Ce este OSTEOARTRITA și cum o ții sub control?

Omule, te salut! Sunt dr. Mihail și vorbim astăzi despre osteoartrită. O problemă care afectează preponderent populația vârstnică, dar e o problemă de care trebuie să ne ocupăm încă din tinerețe. Pentru că ce facem acum în tinerețe? ne predispune la această osteoartrită. De ce ar trebui să ne intereseze? Păi pentru că jumătate dintre persoanele trecute de 65 de ani, conform datelor Organizației Modiale a Sănătății, suferă de osteoartrită. Și acesta apare, să zic, primele simptome pot să apară încă de la 40 de ani. Adică, dacă simptomele apar de la 40 de ani, înseamnă că lucrurile pe care le facem, începând de la 25-30 de ani, Încep să ne afecteze articulația. Pe scurt, osteoartrita este inflamația articulației noastre. Articulația începe să devină deficitară în funcție, dar nu doar articulația, o să vedem toate mecanismele care intră în fiziopatologia osteoartritei. Dar pe scurt, osteoartrita presupune că la nivelul articulației Ai durere, te doare inițial atunci când folosești articulația, după aceea poate să te doară și atunci când nu o folosești, apare inflamația articulației însoțită de rigiditatea articulare, adică nu mai poți să miști articulația cum trebuie. La genunchi, de exemplu, simți că genunchiul este umflat, este rigid, te doare când calci pe el. Ce articulații sunt afectate și e foarte interesant de ce sunt afectate anumite articulații și altele sunt scurtite. Cel mai des afectate sunt coloana cervicală și lombară, adică sus aici la cocoașă și jos unde te doare mijlocul. Should-ul este afectat, genunchii sunt afectati si prima articulatie metatarsofalangiana. Metatarsofalangiana este prima articulatie de la degetul mare de la picior. Ai degetul mare de la picior, da? Si cum se implanteaza degetul mare de la picior in picior, acea articulatie incepe sa se umfle si sa te doara, da? Acolo apare des osteoartrita si la baza degetului mare de la mana. Atentie! De ce aceste articulații sunt afectate de osteoartrită? Explicația o găsim în acest tratat. În Harrison, în Principiile Medicinei Interne, la capitolul Osteoartrită, la pagina 2226, autorul ne spune așa. Astfel, osteoartrită apare în articulații care nu au fost proiectate pentru sarcini umane. precum prinderea prin încleștare, asta nu a fost proiectat pentru sarcina asta umană și articulația nu a fost proiectată pentru sarcina asta. Asta duce la osteoartita de la baza degetului mare și imersul în poziție verticală, osteoartita de la nivelul genunchiului și a șoldului. Ce interesant e că ne dăm seama că articulațiile noastre au fost proiectate pentru alte activități, pentru activitățile primatelor care merg în patru labe și atunci greutatea nu este pusă pe genunchi. Activitatea noastră n-a fost proiectată să prindem și să ținem chestii cu mâna. Asta duce la udzarea acestei articulații. Aș adăuga la acest capitol faptul că articulațiile noastre sau, mai exact, coroana noastră vertebrală n-a fost proiectată să stăm toată ziua la televizor, la calculator sau la alte activități statice. Deci toate aceste lucruri Îmi place că în felul acesta ne dăm seama de cum a evoluat specia umană și cum se adaptează ea și ce lucruri rămân în urmă, dar putem să facem clar lucruri pentru a preveni aceste complicații. Îmi place că medicina este foarte pragmatică și vede aceste lucruri exact așa cum sunt ele. Bun, nu intrăm în aceste detalii, dar e un pasaj care mi-a plăcut în această explicație, dar înțelegem din asta și o să mergem spre fiziopatologie, adică cum, care este fiziologia aceste osteoartrite, ne dăm seama că osteoartrite este un proces fiziopatologic normal. E aproape imposibil să le viți, da? Statistica spune că jumătate din adulții trecuți de 65 de ani au osteoartrită, posibil ca numărul ăsta să fie mai mare, iar prevalența o să fie din ce în ce mai mare. În viitor, ce se întâmplă de fapt? Și în tratat și în descrierile osteoartritei, întâlnim mai multe lucruri care se întâmplă, dar principalul lucru, principalul factor care pare că duce la osteoartrite este microtraumatismul, adică uzarea constantă a anumitei articulații. Spre exemplu, articulația asta de prindere, dacă prindem foarte des chestii cu mâna, lucrăm cu mâna, Articulația asta nu e făcută ca tu toată viața să lucrezi cu mâna, da? Nu așa a fost proiectată și asta uzează articulația. Sau articulația genunchiului, da? Atunci când articulația genunchiului, adică os peste os, da? Se lovește așa pe genunchi, aici avem niște cartilaje. Cartilajele astea, când apar microtraumatisme la nivelul acestor cartilaje, aceste microtraumatisme se transformă în fisuri, fisuri pe tot cartilajul. Cartilajul începe să se inflameze Se subțiază, da? Deci cartilajul este făcut pentru a absorbi șocurile pe care noi le avem când mergem, când alergăm, când sărim. Cartilajul devine mai subțire și nu mai absorbe acele șocuri. Devenind mai subțire, este și mai traumatizat și apare inflamația. Și atunci când apare inflamația, scade secreția de lichid sinovial. Lichidul sinovial este uleiul cu care articulația este unsă. El este format din anumite glicopeptide și este format din acid hialuronic și Alte substanțe care ung această articulație. În momentul în care tu ai articulația traumatizată și apare inflamația, scade secreția de lichid sinovial care oricum scade cu vârsta. Un alt lucru care se întâmplă la pacienții care au osteoartrită este că mușchii și ligamentele care traversează articulația devin mai slabe. Aici e foarte interesant dacă studiezi corpul uman și vezi cum sunt făcuți mușchii, ligamentele, terminațiile nervoase de la nivelul acestor țesuturi, realizezi că corpul nostru are reflexe pentru a-ți apăra articulația. Tu când calci pe un genunchi sau când sari, Articulația are terminații nervoase în structurile din jurul ei care simt impactul pe care, activitatea pe care o faci o aduce articulații. Când articulația simte acel impact, Acel impact se simte în modul vaspinării, de unde se întoarce impulsul de a încorda anumite grupe musculare pentru a menține acea articulație. Deci există în permanență un feedback între ce simți în articulație, în ligamente, în tendoane, în mușchi, care activează musculatura care protejează acea articulație. mușchii și ligamentele care nu sunt exersate prin sport nu vor proteja articulația, iar articulația o să aibă de suferit prin microtraumatisme, cartilaje care subțează, inflamație, scăderea secreției de lichid sinovial care toate astea duc ulterior la osteoartrită. Acum hai să vorbim despre factori de risc și ce-i important de precizat că e că o să vă dau lucruri la care va asteptati si anume recomandari pentru gestionarea osteoartritei, fie pentru a o evita, fie foarte atent pentru a ameliora simptomele osteoartritei, chiar dacă deja ai osteoartrite și nu poți să regenerezi cartilaj, dar poți să faci lucruri care îți îmbunătățesc starea, îți scazi simptomatologiea și te fac să te simți mai bine. Acum să vedem despre factori de risc. În primul rând, vârsta înaintea. E cel mai important factor de risc, dar e important de știut că 6% dintre persoanele trecute de 30 de ani, statistic, au simptomatologie, au osteoartrite simptomatică a genunchiului. Deci începând de la 30 de ani, te pot durea genunchii pentru că deja poți să ai o stoartărită. Sexul feminin este un factor de risc. Nu se știe exact de ce. Faptul că îți scade protecția pe care ți-o oferă estrogenul la menopauză poate să fie o explicație. Faptul că la menopauză totul se usucă. Pielea se usucă, mucoasa se usucă, mucoasa vaginală se usucă, mucoasa intestinală se usucă. Probabil că se usucă și lichidul sinovial. Mă rog, mult spus se usucă, dar începe să se create mai puțin. Asta e o posibilă explicație, întratat se spune clar că nu se știe exact care e explicația, pentru care femeile suferă mai mult de osteoartistă decât bărbații, deci factor de risc dacă ești femeie. Traumatismele anterioare sau microtraumatismele sunt un factor de risc. Atenție, foarte important! Excesul ponderal, adică dacă ai mai mult, un BMI mai mare de 25, fiecare kilogram în plus este factor de risc pentru genunchi. Și vreau să vă explic următorul lucru, din nou descris în tratat. Citez, sprijinirea pe un singur picior face că greutatea corporală transmisă pe genunchi să fie de 3 până la 6 ori mai mare decât valoarea sa. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că noi atunci când mergem, da? Când mergi, tu nu poți să mergi pe ambele picioare, că nu ești broască. Tu mergi pe un picior, pe altul. Într-unul în care tu calci pe un picior, când ai călcat pe un picior, tu ți-ai pus toată greutatea ta pe acel picior. Dar, pentru că fizica face ca greutatea să urce, da? Când calci și după aia când te-ai pus pe picior să coboare și există forța gravitațională, aceea greutatea Concreta pe care genunchiul tau o suporta cand calci pe picior cand mergi, este de 3 ori mai mare decat valoarea greutatii tale. Ce inseamna asta in traducere? Daca tu ai 100 de kg, in momentul in care tu mergi si calci pe un picior si il ridici pe celalalt, Prin forţa gravitaţională, prin forţa de accelerare şi decelerare, care înmulţesc greutatea ta, repet, tu ai 100 de kg şi ai călcat pe picior, greutatea pe care genunchiul tău o va suporta o să fie de 300 de kg. Adică o persoană care merge și are 100 de kg, are câte 300 de kg din când în când pe fiecare genunchi. Acum atenție, dacă tu ai 100 de kg și alergi, atunci când alergi tu sari mai sus, viteza ta este mai mare, decelerarea este mai puternică, Greutatea ta se poate duce la x6, adica se multiplica cu 6. O persoana care are 100 de kg si ea learga, o sa aiba din cand in cand, cand calca de fiecare data cand calca, o sa aiba pana la 600 de kg greutate reala pe genunchi. Deci asta e atât de important de înțeles în lucrurile pe care le putem face și o să explicăm de ce slăbitul în greutate este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le faci împotriva osteoartritei este să înțelegem, și așa înțelegem acest lucru, că genunchiul nu suportă greutatea pe care tu o ai pe cântar. Genunchiul suportă greutatea de trei ori mai mare decât aia de pe cântar când mergi și o greutate de șase ori mai mare atunci când alergi. Revenim la factori de risc. Am zis ca greutatea, excesul ponderal este un factor de risc. Alti factori de risc țin de mișcări repetitive de-a lungul vieții, muncă fizică, gras, sporturi de impact, fotbal, hockey, alergare. Alergare este o mișcare repetitivă în care tu pui constant greutate pe genunchii tăieri. De aceea foarte mulți kinetoterapeuti, foarte mulți medici sportivi nu recomandă alergarea, în special în parc, pe asfalt, ca pe un sport sănătos. Faci spor cardiovascular de a distruzi genunchii și asta te va predispune la mai mult sedentarism fix atunci când ai nevoie de mișcare la bătrânețe. Un alt factor disch este istoricul familial de osteoartrită, dacă bunicii au avut osteoartrită e posibil să ai și tu sau să fii predispus la asta. Intervenții chirurgicale anterioare pe articulații, nealinierea, adică faptul că ai picioarele în paranteze închise, Asta se cheamă genu valgum sau în exterior, în paranteze, așa, se cheamă genu varum. Nealinierea asta pune mai multă presiune pe un singur punct din articulația genunchiului și asta duce la osteoartrită sau poate duce la osteoartrită a genunchiului. Și lezarea proprioceptorilor neurologic. Atunci când avem o lezare a neuroceptorilor și asta se cheamă osteoartrita charcot sau artropatia charcot, Asta se întâmplă atunci când avem o neuropatie periferică, când din varii cazuri de diabetes sau de cauza autoimună, nervii periferici încep să morțească și atunci tu nu mai simți propriocepția din genunchi, tu nu mai simți cât de tare calci pe el și îl uzezi prea tare, îl traumatizezi prea tare și apare această osteoartrite care este rapid progresivă. Deci ăștia sunt factorii de risc. Și acum vreau să văd despre recomandările concrete pentru gestionarea osteoartritei. În primul rând, prima recomandare, cea mai importantă este să-ți continui activitatea fizică. După vârsta de 30, 35 de ani, 40 de ani, e normal să simți durere. E normal când faci sport să te mai doară spatele, să te mai doară piciorul. E normal să te mai accidentezi. Idealul este să faci sport cu mare grijă să te accidentezi, dar dacă te-ai accidentat, este normal să te doară. E bine să protejezi zona care te doară, să nu continui să faci exercițiul care îți crește durerea, dar în niciun caz nu trebuie să te oprești, pentru că în momentul în care te-ai oprit, ai osteoartrită, te dor genunchii și tu te-ai oprit din activitate, mușchii tăi care îți mențin genunchiul încep să scadă. Inflamația la nivelul genunchiului persistă, vascularizația și lubrefierea genunchiului încep să scadă. În schimb însă, chiar dacă ai o steoartrită și genunchiul te doare și tu faci exerciții aerobice sau faci exerciții de rezistență în apă, astea sunt recomandate, nu de impact, nu alergi, dar faci exerciții de rezistență în apă, articulația devine mobilă, articulația se lubrefiază corect, vine sângele la articulație și vindecă procesul de inflamație sau îl ameliorează. Mușchii din jurul articulației încep să se întărească. E foarte recomandat persoanelor cu osteoartrită să își facă însă un program personalizat cu ajutorul unui antrenor sau cu ajutorul unui kinetoterapeut. Se poate face chiar kinetoterapie la domiciliu, care întărește tonusul muscular din jurul articulației și te ajută la ameliorarea simptomelor. Deci, cel mai contraintuitiv lucru este să faci activitate când te doare. Dar fix, asta trebuie să faci. Ai osteoartrită și ai dureri, trebuie să faci sport, să fii și mai activ, Sport cu cap personalizat pentru a reduce acea durere. Un al doilea lucru pe care e absolut esențial să facem este să scădem în greutate. Scăderea fiecărui kilogram. Dacă ai scăzut un kilogram, ai slăbit un kilogram, când mergi, genunchiul tău o să simtă o scădere a 3 kg. Dacă ai scăzut cu 10 kg, dar tu ești mai ușor cu 10 kg, dar când mergi, greutatea pe care o pui pe genunchi este cu 30 kg mai mică. Sau când alergi, greutatea o să fie cu 60 kg mai mică. Și eu, slavă Domnului, n-am încă osteoartrită și am povestit în materiale anterioare cum am slăbit în ultima perioadă aproape 12 kg. Nu pot să îți descriu cât de bine este să fii atât de ușor. Cât de ușor urișcările, cât de ușor te pui pe jos să te joci cu copii, cât de ușor te miști, cât de ușor te... Încheii la șireturi, este efectiv viața este mult mai plăcută când ești ușor sau când ai fost mai greu și devii mai ușor. Deci scăderea în greutate este un lucru foarte important pentru ameliorarea osteoartritei. Ce e foarte interesant este că în studii s-a observat că scăderea în greutate ameliorează inclusiv osteoartrita de la nivelul mânii. Ceea ce pare ilogic pentru ca la nivelul manii nu simti greutatea corporala. Dar asta pare sa fie legat de alti metaboliti care circula in corpul persoanelor obeze. Persoanele obeze sufera de o inflamatie cronica cauzata de obezitate care creste aceste simptome, le intensifica simptomele osteoartritei care tin de inflamatie. Ceea ce s-a observat este ca persoanele care slabesc in greutate si isi reverseaza obezitatea scaţi simptomele inclusiv pe articulaţii care n-au legătură cu greutatea lor corporală. Un alt lucru important este dieta. Măcar acum când ai dureri, mănâncă dieta anti-inflamatorie, adică legume 80% din masa ta, fructe din abundenţă, evităm grăsimea animală în exces, suplimentăm cu omega 3, peşte, nuci, seminţe crude, nu prăjite. Somnul de calitate e extrem de important. E important sa dormi intr-o camera care este racoasa, bine aerisita, un pat foarte confortabil, perna confortabila, blackout sa fie complet intuneric in camera, sa fie liniste, sa nu auzi pe nimeni, sa ai un pat confortabil in care te simti bine, sa dormi 8 ore, este atat de important. E atat de important in special la varsta la care te apuca osteoarthita, este varsta in care creierul tau nu mai stie sa genereze suficient Somn. Al cincilea lucru pe care il poți face în osteoartrită este terapia cu căldură sau cu frig. Pe unii îi ajută căldura, pe alții ajută frigul. Ce se întâmplă sau cum se face? Iei o compresă, fie că e caldă și o pui pe articulația care te doare, pe genunchi de exemplu. Ții compresă caldă, ții ceva cald. Căldura o să aducă mai multă vascularizație, o să facă vasodilatație și o aduce mai mult sânge care poate să hrănească articulația, să scadă durerea. Asta ajuta in special atunci cand ai luat un paracetamol, ai luat un anti-inflamator si el trebuie sa ajunga in zona respectiva sau pe alti oameni ii ajuta frigul, o compresa rece pe care o pui sau ceva rece, ceva ce tii, ceva rece ce pui pe articulatie si acel rece scade inflamatia din zona respectiva. Apoi putem sa folosim medicamente. E foarte important sa gasim o doza potrivita si cel mai, prima linie de tratament in durerea osteoartrite este paracetamolul. Exista multe Concentrații de paracetamol, în mod ce ar fi bine să vorbești cu medicul tău să vezi care e concentrația care ți se potrivește în funcție de alte tare pe care le ai, cert este că de regulă o doză între 500mg și 1g este cea eficientă și de multe ori oamenii iau doze mici de 200-300mg de paracetamol și așteaptă să treacă durerea, ori doza respectivă de multe ori este Se pot folosi si anti-inflamatoare non-steroidene, ibuprofen, diclofenac, nimesulid si alte anti-inflamatoare care exista. Se pot folosi anti-inflamatoare topice, deci diclofenac, ibuprofen sau altceva ce gasiti si vi se potriveste. Se maseaza pe articulatie si are un efect Există suplimente cum ar fi glucozamină și chondroitină care, uite, în tratatul ăsta se explică clar că nu s-a dovedit nicio eficiență a glucozaminei și a chondroitinei în durerea în osteoartrită, în studii controlate placebo, adică unor oameni i s-a dat chondroitină, glucozamină, altor i s-a dat placebo, niciun efect în ambele grupe. Totuși, anecdotic, sunt persoane care spun că acest supliment te ajută. Dacă te ajută, poate pe tine te ajută, cred că e un supliment care are puține riscuri și dacă medicul ți-l recomandă l-ai putea lua și se pot face inclusiv injecții cu cortecosteroizi sau cu acid hialuronic. Bineînțeles, medicul ortopețile face în articulație Și injecțiile cu corticosteroizi ajută unele persoane mai puțin, la alte persoane injecția cu corticosteroizi poate să reducă durerea până la 3-4 luni. Adică eficiența variază foarte mult între pacienți, dar este o eficiență bună atunci când e nevoie de ea. Bineînțeles, e atât de important să înțelegi că poți să te folosești de alte tehnici pentru a reduce presiunea pe articulația respectivă. Să eviți sporturile care pun presiune fix pe articulația respectivă. Revin la ideea că sportul pentru 100 de artistă este ceva specific și e bine să ai un antrenor sau un Kinetoterapeut care să te ajute să faci exerciții corecte care să stabilizeze tonusul musculaturii din articulația care te doare. Dar, dincolo de asta, putem să folosim bețe de mers, bețe din acelea de hiking, de ce să nu le folosim și în oraș? Te sprijini de ele și te ajută să faci mișcare, în loc să stai pe scaun, să fii sedentar, să nu lași sângele să ajungă în articulație, să o lași rigidă și inflamată. E bine s-o miști, dar dacă te doare, poți să folosești un cadru, poți să folosești bețe de care să te sprijini. Ești, nu știu, ești undeva la munte și te doare, a început să doare genunchiul, ia un băț și sprijină-te în el, da? Deci ne sprijinim. Putem să folosim tot felul de stabilizatoare în duși de care să ne ținem, da? Pentru a reduce durerea. Putem să folosim și tot felul de atele și tot felul de device-uri, dispozitive, să zicem așa, ortopedice care mențin articulația și reduc din durerea. Și bineînțeles putem să ne poate ajuta corectarea alinierii despre care v-am vorbit mai devreme, acei genuni care sunt în paranteză închisă sau în paranteză deschisă, deschisă, crăcănați. Există tot felul de dispozitive ortopedice care te pot ajuta la ameliorarea acestei sau la corectarea acestei alinieri. Un podolog bun in mod cert te poate ajuta cu tot felul de solutii. So, astea sunt lucrurile pe care le poate face o persoană cu osteoartrită. Din păcate, mergem în direcția aia dacă nu avem grijă de articulațiile noastre din tinerețe. Mergem în direcția asta dacă nu ne menținem sănătatea și tonusul muscular. Dacă am ajuns acolo, trebuie măcar atunci să ne apucăm de sport, de întărirea tonusului musculare, scăderea în greutate și restul de lucruri pe care le-am enumerat mai devreme. Asta e materialul despre osteoartrita. Dacă ai întrebări suplimentare, lasă-le jos în comentarii. Dacă vrei să povestești povestea ta cu osteoartrita, dacă ai asta, Lasă-ne jos în comentarii povestea ta, suntem curioși să o auzim. Nu uitați că acest material, din nou, este sprijinit de cafeaua noastră, este cafeaua Zori. E o cafea care e adresată oamenilor care încă își cumpără cafea din supermarket și au impresia că aia e o cafea bună. E ok. Dar în momentul în care iei o astfel de cafea, Și îți trebuie un pachet de 250 grame, intri pe Zori, îți recomand să iei Zori Resolution. După ce ai băut cafeaua asta și o să-ți placă și după ce o să se termine și te întorci la cafeaua din supermarket pe care o consumai înainte și te-o faci, o să zici, uai, nu pot să cred că am băut asta până acum. Nu pot să cred că mi-am Am pierdut de pe mană zilele în care puteam să beau o cafea bună și să mă bucur real de ea, l-am pierdut pe o cafea care este ca o spălătură. Asta e senzația pe care am avut-o eu când am băut prima mea cafea de specialitate acasă și m-am întors la cafeaua din comerț și așa am ajuns pas cu pas la a crea propria mea cafea pentru a fi sigur ca aceasta cafea este corecta din locul in care e culeasa, cum este transportata, cum este prajita si cum ajunge ambalata la tine. Mi-am facut-o pentru mine, iar ulterior mi-am dat seama ca poti sa impart asta si cu oamenii care ma urmaresc. Asa ca ZOR.ro e cafeaua pe care te bazezi. Lasam link jos in comentarii. Multumesc pentru atentie si pe curand!