deci să te testezi pur și simplu pentru marker tumoral nu e o mișcare inspirată pentru cineva care nu știe să citească în context clinic acele analize.
Sau chiar și polipus
să sângereze. Sau să fie ulcerat, nu? Și practic pe acolo el scapă constant sânge și asta se cheamă hemoragie ocultă. Adică tu nu o vezi, dar ea există și există acest test de hemoragie ocultă care îți caută cu microscopul un
scaun dacă există hemoglobină. Testul hemoucult a fost inițial dezvoltat în anii 80. E un test care se bazează pe un colorant, pe guaiac, nu era foarte precis, trebuia să ții dietă, să nu mănânci carne, nu știu ce. Între timp s-a rafinat, a apărut testul Hemocult 2 și mai recent, de câțiva ani, a apărut acest test fit care determină până la 2 micrograme de hemoglobină în scaun. Un test fit pozitiv și aici noi punem catofu. Sunt laboratoare care pun 100, sunt altele care pun 20 sau care pun 2. În funcție de acest cut-off, tu poți găsi polip sau cancere. Un test fit pozitiv impune colonoscopia. De regulă e ceva acolo, cel mai adesea un polip, și îl găsești, îl scoți. Poți să faci
tot felul de investigații până să ajungi la colonoscopie. Totuși există această recomandare, că peste 50 de ani, sau în urmă cazuri, 45 de ani și tu ai povestit mai devreme că cumva incidența începe să crească la vârstă tânără, adică ai pacienți de Peste 30
de ani, nu? Din păcate avem și pacienți care am găsit adenoame avansate la 16 ani. La 16 ani? Da. Cu ocazia unei sângerări și, din fericire, părinții au venit și, făcând o colonoscopie, am găsit un adenom
cu carcinominsitu. Totuși, în funcție de riscurile astea, recomandarea e de a face la 45 sau 50 de ani. Cum ai recomandat-o, de exemplu, dacă se uită la
noi acum, la oameni?
au o vârstă, fără să-i știi, e o vârstă la care le-ai recomandat să
facă clar colonoscopie? Deci, după 45 de ani, ar trebui să discute cu medicul de familie. Și el stratifică riscurile. Uite, vorbeam de aplicația mai devreme, în aplicație tu pui acolo, sunt obez, nu mănânc ce trebuie, fumez, am rude de grad 1 cu cancer, clar că riscul meu e mai mare decât cel din populația generală, trebuie să merg către colonoscopie. Versus un om care nu are niciun fel de istorie, sigur că, din păcate, perversitatea cancerului, că asta e o boală extrem de perversă, Poate să apară tocmai la tine, care n-ai nicio istorie, n-ai pe nimeni, ai mâncat sănătos, ai făcut sport, alergi, știu eu ce vorbeam, după standarde tale cel mai sănătosi om posibil. De-aia screening-ul este la un om asimptomatic, care hotărăște că își face, ca să aibă o sănătate cât mai bună, niște teste de screening. Îl faci pentru prostată, îl faci și pentru colon, se poate începe cu acest test fit, la 45 de ani și dacă-i pozitiv să mergi către colon în sport. E important
de reținut asta că nu te duci și tu să cere o colonoscopie, te duci la medicul de familie și vorbești despre acești factori de risc pe care i-ai
sau nu i-ai. Se fac markeri tumorali și adesea vedem markeri tumorali făcuți inutil. Deci markerii tumorali se fac când ai cancer. Nu se fac de screening. Cu excepția PSA-ului, sigur. Dar pentru carcinul embrionarul de la colon, Nu se face acest examen de screening. Vin pacienți înlemniți de stres. Uite, mi-a găsit markerul ăsta. Da, dar de ce ți l-ai făcut?
Adică iese des fals-pozitiv, nu? Adică poate
să iasă... Dacă ai COVID, dacă ești virozat, dacă ai medicamente, dacă ai sarcină, whatever. Sunt un milion de... Asta e o
informație foarte bună, pentru că, într-adevăr, De multe ori pacienții se duc singuri și își fac analize de markeri tumorali, crezând că așa pot descoperi un cancer. De multe or descoperă că analizările astea sunt pozitive, iar stresul este unul major. Probabil că pierd câțiva ani din viață doar stresându-se
până ajung la alte investigații. E foarte
greu după aia să mai îi convingi că nu e o problemă, că poate ar fi bine să lase de fumat că e de acolo. Sunt creșteri de o unitate sau două, da, care pe el, ca pacient, efectiv te disperă. Sunt pacienți care sunt în pragul sinuciderii și nu glumesc, adică la modul
cel
mai sincer. Pentru că cineva a avut această idee să facă marcării și a găsit această chestie mișcată. Și începe endoscopie, colonoscopie, CT, remene, nu găsești nimic. E foarte greu să-l liniștești că el vede că, uite, e acolo.
Ok, și lucrezi să faci invers. Întâi îți faci colonoscopie dacă ai suspiciune,
ai găsit. Am găsit, se face pentru că la cancerul colorectal 60% poți să aibă acest antigen carcinoembrionar crescut. Ăsta e o proteină embrionară. care poate să crească, dar la ce e util? E util să-l monitorizezi, adică l-am operat, l-am tratat, a scăzut. Dacă începe să crească te gândești fie că e o metastază, fie că e un recidiv. Perversitatea cancerului este că tu poți avea la început antigen carcino-embrionar pozitiv, dar să faci o metastază sau o recidivă cu o clonă care nu face carcino-embrionar, ci invers, poți să nu ai, să fii noi a 40% cu AC-ul negativ, deci exact ce vorbeam, markerul ăsta, tu poți sa ai dita cancerul cu markerul 0. O dată ce ai depistat Dom'le, n-am avut antigen carcinul embrionat, el intră în protocolul de urmărire, chiar dacă inițial e razenă, poți să faci o clonă anormală. Și hai să
începem acum cu semnele care îți indică că este posibil să ai de-a face cu un cancer. Asta nu înseamnă că ai un cancer, asta nu înseamna, repet, că aceste semne îți spun diagnosticul, sunt doar niște semnele la care trebuie să fim atenți și la anumit prag. al intensității acestor semne sau la cumul de mai multe semne, e bine să mergi la următorul pas. Nu să te sperii, ci să mergi la doctor, să vorbești despre asta și să vezi ce analiză trebuie să faci mai departe. Și semnul care ne indică că e posibil să fie ceva neregulă este slăbit în greutate, fără un motiv anume. Când slăbești în greutate, fără să fii făcut nicio schimbare în viața ta, mănânci același lucru, ai aceeași activitate, n-ai un stres în plus, nu te-ai despărțit de iubitul, n-ai divorțat, nu ai devenit deodată vegan, nu ai exclus deodată peste noapte merdenelele și sucurile dulci, nu ai început să faci un program de sport sau nu ai un program de slăbit. Slăbitul ăla nu este justificat și nu face un efort în sensul acelui slăbit, dar observi că începi să slăbești 3-4 kg pe lună. În fiecare lună dai 3-4 kg mai jos. Poate nu te cântărești, dar observi că la curea trebuie să mai faci încă o gaură, pentru că pantalonii care îți veneau și cureaua care îți venea fix, perfect, deodată nu mai este fix, ai mai mult loc. Cămașa parcă d-a devenit mai mare. Tricourile au devenit mai mari. Când începi să slăbești fără un motiv anume, ăsta este un semn că trebuie să te duci la doctor și să te verifici. Un alt lucru care se întâmplă ca un proces paraneoplazic, paraneoplazic pentru că se întâlnește în jurul acestui cancer sau în jurul unei patologie oncologice, un proces paraneoplazic care se întâlnește atunci când în corp crește o tumoră malignă este scăderea de fier. Cancerul acela poate să mănânce din fier, consumă prea mult fier pentru a crește el și atunci tu nu mai ai suficient fier pentru a face hemoglobină. Fierul este un element esențial care ajută la formarea hemoglobinei. Când tu nu ai fier apare ceea ce se cheamă anemie feriprivă, pentru că nu ai fier și în lipsa fierului pentru hemoglobină ție scade nivelul de hemoglobină, ție scade nivelul de oxigen care poate fi disponibil și transportat în organism, iar oxigenul este principala ta sursă de energie. Neavând oxigen și având un alt locuitor în corp care îți consumă din resurse, tu poți să ajungi la acest proces paraneoplazic care să-ți dea somnulență. Este o intoxicație endogenă, cum spuneam și mai sus, la scădere în greutate. Cancerul acela, pe lângă faptul că îți consumă energie, îți consumă fier, numai hemoglobină, ai anemie, îți dă și această intoxicație endogenă, sunt tot felul de metaboliți care se secretă în exces în corp și este pur și simplu ca și cum ai avea un otrăvitor la tine în corp. În corpul tău crește ceva ce te otrăvește și toate astea îți dau acea senzație de somnolență care poate să fie însoțită de o anemie, poți să ai paloare pe sclere, poți să ai mâinile albe, poți să te uiți pe limbă și limba ta este albită, deci poți să ai semne de anemie sau poate să nu se vadă acea anemie. de a o scădere în procentul hemoglobinei care te poate impacta, se poate practic traduce prin această somnulență. Un alt semn despre care putem să vorbim și care tot ține de corp, ține de ganglioni. Ganglioni sunt niște stații linfatice. Noi avem linfă care circulă în corpul nostru, care este un fel de banda de rezervă. Dacă autostrada este sângele nostru, banda de rezervă este sistemul linfatic, care este paralel cu vasele noastre de sânge și care transportă multe elemente de imunitate. E ca o bandă de siguranță pe care merg tirurile să zicem, pentru că acolo avem tot felul de macrofage care se duc în sânge, găsesc un răufăcător, îl mănâncă și ca să nu circule în sânge cu el se duc pe sistemul linfatic și ajung în ganglion. Ganglionul este ca o fabrică de desfacerea acestei imunități. Deci ganglionii sunt ca niște hale imense unde intră dubițele de jandarmerie. Dubițele se deschid, ies răufăcători, ei se discută, se face triagi, se transformă în altceva, se reeducă. Asta este scopul ganglionilor. Și noi avem ganglioni în zona gâtului, în zona claviculelor. Avem ganglion în zonele acestea axilare, avem ganglioni în ghinal și de regulă aceștia sunt ganglionii pe care îi verificăm. Și noi îi verificăm în context clinic, dar și tu și eu, absolut oricine, când ne facem duși, putem din când în când, nu obsesiv, nu zilnic, dar odată la 2-3 săptămâni să ne masăm în zonele astea. În zona asta cervicală, în zona asta din spate, în spatele urechilor, aici, în zona asta am axilarului. Putem să ne masăm în zona axilei, dăm cu săpun și trecem așa cu mână. Putem să ne masăm în zona inghinală și să căutăm să vedem dacă ceva este diferit față de cum e de obicei. Acum, un ganglion se poate umfla într-o infecție acută. Dacă ai o problemă de moseații se poate umfla un ganglion aici în zona gâtului. aici în zona osului, poți să ai un ganglion care se umflă. Dacă ganglionul s-a umflat deodată, el doare, el poate să fie cald, îl simți deodată și îl asociezi cu o infecție, cu o răceală, cu o infecție de gât, cu o prostatită, cu o infecție genitală, atunci n-ai de ce să te îngrijorezi. Este un ganglion care captează, au plecat multe dubițe deodată au captat toți acei răufăcători, i-au adus în acea hală și hala aia deodată s-a amărit, s-a încălzit. Asta este un scenariu normal. În schimb, dacă ganglionul crește în timp și persistă și stă acolo, dacă ganglionul devine imobil, este legat cumva de restul de țesuturi, nu prea poți să-l miști, dacă este dur, cum am zis, nu doare și stă și persistă acolo, asta înseamnă că în acel ganglion e posibil să fie ajuns niște dubițe care nu sunt cu simpli răufăcători, ci au ajuns acolo cu niște celule tumorale. De ce se întâmplă asta și oarecum este bine că avem astfel de ganglioni, cu toate că noi ne ferim de acești ganglioni, nu ne plac ganglioni, este foarte bine că aveam acest ganglioni pentru că acești ganglioni sunt prima stație în care migrează un cancer. Dacă ai un cancer care crește într-un loc și el începe să dea pe din afară, Celulele tale imune o să ia acele celule canceroase și o să le ducă în ganglioni. Doar că acele celule tumoroale o să înceapă să crească în acei ganglioni. Și asta e motivul pentru care ganglioniul începe să se umfle, nu doare, nu este roșu, este persistent, este dur, nu se mișcă, nu este mobil. Dacă observi în zonele pe care le-am descris un ganglion care are acest caracter, e un motiv să te duci la medic care îți va face o ecografie, îți va face un set de analize și care poate să depisteze din timp un cancer. Dacă tu nu faci nimic și rămâi cu acel ganglion, atunci el la un moment dat se va transforma și el într-o tumoră și va trimite mai departe pui în alte zone. Și atunci când acei pâini se du pe traseul linfogen, pe linfă sau pe traseul hematogen, prin sânge, în alte părți, atunci acele celule tumorale se pot cantona peste tot și încep să crească peste tot și de regulă asta transformă cancerele în cancere inoperabile, nu le mai poți scoate pentru că tu îți dorești ca acel cancer să fie localizat la început, l-ai scos și ai uitat de el. Când sunt peste tot, nu mai ai cum să-i întrebi chirurgical, iar chirurgia este cea mai bună De cele mai multe ori este cea mai bună și cea mai eficientă intervenție pentru a scăpa de un cancer. Dacă cancerul acela a depășit stația linfoganglionară și s-a dus mai departe și a metastăzat, atunci singura ta soluție este chimioterapie. Sunt cancere care răspund bine la chimioterapie, sunt cancere însă care nu răspund bine și din păcate oamenii ajung. În acele statistici, din 19 milioane de cazuri noi în fiecare an, 10 milioane de ce dează. Din nou, dacă ți s-a umflat un ganglion deodată, te doare, este inflamat, este roșu, îl asociezi cu o infecție, n-ai niciun motiv
să te sperii, e
cel mai probabil o infecție pe care trebuie să o tratezi mai departe așa cum ți-a indicat medicul. În orice caz, toate astea pot fi îmbunătățite din un zid cu 20%, 25%, spre 30% prin nutriție anti-inflamatorie sau anti-inflamatoare, somn odihnitor, managementul stresului și mișcare constantă și culmea e că trebuie să le faci pe toate. Dacă faci doar, mănânci bine, dar te stresezi în timp ce mănânci bine, nu prea o să te ajute la fel de mult. Dacă mănânci bine, faci yoga, dormi dar nu te miști, n-o să fie bine. Dacă te miști nu te stresezi, mănânci bine dar dormi două ore, iar n-o să fie bine. Toate aceste analize sunt legate, cum ziceam la început, între ele, într-un mod holistic și fiecare analiză bușită poate să o bușească pe cealalta. Și fiecare activitate pe care o faci, poate să deregleze alte lucruri pe care tu crezi că le stăpânești.
Aș vrea, spre final, dacă poți să transmiți un mesaj pentru cei care se uită și pentru cei care poate nu au făcut nicio ecografie sau care amână ecografia, ce recomandare ai avea să le transmiți și dacă ai avea în centrul Bucureștiului un afiș imens pe care ai putea să scrii orice, ce-ai scrie acolo? le-aș
aminti că prevenția e cea mai importantă pentru a ne menține sănătatea. Cea mai importantă. Că vorbim despre o investigație sigură, care nu doare, neinvazivă, care e ușor accesibilă și care ne poate aduce extrem de multe informații. Care poate diagnostica multe probleme la început, înainte ca ele să devină serioase și să poată fi tratate. Eu,
de exemplu, îmi planific ecografia, îmi fac în fiecare vară ecografia abdominală și îmi setează așa un timp, să zic, mă leg de un anotimp, de exemplu sau
mulți oameni se leagă de
ziua lor de naștere și eu fac
nu știu, 30 de zile înainte ziua
de naștere, 30 de zile după ziua
de naștere sau în apropierea zilei de naștere, astfel încât știe exact, băi, a venit acea perioadă
a anului, fie un anotimp. Exact. Să faci acel ITP anual. E simplu, e rapid și trăiești liniștit și știi că ai făcut, cel puțin știi că ai făcut tot ce poți să faci în privința prevenției acesteia, să zic, de screening, de a căuta pentru pentru a putea interveni la timp, pentru a nu lăsa lucrurile să degenereze, pentru că tumorul de eficaț de cea mai multă ori nu doare, poate să dezvolte de la sine și să nu dea niciun fel de semn, metastazele hepatice nu dor, cancerul de pancreas care, din păcate, e cea mai păcătos doare când crește, dar în stadii incipiente poți să-l vezi asimptomatic,
la fel la rinic, la fel la
vezica urinare, la fel la prostată. Deci sunt atât de multe lucruri care poți să crească asimptomatic fără să știi, e bine să le vezi din
timp. Sunt chestii banale și ficatul gras, de atoza hepatică, la 20 și ceva de ani. Sunt mulți pacienți, din păcate. Evident că nu-i bine să o ai nicicând, dar cu cât mai repede te duci, ești investigat și ți se spune, ți se spune de fiecare dată să încerci să faci un pic de sport, să-ți modifici un pic alimentația, să-ți faci analize, să vedem dacă ai moștenit ceva probleme metabolice. Ajută și să știi că cei mai mulți pacienți răspund. Evident că nu se schimbe drastic stilul de viață, în marea majoritate, dar ești o schimbare mică și
ajută. Corect, ajută așa că merită să te duci să-ți face ceai curând fie.
More from Mihail
Tu știi câtă sare consumi zilnic? Te uiți vreodată la cantitatea de sare de pe eticheta alimentelor?
Cât de atent ești la schimbările care apar, la cum percepi mirosul sau sunetele? 👨🏼⚕️☝🏻
Tu cât timp petreci zilnic pe rețelele de socializare? Ai încercat să îți setezi limite?
