Cele mai mari beneficii ale CHEFIRULUI

Ok, am aici 5 studii recente, 2023-2024, despre chefir și probabil că știi deja că eu sunt obsedat de chefir. Nu cred că există o zi în care să deschid frigiderul și să n-am sticla de chefir în frigider. Dar studiile astea, nu doar când reîntăresc convingerile asupra beneficilor de sănătate pe care chefirul le aduce, studiile astea aduc atât de multe date noi. Și o să începem pe rând să vorbim despre fiecare studiu, dar în mare o să avem aici cinci beneficii colosale al echifirului, multe dintre ele noi, multe dintre ele pur și simplu reafirmări ale lucrurilor care se știu, dar și o intenție a comunității științifice în a studia și mâncarea, în special mâncarea supersănătoasă, ca pe o intervenție posibilă asupra sănătății noastre. Pentru că Așa cum descrie acest prim articol despre care o să vorbim, este un review al literaturii. Review al literaturii înseamnă că oamenii de știință iau multe articole, multe investigații, în total în acest review au fost incluse 33 de alte studii și investigații, și fac un rezumat și dau niște indicații pentru viitor. Și, de exemplu, în acest review publicat în Foods, cum ziceam, În anul 2024, deci anul acesta, oamenii de știință argumentează că din ce în ce mai mulți dintre noi trăim până la o vârstă din ce în ce mai înaintată. Iar vârsta înaintată vine cu tot felul de probleme și din cauza faptului că microbiomul nostru începe să aibă de suferit, pentru că facem mai puțin sport, suntem sedentari, mâncăm, mâncare, procesăm. și atenție, în studiul ăsta oamenii de știință spun că inclusiv suplimentele pe care le consumăm și sunt descrise aici, lăsăm studiul jos în descriere, e un studiu gratuit, îl puteți downloada și îl puteți citi integral, inclusiv suplimentele pe care noi le consumăm pot să, pe de o parte să ne ajute în longevitatea noastră, dar pe de altă parte pot să perturbe nasol microbiomul nostru și o intervenție pe care ei o propun și pe care o studiază în acest review este kefirul. Acum, atentie mare, când vorbim despre kefir și asta este și descris aici, este o definiție a kefirului, este băutură din lapte fermentat prin acțiunea sinergică a bacteriei și a drojdiei conținute în drojdia de kefir, deci atenție. Când vorbim despre kefir, nu vorbim despre orice băutură de la raft pe care scrie kefir. Când vorbim despre kefir, vorbim despre lapte fermentat prin acțiunea sinergică, o să explicăm ce-i asta, între bacterii, tot felul de bacterii lactice și drojdie de kefir. De ce sinergic? Sinergic înseamnă că atunci când două lucruri se întâlnesc, efectul lor nu este doar cumulat. Nu este doar A plus B. Efectul lor este exponențial cumva sinergic. Este mai mare cel puțin decât A plus B. Deci dacă ei A separat și B separat le aduni îți dă A cu B. Dacă ei A cu B împreună Acțiunea lor poate să fie sinergică mai mare decât suma lor. Și asta se întâmplă atunci când bacteriile lactice se întâlnesc cu drojdiea de chefir și atunci acțiunea lor sinergică pare să aducă mult mai multe beneficii decât doar o băutură fermentată cu bacterii lactice și doar ceva, nu știu, alt aliment care are drojdie în el. Deci, asta înseamnă kefir. Oamenii de știință argumentează faptul că această scădere a microbiomului sau sărăcirea microbiomului odată cu înaintarea noastră în vârstă este o problemă care trebuie adresată și nu prin suplimente, ci prin alimente și unul dintre cele mai facile și cele mai bogate în probiotice benefice care atenție, acționează sinergic, este kefirul. Și sunt patru patologii sau direcții de patologii care sunt studiate în acesta. și oamenii de știință de aici vorbesc despre diabet zahărat de tip 2 și se pare că acest chefir reușește să reducă glicemia pacienților cu diabet și să crească sensibilitatea la insulină printr-un efect asupra microbiotei care are în cascadă efect antiinflamator Ulterior, acest efect antiinflamator scade rezistența la insulina a celulelor și mai mult decât atât, acest efect antiinflamator induce, cumva, mușchii să fie avizi de glucoză și atunci mușchii încep să tragă glucoză din sânge fără acțiunea insulinei. Deci, un efect antidiabetic. Un alt efect despre care este discutat în acest studiu este efectul benefic asupra sănătății cardiovasculare prin reducerea colesterolului LDL. Deci colesterolul rău este redus în sânge și printr-o acțiune hipotensivă a unor biopeptide, deci sunt niște peptide cu acțiune biologică, care înhibă enzima de conversie a geotensinei. Sună complicat, dar această enzima, conversie a geotensinei, Există o linie de tratament pentru tratamentul hipertensiunii când îți se dă inhibitor de enzimă de conversie a angiotensinei. Deci există pastile pe care le iei de la medicul cardiolog care inhibe această enzimă de conversie a angiotensinei și prin asta scade tensiunea arterială. Se pare că în kefir există niște biopeptide care inhibe această enzimă. fără acțiunea altor medicamente. Deci, o îmbunătățire a sănătății cardioascolare prin scăderea tensiunii arteriale, ceea ce este bine pentru oricine, chiar și pentru oamenii care nu au tensiune arterială, prin îmbunătățirea funcției cognitive și a bolii Alzheimer. Atenție aici, vorbim despre un studiu pe oameni, unde chefirul administrat timp de 90 de zile pacienților care au deja Alzheimer a îmbunătățit funcția memoriei și funcția cognitivă la acești pacienți cu Alzheimer. și printr-o funcție anticancer, prin modularea microbiotei și stimularea peptozei celurilor tumorale și prin reducerea inflamației și inhibarea creșterii tumorilor. După cum știți, noi avem celurile tumorale în corp care sunt mereu prinse de către sistemul nostru imunitar. Se pare că atunci când consum chefir, Sistemul tău imunitar, pentru că inflamația în jur scade, devine mai capabil în a prinde aceste celule mici tumorale, care oricum sunt prinse de acest sistem imunitar, dar prin acțiunea aceasta modulatoare a chefirului, acest sistem imunitar devine și mai De ce oamenii de știință se referă aici la kefir? Pentru că își dau seama că noi, cu cât înălțim în vârstă și cu cât ne dezvoltăm mai mult din punct de vedere tehnologic, recurgem la tot felul de metode sintetice. la suplimente sintetice, la medicamente sintetice, la mâncare procesată sintetic și asta ne distruge sănătatea. Ceea ce încearcă ei și ceea ce încearcă din ce în ce mai mult comunitatea științifică este să se întoarcă la mâncare, dar la mâncare sănătoasă care are beneficii pentru sănătate precise, dovedibile și chiar și ei spun că este nevoie de studii mai multe și mai amănânțite și pe oameni pentru a documenta și mai bine acest efect terapeutic al chefirului, pentru a putea în mod real să-l folosim, acest chefir, în scop terapeutic. Pentru că în momentul de față, da, noi putem să mergem la magazin și putem să ne cumpărăm chefir și să-l consumăm pentru sănătatea noastră. Este o alegere bună. Dar dacă te duci la spital, medicul nu prea poate să-ți prescrie pe rețetă consumă chefir zilnic pentru scăderea glicemiei. Poate să zic așa printre altele, o să scrie pe rețetă, ia metformin, ia uite altă medicație și poate să zic așa pe gură și consumă chefir. Uite sunt studii care arată că atunci când consum chefir îți scade glicemia. Dar el nu poate să ți-o scrie în scrisoarea ta medicală. Ori dacă o să avem studii care să o arate clar ce concentrație, de ce bacterii, de câtă drojdie, ce tip de chefir ajută concret în gestiunea anumitor patologii despre care vorbim, atunci chefirul o să poată fi prescris efectiv ca medicament, inclusiv de către medici. Bun, ăsta este primul studiu. Hai să mergem la următorul studiu care e și el foarte interesant. Este publicat în revista Cell în 2023 de niște oameni de știință din Malezia, Belgia, Spania, care vorbește despre efectul gastroprotector În cazul de față, oamenii de știință au folosit șoricei elvețieni de sex masculin care au fost împărțiți în trei grupe. Și de ce zic că e foarte ok să ne bazăm pe aceste studii? Pentru că anumite lucruri nu pot fi făcute pe oameni. Pentru că aici intervenția oamenilor de știință a fost în a induce ulceri acestor șolicei. De aceea ce nu poți să faci în mocieri pe oameni, nu poți să faci în studii pe oameni, să le induci ulceri și să vezi care dintre ei sunt protejați de chifir sau nu sunt protejați de chifir. Pe șoricei însă poți să faci asta. Și ce-au făcut oamenii de știință a fost să ia trei grupe de șoricei, adică să ia un grup de șoricei și să îi împartă în trei grupe. Primul grup a fost grup de control. Grupul de control a consumat lapte, lăptic, pur și simplu, lapte UHT. Al doilea grup a primit tratament inhibitor de pompă de proton. Este medicamentul care se prescrie, e medicamentul antiacid. este medicamentul care îți reduce secreția de acid gastric în stomac. Și al treilea grup au primit chefir. Au băut pur și simplu chefir. După 14 zile de control, adică 14 zile primul grup a băut lapte, 14 zile al doilea grup a primit tratament antiacid și 14 zile al treilea grup a băut chefir, după aceste 14 zile li s-au administrat doze mari de anti-inflamator non-steroidian, cum ar fi Buprofen de exemplu, cum ar fi Ketonal și așa mai departe. Deci anti-inflamator non-steroidian care se știe că în doze mari și pe timp îndelungat poate să ducă la gastrită și la ulceri pentru că inhibă secreția de mucus în stomac, deci practic protecția stomacului. După aceste 14 zile celor 3 grupe li se dau doze egale de anti-inflamatori non-steroidian și ce să vezi, grupul de control, grupul care a băut lapte, fac ulceri, în schimb, grupul care a primit inhibitor de pompă de proton, adică medicație antiacidă, așa cum se bănuia, se aștepta, nu face ulceri și surpriza majoră este că acel grup care nu a primit medicament, dar au băut kefir în fiecare zi, Nu au făcut ulceri, au fost protejați de ulceri doar prin consumul a 14 zile de chefir și implicațiile studiului sunt destul de mari. Ei consideră că acest consum de chefir a fost de natură să protejeze stomacul șoriceilor de ulcer datorită efectului său antioxidant și anti-inflamator. Deci tu într-adevăr dai substanța anti-inflamatoare non-steroidiană la cei șoricei, mucoasa lor gastrică se retrage, mucusul se retrage. Dar acidul nu penetrează atât de mult mucoasa pentru că ai un efect antioxidant anti-inflamator deja prezent în acea mucoasă datorită chefirului și inclusiv ei spun că acest chefir ar putea să fie o terapie naturală Foarte bună pentru pacienți, dar avem nevoie de studii pe oameni mai amănunțite. Asta e al doilea efect de protecție asupra mucoasei gastrice și cred că poate fi, din nou, în niciun caz nu e bine să renunți la propria ta medicație dacă ai medicație pentru protecție gastrică și să recurci la kefir, totuși este un studiu pe șoricei, dar mecanismul său de acțiune este atât de bine explicat și atât de bine documentat încât populația generală sănătoasă chiar ar putea să beneficieze probabil de acest potențial efect antiinflamator și antioxidant pentru mucoasa noastră gastrică. Și din nou, revenind la viața noastră modernă, stresul, sedentarismul și mâncarea procesată ne perturbă atât de mult această mucoasă și la nivel gastric, dar și la nivel intestinal. La nivel intestinal, mucoasa intestinală, atunci când este distrusă, începe să permită tot felul de toxine să intre în fluxul sanguin din intestină. Începe să permită tot felul de bacterii să intre din intestin sau din colon în fluxul sanguin. Și asta trezește nevoia unei alimentații antioxidante și anti-inflamatorii care pare că este prezentă în kefir. Acum vreau să vorbim despre al treilea studiu care este un review article. Review article înseamnă din nou că oamenii de știință iau multe studii Le trec în revistă și vin cu niște beneficii cumulate ale acestor studii. atunci când consumi kefir te bucuri de un efect anti-inflamator prin kefiran. Kefiranul este un polizaharid care rezultă prin fermentarea laptelui de către bacterii și drojdie de kefir. Deci kefiran o să-l găsești doar în kefir, nu o să-l găsești într-un alt produs lactat care are bacterii lactice pe care scrie kefir pentru că au voie să-l marketeze ca fiind kefir, dar el nu este kefir pentru că n-ai drojdie de kefir, deci n-ai kefiran, n-ai efect anti-inflamator la fel de puternic. Vedem că ai un efect antioxidant tot prin chefiran, datorită chefiranului văd că ai un efect chelator al metalelor, adică el poate să rețină anumite metale și să le scoate din organism. Ai și efect antimicrobian prin diverse peptide, chefiran, acizi organici și prin biofilmul pe care îl aduce chefirul în organism. Mai mult decât atât. Ai un efect regulator al microbiotei, asta e clar pentru că ai toate aceste bacterii și ai acest drojdie care populează microbiota ta, bacteriile din intestină și din colon și care le echilibrează, să zicem așa. Ai un efect asupra acumularii de grăsim în ficat prin reducerea acestor acumulări, ai efect asupra glucozei circulante în sângea, ai un efect anticancerigen și efect asupra sistemului nervos central. Bun, și toate aceste efecte sunt deschise în această schemă, dar dacă vrei să le vezi pe LARC, poți să treci din nou prin această review pe care o găsești jos în descrierea acestui material. Ok, și acum vreau să trecem la al patrulea studiu pe care îl prezentăm astăzi și ăsta este cel mai delicios de până acum. Pentru că se cheamă așa, Effect of Kefir Beverage Consumption on Glycemic Control și este un systematic review și meta-analiză a studiilor controlate randomizate. Au fost luate undeva la șase studii care în total însumează 323 de subiecte, adică 323 de oameni și deci după ce au consumat kefir mai multe zile, o să intrăm în detalii imediat după ce vă zic concluziile, După ce acești oameni au consumat chefir, glicemia lor matinală, glicemia ajun, deci glicemia aia de dimineață care e stabilă, le-a scăzut cu o medie de 10 mg pe decilitru, ceea ce este huge. Adică dacă ai de exemplu dimineața glicemia de 105, tu teoretic poți fi considerat prediabetic, dar dacă consumi chefir și ai rezultatele raportate din acest studiu, tu poți să ai glicemia dimineața de 95, adică să nu mai fii prediabetic. O scădere de 10 mg a glicemiei de dimineață este ceva incredibil. Și mai mult decât atât, au observat și o scădere a insulinei la acești pacienti. Și ceea ce au făcut, studiul e foarte scurt, e foarte interesant scris, e foarte pe înțeles. Intervenția pe care oamenii o au avut a fost aceea de a consuma chefir și au avut și grupuri de control care nu au consumat chefir, care au consumat alte iaurturi sau alte băuturi din lapte. Durata studiilor a variat de la 15 zile, cel mai scurt studiu, in care oamenii au bucut 300 de mililitri de chefir pe zi si au facut o ora de exercitii aerobice, pana la 84 de zile in care oamenii au bucut 180 de mililitri, adica putin mai putin decat o cana simpla de chefir pe zi. Dar si dozele de chefir au variat de la, cum ati vazut, 180 de mililitri pe zi, pana la 600 de mililitri de chefir de doua ori pe zi. Adică oamenii au consumat efectiv un litru și 200 mililitri de chefir pe zi timp de 56 de zile. Și scăderea medie a glucozei matinale a fost de 10 miligrame pe decilitru, dar cea mai mare scădere a fost fix la aia care au băut cea mai mult chefir. Deci se pare că efectul este cumva direct proporțional cu cantitatea pe care o consumi. Cei care au băut un litru sau 600 mililitri de două ori pe zi au avut o scădere a glucozei matinale cu 31 de miligrame pe decilitru, probabil că sunt pacienți diabetici, n-am intrat în detaliile fiecărui studiu, dar rezultatele sunt fenomenale. Ceea ce a scăzut, dar nu este semnificativă statistic, este hemoglobina glicozilată, care de fapt e testul suprem care îți indică în ce zonă a sănătății metabolice ești. Și scăderea a fost doar de 0,64, dar oamenii de știință argumentează că probabil durata acestor studii n-a fost suficientă cât această scădere să fie semnificativă statistic. Pentru că hemoglobina glicozilată se modifică odată la 3 luni, iar studiile au variat de la 15 zile până la undeva aproape de 3 luni, dar o medie undeva de o lună și jumătate. motivul pentru care hemoglobina glicozilată nu a scăzut, semnificativ statistic. A scăzut, dar nu semnificativ statistic. Și ultimul studiu despre care o să vorbim astăzi este acesta care se referă la efectele chefirului asupra sănătății cardiovasculare. O să lăsăm link și la el în descriere, cu toate că este un articol plătit și am reușit să obțin doar abstractul acestei Dar acest studiu sublinează că consumul de chifir reduce semnificativ insulina bazală sau insulina ajun, adică insulina de dimineață când nu a mâncat nimic și reduce indicele HOMA, ceea ce nu vine decât să confirme lucrurile pe care le-am citit în și în celelalte studii. Toate aceste studii sunt publicate de oameni de știință din țări diferite, din continente diferite, de la universități diferite, care nu raportează niciun conflict de interes cu nimeni, care nu au fost plătiți să le scrie, ci care pur și simplu caută metode mai naturale de a ne îmbunătăți sănătatea și, până la urmă, metode de a le îmbunătăți sănătatea pacienților săi. fie că sunt medici care lucrează cu sănătate cardiovasculară, cardiologi și atunci publică articole despre efectul chefirului asupra sănătății cardiovasculare, fie că vorbim despre diabetologi, fie că vorbim despre gastroenterologi. Oamenii aceștia de știință din țări diferite, de pe continente diferite caută soluții și se pare că găsesc aceste soluții în aceste efecte benefice ale chefirului. Pe mine asta mă convinge să consum chefir la fel ca până acum, să îl includ în dieta mea aproape zilnică și să îl consider un real beneficiu pentru sănătate. Și la fel cum există și efect nocebo, când știi că consumi ceva ce îți face rău, mă bucur și de un efect placebo în plus, care probabil că potențează toate aceste beneficii, care, atenție, există în studii randomizate, controlate, dublu orb, adică pacienților li se dă să bea fie o băutură simplă de lapte fermentată, fie chefir, Și ei nu știu ce consumă și se vede pe analize că aceia care consumă chefir au beneficii, adică beneficiile astea sunt dincolo de efectul placebo. Dar și atunci când știi aceste beneficii, cum le știm noi de exemplu că le-am văzut acum și am trecut prin ele, atunci când le știi, atunci tu poți potența aceste beneficii prin simplu fapt că îți deschizi o cutie de chefir, obei, și simți că toate aceste lucruri bune descrise în studii se întâmplă în corpul tău. Poți să-l beau seara, dacă seara, de exemplu, mi se face foame și nu vreau să-mi umplu stomacul și vreau să dorm liniștit, poți să-l beau seara, poți să-l beau dimineața, cum l-am băut în dimineața asta și în România, și asta am aflat după mai multe discuții cu oameni care se ocupă de industria de lactate, în România, prin lege, tu poți să scrii pe sticlă chefir chiar dacă nu ai drojdie de chefir. Deci tu îl poți denumi chefir pentru că îl duci, acel iaurt să zicem, într-o consistență de chefir sau îi dai o anumită aciditate care seamănă cu chefirul și atunci tu poți să bei o băutură care are gust de chefir. Dar de fapt, băuturile în mod real nu se pot încadra în aceste studii. Adică studiile astea care sunt făcute, sunt făcute pe băuturi formate din fermentarea laptelui, cu drojdie de chefir. De ce există băuturi care se cheamă chefir pe rafturile din România, chiar dacă nu sunt chefir? Pentru că această drojdie de chefir este foarte păcătoasă. Atunci când ai o fabrică de lactate, Tu în fabrica respectivă ai anumite țeve, ai anumite conducte prin care circulă laptele, ai anumite bazine în care se fermentează laptele respectiv și tu folosești aceeași instalație pentru a face mai multe produse. Deci dacă ai o fabrică de lactate și poate să fie o fabrică foarte bună de lactate, de lactate foarte bine făcute după Metode tradiționale românești, tu poți să faci pe aceeași conductă, să zicem astăzi poți să faci iaurt de băut, mâine poți să faci sana, apoi mâine poți să faci iaurt grecesc și așa mai departe. Tu bagi lapte în conducte, bagi anumite culturi lactice, lași să se fermenteze, le împachetezi, după aceea speli conductele alea, le sterilizezi și pui iar alt lapte și alte culturi lactice specifice pentru lapte, pentru sana, pardon. După aceea a doua zi pui alte culturi lactice specifice pentru iaurt grecesc și așa mai departe. Problema este că atunci când bagi în fabrică respectivă drojdia de chefir, tot ce o să mai iasă de pe acea conductă este doar chefir. Drojdia aia de chefir este atât de băgăcioasă că o să rămână mereu, oricum ai sterilizat sau ai curățat fabrica respectivă, o să rămână undeva dormantă și chiar și într-un an dacă te întori și vrei să faci iauri de băut, nu o să-ți iasă iauri de băut, o să-ți iasă chefir. pentru că drojdiea o să rămână acolo. Acum, dacă vreți voi să vă faceți acasă chefir, scrieți jos în comentarii și poate facem un alt material în care o să vă arăt cum se poate face acasă chefirul artizanal. Ai nevoie de drojdie de chefir, chefir și o anumită procedură prin care se face acel chefir. Vă mulțumesc vouă pentru atenție. Dacă aveți întrebări, scrieți-le jos în comentarii. Dacă aveți vreo rețetă de chefir pe care vreți să ne o dați, Scrieți-o jos în comentarii. Dacă nu aveți nicio rețetă, mergeți jos în comentarii și vedeți ce alte rețete propun alți oameni în comentarii. Nu uitați să dați acel like și acel subscribe. Ne ajută foarte mult canalul și ne vedem la următorul material. Ceau!