COVID-19: Anxietate, depresie, insomnie? Soluții și instrumente reale.

Salutare, oameni buni! Dr. Michael aici în a șasea zi de COVID și cum am provins să revin cu un material în care vreau să vă descriu ultimile trei zile, pentru că și ele au fost tricky, tricky rău de tot, cu niște sentimente noi, cu niște simptome noi pe care le-am avut noi pentru mine. și am reușit să trec peste ele. În proporție de 95% mă simt recuperat, mă simt la fel ca înainte. Poate un pic de oboseală cauzată de toate cele întâmplate și vreau să vă descriu prin ce am trecut în zilele astea și vreau să vă și arăt ce am făcut ca să trec de această ansietate, depresie și insomnie pentru că cu ele am avut de-a face. material să ajute cât mai mulți oameni care trec prin asta sau oameni care, să zicem, încă nu s-au infectat și au un risc de a se infecta și de a trece prin aceste patologii pentru că studiile, și o să le trecem în revistă rapid, ne spun că între 33 și până la 50% dintre pacienții care fac COVID, indiferent de formă, indiferent că sunt internați sau la terapie intensivă sau au formă medie sau chiar cu ușoare simptome acasă, deci mai mult de o treime din pacienți vor dezvolta acest lung COVID care din punctul meu de vedere, mântuit de față, este o problemă aproape la fel de mare ca și pandemia. Ne concentrăm cu toții la numărul de cazuri, la numărul de internări și numărul de decese, dar foarte puțini medici și, slavă de onorii, din ce în ce mai mulți, acum încep să-și dea seama că pacientul care s-a vindecat de COVID, dar s-a dus acasă, poate În unul din trei cazuri să rămână încă pacient și să sufere de această patologie și, practic, să aibă o calitate a vieții mult redusă și acei pacienți au nevoie de ajutor, au nevoie de soluții. Ca și paranteză, am mulți prieteni infecționiști și mulți prieteni în psihiatrie și am sunat o parte din ei ieri și alaltă ieri și le-am descris. Am ansietate, ce pot să fac? Nu pot să dorm, am insomnie, recomandăm ceva. Și știți ce mi s-a răspuns de cele mai multe ori? Da, mai auziți povestea asta? e normal, o să treacă. Și știți ce spuneam eu pacienților mei sau oamenilor care îmi scriau și îmi sunau înainte și îmi spuneau toate astea? Exact astea le spuneam. Și știți cât este de enervant, cât este de frustrant să spună un doctor Asta e, asta e viața, mergem mai departe, o să treacă, asta e, o să treacă. Ok, o să treacă dar aș vrea niște instrumente ca să treacă mai repede. Vreau să fiu parte activă în acest tratament și această recuperare pe care să o observ la mine. Vreau să fac ceva activ, dăm niște pastile, dăm ceva. Și culmea, există o pastilă. O să vreau să vă trec prin toate ceste 3 zile să vedeți ce s-a întâmplat și să vă descriu ce am făcut și inclusiv ce pastilă am luat. Pentru că există o pastilă care se vinde fără prescripție medicală, fără rețetă, are un profil de siguranță excepțional de bun, n-are aproape deloc efecte adverse și pastila asta... Uite așa mi-a, deci mi-a luat insomnia cu mâna. Deci acum nu puteam să dorm, am luat pastila într-o, într-o oră, am dormit efectiv toată noaptea, 11 ore, ajungem și acolo și le descriu. Dar hai să luăm pe rând, primele 3 zile, le-ați văzut în materialul precedent, cine l-a văzut foarte pe scurt, am avut febră, dureri de cap, dureri de mușchi, am stat în pat toată ziua, boala a tăvălit cu mine pe jos, pur și simplu. În patră zi m-am trezit și nu mai aveam nici dureri de cap, nici febră, mă simțeam relativ bine, eram obosit ca după o răceală, ca după Ce a fost însă nou este această stare de anxietate sau depresie, de fapt amândouă combinate. Și acum când ne referim la anxietate ne referim la o neliniște interioră profundă care nu are o cauză, o frică pe care o simți în tot corpul. Stai pe canapea, faci ceva, îți faci micul dejun și simți o neliniște tristă în interiorul tău. și e reală, este cât se poate de reală și te scoate efectiv din activitate. Nu ai chef să faci absolut nimic. De altă parte, depresia, nu cred că am ajuns acolo sau poate am avut câteva mici momente, se manifestă printr-o lipsă de motivație completă de a face orice. Și mă refer la, când zic orice, mă refer la, nu știu, să te duci să te speli pe dinți, te trezești dimineața și ar trebui să te duci să te speli pe dinți, dar nu vezi niciun sens să faci asta. Vrei să te ridici, să te duci la frigider să bei ceva, dar nu vezi niciun sens să faci asta și nici măcar nu-ți mai e sete. Și efectiv îți vine să stai și să nu faci nimic. Am avut câteva momente de acest fel. De altfel, am citit intr-un studiu un alt termen cu care rezonez mult mai mult si care denumesc aceste afecte psihiatrice din COVID, le denumesc post-COVID sadness. Si cred ca asta e cea mai buna descriere, este efectiv o tristete post-COVID. Cu toate ca, tehnic, eu nu sunt in post-COVID, eu inca sunt in COVID, sunt in ziua 6-a si asa arata testul meu acum in ziua 6-a, sunt inca intens pozitiv. Si ca paranteza la paranteza se considera ca virusul rezista in organism pana la 28 de zile si in 28 de zile corpul reuseste sa curate acest virus sau nu reuseste sa il curate si atunci ajungem la acest long covid. Adica simptomele astea se pot mentine pana la 6 luni, pana la 12 luni la unele persoane. So, cum ziceam, in ziua 4 am avut acest covid sadness, o tristete constanta pe parcursul intregii zile. Si coloc peste pupaza cand m-am culcat, mi-am dat seama ca nu pot sa dorm. Si am dormit 5 ore in noaptea dintre ziua a 4-a si a ziua a 5-a. Si e mult spus am dormit pentru ca, daca eu imi imaginesc somnul asa, somnul este in general facut din mai multe cicluri care toate au 4 faze. Prima faza este un somn de 5 minute in care te relaxezi si intri in faza a 2 care e un somn putin mai profund. Somnul din faza a treia este un somn profund in care creierul se regenereaza, se curata de toxine, in care noi visam si faza a patra este faza REM, faza in care tot corpul amurteste. Deci corpul este absolut paralizat, apare o inflamatie in corp care Se presupune ca are de-a face cu imunitatea. Atunci imunitatea noastra se antreneaza si dupa ce usor ne revenim din acest son REM, ne miscam de pe o parte pe alta si incepe din nou un ciclu. Si eu le asociez cu o scufundare. Eu ma simt ca si cum cand ma culc in pat e ca si cum as duce sa inot intr-un ocean, dupa aia incep sa ma scufund usor usor si in faza REM este faza in care eu practic ajung la fundul apei si acolo ma relaxez complet, ma refac complet După care, după jumate de oră mă trezesc, revin la suprafață și din nou fac această scufundare. Dacă ar fi să facem această analogie, atunci când ai o insomnie, e ca și cum te duce să înnoți, dar nu te poți scufunda deloc, ca și cum ai avea niște baloane agățate de tine și tu faci un efort constant de a te scufunda, tu faci un efort de a dormi și nu poți și te miști de pe partea pe alta și după ce te trezești, practic ieși din apă, tu nu ești deloc odihnit Si esti din contra, mult mai obosit, ai o somnulenta pe parcursul intregii zile si parca tot ce ai face este sa te culci la prund sa dormi, dar ghici ce, te culci si nu poti sa dormi. Asta am avut in noaptea dintre ziua a patra si ziua a cincea. Si ziua a cincea a fost toata practic dominata de aceasta tristete despre care am scris ieri pe Facebook si am fost uimit ca din cele 500 de mesaje care sunt acolo cred ca peste 300 sunt mesaje de la oameni care zic exact asta am si eu, la mult timp dupa boala exact asta am si eu, nimic nu ma ajuta. La fel si pe YouTube foarte multe comentarii de la oameni care spun ca au trecut si ei prin asta si nu este de mirare pentru ca sunt Studii, din păcate majoritatea studiilor vin cu statistici și ne spun, da, așa este, dar nu ne dau niște soluții în care să ne spună, uite, asta poți să faci ca să depășești aceste stări. Și o să trec în revistă doar câteva dintre ele, dacă vă uitați pe YouTube acum, o să las jos în descriere aceste studii. E un studiu care a publicat în BMC, bolii infecțioase, în care au fost luați, randomizați, 236 de pacienți care au fost COVID și urmăriți câteva luni după aceea. 36% din acești pacienți au avut ansietate, 44% au avut depresie și 46% au avut insomnii. Deci asta oricum ne duce cu gândul spre un mecanism concret prin care acest Covid acționează și o să ajungem și acolo. Un alt report din The Lancet ne spune că în urmă cu câteva luni în UK erau peste un milion de oameni care raportau acest long covid. Într-un alt studiu în The Lancet au fost urmăriți 236.000 de pacienți. Luați la oaltă, 236.000 de pacienți inclusi în studiu și urmăriți timp de 6 luni. Și 33% din acești pacienți, adică fix unul din 3, la fiecare 3 pacienți, unul a avut afecțiuni psihiatrice după covid. afecțiuni psihiatrice în care sunt incluse și ansietatea, depresia, o stare degradată, confuzie, pierderea de memorie și insomniile. Ca să realizăm cât de mare este problema, chiar și directorul general de la Organizația Mondială a Sănătății are un comunicat publicat în The Lancet în care le atrage atenția medicilor asupra acestei probleme globale. Presiunea asupra sistemului medical nu mai pare să fie atât de mare, dar ea cred că nu mai este atât de mare pentru că acești pacienți care sunt acasă și suferă de aceste simptome, de aceste patologii psihiatrice, sunt efectiv neobservați, sunt nebăgați în seamă. Sunt pacienți care probabil că-și sună doctorul și le se spune, eh, o să treacă. Acum, hai să vorbim despre mecanism, pentru că trebuie să existe un mecanism care duce la aceste patologii. Ele nu apar de la sine. De multe ori s-a postulat ideea că este un stres post-inflamator, ca după orice inflamație, ca după o răceală sau după o gripă, dar nu observăm o rată atât de mare a acestor afecțiuni în cazul unei gripe, de exemplu. Și de alte ori s-a postulat ideea că este pur și simplu o frică față de COVID, față de pandemie, o frică cumva propulsată în mass media sau o frică de o nesiguranță financiară în urma COVID. Sunt pacienți care își pierd locurile de muncă sau nu se mai pot duce la muncă să-și întrețină familia, de exemplu dacă lucrezi cu ziua. și faci COVID, asta înseamnă că rămâi acasă două săptămâni și nu mai ai din ce să-ți întreții familia, asta poate să fie un trigger al anxietății, dar în niciun caz nu este o cauză. Pentru că COVID, după cum se spune în foarte multe cercetări și s-a ajuns la concluzia asta, nu este o boală respiratorie, este o boală endotelială. Pentru că COVID are mecanisme de a se cupla de endoteliu. Endoteliu este practic o foiță care stă între vasele de sânge și organele pe care le erigă. este foiţa interioară din vasele noastre de sânge, din capilare, care are rol de schimb. Prin această foiţă trec elemente cum ar fi nutrienţi sau oxigen din sânge şi trec elemente înapoi din organe, din celule. Produgi de metabolizm trec înapoi din aceste celule, înapoi în sânge. Iar SARS-CoV-2 din păcate se cuplează de aceste endotelii. Acesta este şi capacitatea lui de a ajunge în plămâni, în rinichi, însficat și inclusiv în creier și în multe alte organe, practic ajungând în sânge și cuplându-se de aceste endotelii și făcând liziuni acolo. Bun, și asta duce la prima ipoteză, aceea de a perturbarea barierei hematoencefalice, care e practic un fel de filtru pe care noi îl avem în creier, la nivelul capilarelor, care nu lasă anumite subtanțe să ajungă în creier și care permite anumitor metaboliți să plece din creier și să se curețe prin sânge. Odată perturbată această barieră, practic schimburile la nivelul creierului nu se mai fac cum trebuie. Și asta cred că e cea mai plauzibilă explicație pentru această ansietate, depresie și insomnie. Ele nu sunt cauzate de noi sau de lipsa noastră de motivație de a ne vindeca. Nu este ceva ce putem să controlăm, e ceva ce este perturbat în creier. O altă ipoteză este aceea de anxietate și de insomnie rezultată în urmă a unui stres, care este de regulă un stres inflamator, adică avem o inflamație persistentă în corp. Pacienții care au acest Long Covid sunt demonstrați prin sânge ca un nivel crescut de citochine. Citochinele sunt un fel de mesageri de război, sunt niște molecule care promovează inflamația, care ne anunță că ceva e neregulă în corp și corpul trebuie să țină inflamația sus ca să se lupte cu un potențial invadător. Deci pacienții care au acest long covid au în mod invariabil o concentrație mai mare de citochine în sânge. Citochine care din nou se duc în creier și care pot crea aceste perturbări în creier. O altă ipoteză este că însăși creierul este cel infectat, adică virusul ajunge în creier și se cantonează în anumiți neuroni și chiar dacă o mare parte din pacienți, undeva la 60% dintre pacienți se vindecă după 28 de zile și dau tot virusul afară, ceilalți 40% din pacienți aparent își fac anumite mici rezervoare de virus unde virusul persistă. Adică există și această ipoteză ca tu în creier să poți avea mici rezervoare de virus care să iasă la suprafață uneori și să activeze această inflamație cronică să activeze această furtună de citochine și care să îți perturbe acest echilibru pe care tu îl ai în creier. Sau cam astea sunt mecanismele și înțelegem din astea că este o afectare fizică concretă a creierului. Dar faptul că avem această afectare și nu știm exact ce putem să facem ca să o prevenim, Știm ce îi place creierului nostru, știm ce îl relaxează și ce îl face mai puternic. Și cred că un creier relaxat și mai puternic poate să se lupte mult mai bine cu aceste afecțiuni, să le reducă în intensitate. și, practic, să promoveze această recuperare. Ok, și vreau să spun ce am făcut eu, concret, și ce ai putea să faci și tu și asta, în mod cert, te va ajuta. În primul rând, trebuie să fii sincer. Trebuie să fii sincer cu tine și cu cei de lângă tine, cu prietenii tăi și cu cei din casă. Trebuie să le explici dacă nu înțeleg că este o... E un efect al virusului, este un efect fiziologic care se intampla fizic, fiziologic in creier, la nivelul vaselor, capilarelor, care au anumite dereglari si tu ai niste dereglari hormonale care te fac sa te simti anxios, deprimat, confuz, sa fii instabil emotional si sa ai insomnii. Poți să vorbești cu cei de lângă tine și să le spui că prin asta treci. Asta o să-i ajute să nu mai pună presiune pe tine și eventual poți să îi rogi să nu te încurajeze neapărat cu vorbe de genul lasă că o să fie bine, lasă că o să reușești, lasă că n-ai motive să fii supărat, pentru că nu există motive concrete, reale să fii supărat. Asta e ceea ce te face virusul să simți. Din starea asta de relaxare și de acceptare, trebuie să începi să cauți ce poți să faci ce îi place creierului tău. Eu, de exemplu, în ziua a patra pur și simplu m-am închis seara în casă. Nu în casă, că eram în casă. M-am închis în în camera și am cântat, fără să exagerez, vreo 50 de piese pe care le-am la favorites și am cântat de la Beatles până la Lenny Kravitz, până la Ziggy Alberts și până la Tsanka Uraganu. Le-am luat pe rând, am scos acordurile, am cântat versuri, am țipat, am urlat, am făcut în toate feurile. N-o să vă arăt, promiți că revin cu un concert pe tema asta. Efectiv, m-a relaxat extrem de mult. De ce? Pentru că atunci când faci ceva creativ, În special când cânți la un instrument și improvizezi, creierul se activează într-un fel în care îi place. Începe să caute noi conexiuni, începe să învețe sau să reînvețe acorduri. Începe să execute comenziile plăcute pe care tu îi le dai și să le expună prin cântat, prin cântat la instrument, prin cântat cu vocea. Este o chestie care îți place și asta activează niște circuite hormonale în creier pe care COVID-ul n-are cum să ți le ia. Dar tu le ai si daca tu ti le reactivezi, daca tu incepi sa ti le reexersezi, in special cand esti ansios sau esti deprimat sau ai aceasta instabilitate emotionala, asta te ajuta. E ca si pe bicicleta, daca bicicleta merge, ea o sa mearga pe doua roti, o sa fie greu sa cazi, dar daca te opresti si stai, bicicleta aceea nu poate sa-si tina echilibru si o sa cazi pe o parte sau pe alta. Asta se întâmplă în creier. Creierul trebuie exersat într-un fel în care îi place. Și ok, e posibil să spui că nu ești o fire creativă și nu-ți place să cânzi la chitară sau nu știi să cânzi la chitară sau să cânzi Țancă Uraganu sau să fredonezi alte piese. Și atunci există altceva ce poți face cu același succes și anume să înveți o limbă. Atunci când înveți o limbă din nou, creierul își activează neuroni pe care tu nu îi folosești în mod obișnuit. Dacă stai și te uiți la televizor, creierul nu face nicio acțiune, doar primește-o. Într-un care înveți o limbă, tu trebuie să reții anumite cuvinte noi și să le pronunți. Și atunci creierul va activa noi neuroni, va crea noi neuroni, așa numită neuroplasticitatea creierului. de a face noi structuri cu care tu sa lucrezi si va reactiva niste trasee noi intr-acesti neuroni din nou. Asta este, practic, echivalentul cu a merge pe bicicletă. E ca și cum ai porni creierul tău, care e o bicicletă, la drum și ai face-o să meargă. Asta nu înseamnă că anxietatea dispare, dar asta înseamnă că ea o să se amelioreze prin această acțiune concretă a creierului tău. Și o limbă să înveți în ziua de astăzi este extrem de simplu. Există o aplicație care se cheamă 2lingo. Ți-o instalezi, alegi ce limbă vrei să înveți. Habar n-am. De exemplu, poți să înveți limba rusă. Cine știe, poate te va ajuta în curând să știi limba rusă. Să cânti la un instrument sau să cânti cu vocea, efectiv să fredonezi niște piese sau să înveți o limbă sunt lucruri care îi plac creierului tău și care îl vor reforma, reformata și îi vor da un sens, un scop. Și încă un lucru care este foarte util și pe care l-am făcut este să te joci jocuri pe telefon sau pe calculator. Asta pare un pic exagerat. Dar de fapt si asta este dovedit stiintific, ca atunci cand te joci un joc, creierul pe de o parte simte placere, pe de alta parte cauta in permanenta solutii noi. Indiferent ca te joci un shooter sau un joc de strategie, creierul se gandeste cum sa te asculti dupa perete, cand sa tragi, cum sa-ti dozezi viata, cand e in periculos sa iesi, cand creierul in permanenta face strategii în timp real pentru ca tu să câștigi jocul. Deci din nou să te joci câte o jumătate de oră dimineața, prânz, seara, poate avea efecte super, super puternice suprastării tale mentale. Ca și rezumat, eu asta am făcut, am cântat, nu am învățat o limbă pentru că știu limba rusă și sunt oarecum privilegiat în cazul unui atac, doamne ferește. Si m-am jucat si asta mi-a dat inapoi vlaga, m-a reintors cumva la viata si mi-a dat putere creierului meu sa lucreze. In momentul in care am reusit sa depasesc starea asta si am fost capabil sa lucrez, m-am intors la calculator si am inceput sa lucrez. La proiectele pe care le-am lăsat în urmă, la proiecte de viitor, am început să scriu, să mă gândesc la noi idei și, practic, inclusiv, această intrare în flow te ajută. Un al patrule lucru care e dovedit că scade anxietatea și scade nivelul de stres și te ajută pe tine să te refaci într-o oarecare retrospectivă este să scrii un jurnal. Chiar dacă nu obișnuiești, chiar dacă n-ai un jurnal, E momentul potrivit acum, daca ai acesti testari, sa scrii un jurnal in fiecare zi, sa descrii cum te simti, sa descrii ce ai facut, sa observi ce te-a ajutat din ceea ce ai facut si sa faci si un plan pentru ziua care urmeaza. Cand te trezi dimineata, sa-ti faci un plan cu ce urmeaza sa faci pentru tine, ce urmeaza sa faci din tot ce am descris astazi care sa te ajute. Si in timp, urmarind acest jurnal, bifand lucrurile pe care le faci, din nou o sa scazi nivelul de stres care o sa scada nivelul de inflamatie care am vazut ca sta la baza acestui long covid si cu asta sa-ti ameliorezi simptomele. O sa mai spun si despre psiholog si despre psihiatru. Este dovedit ca terapia cognitiv-comportamentala in studii clinice este dovedit că ajută și ameliorează această ansietate și în mare parte e vorba despre un psiholog care practică cu tine tot felul de tehnici de meditație și de relaxare, care facă celălalt lucru pe care o să-l facă și cântatul la chitară și învățatul unui limb și jucatul pe telefon. Dacă vă permiteți și aveți un psiholog, e foarte bine să apelați la el. Dacă nu vă permiteți și nu aveți un psiholog, e bine să căutați voi tehnici de meditație și de relaxare care funcționează pentru voi. Și nu în ultimul rând, psihiatru. Pentru că psihiatrul poate să-ți prescrie medicație care să amelioreze foarte mult aceste simptome. și care să te ajute și la somn și să te ajute și la starea asta de ansietate. Psihiatrul nu este ceva de care să ne fie frică, psihiatrul este acel doctor care îți curăță, îți curmă complet suferința pe care o ai în suflet și nu trebuie să ne grijezi, cel puțin să vorbești cu el și să vezi dacă poți să găsești un tratament naturist inițial pe bază de plante ceva ușor și după aia de ce nu să încerci timp de o săptămână sau două săptămâni să iei medicație antidepresivă, anxiolitică, slabă, ușoară, de care să te ajute cel puțin să ieși la suprafață și să faci lucrurile despre care ți-am povestit acum și ulterior să renunți la medicație. Tehnicii de bază care țin de igiena somnului pe care mie le-am reamintit și pe care le-am implementat în perioada asta au fost în felul următor. În primul rând e bine să ai un program de somn, să știi cam pe la ce oră te duci să te culci, să ai suficient timp să dormi. E bine să renunți la device-uri, device-uri care arată în felul ăsta sau la telefon mobil cu două ore înainte de somn pentru că dacă stai și te uiți în device, creierul tău știe că vede ca aia este lumina, dar el crede ca acea lumina este lumina soarelui si atunci el nu te va pregati pentru somn. In acelasi fel este foarte bine sa renunti la tot ce inseamna lustre care stau in tavan pentru ca creierul intr-un care ochii vad lumina venind de sus, creierul crede ca acela este soare. E bine sa ai lumina undeva sub ochi, de exemplu cum eu aici lumina este sub ochi, cum sunt aceste, nu stiu cum se cheama, chestiile astea de aici care lumineaza din nou sub ochi, pentru ca daca ma ridic in picioare ele o sa fie sub ochi. Este bine sa faci miscare pe parcursul zilei si cea mai importanta miscare e aia de dimineata, daca chiar daca ai dormit prost, te-ai trezit prost dispus, e bine sa iesi dimineata cand este soare afara sa te plimbi macar o jumatate de ora prin parc pentru ca atunci se produc niste secretii hormonale, atunci se secreta hormonul cresterii in cea mai mare proportie si asta te face sa te odihnesti si sa te regenerezi mult mai bine seara. E bine sa limitesti consumul de cafea si daca ai insomnii, eventual, sa incerci complet sa renunti la acea cafea si daca ai insomnii noaptea, e bine sa renunti la somnul de la pranz. Chiar daca ti este foarte somn, e bine sa te aptii cat poti tu de mult ca sa lasi acest somn sa te cuprinda noaptea. Si acum ajungem la secretul care, efectiv, mi-a Melataire e un preparat care efectiv mi-a luat insomnia si m-a ajutat sa dorm. O sa pun pe ecran si un rezumat al somnului meu de noaptea trecuta, dupa cum stiti am un ceas care monitorizeaza somnul si daca acum doua nopti am dormit 5 ore, dintre care doar 30 de minute au fost de deep sleep, de somn REM, noaptea trecuta am dormit 11 ore si jumatate, Calitatea somnului sau somnul de calitate a fost de 8 ore si jumatate. Frecventa cardiaca a fost de 60, ceea ce era foarte bine cand eram bolnav, aveam o frecventa cardiaca de aproximativ 80 de batei pe minut. Si somn profund, deep sleep a fost de 3 ore si 46 de minute, versus 30 de minute cu o noapte inainte. A fost un somn complet odihnitor. In urma, o sa incerc sa acopor brand-ul acestui preparat. Bun, în celulele noastre din creier există un factor, așa se cheamă, factor de transcriere intracelulară, care se mai numește Nrf2, care atunci când se activează, el promovează secreția abundantă de antioxidanți. Acești antioxidanți practic reversează efectele acestei inflamații pe care o avem din cauza numărului mare de citochine. Iar unul din acești antioxidanți se numește glutation și el este secreția lui este foarte mult crescută atunci când noi luăm pe gură ceea ce se numește melatonina. Melatonina asta este un hormon care s-a considerat mult timp că se secretă numai noaptea, el ne pregătește de somn. Cercetări de recente ne arată că el e secretat și în timpul zilei. De retină, de măduva osoasă, de tractul intestinal. Deci este un hormon care se secretă și în timpul zilei. la noi si este un hormon care te predispune la somn. Ceea ce e foarte interesant e ca daca iei ziua melatonina, ea nu o sa iti dea somnolenta. Dar efectul pe care il are melatonina nu este datorat doar acestei somnolente pe care iti o da noaptea cand o consumi, ci sunt foarte multi alti factori care fac din melatonina aparent un medicament minune pentru aceste stari pe care le avem in post-covid. Apropo, toate lucrurile astea sunt descrise în acest studiu pe care o să-l las jos în descriere. E un studiu amplu în care cei care l-au scris au luat foarte multe alte studii și le-au citat acolo și, practic, este ca o culegere de efecte pe care melatonina le are în studii clinice și pe animale și pe oameni. Într-un studiu s-a constatat că această melatonină funcționează ca un neuroprotector în animale, adică protejează neuronii. Iar noi fix de asta avem nevoie, când avem această inflamație cronică care ne afectează neuronii, Noi vrem sa-i protejam, iar melatonina ii protejeaza. Un alt studiu demonstreaza ca aceasta melatonina scade nivelul de citochine circulanta in sange. Adica fix ceea ce ai tu in abundenta cand ai acest post-covid. Si in timpul covidului, si dupa covid, ai numari crescuti de citochine si melatonina pur si simplu functioneaza per se ca un antioxidant si ca un anti-inflammator care scade acest numar de citochine. Alt studiu demonstrează că este extrem de sigur chiar și la cantități mamuți. Cutia asta pe care o am eu are 5mg de melatonină pe pastilă. Sunt studii în care s-au dat pacienților 100mg de melatonină și nu s-a constatat niciun efect advers la acești pacienți. O problemă pe care o are însă această melatonină este o biodisponibilitate orală mică, adică odată luată pe gură ea se absoarbe foarte puțin în sânge și anume o biodisponibilitate de 15%. Adică, concret, dacă iei 100mg de melatonină, doar 15mg se vor absorbi în sânge, de aceea este foarte important, când o luăm, să o punem sub limbă. De fapt, fix asta scrie că e bine să iau o pastiluță și să o pun sub limbă cu ora înainte de a mă culca. Doza recomandata este de 5mg. Eu nu recomand o doza mai mare, dar ieri, cand am luat prima data aceasta melatonina, am facut asa, odata am luat-o si am ghicit-o. Dupa aia am zis, ok, cred ca e putin sa iau o singura data. Am mai luat inca o pastila, am ghicit-o si dupa aia am citit prospectul. și am văzut că se pune sub limbă și am luat și a treia pastilă și am pus-o sub limbă. Și după o oră m-am simțit oarecum relaxat, nu mi-a dat neapărat somnolență, dar m-am simțit relaxat și cumva pregătit de somn, m-am dus și m-am culcat și am dormit 11 ore. De fapt, studiul Asta Spune aduce foarte multe argumente științifice, clare, pentru folosirea melatoninei în pacienții care suferă de long COVID și care au aceste simptome de anxietate, depresie, și insomnii aduce în față un studiu în care anumiți pacienți chiar au fost tratați de anxietate cu melatonină și de fapt ceea ce îmi se spune în acest articol la final este că avem foarte mare nevoie de niște studii randomizate care să arate concret cât de eficientă este această melatonină și care este doza recomandată pentru pacienți și cum funcționează ea. Din păcate nu avem încă acest studiu, dar avem aceste supoziții care stau în picioare, care sunt dovedite prin studii o mare parte din ele și fiind vorba despre un supliment care nu dă efecte adverse. care poate fi luat de oricine și care poate fi încercat de acum, adică acum, poate la ora la care pustez sunt închise farmaciele, dar de mâine, dacă aveți anxietate, dacă aveți acest post-COVID sadness, dacă aveți oricare din simptomele pe care le-am descris și în special dacă aveți insomnie, eu cred că acesta este un medicament care nu trebuie să lipsească un supliment, să-i spunem, chiar că este un hormon. E un hormon sintetizat în laborator. Cred că este un hormon care nu trebuie să ne lipsească și putem, după ce vorbim cu medicul, pentru că sunt câteva contraindicații pentru acest medicament, sunt scrise inclusiv pe cutie, este foarte bine să citiți prospectul, nu să luați medicamentul cum am făcut eu. Sunt câteva contraindicații, dacă nu intrați în acele contraindicații și vorbiți cu medicul și medicul vostru e de acord să-l luați, cred că aceasta este una din cele mai bune soluții pe care le avem în momentul de față pentru a depăși aceste simptome. Eu mă bucur că le-am depășit, o să continui să le urmăresc. Faptul că le-am depășit acum nu înseamnă că nu o să le dezvolt pe viitor, dar cel puțin Nu mai stau cu mânile însân s-aștept ca ele să treacă de la sine. Am instrumente clare prin care pot să-mi mențin creierul sănătos, activități pe care să le fac zilnic care să-mi dezvolte creierul și acest preparat care cel puțin ieri m-a făcut să dorm ca un bebeluș. Asta a fost pentru azi. Spuneți-mi ce părere aveți. Dacă vă cumpărați melatonină și începeți să o luați câte 5mg în fiecare seară, puse sub limba, cu oră înainte de culcare, sunt curios ce efecte o să aibă asupra voastră. Lăsați asta jos în comentarii, lăsați-mi alte întrebări jos în comentarii și o să încerc să revin la ele și până data viitoare aveți grijă de voi și faceți alegeri corecte pe curând. Și nu uitați să învățați limba rusă.