Cum gestionăm MENOPAUZA: recomandări și soluții | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Florina Todoruț

Undeva de la 35 de ani este bine să te informezi. Dacă intri la menopauză la 45 de ani, chiar de la 35 de ani o să ai acele simptome.

Vorbim despre osteoporoză, boli cardiovasculare, demență de clinic cognitiv și acest sindrom ginecourinar la menopauză.

Le deranjează foarte mult pielea uscată, calitatea părului, își doresc proceduri de rejuvenare, de regenerare a pielii. 75-80% dintre femeile aflate în perimenopauză au dureri articulare și devine foarte frustrant, să știi, foarte frustrant.

Cum abordezi holistic cu astfel de paciente?

Tratamentul de substituție hormonală, dacă se inițiază în primii 10 ani de menopauză, scade incidența bunilor cardiovasculare cu 40-50%. Trebuie să înțelegem procesul complex de îmbătrânire ca să acționăm în această direcție, nu doar să optimizăm hormonii.

Cum se simte acest brain fog?

Problemele cu memoria, concentrare, multe dintre ele se tem că sunt simptome de demență. E foarte important ca femeia să înțeleagă că nu trebuie să stea să aibă aceste simptome.

Ce presupune? Prejuvenare vaginală. Oameni buni, vă salut! Eu sunt dr. Mihail și vă invit la un nou episod Boabe de Cunoaștere, în care vorbim din nou despre menopauză. Și cred că am putea să facem o serie de episoade acum despre menopauză, pentru că este un subiect foarte actual și e un subiect care arde în toată lumea. În primul episod despre menopauză am vorbit cu Ileana Bădiu, care ne-a povestit experiența unei paciente la început de perimenopauză și ulterior în menopauză. În al doilea episod am vorbit cu dr. Iosif Niculescu despre ce este menopauza și ce se întâmplă fiziologic când o pacientă intră în perimenopauză și ulterior în menopauză. Iar în episodul de astăzi o să vorbim despre tratamente precise și concrete pe care le avem la îndemână astăzi pentru această pletoră de simptome și de semne cu care perimenopauza și menopauza pot să vină. Și astfel vorbim astăzi cu doamna dr. Florina Todoruț care are o experiență de peste 24 de ani în sfera ginecologiei, cu zeci de mii de consultații, cu mii de intervenții chirurgicale și mii de nașteri și care astfel a devenit un nume de referință în sănătatea intimă a femeii. Iar în ultimii cinci ani, doamna dr. Todoruț s-a specializat în tratamente inovatoare în sănătatea intimă a femeii, transformând astfel ginii clinic care sprijină acest material în prima clinică din România care oferă proceduri avansate dedicate în bunătățirii calității vieții femeilor în perimenopauză și în menopauză. Florina, bine ai venit și am o tonă de întrebări, sunt convins că și oamenii au o tonă de întrebări în privința tratamentelor pe care le avem la îndemână astăzi pentru perimenopauză și menopauză.

Bună ziua, Mihail! Încep prin a te felicita pentru inițiativa această minunată de a face educație medicală, atât tu cât și echipa ta, pentru că este mare nevoie de această educație și văd că majoritatea emisiunilor tale sunt cumva focusate pe prevenție și pe un stil de viață sănătos.

Bun, Florina, poți să ne povestești cum ai început tu să oferi consiliere și să cauți soluții și tratamente în tot ce înseamnă perimenopauză și menopauză?

Poate vei fi uimit de răspuns. Tratamentele pentru menopauză le aplic încă de când am început rezidențiat, adică din 2000-2001. În spitalul unde lucram era un centru de menopauză și toate femeile care treceau prin diverse intervenții chirurgicale de îndepărtare a ovarelor erau sfătuite să treacă prin acel centru de menopauză și să li se ofere medicația de substituție pentru că această intrare bruscă în menopauză le afecta semnificativ pe toate. Dar ca medic ginecolog pot spune că sunt foarte fericită dacă pacientele mele sunt sănătoase și acesta este motivul pentru care în ultima perioadă, în ultimii ani, mă dedic tot mai mult de tratamentelor pentru sănătate intimă și tratamentelor de substituție hormonală, pentru că, de fapt, alături de pacientele mele, cu care am pornit acum 24 de ani, cum am spus, pe care le-am ghidat pe unele, poate chiar de la primele lor consultații ginecologice, le-am ajutat să obțină sarcina, le-am monitorizat sarcina și am fost alături de ele în poate momentul cel mai important al vieții unei femei, nașterea, și alături de ele am ajuns și eu în acea etapă a vieții, în perioada de menopauză, și le înțeleg foarte bine care le sunt simptomele, emoțiile, trăirile, poate chiar frustrările, pot spune, mai ales dacă menopauza se instalează la o vârstă foarte tânără.

O să-mi zici la ce vârstă s-a instalat?

La mine? Da. La 38 de ani. La 37 de ani mi-am treziat prima dată menstruația. Mi-am făcut câteva analize, mi-am dat seama că sunt într-o perimenopauza avansată, mi-am făcut acea rezervă de o vocită care era aproape zero și am realizat că ceea ce simțeam în urmă cu 4-5-6 ani, adică bufeuri, transpirații, insomnii, oboseală, durere articulare, erau de fapt simptome de perimenopauză, dar eu le asociam cu faptul că lucram mult, nu dormiam în noaptea, făceam girls, mergeam la naștere și atunci cumva găseam explicațiul pentru toate aceste simptome. Doar când am realizat, la 37 de ani care îmi sunt analizele, Atunci mi-am dat seama unde sunt și, într-adevăr, a fost o perioadă dificilă pentru că noi ne doriam să avem trei copii. Am fost fericită că aveam un copil și am mai încercat un an de zile să obțin o sărcină, nu am reușit, simptomii erau tot mai accentuate. și atunci am realizat că de fapt trebuie să accept situația în care sunt și să fac ceva pentru a îmi crește calitatea vieții. În acel moment am început terapia de substituție hormonală.

Ok, pentru că deja aveai simptome și le-ai recunoscut. Sunt curios, dacă lucrurile s-ar întâmpla astăzi, Dacă astăzi ai avea 30 de ani, să zicem, sau 32 de ani și ai avea cunoștințele de astăzi legate de menopauză și de perimenă pauză și de tot acest tablou clinic, le-ai recunoaște mai ușor astăzi față de când s-au întâmplat ele?

Da, greu de zis, pentru că, de fapt, Problema a fost vârsta. La 30-32 de ani nu te gândești că ceea ce simți poate să fie de fapt simptome pe care să-ți arată că ești într-o perimenopauză. Da, în ultimii ani, vorbind foarte mult despre acest subiect, cu siguranță și eu, dacă aș fi în această situație, mi-aș face analize mult mai repede. Și apropo de asta, chiar pot să sfătuiesc femeile după 30 de ani care gândesc, poate doresc să facă un copil mult mai târziu, 35-40 de ani, punând pe primul loc cariera. ar fi bine să-și facă o analiză, chiar dacă nu au nicio simptomatologie, să-și determină acea rezervă de ovocide.

Cum se face analiza asta?

Este o analiză de sânge simplă, nu are legătură nici cu alimentația, nici cu ciclul menstrual, în orice perioadă poți să mergi să-și determini AMH-ul.

Cum îți dai seama ce rezervă ai din analiză?

Analiza aceea are o valoare optimă pentru o anumită vârstă. În momentul în care analiza este mult scăzută, îți dai seama că, de fapt, rezerva dovăcite este în scădere. Nu înseamnă că nu mai poți rămâne însărcinată dacă a scăzut rezerva dovăcite, dar știi că poate altfel te organizezi, poate altfel îți gândești viața pentru următorii ani, iar această rezervă dovăcite poate fi determinată în fiecare an, pentru că Ritmul în care scade această rezervă este foarte diferit de la o persoană la altul.

Asta mi se pare o informație super valoroasă și aș vrea să ne oprim puțin pe ea și după aceea să revenim la menopauză, până că eu am foarte multe prietene trecute de 30 de ani, 35, 37, 38 de ani care încă, nu știu, ori pun profesia pe primul loc, ori n-au găsit încă persoana potrivită și se gândesc cum ar putea să aibă un copil, cât mai rezistă și cumva asta n-ar mai trebui să fie o enigmă. Adică există o analiză clară pe care o faci din sânge, AMH se cheamă și ea spune ce rezervă folicula rămâie.

Exact. Chiar dacă nu poate spune când vei intra în menopauză, dar dacă această rezervă scadă, adică undeva sub valoarea de 1, știi clar că trebuie să nu mai multim.

Și atunci, poate că veșnicori poți să recontezi.

Da, exact. În ziua de astăzi, cu atâtea centre de fertilizare foarte bine puse la punct, o femeie care este în această situație, exact cum ai zis, poate nu a găsit persoana potrivită, adică chiar dacă ai 38 de ani, în final trebuie să dintr-o relație potrivită pentru a-ți dori o sarcină, indiferent care este motivul pentru care nu se poate atunci sau acum să obțină o sarcină, poate să meargă la un centru de fertilizare, poate fi stimulată și se conservă aceste ovocite, care cu cât sunt conservate la o vârstă mai tânără, cu atât sunt de o calitate mai bună.

Ok, bun. Asta mi se pare o informație super importantă pentru oameni. Acum, revenind la menopauză, mi se pare foarte valoros că tu, adică, din păcate ai avut un tablou clinic, da, și ai intrat la menopauză, ai spus tu la 38 de ani, dar cred că, să zic, acest lucru îl poți transforma într-o, cum zic, într-un instrument propriu pentru că poți să cum să zic, să empatizezi mai mult cu un pacient, cu pacientele tale, și poți să-ți dai seama prin ce trece acea pacientă, nu doar din ce ai studiat și ce ai văzut la alte paciente, raportându-te la ce ai simțit tu, probabil că le poți înțelege mai bine.

Da, exact de aceea sunt și aici, într-un fel, să... povestesc din trăirile, emoțiile pe care le-am avut eu și în același timp să le încurajez că există soluții și să nu privească menopauza sau perii menopauza ca pe o mare problemă, ca pe un sfârșit, ci ca pe un nou început. Pentru că, în final, găsim soluții și cel mai important este femeia să fie informată. Dacă este informată, dacă știe la ce să se aștepte în acea perioadă de perimenopauză, cu siguranță abordarea ei va fi cu totul alta și va fi într-o notă optimistă. Chiar dacă, într-adevăr, provocările în perioada de perimenopauză-menopauză pot să fie destul de multe, iar particularitățile fiecărei femei sunt diferite, dar important este să vedem această perioadă cu o atitudine sau să o întâmplăm cu o atitudine proactivă, așa cum îmi sfătuiesc întotdeauna pacientele.

Știi, asta am înțeles și la medicul, vorbind cu pacienți cu anumite boli cronice, într-adevăr, menopauza nu este o boală, este o etapă fiziologică normală, dar observând pacienți care ajung la anumite dificultate cu spropria lor sănătate, de multe ori observ că acei pacienți, unii dintre ei, încep să aibă un stil de viață mult mai sănătos și se simt mult mai bine decât înainte de acea afecțiune sau acea boală cronică. Știi, asta am observat de exemplu inclusiv la Ileana Badiu, care a povestit că înainte nu a avut grijă de ea atât cum are ea grijă acum de ea, și că înainte nu se simțea la fel de bine cum se simte acum, făcând sport, mâncând și având grijă de tot ce se întâmplă cu ea. Ți s-a întâmplat și ție asta? Adică ai simțit tu personal o schimbare în bine?

Așa este. Chiar și eu personal am conștientizat altfel. O dată cu un an intare am vrut să am conștientizat lucrurile care sunt mai importante pentru mine. Chiar dacă și acum lucrez foarte mult, totuși îmi rezerv mult mai mult timp pentru mine. atât pentru a avea grijă de alimentație, mișcare, pentru a face diverse tratamente care să mă ajute în gestionarea stresului, adică îmi găsesc timp pentru mine față de cum a fost în urmă cu ceva timp. Ok.

Acum vreau să te întreb, înainte de a te întreba de simptome, crezi că mânte de față menopauza mai este un subiect tabu în România? Pentru că, nu știu, cumva, în momentul în care te închizi într-o bulă și vorbești foarte mult despre asta, pare că e un lucru cumva pe care toată lumea îl acceptă de comun acord și înțelege că astea sunt simptomele și există rezolvare pentru asta. Pe de altă parte auzim de oameni în continuare care merg la doctor și care primesc un răspuns de genul, asta e viața, vezi că înaintezi în vârste, e normal să nu te mai simți ca la tinerețe. La revedere. Se mai întâmplă asta în România?

Da, părerea mea este că încă este un subiect tabu și nu doar în România, peste tot în lume și poate datorită faptului că se asociază cu o perioadă de maturitate a femeii, să nu zic îmbătrânirea femeii. De fapt este un mit că menopauza egal bătrâneze și totuși cred că ăsta este subiectul de a ce este un subiect tabu, că se face această conexiune între menopauză și bătrâneze. Dacă cumva medicina este foarte preocupată de tot ce înseamnă problemele femei în perioada activă hormonală, și aici mă refer la boli ca endometrioz, cancerul, cancerul de coluterin, boli cu transmitere sexual, infertilitate, tot felul de probleme de patologie ale femei gravide, și studiile se concentrează foarte mult pe aceste probleme, referitor la ce înseamnă calitatea vieții femeii în perioada de menopauză, sunt foarte puține studii. Și cred că aici trebuie să lucrăm noi, ca medici, pentru că e foarte, foarte important să sfătuim femeia ce trebuie să facă, atât în perioada de perimenopauză, cum să-și gestioneze simptomele, dar cel mai important, cum să facă prevenție pentru bolile cronice care apar în perioada de menopauză. Și aici mă refer la ostoporoză, bolile cardiovasculare, reclinul cognitiv și demența și sindrumul genitorial de menopauză.

Întrebare! Pentru că tu ai zis că ai început să ai acele simptome de la 30-32 de ani. 32 de ani ai spus, da. Și o să te întreb și care, să zic, e vârsta medie la care se instalează perimenopauza, de regulă, și menopauza. Dar de la ce vârstă crezi că ar trebui o femeie să înceapă să devină preocupată de asta? Pentru că, din nou, am prietene de 37 și 38 de ani, care le zic, hei, uită-te și tu la episodul ăla pe care l-am despre menopauza, că e foarte important. Adică trebuie să știi ce ce e posibil să te aștepte ca să poți să previei acele lucruri și primesc răspunsul de ce îmi trebuie că am 38 de ani, adică încă mai am, încă sunt ok, încă mai am. De la ce vârstă e ok să începi să fii interesată despre aceste simptome, să le citești, cumva să le integrezi în așa fel încât să poți să le recunoști de la început?

Dacă pornim de la definiția, să zic, amenopauzei, care înseamnă de fapt Absența menstruației timp de 12 luni și care menopauză apare ca urmare a declinului hormonal, a scăderii celor doi hormoni importanți, estrogenul și progesteronul, produce dovare. Și știm că această vârstă media de menopauză este undeva 51 de ani, cu o menopauză fiziologică considerată între 45-55 de ani, deci pornind de aici. Perimenopauza poate să apară chiar 10 ani înainte, deci concluzionăm că undeva de la 35 de ani este bine să te informezi, pentru că dacă intri la menopauză la 45 de ani, chiar de la 35 de ani poți să ai acele simptome de perimenopauză, pe care cu siguranță la început le vei asocia altor situații din viața ta, e stresat, muncești mult, de aceea nu dormi, că ești mai irritată, mai sensibilă, că ai diverse alte probleme. Adică femeia întotdeauna găsește o explicație și apropo de asta vreau să spun că multe dintre pacientele mele vin la 47-48 de ani, uimite că le-a întârziat menstruația sau a venit mult mai repede. Și expresia, în general, este că ciclul meu menstrual era ca ceasul elvețian. Și atunci, în glumă, le spun, ok, dar niciodată nu ați fost până acum în perioada de perimenopauză, niciodată n-ați avut 47 de ani, în exemplu. Dar ca să conștientizeze de fapt că este absolut normal la această vârstă să îți întârzi ea menstruația sau să ai tot felul de alte simptome.

Ok, deci ai zis că de la.

35 de ani este bine să se informeze.

Ai avut paciente mai tinere de vârsta asta? Ai niște extreme, să zic, de vârsta?

Da, sunt destul de multe paciente care intră în menopauză până în 30-35 de ani. tot mai multe în ultima perioadă și pot spune că tocmai de aceea, la consulturile ginecologice de rutină, întotdeauna sunt foarte atentă la cum arată ovarele în timpul ecografiei, pentru că dacă ovarele au mult mai puțini foliculi, în discordanță cumva cu vârsta pacientei, întotdeauna le sfătuiesc să-și facă acea rezervă de ovocide, pentru a ști ce planuri își fac mai departe, în special legat de obținerea unei sarci.

Le vezi la ecografii folicului.

Da, exact. Ne dăm seama, fie că orice ginecolog își dă seama în timpul unei ecografii, dacă este o rezervă de o vocită mai mică, nu putem spune, nu este o corelație directă ecografică cu valoarea analizei, dar ne dăm seama cu siguranță, raportat la vârsta pacientei, dacă e o rezervă mai mică de o vocită și atunci întotdeauna le sfătuiesc să-și fac această analiză. Iar legat de câteva exemple, pot să spun că cu siguranță toată viața voi ține minte cazul unei femei de 26 de ani care a venit în clinică pentru o consultație ginecologică lipsind dimensurația de un an de zile. La ce vârstă? La 26 de ani. 26 de ani, deja de un an nu mai avea exact, era în amelore de la 25 de ani. Din discuția cu ea mi-am dat seama de fapt că cu mulți ani în urmă, 20-21 de ani, au început aceste dereglări menstruale și de fapt menstruația ei venea doar cu contraceptive. Deci în acea perioadă lua o perioadă contraceptive, după ce a făcut cea pauză nu-i venea menstruația, relua contraceptivele, fără de fapt să își pună problema de ce nu-i vine menstruația decât cu contraceptive. Evaluându-o ecografic, am văzut ovarele foarte mici, fără folicuri, mi-am dat seama clar în ce perioada vieții ei este. A fost foarte greu să-i comunic, că de fapt este în perioada de menopauză, mai ales că la acel moment a venit la o consultație de rutină, nici nu își punea această problemă. Am sfătuit-o să meargă la un centru de fertilizare, să înțeleagă de fapt ce urmează dacă își dorește o sarcină și am revăzut-o undeva peste vreo trei ani, a venit însărcinată, obținând o sarcină, evident, prin fertilizare în vitro cu ovocite donate, I-am monitorizat sarcina, totul a fost bine, a născut un copil sănătos și ulterior a trecut pe medicație de substituție hormonală. Într-adevăr, este foarte delicat să comunici unei paciente acest lucru, iar în același timp este de datoria noastră să facem acest lucru, pentru că în funcție de ce îi spunem pacientei la acel moment, asta va fi și atitudinea ei mai departe. Chiar dacă pe moment e greu să accepti, refuzi ce ți se spune, la un moment dat vei conștientiza și vei ști cum să acționezi. Și îți mai dau încă un exemplu, o tânără de 12 ani, care a rămas fără ovare ca urmare a unei intervenții chirurgicale pentru o patologie ovariană bilaterală, și care din acel moment a trecut pe medicație de substituție hormonală și cu siguranță până la vârsta medie de menopauză va lua medicație. De-adevăr, sunt tot felul de situații și tocmai de aceea spuneam despre Meet-ul că menopauza egal bătrânețe. Ți-am dovedit de fapt că nu este așa, că se poate instala la o vârstă foarte tânără, fiziologic sau în mod, să zic așa, natural sau uneori este intusă de medicație, de exemplu, la pacientele cu cancer de sân, indiferent de vârstă, pacientea este trecută pe o medicație de inhibiție a producției de estrogen, astfel femeia este în menopauză, poate chiar de la 20 de ani. La fel, pacientele care au un cancer în sfera ginecologică și urmează, chiar dacă ovarele rămân pe loc, nu trec printr-o intervenție chirurgicală, Urmează un tratament radioterapic în zona pelvină, la fel cuvarele nu vor mai funcționa.

Ok. Cum a mi se pare incredibil, aș vrea să mă întoarc la cazul acela al pacientei de 26 de ani. Este incredibil. cât de multe lucruri poate să facă știința și medicină în ziua de astăzi. Că, ok, ai acest ghinion de a intra fiziologic la menopauză la 26 de ani, dar tu ai la îndemână și substituția hormonală care te menține cum ar veni în...

Într-o stare de sănătate.

Da, și pe de altă parte poți să... faci fertilizare cu ovocite donate din banca de ovocite și să ai o sarcină. Adică poți să ai, în menopauză, tu poți să obții o sarcină prin fertilizare, corect?

Da, exact.

Asta e valabil și pentru femeile care, să zic, intră la menopauză, să zicem, mai devreme decât și-ar dori, poate intră la 40-41 de ani la menopauză, ele pot, cu propriile sale ovocite donate sau cu ovocite pe care le iau din banca de ovocite, pot rămâne însărcinate în menopauză?

Da, cu siguranță, pentru că se face o pregătire anume a uterului, a endometrului, pentru a putea menține sarcină, sigur.

Deci pot să intre la...

Pot să obțină o sarcină, da, pot să obțină o sarcină cu o focită donoră.

Care ar fi vârsta, să zic, maximă la care poți să intervii ca medic pentru a obține unei sarcină o femeie cu menopaută?

Nu sunt specialistă în fertilizare în vitro, dar știu că diverse țări au niște limite de vârstă, undeva 48-50 de ani, undeva pe acolo este limita de vârstă superioară la care se acceptă fertilizarea covăcită donată. Adică nu se acceptă la 60 de ani.

Da, oricum, e foarte interesant și e interesant cum există soluții pentru astfel de probleme. Acum vreau să întreb, care sunt Cele mai des întâlnite simptome pe care tu le vezi astăzi la femeile care vin la voi în clinică și care se prezintă cu perimenopauză? Care sunt simptomele care îți dau ce mai des de gândit că asta e o perimenopauză?

Voi aminti poate cele mai frecvente 10 simptome, că sunt foarte multe, cum zicea și Ileana, 72 de simptome în perimenopauză. Aș începe cu turburările menstruale, turburările ciclui menstrual. Menstruațiile nu mai vin la 28-30 de zile, vin mai repede, 20-24 de zile, deci acest lucru poate să le atragă atenția pacientelor. că se scurtează ciclul menstrual, fluxul menstrual poate fi mult mai abundent sau chiar din contră mult mai redus, iar simptomele asociate sindromului premenstrual, ce anume dureri menstruale, balonare, irritabilitate, retenție hidrică, poftă de dulce, pot să fie mult mai accentuate. Apoi bufeuri, transpirații, insomnii, oboseală, Schimbări de dispoziție.

Cum adică? Cum se manifestă?

Poți să fii foarte irritată la un moment dat, după care să ai o perioadă în care te simți bine.

Cât era rapidă schimbarea de comportament?

De la un moment la altul și nejustificat. Deci pacientele chiar descriu că pur și simplu, fără niciun motiv, dintr-o dată sunt mult mai anxioase, mai depresive, mai melancolice, după care au o perioadă în care se manifestă absolut normal. De asemenea, probleme cu memoria, concentrarea, cel brain fog, pe care multe femei îl știu, mai ales dacă trăiesc acea stare, acea ceață mentală. Și pot spune că pacientele mele de fapt sunt cel mai afectate de această problemă de memorie, concentrare și ceață mentală, pentru că peste bufeuri, transpirații, peste celelalte simptome fizice, ți este mult mai ușor să treci decât peste aceste probleme de concentrare. Mai ales dacă poate ești într-o poziție și în general ești la o vârstă la care poți să ocupe o poziție de conducere și efectiv nu poți să gândești ca înainte, chiar se exprimă pacientele, nu mai sunt eu. Efectiv nu mai recunosc, nu mai sunt eu. Da, este o exprimare frecventă.

Ok, pentru că urma să te întreb, dar mi se pare că ai devenit-o foarte bine, urma să te întreb cum se simte acest brain fog? Adică ce înseamnă o tulburare de concentrare?

Da, pot să spun eu, din propria experiență. Efectiv, nu poți să te concentrezi, nu poți să faci lucruri care necesită o... să zic așa, o concentrare foarte bună, adică pot să fac lucrurile pe care, putem să fac lucrurile simple, pe care le făceam fără niciun efort, adică nu puteam să intru într-o ședință, să gândesc un plan de business, să zicem, nu puteam, puteam să fac doar lucrurile simple, obișnuite. Doar lucrurile simple. Da.

Și nu lucrurile complicate.

Și devine foarte frustrant, să știi, foarte frustrant.

Poți să citești o carte de exemplu sau nu te poți concentra la altceva?

Depinde ce citești. Și apropo de asta, uite, mi-a scris recent una dintre pacientele mele, care este pe tratament de substituție hormonală, foarte fericită că a putut să stea 10-12 ore la un curs, a putut face față unui curs, adică să înțeleagă ce se întâmplă acolo și că pentru ea a fost asta extraordinar. Teziul peste simptomele fizice treci mai ușor, dar peste aceste probleme, să zic așa, uneori psihologice, probleme de concentrare, de memorie, este mult mai greu să le accepti. Și tot din discuțiile cu pacientele pot să spun că multe dintre ele se tem că sunt simptome de demență, pentru că de fapt dacă nu fac ceva în îmbunătăția această stare, bia se accentuează. Și așa cum am zis, nu mă recunosc, nu sunt eu și ștind sau poate având pe cineva în familie cu boală Alzheimer, cumva fac legătura și le-nlinștez că, de fapt, aceste simptome sunt trecătoare, ele sunt date de acel rollercoaster hormonal, să zic, Și la fel ca și femeia, de exemplu, în perioada sarcinii, când trece printr-o bulversare, printr-o furtună hormonală și poate resimți unele din aceste simptome, ele sunt trecătoare. Studiile arată că prezența lor, mai mult de 3-4 ani, dar poate să-ți atragă atenția, că poate fi un simptom incipient de Alzheimer, dar doar prezența în ani și ani de zi.

Deci o femeie care intră în perimenă pauză sau ajunge în perimenă pauză poate să aibă aceste simptome 3-4 ani după care ele ușor se remit, corect?

Exact.

Corpul se acomodează cu noul profil hormonal.

Exact. Deci, de fapt, sunt date de această bulversare hormonală, de acest rol cosohormonal, estrogenul este ba sus, ba jos. Iar la un moment dat, cu cât se înaintează în perioada de perimenopauză, estrogenul scade treptat, ajunge, de fapt, la un nivel foarte scăzut și aceste bulversări hormonale, aceste variații foarte mari hormonale nu mai sunt.

Zi-mi, te rog, ce ai descris aceste simptome? Să zicem că o pacientă care Suspectează că poate să fie în perimenul pauză. Și, bineînțeles, merge la medic, face acele analize sau, mă rog, urmează recomadările medicului ce analize ar putea recomanda medicul, ce investigații ar trebui să facă pentru a vedea tabloul real, fizic, al poziționării sale în legătură cu perimenul pauză.

Da. Poate înainte de a trece la subiectul despre analize, aș face un top 3 simptome, cele mai greu recunoscute de paciente sau simptome pentru care pacienta se adresează unui medic de altă specialitate pentru că nu face nicio legătură cu perioada de perimenopauză.

Ok, deci top 3 simptome?

3 simptome, da. Perimenopauza, nespecifice, da, si de fapt pacienta se adreseaza altui specialist si aici pot sa spun tulburarile urinare, urinarile frecvente si infectiile urinare recidivante. Întotdeauna se duc la medic de familie, medic urolog pentru aceste urinări frecvente sau infecți urinare recidivante pentru care urmează diverse tratamente, tratamente antibiotice, uneori îi rezolvă problema dar pentru puțin timp. A doua mare problemă, ansietatea și depresia. Pacientele se adresează psihologului sau medicului psihiatru. Multe dintre pacientele mele vin în clinică deja cu o medicație antidepresivă sau anxiolitică, dar nu cu rezultate extraordinare. Și ce pot să spun, că abordarea personalizată a fiecărei femei, însemnând tratament de substituție cu sau fără alte recomandări speciale, va duce la scăderea significativă a dozelor sau în paciente care renunță complet la medicație. 40% dintre femeile aflate în perioada de perimenopauză suferă de anxietate sau depresie.

Și nu știu că sunt la perimenopauză, iau tratament antidepresiv și, cum ai spus, după ce încep substituția hormonală, dacă au indicație de tratament, renunță la antidepresiv.

Dar scad treptat dozele, evident, până ajung să nu mai am medicație. Iar al treilea simptom sunt durerile articulare.

Serios, da?

Da. 75-80% în funcție de studii dintre femeile aflate în perimenopauză au dureri articulare. dureri de genunchi, dureri de umeri, dureri ale articulațiilor mici, articulațiile degetelor. La fel, merg la mediul de familie, se adresează medicului reumatolog, fac toate investigațiile gândind că pot să aibă tot felul de boli autoimune și de fapt problema este deficitul estrogenic. Știm că estrogenul este un hormon cu efect ternic anti-inflamator, iar în momentul în care estrogenul scade, organismul intră într-o stare pro-inflamatorie și de aici încep și durerile articulare. Deci, cele trei simptome care frecvent nu se asociază cu perimenopauza și aș mai omiti unul care aș zice că este poate cel mai ciudat simptom, uscăciunea ochilor.

Serios?

Da. Și uscăciunea ochilor, tot din cauza deficitului estrogenului, că adică și mucoasele au de suferit.

Deci până acum te-ai dus la urolog, te-ai dus la psiholog, te-ai dus la psihiatru, te-ai dus la oftalmolog.

Exact.

Cred că menopauza ar trebui să fie o abordată cumva mult mai multidisciplinar, adică inclusiv, cum să zic, Sunt ginecologi care nu știu să abordeze o femeie la menopauză, ceea de care am vorbit mai devreme, care zic ok, asta e vârsta, la revedere. Dar cred că și alte specialități ar trebui să învețe despre menopauză, corect? Adică ești urolog și ai o femeie care are 45 de ani și începe să aibă tulburări de urinare, urinări fergvente, poate incontinență, poate infecții recurente pe care nu le avea înainte, Te poți gândi la menopauză, nu? Și o trimiți la un ginecolog care se ocupă de asta. Sau ai o pacientă de 4-5 ani cu anxietate, mai degrabă te uiți spre perimenopauză, menopauză să vezi dacă nu e acolo ceva.

Să vezi cauza, care ar fi cauza. Așa este. Într-adevăr, abordarea menopauzei trebuie făcută multidisciplinar. Iar protocolul pe care îl aplic în În clinica mea, în momentul în care pacienta se adresează, este în perimen o pauză și are anumite simptome, indiferent că dorește sau nu tratament de substituție hormonală, începem cu un consulgin ecologic complet, cu test FAPA-Nicolaus și examen ecografic. Apoi câteva analize generale de sânge și analize mai speciale, unele hormonale în funcție evident de vârsta pacientei și de simptome. O ecografie mamară cu sau fără mamografie, la fel în funcție de situație. Apoi un consult cardiologic. un consult endocrinologic, un doppler vascular, dacă suspicionez un risc mai crescut de tromboze, sau un oriopat, un doppler pe carotidă, să vedem dacă, ca urmare a unei perimenopauze avansate sau menopauză, au început afectările vasculare. un consult dermatologic pentru că multe dintre femeile aflate în perimenopauză sunt cu acneie, așa cum în perioada de adolescență este acneie și în perioada de perimenopauză multe femei au acneie sau le deranjează foarte mult pielea uscată, calitatea părului, își doresc proceduri de rejuvenare de regenerare a pielii, pentru că da, e perioada în care femeia trece prin foarte multe schimbări, atât fizice cât și emoționale, și de multe ori o îmbunătățire a calității pielii, a părului le aduce o alte stare de bine. Un consum la nutriție este important pentru că Sunt multe femei care chiar au grijă, fac sport, au alimentație relativ sănătoasă, echilibrată și totuși nu reușesc să-și mențină greutatea. Sunt niște particularități ale acestei perioade, de exemplu crește rezistența la insulină și în acest motiv foarte greu, adică foarte greu și mențin greutatea sau reușesc să slăbească și de aceea este important consultul la nutriție. Deci, în final, este o abordare multidisciplinară în o pauză și, exact cum ai zis, e important ca și colegii din celelalte specialități să fie atenți la simptomele specifice acestei perioade și cumva să facă conexiunea și să gândească poate că sunt generate de acest dezechilibru hormonal.

Cum mi se pare că nici nu trebuie să fii expert în menopauză, fiind de altă specialitate, mai mult decât să întrebi pacienta ta cum e ciclul. V-a întârziat ciclul? Ați observat vreo diferență? Cum ai povestit-o? Regată de cantitate, de cât de repede vine? Adică asta cred că e întrebarea principală.

Pe care vreau să o pun pe pacient.

Acum, ai enumerat cam tot spitalul. Am vizitat spitalul.

Ce ai descris aici? Uite, n-am amintit despre uscăciunea vaginală, de exemplu, despre scăderea lipidoului, care le afectează semnificativ calitatea vieții intime și a vieții sexuale. Și în clinică, printre În cadrul protocolului meu de evaluare am un questionar pe care îl completez împreună cu pacienta, un questionar cu cele mai frecvente simptome de menopauză, ca să evaluez cumva destul de obiectiv, atât eu cât și pacienta, să știm exact unde se situează. Și când completăm împreună acel chestionar, de fapt când ajung la subiectul libidou și evaluarea este între 0 și 3, 3 fiind un simptom foarte sever, doamna doctor 10, 20, adică cât mai un scor, cât mai mare, pentru că asta este o problemă Este o problemă reală. Iar scăderea libidoului, cum am zis, se afectează significativ. O afectează atât pe ea, ca și femeie, cât și în relația de cuplu.

Dar cât de des se întâlnește afectarea asta a libidoului?

Foarte frecvent.

Și ea apare mai aproape de menopauză sau poate să fie printre primele simptome care apar?

Poate să apară printre primele simptome, ani de zile înainte de perioada de menopauză și pentru că, de fapt, libidoul este un fenomen complex, să zic așa, adică sunt implicați factorii hormonali, factori fizici, factorii psihoemoționali, Și atunci când femeia nu doarme, are bufeuri, transpirații, se trezește de nenumărate ori în cursul unei nopți, în zia următoare este obosită, evident că și dorința asta sexuală este mult scăzută. Apoi, dacă la nivelul vaginului apar acele modificări specifice, uscăciunea vaginală, durerea la contact sexual, E clar că nemai fiind o plăcere actul sexual și libido-ul este scăzut. Apoi componenta psiho-emoțională, stările ansioase, depresive, medicația uneori pentru medicația antidepresivă, toate-toate acestea participă la la scăderea libidoului și ce pot spune? Că în ultimul timp femeile sunt tot mai deschise la veni la consultații alături de partener și asta mă bucură foarte mult și încurajez femeile să vină în soție de partener la consultația specifică menopauzei, pentru că e important ca și partenerul să înțeleagă prin ce trece femeia în acele momente și poate dacă înțelege asta de la un medic, o va înțelege mai bine și o va susține și împreună vor trece mai ușor peste asta. Asta nu înseamnă că femeia nu va face nimic, va zice, sunt la menopauză, asta este, mă suporți, astea sunt simptomele, nu. Adică consider că ea trebuie să facă tot ce se poate, tot ce ține de ea ca să fie susținută pe tot acest parcurs.

Deci recomandi femeilor să vină cu partenerul la primul consult ce puțin.

Exact. Și să știi că tot mai multe femei fac asta și chiar sunt foarte deschise în a discuta față de partener care le sunt simptomele. Eu zic că e un lucru extraordinar, poate că acasă nu ar avea aceeași conversație. În timpul consultației susțin și din punct de vedere al explicațiilor medicale toate acele simptome și atunci partenerul poate să înțeleagă mult mai bine starea femeie.

Bun, hai să presupunem că o femeie are astfel de simptome și se prezintă în clinică și ce urmează? Ce linii de tratament am putea să propunem unei astfel de paciente dacă tratamentul se începe înainte de a intra în menopauză sau se începe când se intră la menopauză? Cum abordezi holistic cu astfel de paciente?

Da, în clinicile Melend, Gini Clinic și Azina am un concept unitar de abordarea menopauzei, incluzând atât procedurii medicale, consultații specifice, pornind de la consultul ginecologic, cum am zis, consult cardologic, nutriție, endocrinolog, hematolog, urolog, iar pe lângă aceste proceduri medicale pe care le ofer în clinică, ofer și proceduri de dermatocosmetică și de well-being, care de fapt întregesc conceptul nostru despre frumusețe, sănătate, vitalitate și longevitate. Îmi place să spun că longevitatea feminină este înstrinsă legătură cu statusul hormonal și de fapt ceea ce facem noi ca și femei în perioada de perimenopauză va avea cu siguranță rezultate pozitive în perioada de menopauză.

Deci, ce vrei să spui este că e bine să încep tratamentul cât mai devreme. Cu cât îl încep mai devreme și cu cât tratezi mai devreme simptomele cu atât rezultatele sunt mai bune.

Exact și mai holistic, adică mai integrativ să nu ținem cont doar de aspectele strict medicale. E important să ținem cont de starea de bine, adică Să ai momente pentru tine, momente de relaxare, să te duci la un tratament facial, la un masaj, să ai o oră dedicată pentru tine, să faci sport, să ai o alimentație sănătoasă, să ai un somn de calitate, 7-8 ore de somn pe noapte.

Să aibă grijă de aceste aspecte. E cineva la voi care îi face un program, care îi recomandă ce cum să facă, o faci și tu? Cine face asta?

În primul rând o fac eu și evident sunt specialiștii care pot să le ghideze mult mai bine ulterior, dar în primul rând consult ginecologic și consult despre menopauză. evident discut despre toate aceste aspecte.

Întrebare, ce soluții are o pacientă care, să zic, nu își permite să vină la o clinică privată și să facă toate aceste consulturi, să facă tot acest traseu? Există soluții, la stat, și care sunt ele?

Da, există soluții. O parte dintre analize intră pe compensare, prin casa de asigurări. Întotdeauna când dau lista de analize pacientei, spun că nu este grav, adică și în două luni de zile, dacă reușește să-și facă prin contract cu casa de asigurări, să profită de acest lucru, pentru că, într-adevăr, sunt și alte investigații care nu intră pe gratuitate și acelea va trebui să le fac contracoz. La fel, pentru celelalte consulturi interdisciplinare, ele pot să-și facă consultația în clinica noastră sau pot să meargă la medicul de familie și să meargă la cardiolog, la un medic diabetolog, la endocrinolog cu bilet de la medicul de familie și atunci poate cu siguranță să reducă mult costurile.

Legat de substituția, ea este compensată?

Da, sunt produse care sunt compensate și evident găsim pentru fiecare pacientă soluția potrivită. Totdeauna trebuie să ținem cont de bugetul pacientei pentru că este o medicație cronică, va fi o medicație pentru ani și ani de zile. Apropo, substituția hormonală nu este un tratament curativ. Ok, rezolvă acele simptome de care am spus, dar de fapt trebuie să vedem tratamentul mult mai mult de atât. Este un tratament, de fapt, profilactic. În prima fază, pacientele se bucură și ne bucurăm că acele simptome intense despre care am discutat sunt mult diminuate sau chiar dispar. Dar trebuie să ne gândim la beneficiile pe care le are acest tratament pe termen lung și aici mă refer la prevenția osteoporozei, bolilor cardiovasculare, decliniului cognitiv și demenței și acelui sindrom genitoral de menopauză. Acestea sunt bolile cronice care apar în menopauză și care de fapt dau consecințe mult mai grave asupra stării de sănătate a femei.

Deci ai spus osteoporoza?

Da.

Bolicare vasculare, declin cognitiv și sindromul acesta genito-urinar. Astea sunt, zic, cele patru probleme care apar la o femeie care este la menopauză și pe ele vrei să le ții sub control.

Exact. Iar tratamentul de substituție hormonală este dovedit că dacă se inițiază cât mai devreme în perioada menopauză și chiar în primii 10 ani de menopauză sau până la vârsta de 60 de ani, reduce significativ aceste boli, incidența acestor boli.

Apropo, aici cred că merită să menționăm de acel studiu care s-a făcut, A venit cu niște rezultate în 2002 și rezultatele n-au fost stocmai bune, de acolo toată lumea s-a inflamat și s-a ferit până a folosit sutizia hormonală. Poți să ne dai câteva detalii din acele studii și ce a fost în regulă cu ele?

Acest studiu a fost gândit de Women's Health Initiative pentru evaluarea de fapt rezultatelor pe care poate să le aibă tratamentul de substituție hormonală asupra bolilor cardiovascunare. la femeia în menopauză. În acest studiu au fost incluse femei între 50 și 79 de ani, cu o vârstă medie de 63 de ani. Adică multe dintre aceste femei deja erau la menopauză, poate de 20-30 de ani. Lotul sau categoria de paciente nu a fost bine selectată pentru că, așa cum am zis, tratamentul de substituție hormonală de fapt face prevenție. Nu putem să tratăm cu hormoni o femeie la 79 de ani, cu nenumărate boli cardiovasculare și multe alte patologii. De fapt, scopul tratamentului este prevenția.

Aș vrea să dau, înainte să continui, scuză-mă, să dau un pic de context, pentru că contextul în momentul de față e următor. În 2002 s-a publicat, a ieșit acest studiu care a arătat că substiția hormonală crește, nu știu, cu 25% riscul de a face cancer.

Exact, da, da.

Și asta a fost concluzia studiului. Și toate ziurile au publicat această concluzie. Și toată lumea a început să se sperie de substituție hormonală. Acum, până se există acest studiu, se pare că nu existau studii care să analizeze riscul acestei substituții. Adică a apărut, cu zeci de ani în urmă, substituția hormonală pentru femei aflate la menopauză, și atunci, cumva toată lumea putea să prescrie substituție hormonală. Adică inclusiv medicul de familie, veneai cu menopauză la 45 de ani, îți zicea ia niște hormoni. Tu ai hormoni, te simțeai bine. Și la un moment dat, oamenii medici și-au dat seama că Stai un pic, avem studii care să ne arate dacă există vreun pericol în această substituție hormonară. Și au făcut acest studiu care a greșit cu aceste concluzii, iar ulterior cei care au publicat studiul au revenit și au zis scuze, am făcut greșit studiul. Și despre asta vorbim, despre studiul respectiv și care au fost greșelile în studiu, care ulterior au fost reparate în alte studii, care au dovedit efecte adverse mult mai mici, care există, dar mult mai mici decât în acest studiu. Și cum ai spus tu, prima lor greșeală a fost că n-au inclus femei care, să zic, intră în menopauză și încep imediat substanția hormonală, au inclus femei cu o vârstă medie de 63 de ani, multe dintre ele aflate de mult la menopauză, care aveau deja un echilibru hormonal stabilit in corp și acolo s-a intervenit un hormon. Asta a fost prima greșeală.

Exact, și faptul că studiul de fapt a fost focusat pe efectele benefice pe care le poate avea terapia pe bolile cardiovasculare. El nu a fost gândit, de exemplu, pentru atenuarea simptomelor, bufeuri, transpirații, chiar din contră pacientele care erau cu aceste simptome vasomotorii n-au fost incluse în studiu, gândindu-se că ele pot reacționa și la medicația placebo. Și atunci, de fapt, pentru femeile simptomatice, Ele nu au fost incluse în studiu. Adică fix femeile care au nevoie de aceste tratamente. De asemenea, nu s-au făcut raportări pe categorie de vârstă. Ulterior, în 2020, au făcut această raportare legată de riscul cardiovascular, accidentele acute cardiovasculare și au spus că, da, pacientele care au inițiat tratamentul peste vârsta de 60 de ani, au avut mai frecvent aceste accidente acute cardiovasculare decât pacientele care s-au încadrat în acea categorie de 10 ani de menopauză. Apropo de cancerul de sân, despre care am menționat acea creștere cu 25% a riscului de cancer de sân, aici aș vrea să menționez faptul că pacientele au fost incluse în două mari categorii. o categorie care au luat doar substituție cu estrogen și a fost comparată, evident, cu un lot placebo. La această categorie de paciente care au luat doar estrogen s-a observat o scădere a incidenței cancerului de sân, și a mortalității prin cancer de sân. La pacientele care au luat estrogen plus progesteron sintetic s-a observat acea creștere de care ai spus 25% însemnând un risc relativ, adică riscul absolut a fost de 1 la 1000. Adică pacientele din lotul placebo au avut o incidență a cancelului de sânt de 4 la 1000. Pacientele care au fost în lotul care a urmat tratament estrogen-progesteron sintetic au fost 5 la 1000. Adică diferența a fost de 1 la 1000 dacă ies o luam ca și un risc absolut, nu un risc relativ. Adică sună foarte prost când spui că crește incidența cancerului de sânt cu 25%, dar de fapt este un 0-1%. Tot pornind de la ideea asta a incidenței cancerului de sân de 0-1% pe medicație de substituție sintetică, aș face o observație și anume a faptului că incidența cancerului de sân crește odată cu vârsta. De exemplu, la 50 de ani, 2,3% dintre femei fac cancer de sân. La 70 de ani, 4% dintre femei. De asemenea, foarte multe elemente din stilul nostru de viață. cresc această incidență a cancerului de sânt. De exemplu, la o femeie fumătoare, riscul de cancer de sânt crește cu 0,3%. Dacă bem două pahare de vin pe zi, riscul crește cu 0,5%. Dacă avem o greutate, avem un indice de masă corporală peste 30, adică de la obezitatea gradul 1 în sus, ne crește cu 2,7%. Și acum comparăm toate aceste procente cu 0,1% despre care am discutat în cazul utilizării progesteronului sintetic. Doar că noi în prezent nu mai folosim progesteron sintetic, folosim progesteron bioidentic care se pare că nu influențează acest risc.

Care e diferența între ele? Poți să detaliezi un pic de ce este sintetic și bioidentic? De unde se obțin? Cum se fac?

Hormonii bioidentici, indiferent că discutăm despre estrogen sau progesteron, sunt hormoni care au o structură chimică identică cu cea pe care o avem noi, cu hormonii din corpul nostru. Ei pot fi obținuți din plante sau puși simplu prin produse de sinteză în laborator, dar obligatoriu respectă structura hormonilor pe care noi îi avem.

Ok, și față de cei sintetizați care nu sunt bioidentici...

Exact, care sunt diferiți, care sunt hormonii mult mai puternici ca și, de exemplu, în contraceptive. În contraceptive avem hormonii sintetici și, apropo de contraceptive, se pare că și contraceptivele cresc acest risc de cancer de sână undeva 0,4%.

Există estrogen și progesteron? Există situații în care trebuie să administrezi testosteron unei paciente?

Da, desigur, optimizarea sau substituția hormonală o facem în primul rând cu estrogen și progesteron, dar sunt situații în care recomand și administrarea de testosteron dacă femeia are un nivel foarte scăzut, pentru că noi știm că în corpul femeii există testosteron la orice vârstă, chiar dacă ies să luăm așa în valori absolute nivelul de testosteron în perioada activă hormonală este de 3-4 ori mai mare decât în nivelul de estrogen, iar odată cu înaintarea în vârstă, produsea de testosteron nu dispare cum dispare cea de estrogen, de estradiol, și e nevoie de o optimizare în funcție de analize și simptome. Testosteronul, dacă, de exemplu, este o femeie care are acneie, care are un scalp mai gras, un păr mai gras, evident că nu recomand testosteron, dar dacă nu are aceste probleme și dacă nivelul din sânge este scăzut, recomand.

Ce simptome ar trebui să ai?

Testosteronul sau studiile arată în ultima perioadă tot mai mult beneficiile administrarei testosteronului, dar dozelor fiziologice, evident că există de exemplu în străinătate, în America există implanturi cu testosteron, sunt dozate și pentru femeie. Dar descărcarea testosteronului din cadrul unui implant subcutanat este inconstantă și poți să ai nivele, la un moment dat, foarte mari de testosteron și să ai efectele secundare, ce anume îngroșarea vocii, acneie, agresivitate și perioade în care nivelul de testosteron să fie mult mai mic. Deci nu recomand genul acesta de tratament. În schimb, administrarea transcutanată a testosteronului o recomand, rezultatele sunt foarte bune pe funcția sexuală, de asemenea pe densitatea osoasă, pe masa musculară, forța musculară și pe starea de bine.

Dar vorbim de paciente care pe analize au subnormal.

Exact, exact.

Adică dacă o pacientă are nivel normal al testosteronului, există riscuri dacă ea vrea să își lucrească și mai mult?

Consider că nu e normal, adică intrăm în categoria aceea a nivelelor suprafiziologice și nu este ok, mai ales că din testosteron se poate, în funcție și de locul unde administrez evident, dar se poate transforma testosteronul în dihidrotestosteron, care accentuează pilozitatia, acneia, da? Deci, dacă nivelul de testosteron este normal, nu suplimentez medicația.

E probabil ca si la barbati, adica functia hormonului e aceea si cred ca subiectul asta merita un vlog pe care daca il doriti lasati asta jos in comentarii, un episod intreg despre testosteron. Dar la barbati, excesul de testosteron duce la niste efecte adverse despre care Majoritatea culturisticilor care îl folosesc nu vorbesc, dar vorbim despre anxietate, vorbim despre schimbări de dispoziție foarte bruște, vorbim despre hipertrofia mușchilui cardiac care poate fi fatală. Sunt foarte multe efecte pe care nu ți le dorești, efectiv.

Sunt dozele suprafiziologice.

Da, la doze suprafiziologice folosite de culturici.

Pentru creșterea masă musculară.

Ok, Florina, hai să trecem la tratament concret, specific și zi-mi, te rog, femeile care intră la menopauză, ce soluții au și ce linii de tratament există.

Da, în primul rând este foarte important stilul de viață, așa cum am amintit, să facă o mișcare, să aibă o alimentație echilibrată, să aibă suficiente ore de somn, să se relaxeze, dar de asemenea există tot felul de suplimente pe care pot să le ia.

Ce suplimente?

Aș aminti, vitamina D, omega 3, diverse tipuri de magneziu sunt esențiale pentru că toate acestea participă la multe procese metabolice care au loc în corpul nostru. De asemenea, tot felul de plante care mai reduc din simtomatologia de perimenopauze și aici aș aminti Vitex, trifoiul roșu, luminița nopții, sunt produse care conțin aceste plante. De asemenea, ashwagandha este un adaptogen foarte bun și văd din experiența pacientelor mele că se simt foarte bine cu acest gen de suplimente. Suplimentarea de vitamina B12, fier, zinc, evident în funcție și de analize. Dar tratamentul pe care îl consider cel mai benefic și care face într-adevăr profilaxie, așa cum am spus, să nu îl dăm în scop curativ, este tratamentul de substituție hormonală, evident dacă pacienta nu are o contraindicație. Și aș aminti cei doi hormoni importanți, estrogenul și progesteronul, care fac parte din substituția obișnuită. Estrogenul poate fi folosit în terapie unică dacă femeia nu are uter, dar în situația în care femeia nu a trecut printr-o intervenție chirurgicală de îndepărtare a uterului, e obligatoriu nevoie de progesteron pentru a-i face protecție pe endometru, față de cancerul de endometru. Terapia estrogenică se poate administra pe oral sau aplicație topică, personal, pe piele, da. Personal recomandă administrarea transdermică, administrarea pe piele, datorită faptului că administrat pe piele nu crește riscul de trompoză. Pe piele se poate administra sub formă de creme, geluri, plasturi, tot felul de produse cu diverse tipuri de absorție. Iar terapia cu progesteron se poate administra sub formă de capsule per oral, sublingual, administrare intravaginale sau în unele situații recomand steriletul cu progesteron, mai ales la femeile care au o patologie uterină, au menstruații foarte abundente. De exemplu, în cazul fibromului uterin sau adenomiozei. De asemenea, Steriletul recomand și în perioada de perimenopauză, când femeia mai poate să rămână însărcinată și dorește o metodă de contracepție, soluția foarte bună este Steriletul cu progesteron. terapia cu testosteron, de care am spus, în anumite situații. De asemenea, optimizarea hormonilor include și alți hormoni, nu doar hormonii sexuale despre care am povestit. Optimizarea cu DHA, de exemplu, dehidroepiandrosteron, este un hormon care e produs de cortico-suprarenală și de ovare, scad odată cu vârsta, iar este și numit hormonul tinereții, el are foarte multe roluri în organism, și în condițiile în care valoarea din sânge arată e mult scăzută, evident că optimizez și cu acest produs. De asemenea, pregnenolonul este mama tuturor hormonilor, să zic așa, și din pregnenolon se formează dehidroepiandrosteron, testosteron, estrogen, cortizolul. și se poate suplimenta și este singurul hormon care trece bariera hematoencefalică, adică este foarte bun pentru starea de bine mentală și pentru problemele de concentrare, exact ce am zis, problemele care deranjează cel mai tare pe femei, în condițiile în care nu am rezultate foarte bune cu substituți obișnuite, estrogen, progesteron, sublimentești și cu pregnenolon, rezultatele sunt fantastice pe această claritate mentală.

Ok, bun. Cam asta face o femeie care intră la menopauză, astea sunt aceștia pilonii principali pe care merge. Hai să vorbim despre problemele concrete pe care le poate avea, de exemplu, osteoporoză. Ce facem, ce este ea foarte pe scurs și cum o prevenim.

Ostoporoza este o bolă degenerativă care se caracterizează prin pierderea de substanță osoasă și apare în perioada de menopauză datorită deficitul estrogenic, estrogenul fiind foarte important în menținerea densității osoase. Sunt 5 mari cauze ale ostoporozei. Menopauza, bolile autoimune, cancerele, problemele date de stilul de viață, și anume fumatul, alcoolul, deficitul de vitamina D și sedentarismul și diverse medicamente. Și aici își amintic corticoterapia pentru că este o terapie foarte frecvent utilizată.

Deci la menopauză avem un risc mai mare de a face osteoporoză?

De ce?

Ce se întâmplă acolo?

Procesul de menținerea structuii osoase este de fapt format dintr-un echilibru între rezorția și formarea osului. Până undeva la vârsta de 30 de ani este un echilibru între cele două procese, rezorția și formare osoasă. După această vârstă, scade procesul de formare osoasă și scade rezorția. Acesta este motivul pentru care, cu cât femeia înalentează în vârstă și cu cât deficitul estrogenic este mai mare, cu atât se instaliază ostoporoză.

Ce soluții există? Ai cum să oprești această creștere a rezorției și să amplifici premineralizarea osoasă?

Da, există prevenția primară, este foarte importantă și aici sublinia câteva elemente. Terapia estrogenică la femeile care intră devreme în menopauză, adică obligatoriul acestei femei.

Al.

Doilea lucru, nu fumaţi, nu consumaţi alcool, aveţi o alimentaţie sănătoasă, bogată în proteine, menţineţi-vă o greutate corporală normală şi faceţi mişcare, mulţi sport, de asemenea, suplimentarea cu vitamina D şi calciu.

Ai zis să nu consumi alcool, e totuşi o doză de alcool care-i admisă?

Mi-este greu să zic că totul ce este cu moderaţie este ok.

Ce înseamnă moderaţie?

Mi-este greu să zic.

Adică un pahar de vin pe zi, un pahar de vin pe zi e moderat sau e deja mult? E bine să fie un pahar pe săptămână?

Eu cred că e mult un pahar de vin pe zi, dar cred că dacă consum alcool ocazional, adică așa cum ai zis, o dată pe săptămână, este ok.

Mi se pare important să precizam asta, pentru că de multe ori... Unii oameni se pot gândi că la fiecare masă e ocazia să consumă alcool și consumă ocazional, zilnic, la fiecare masă. E prea mult. Adică un pahar de vin pe zi e ok. Pe săptămână. Cum îți dai seama dacă ai 100 prunze? Există vreună investigație pe care o poți face?

Ostoporoza nu doare, asta în primul rând, deci e important să punem diagnosticul printr-o investigație, cea nume ostodensitometria adexa. Este o evaluare scurtă, în jur de 15 minute, care poate să pună diagnostic.

Cât costă o astfel de investigație?

În jur de 150 de lei.

E decontată?

Nu este decontată de casa de asigurări, decât pentru bolile cronice, cum ar fi, de exemplu, poliartritoidea reumatoidă.

Deci totuși are un preț, să zicem, relativ acceptabil.

Nu trebuie făcut în fiecare an acest test. E importantă o evaluare inițială, după care se stabilește dacă la 2 ani, la 3 ani, în funcție de situația.

Și la ce vârstă trebuie să înceapă femeile să facă un astfel de test?

Eu dădeam femeilor această investigație undeva de la 50 de ani, dar observ că la vârsta foarte tinere poate să existe o stoporoză, adică și la 35-36 de ani. Cred că vârsta este dependentă de simptomele de perimenopauză, de momentul în care este femeia, dacă este sau nu în menopauză sau perimenopauză. Adică chiar și la 35 de ani putem să dăm această investigație dacă femeia deja are simptome de perimenopauză.

Ok, bun. Zi-mi, te rog, de bolile cardiovasculare, de ce crește frecvența de boli cardiovasculare odată cu instalarea menopauze și există aici modalități de prevenție?

Da, femeia este protejată de acest risc cardiovascular în perioada activă hormonal pentru că estrogenul este cel care protejează vasele. Până la menopauză, frecvența bolilor cardiovasculare la femei este mult mai mică decât la bărbat și asta se egalează undeva în perioada de menopauză. Deci asta ne atrage atenția cât de strânsă, să zic așa, este legătura între hormonii și problemele cardiovasculare și că e foarte important să facem ceva încă din perioada de perimenopauză. Aici aș mai aminti ceva, faptul că tratamentul de substituție hormonală, dacă se inițiază în primii 10 ani de menopauză, scade incidența bolilor cardiovasculare cu 40-50%, un procent foarte mare.

La jumate.

Da. De asemenea, un studiu, care este de fapt o meta-analiza, 32 de studii, care a înglobat peste 300 de mii de femei, a arătat că afectarea vasculară este și cerebrovasculară, adică afectare la nivel cerebral și afectare la nivelul carotidei și de aceea incidența bolilor sau atacului vascular cerebral este cu atât mai mare, cu cât vârsta la care femeia intră în menopauză este mai mică. Deci concluzia este că cu cât se intre mai devreme în menopauză, cu atât este obligatoriu să luăm tratamente de substituție hormonală, măcar până la vârsta medie de menopauză, adică 51 de ani.

Dacă n-ai contraindicație și din nou...

Evident, întotdeauna subliniem acest aspect.

Ok, legat de declinul cognitiv și demență. Știi, am vorbit la început despre simptome. Și trebuie să înțelegem că aceste simptome, ele nu sunt pur și simplu niște simptome. Ele sunt niște martori ai afectării unor organe. Și ai spus că cel mai, să zic, pregnant simptom este acest brain fog, când nu te poți concentra, când nu mai poți memora lucruri, nu mai ești tu. Și asta e cauzat de faptul că creierul acelei paciente este afectat de lipsa de estrogen. Și așa asta poate să ducă la declin cognitiv, asta netratat poate să accelereze apariția demenței. Dacă da, cum putem să prevenim asta?

Hai să pornim de la rolul estrogenului la nivelul creierului. Asta e foarte important să înțelegem. Estrogenul îmbunătățește fluxul sanguin, intervine în metabolismul glucozei, la nivel cerebral scade inflamația, intervine în funcția mitocondrială, dar are foarte multe roluri. În ultima perioadă, de fapt, se știa că femeia face mai frecvent Alzheimer decât bărbatul, pentru că vârsta sau speranța de viață a femei este mai mare. Undeva 5 ani trăiește mai mult decât bărbatul și cumva se asocia că boala Alzheimer este o boală a bătrâneți. Se pare că nu este așa. Modificările cerebrale încep mulți ani înainte, chiar 15-20 de ani, și tocmai pornind de la această idee, cum că dacă boala Alzheimer apare după 65 de ani, deja în creierul femei se întâmplă ceva de pe la 50 de ani. Mulți oameni de știință au început să studieze ce se întâmplă în creierul femei în perioada aceea de 50 de ani, în perioada de perimenopauză. Unul dintre oamenii de știință, de neuroștiință, dintre medicii foarte preocupați de asta este Lisa Mosconi, care a publicat de-a lungul timpului mai multe studii, a scos și o carte, Menopause Brain, apărută anul acesta, în care povestește foarte simplu și foarte clar ce se întâmplă în creierul femei în perioada de premenopauză, perimenopauză, postmenopauză, la femeile care dezvoltă Alzheimer sau cele care nu dezvoltă Alzheimer. Toate aceste studii sunt susținute pe imagistică și într-adevăr au observat modificări semnificative în creierul femeii care dezvoltă Alzheimer în legătură cu aceste variații fluctuații hormonale. Foarte recent am mai scos un studiu legat de receptorii de la nivel cerebral, receptorii de estrogeni. Acea discuție legată de tratamentul estrogenic până în 10 ani de menopauză a pornit de la faptul că femeia după acești 10 ani de menopauză nu mai are receptorii în corp care să, să zic așa, să prinde, să cupleze acești hormoni, să cupleze estrogenii. A venit cu o raportare foarte interesantă, a zis că și ea a fost mirată pe parcursul studiului, că a tras o concluzie că cât femeia intră sau avanțează în perioada de menopauză, cu atât are mai mulți receptori, cumva organismul dezvoltă compensator un număr tot mai mare de receptori și asta este o concluzie care o va analiza mai departe, pentru că dacă în final și peste ceva ani se va confirma, înseamnă că noi putem să inițiem terapia de substituție la femei, evident, dacă nu au contraindicație și după această perioadă, peste această fereastră de 10 ani, ceea ce este foarte bine, Pentru că ok, când ne gândim la terapia estrogenică sau terapia de substituție, nu ne gândim doar că poate sistemul cardiovascular deja a fost afectat, că au trecut 5-10 ani de menopauză, ne gândim și la osteoporoză, ne gândim la prevenția demenței, adică și la alte beneficii pe care le poate avea instituirea tratamentului poate după 10 ani de menopauză.

Ca și prevenția a demenței.

Deci studiile arată că femeile care iau terapie de substituție hormonală au o incidență mai scăzută a demenței. Acum noi știm că boala Alzheimer are și o componente regitară, că sunt niște modificări ale genei APE4, Da, e important, dacă avem pe cineva în familie cu această boală, e important să ne investigăm și să facem din timp lucruri care ar putea să ne scadă acest risc, terapie de substituție sau modificări ale stilului de viață care să ducă, să zic așa, la o prevenție a bolii.

Bun. E bine că există și aici soluții. Și acum vreau să coborăm un pic și să vorbim despre acest sindrom genitourinar. Ce este el? Ai mai menționați de această uscăciune vaginală, da? De lipsa libidoului există și alte manifestări ale acestui sindrom.

Sindromul genitorinar are multe simptome. Evident că nu toate femeile au toate aceste simptome, care ar fi destul de greu de suportat, dar peste 60% dintre femeile aflate în perioada de menopauză dezvolte la un moment dat simptome din cadrul acestui sindrom. Unul dintre simptomele și cel mai frecvent este într-adevăr uscăciunea vaginală. Multe dintre femei acuză o senzație permanentă de arsură, de disconfort în zona genitală. Apoi, durerea la contactul sexual, urinările frecvente, urinările frecvente în noaptea, pe lângă faptul că se adorm greu, se odihnesc greu, se trezesc ca o bufeur, se trezesc și că urinează de două-trei ori pe noapte, evident că le afectează semnificativ calitatea vieții. De asemenea, infecțiile urinare sunt mult mai frecvente în perioada de perimenopauză-menopauză.

Ce soluții există aici?

Terapia estrogenică locală este, să zic așa, gold standard-ul pentru prevenția și pentru tratamentul sindromului genitorinal. E foarte important ca femeia să înțeleagă că nu trebuie să stea să aibă aceste simptome. Adică o femeie aflată în perimenopauză poate să facă prevenție aplicând ovule sau creme care conțin estrogen. Chiar dacă nu acceptă o terapie de substituție sistemică sau are o contraindicație, terapia locală cu estrogen nu are contraindicații. Intră în discuție situația unui cancer de sână în antecedente, dar, zicem, aceste paciente sunt mult mai puține, deci terapia de substituție sau terapia locală estrogenică este tratamentul cel mai benefic și pe care să-l folosim și în scop de prevenție, nu doar tratament. De asemenea, tot felul de produse locale care conțin acir hialuronic, tot felul de plante, fibroestrogen. Ce folosesc foarte mult în cadrul clinicii sunt procedurile de estetică și funcționalitate genitală și care cresc semnificativ calitatea vieții femeii cu acest sindrom genitorinar și nu numai.

Rejuvenare vaginală. Când vorbim de rejuvenare vaginală, oamenii se gândesc la ceva ce este estetic, în primul rând, dar în ce măsură mergem mai mult decât în estetică rejuvenarea vaginală.

Procedurile acestea de estetică ginecologică, de fapt, da, pot să îmbunătățească și aspectul zonei intime, dar sunt mult mai mult de atât, adică cresc calitatea țesuturilor din zona genitală, cresc lubrefierea zonei, vascularizația, confortul din zona intimă. Multe paciente, apropo de asta, vin pur și simplu deschise că vor proceduri de rejuvenare vaginală și atunci evident că vreau să înțeleg ce le deranjează, pentru că aceste proceduri sunt multe, pentru multe indicații și să găsesc varianta cea mai potrivită. Rejuvenarea vaginală, de fapt, include aceste proceduri care cresc calitatea țesutilor din zona intimă. De exemplu, se folosește în cazul pacientelor cu laxitate vaginală. Laxitatea poate să apară ca urmare a unor nașteri pe cale vaginală, dar și ca urmare înainterii în vârstă, datorită pierderii sau scăderii semificative a colagenului. Apoi atrofia uscăciunea vaginală, care apare în perioada de perimenopauză, dar poate să apară și la altă vârstă. Femeia care aleptează, de exemplu, datorită statusului hormonal, poate să aibă uscăciunea vaginală, la fel cum sunt multe dintre femeile care utilizează contraceptive orale. Deci nu se adresează doar femeilor în perioada de menopauză. De asemenea, uscăriunea vaginale la pacientele care au trecut printr-un cancer ginecologic, ca de exemplu cancerul de sân, și nu au indicație sau nu pot să ia tratamente hormonale. Pentru aceste paciente, procedurile de rejuvenare sunt proceduri foarte beneficie. Aș mai da exemplu pacientele cu vaginite recidivante, paciente care în fiecare lună au simptomatologie de candida sau de alte vaginite și cu medicația obișnuită, clasică, ginecologică, nu reușim să rezolvăm problema. Și aș mai sublinia încă o situație, pentru că este tot mai frecvent în ultima perioadă și frecvent în perioada de perimenopauză-menopauză, lichenus cleroatrofic.

Ce înseamnă?

Este o boală cumva inflamatorie, o boală dermatologică inflamatorie, a cărei cauza nu este foarte clară. Este considerată cumva o boală autoimună, dar în același timp are și componentă hormonală, de aceea este frecvent în perimenopauză, deficitul estrogenic o accentuează. și este frecventă la pacientele cu boli autoimune. Care-i simptomatologia pacientei cu lichens clerotrofic? Un prurit foarte, foarte intens în zona genitală. Se trezește în noaptea, scărpinându-se, își creează tot felul de leziuni prin acest degradaj, prin această scărpinare. și crede că, de fapt, are o candidoză, deci asociază cumva simptomatologia cu ceea ce simțea când a avut o vaginită.

Pruritul ăsta este intravaginal?

Nu, este exterior. Dar și la candida, pruritul de multe ori este exterior.

Dar este specific femeilor?

Nu, boala lichinului sclerotrofic este întâlnit și la bărbați, dar mult mai frecvent la femei, ca de altfel toate bolile autoimune. Și pentru că asociați acest prurit cu o posibilă vaginită, se automedichează, se face tratament pentru candida, diverse produse pe care le-a mai folosit altădată, își dă seama că de fapt nu au niciun rezultat și atunci ajunge la o consultație. Zona genitală este mult mai albicioasă, țesuturile au mult de suferit, sunt mult mai scleroase, mai dure, și pe lângă prurit asociază disconfort mare la actul sexual.

Și ce soluții există?

Apropo de aceste proceduri, în faza acută în care pacientea este foarte simptomatică, corticoterapia locală, adică creme pe bază de cortizon, tot felul de alte produse imunomodulatoare sau lubrifiante, Și dintre procedurile de estetică sau sănătate intimă, două proceduri sunt foarte eficiente. Injectarea de PRP și laserul. Laserul vaginal CO2, care de fapt nu e doar vaginal, se poate aplica și la exterior și prin acțiunea pe care o are laserul, regenerează tesuturile și astfel perioada de recurență, perioada de activare a bolii este tot mai rară. Ăsta este de fapt scopul.

Poți să folosești lazer, deci și în rejuvenare vaginală?

Exact, și în vagin și în exterior.

Și el generează ce? Mucoasa?

Mucoasa, da, sigur. Laser vaginal este eficient, am zis, în procedurile de rejuvenare, pe lângă multe alte proceduri, dar este foarte eficient și în incontinența urinară. Deci laserul vaginal îl folosim și la altă vârstă, nu numai la pacienta în perimenopauză, am zis odată, pentru creșterea calității mucoaselor și în al doilea rând pentru că, stimulând puternic sinteza de colagen, asigură un suport URE3 și astfel acționează pe incontinența urinare stadiile incipiente, stadiile 1 și 2. Și aș mai aminti o situație, Femeile după naștere, de exemplu, după nașteri dificile, când se produc tot felul de stricturi, de zone îngustate, să zic așa, la nivelul vaginului, pot beneficia de asemenea proceduri și am avut rezultate foarte bune, pentru că, de fapt, laserul distruge acel țesut fibros și regenerează țesutul, aducând țesut nou, de asemenea, la pacientele care au trecut prin diverse intervenții chirurgicale la nivelul vaginului, aș aminti, de exemplu, endometrioza rectovaginală. De asemenea, am avut rezultate foarte, foarte bune.

Apropo de rejuvenare vaginală, noi, de fapt, ne-am cunoscut la o prezentare a unui aparat care se cheamă Alma II. și ulterior l-am avut inclusiv ca sponsor la unul dintre evenimentele noastre bunbine, unde ai fost și tu.

Da.

Sunt curios dacă îl folosești și dacă are rezultate și dacă poți foarte pescurt să ne explici cum funcționează acest aparat, pentru că și el face parte din acest arsenal al instrumentelor pentru rejuvenare vaginală, corect?

Da.

Cum funcționează și ai pacienți care au rezultate deja?

Procedura este foarte benefică atât pentru femei cât și pentru bărbați. Ea se bazează pe undele de șoc extracorporeale focusate la o anumită adâncime în țesuturi. Aceste unde stimulează vascularizația la nivelul țesuturilor tratate, îmbunătățesc fluxul sanguin, cresc elasticitatea țesuturilor, lubrefierea, cresc sensibilitatea, de exemplu legată de partea sexuală, de stimularea libidoului, de creșterea calității orgasmului, aplicând această procedură la nivelul clitorisului, care știm că este un organ erectil, la fel ca și penisul.

Deci, practic, sunt niște unde care fac niște mici leziuni și după aceea cresc vascularizația. Exact.

Deci ajungem mai mult sânge în zona genitală. Mai mult sânge în zona respectivă și pe acest principiu se folosește și pentru femei și pentru bărbați, pentru creșterea, să zic așa, plăcerii în timpul actului sexual. La nivelul aplicat, terapia la nivelul clitoris îl stimulează vascularizația și, cum am zis, fiind un organ erectil, femeia se simte mai bine, la fel la bărbați. Noi îl folosim mult în clinică și pentru partea de disfuncții sexuale, pentru că, de fapt, nu doar femeia trecută de 40 de ani începe să aibă anumite probleme, Statistic, și bărbații, după 40 de ani, 52% dintre ei pot să treacă prin perioade de disfuncții sexuale. Și atunci...

Unul din doi.

Poftim?

Unul din doi, nu unul din doi bărbații.

Da, adică un procent semnificativ, pentru că, de fapt, cu înainterea în vârstă, vasele au desuferit, fluxul sanguin în zona respectivă scade și acesta este motivul pentru care apar mai frecvent disfuncțiile erectile la această vârstă.

Ai rezultate? Ai un număr de pacienți pe care i-ai tratat deja cu arma 2 și poți să ne zici niște rezultate?

Da, pentru bărbați se ocupă urologul de această patologie, pentru că de multe ori combina, adică trebuie văzut care este disfuncția, cauza disfuncției rectile, tratamentul poate fi unic sau în combinație, de exemplu cu Viagra în doze mici, și depinde și ce patologie asociată mai are pacientul, dacă e cu diabetes sau altceva. Eu pot să spun, pentru femeie, că aplic tratamentul pentru această creștere a calității orgasmului și creșterea calității țesuturilor din zona genitală, lubrifiere, activând vascularizația. Noi știm că femeia în perioada de menopauză, datorită deficitului estrogenic, are o scădere a vascularizației și mucoasa și țesuturile sunt mult mai pale și atunci activezi vascularizația în zonă. De asemenea, are recomandare în vulvodinie. Vulvodinia este o patologie poate greu sau poate de care n-au auzit foarte mulți. Ce înseamnă? Înseamnă o durere inexplicabilă la nivelul vulvei, o durere care este spontană sau la atingere. Adică ating zona genitală, ating vulva și pacienta sare în sus de durere.

Ok, o durere atât de mare.

Da, este de fapt o transmitere anormală cumva de la nivelul receptorilor, local la nivel cerebral. Transmitere anormală a durerii.

Și alma a doua ajută și în asta?

Ajut, am o pacientă, chiar am avut o pacientă cu vulvodinie și cu rezultate foarte, foarte bune după tratament. În situațiile acestea am o variantă, injectarea de botox la nivelul acelei zone, dar pacienta, expunându-i cele două tipuri de tratament, a preferat tratamentul ALMADU, în ideea în care este un tratament mult mai natural de stimulare a propriului organism să... crească vascularizația, să îmbunătățească tesuturile în zonă.

Ai zis că se folosește pentru o mai bună calitate a orgasmului? Adică ai paciente care ți-au confirmat asta? Ce înseamnă o mai bună calitate a orgasmului?

Da, evident. Le întreb la o lună, la două luni, când vin, în general se fac două injectări, dacă se simt mai bine, majoritatea spun că da. La fel și legat de această procedură, Chiar dacă orgasmul și libidoul sunt extrem de subiective și participă foarte multe lucruri, foarte mulți factori la acest fenomen și la această situație, da, se simt mult mai bine și așa descriu că intensitatea orgasmului este mai mare, ajung mai repede la orgasm.

Ai paciente care nu, poate nu reusesc deloc sa ajunga la orgasm si in urma rejuvenirii vaginali reusesc?

Da, si asta e o intrebare foarte buna, pentru ca de cele mai multe ori Le spun că dacă n-au avut niciodată orgasm și da, sunt femei care n-au avut niciodată orgasm, atunci probabilitatea că cu aceste proceduri să aibă orgasm este destul de mică. Adică trebuie să fim foarte corecti cu pacienții și să spunem lucrurile acestea. Dacă ele își doresc, adică zic da, ok, vreau să încerc, vreau să experimentez dacă se va întâmpla și într-adevăr sunt femei care ajung la orgasm, dar sunt puține. De-aia zic că fenomenul este mult mai complex decât o îmbunătățire a vascularizației sau o îmbunătățire, să zic, a zonei intime.

Zim dacă există și alte tehnici de rejuvănare vaginală?

Da. Ce mai folosesc în clinică este procedura pe fotoliu MCLA, care tonifică musculatura pelvină și este o procedură foarte eficientă în incontinența urinară și în urgența micțională, în urinările astea frecvente.

Sunt un fel de exerciții Kegel pe care le face fotoliu.

Sunt un fel de Kegel, exact, doar că sunt peste 11.000 de exerciții Kegel făcute în jumătate de oră, la o intensitate supra-maximală, mult peste ce putem face noi. și de asemenea asigură controlul neurologic al vezicii urinare, de aceea este o procedură eficientă în vezica hiperactivă, în urinările frecvente, urinările noaptea. Procedura PRP de care am amintit, injectarea de acid hialuronic în scop de hidratare, la nivelul introitului vaginal. Aia este zona cumva cea mai sensibilă și care o deranjează cel mai mult pe femeie și chiar dacă folosim tot felul de produse, ovule, creme, zona aceea rămâne sensibilă, pielea foarte subțire, uneori se creează fisuri la nivelul introitului vaginal. Injectarea de acid hialuronic sau injectarea de stimulatoare de colagen are rezultate foarte bune, undeva la 6-8 luni, 6-10 luni, cam acolo se recomanda o procedură și pacientele cam vin în acel interval, știindcă s-au simțit foarte bine, vin cumva pentru menținerea rezultatelor. Apoi, injectarea de celule STEM din grăsime, lipofilling, este o procedură foarte, foarte eficientă pentru uscăciune vaginală, pentru acel licens clerotrofic în forme foarte avansate, pentru că de multe ori, cu toate procedurile pe care le fac, la un moment dat nu am rezultate mai bune. Până într-un punct poți să îmbunătățești și atunci celulele stem din grăsime dau rezultate mult mai ok. Injectarea botoxului, cum am zis în vulvodinie, dar botoxul îl folosesc mult în vaginism, în acea durere. Da, este o durere pe care, sau o contracție involuntară a mușchilor de la introitul vaginal care de fapt generează durere, o durere la actul sexual. Sunt femei care de la primul act sexual au aceste dureri, iar terapia cu botox ce face? Relaxează acei mușchi, așa cum știm oriunde injectăm botoxul, relaxează musculatura și astfel dispare durerea. Și.

Trebuie să repeti terapia cu botox? Se contractă din nou după ce se termină efectul botoxului? Da.

Foarte bună întrebare. Asta întreabă toate pacientele. Asta înseamnă că tot la șase luni, opt luni trebuie să vin să fac botox în zona genitală. Nu, pentru că momentul în care pacienta... De fapt, vaginismul are o componentă fizică, una psihologică. Faptul că doare la contactul sexual o afectează pe femeie și psihologic și cumva fiecare contact îl așteaptă cu o durere. Dacă știe că o doare, evident se contractă. Dacă se contractă, clar o doare. În momentul în care injectezi botoxul și musculatura se relaxează, mușchia cea de la intrarea din vagin, următoarele acte sexuale sunt fără durere, se obișnuiește ca 6 luni, cam acolo este efectul botoxului, să nu aibă durere în timpul contatului sexual. Exact, ea nu mai realizează că a trecut efectul botoxului peste șase luni de zile, are o viață sexuală absolut normală, cam 90% sunt rezultate pe genul acesta de tratament, uneori combin cu consiliere psihologică evidentă sau cu terapia cu dilatatoare vaginale, depinde personalizat la fiecare. și am avut și femei în perimenopauză pe care le-am injectat, pentru că vaginismul poate să fie primar, adică de la primele contacte sexuale se manifeste, sau poate să fie secundar unor probleme care apar ulterior pe perioada vieții. De exemplu, la femeia în perimenopauză care are uscăciune vaginală, o doare la contact, continuă să aibă contact sexual fără a face ceva, să își îmbunătățeasă calitatea vaginului, la un moment dat apare acea componentă psihologică și de fapt are un vaginism secundar. În această situație întotdeauna rezolv cauza primară, uscăciunea vaginală și toate celelalte probleme care au generat vaginismul și ulterior, dacă după rezolvarea celelalte probleme, femeia rămâne cu vaginism, atunci injectez botox. Și.

E tare că îl injectezi în principiu o singură dată și după aceea se obișnuiește și... Bun. Acum aș vrea să ne apropiem de final și aș vrea să te întreb de... Înainte de a trece la asta, de fapt, aș vrea să te întreb ce soluții au femeile care totuși nu dispun de suficiente fonduri, să zic așa. N-au resurse financiare suficiente ca să facă toate aceste tratamente. Ce ar putea... Care e minimul basic pe care femeile îl pot face la spitalele de stat cu condiția să-și găsească un medic care să le urmărească?

Da, dacă discutăm despre simptomele de perimenopauză, medicația de substituție hormonală este compensată, adică undeva tratamentul estrogen-progesteron, dacă ies să-l ia fără compensare, poate fi începe de la 100.

De lei, chiar și cel bioidentic. Adică.

Pe piață, în farmaciile obișnuite, există produse care se consideră bio-identice pentru că au structura identică, chiar dacă nu sunt din plante. Și da, există compensare chiar 90%, deci prețul lor, să zicem, pentru o lună ar fi 100 lei, dar cu compensare ajunge la sume foarte mici, dacă ne rezumăm strict la cele două produse. Legată de acest sindrom genitorinar de menopauza, așa cum am spus, este foarte important să faci prevenție. Sunt ovule care conțin estrogen sau creme cu estrogen care se administrează intravaginale atât în scop de prevenție cât și în scop de tratament. Astea ar fi cumva de bază și celelalte tipuri de ovule și de creme în scop lubrifiant. Ok.

Zi-Mi te rog acum, spre final, unde te pot gosi pacientele care vor sa vina la tine in clinica? Si ce presupune abordarea asta holistica amenopauzei pe care tu o dezvolti? Facentele.

Mă pot găsi în Timișoara, la Gini Clinic, alături de echipa mea, nu doar eu sunt medicul care face substituție hormonală. Am o echipă de câțiva ginecologi și medic endocrinolog care susține femeia în această etapă a vieții. De asemenea, noi în clinic facem substituție sau optimizare hormonală și pentru bărbați. E foarte important deși tot acest aspect, pentru că și bărbații au nevoie la un moment dat de optimizare hormonală, chiar dacă ei nu intră în andropauză, așa plus și dintr-o dată, ca și femeia în menopauză, totuși nivelul de testosteron scade odată cu vârsta și știm că testosteronul are efecte benefice nu doar pe funcția erectilă, ci și pe starea de bine, starea de energie, claritatea mintala, deci foarte, foarte multe roluri are si testosteron. Da, noi în clinic avem o abordare holistică și îmi place să spun că susținem longevitatea feminină. Am zis că ne ocupăm și de bărbați, dar majoritatea fiind ginecologi și fiind obișnuiți cu femeile, ne ocupăm de menopauză pentru că vrem să susținem această longevitate feminină. și chiar dacă de-a lungul vieții hormonii au un rol esențial în starea de sănătate, totuși de fapt longevitatea sau viața de calitate are cumva mult mai multe componente, adică trebuie să înțelegem procesul complex de îmbătrânire ca să acționăm în această direcție, nu doar să optimizăm hormonii. De aceea, dacă avem grijă în perioada de perimenopauză, atât la optimizarea hormonilor, cât și la o abordare corectă sau poate o schimbare de stil de viață, poate până atunci n-am realizat cât de importantă, dar niciodată nu este prea târziu și Abordarea aceasta complexă în perimenopauză ne poate duce clar spre o viață de calitate și să facem prevenție pentru toate bolile despre care am zis. Pentru că am zis că nu ne ocupăm doar de femei și nu doar de femeile în menopauză, proiectul meu este să dezvolt o clinică de longevitate, tocmai pentru a face prevenție, pentru a face prevenție încă de la o vârstă foarte tânără, și pentru a oferi fiecarei persoane, indiferent de statusul pe care îl are, indiferent de problemele pe care le are, o viață de calitate, pentru că asta este foarte important. Speranța de viață este tot mai mare în ultima perioadă, undeva la nivel mondial, 74 de ani este speranța medie de viață la femei și 69% la bărbați, dar de fapt speranța de viață sănătoasă, cel healthspan, este cu 10 ani mai mic. Adică, perioada în care o persoană poate să trăiască într-o stare de sănătate optimă, fără boli cronice grave și fără dizabilități, este undeva la vârsta de 64 de ani. Deci dacă ne gândim că femeia trăiește 74 și doar 64 îi trăiește într-o stare de sănătate, cred că e foarte important să ne gândim la toate măsurile de prevenție pe care am putea să le luăm de-a lungul anilor, astfel încât acest gap să fie tot mai mic. Care.

Sunt cele mai, să zic, dacă poți să dai un top 5 măsuri pe care fiecare om să le implementeze pentru a micșora acea perioadă în care e bolnav? Da.

Alimentație echilibrată, mișcarea este foarte importantă, optimizarea somnului, 7-8 ore de somn, gestionarea stresului și revin la terapia de substituție hormonală. acolo unde evident se poate. Pentru că am zis că mă ocup de femeie, multă de femeie, privesc femeia și o analizez întotdeauna ca pe un întreg. Niciodată nu o privesc strict din punct de vedere ginecologic și de asemenea cred în medicina regenerativă, în medicina care cumva stimulează propriile mecanisme ale corpului pentru vindecare, Integrez tratamente complementare în protocoale complexe pe lângă tratamentele clasice, obișnuite. Am o abordare personalizată pentru fiecare persoană și susțin prevenția. Foarte mult susțin prevenția pentru a ne menține acea stare de sănătate pe o perioadă cât mai lungă. Fereșită-l.

Pentru ce faceți în clinică. Ai zis că aveți clinică în Timișoara, planificați să deschideți și în alte părți ale țării? Da.

În Timișoara este clinică și sper că într-un an de zile va fi acea clinică de longevitate, mult mai complexă, nu doar abordarea asta a menopauzei sau centrul de menopauză pe care îl avem acum, ci o abordare, cum am zis, legată de prevenție și de longevitate, Și da, de ce nu? Poate ne dezvoltăm și într-o altă zonă a țării. Lurina.

Zi-Mi, te rog, la final, dacă ai un sfat de dat pacientelor care se confruntă cu simptome gălăgioase ale perimenopauzei sau ale menopauzei și încă nu au găsit o soluție. Ce să facă? De unde să înceapă? Da.

În primul rând, așa cum am mai zis, sfătuiesc toate femeile să privească această etapă ca o perioadă normală, fiziologică, din viața noastră, dar să o privească cu optimism, nu ca și pe un sfârșit, ci ca pe un nou început, mai ales că vârsta este atât de diferită la care se instaliază. Dacă până în prezent nu și-a găsit medicul care să o înțeleagă și să o ghideze în tot acest proces, cu siguranță să încerce să-l caute, că cu siguranță va găsi, e important să găsească acel medic empatic care să o ajută, să o susțină, pentru că susținerea trebuie să fie într-adevăr medicală, profesionistă, dar trebuie să fie și psihologică, umană. De multe ori, pacientele când intră în cabinet, intră bulversate, nu știu cu ce simptom să înceapă, nu știu cum să descrie toate stările prin care trec și de aceea cred că de multe ori această empatie, această compasiune este foarte, foarte importantă și În modul acesta pacienta va avea încredere în medic și va respecta tot ceea ce recomandă. Apropo de discuțiile controversate legate de terapia de substituție hormonală, dacă femeia are încredere și ceea ce explici arată că de fapt riscurile sunt mult sub beneficii, cu siguranță va urma acele recomandări. Deci să continui să caută că cu siguranță își va găsi medicul potrivit. Și.

Apropo de clinica din Timișoara, dacă există femei din țară care nu pot să ajungă în Timișoara și vor să ia legătura cu tine, o pot face în vreun fel? Da.

Noi avem și o platformă online de consultații și poți să apeleze pe platforma noastră www.giniklinic.ro, unde efectuăm consultații. Evident că dacă e nevoie să vină odată în clinică, o așteptăm, dar sunt și situații pe care le putem gestiona de la distanță. Poate să-și efectueze consulturile obișnuite, acolo unde locuiește, și nu o să ne arate doar rezultatele, deci se poate și online. Păi, o să.

Lăsăm link către site-ul gyneclinic.ro în descrierea acestui material. Repet, Gini Clinic sprijin acest podcast și vă mulțumim pentru asta, vă mulțumim că veniți să diseminați informații importante pe care oamenii trebuie să le știe și de care oamenii sper să beneficieze. Și, da, Florina, mulțumim pentru timpul acordat pentru acest podcast. Dacă aveți întrebări, oamenii buni, lăsați-le jos în comentarii. Dacă aveți sugestii, lăsați-le jos în comentarii. Vă mulțumim că ne-ați urmărit până acum. Dacă n-ați văzut celelalte două episoade din seria asta despre menopauză, o să le lăsăm aici pe undeva pe ecran, puteți să dați click pe ele, o să le lăsăm și jos în descrierea acestui material și vă mulțumesc pentru răbdarea de până acum. Ceau!