Cum recunoaștem și tratăm corect migrena | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Ovidiu Tudor

Cum poți să faci diferența între durere de cap și migrena?

Fiecare dintre noi a experimentat la un moment dat în viață durerea de cap. Durerea de cap obișnuită este o ploaie măruntă. În schimb, migrena este o furtună violentă. Este genul de problemă care rupe relații, furani din viață. Veți pune pietică în tot ceea ce înseamnă evoluție profesională, relație cu familia și unul dintre ele.

De ce se întâmplă mai frecvent la femeii?

Femeile sunt de treori, mai multe decât bărbații, suferind de migrenă. Șansa e destul de mare să ai și tu migrenă dacă cineva din familia. 70% dintre persoane cu migrenă sunt supuse stresului sau nu știu să-l gestioneze. Somnul prea puțin sau somnul exagerat declanșează migrenă. Deshidratarea, dacă nu beam suficient de multă apă.

Asta e o informație de impact. Omule, te salut, Dr. Mihai, la aici un nou episod boabe de cunoastere si vorbim astazi, dupa cum ai vazut, despre migrena. Migrena nu este o simpla durere de cap, asta o sa invatam astazi. Dureri de cap avem cu totii. Poate de la stres, poate de la prea multa munca, poate de la tensiune, poate n-ai dormit bine sau ai prins o raceala. Iei un antialgic si-ti trece durerea de cap. Dar cum ar fi daca ea n-ar mai trece? ar reveni si ar reveni din nou si te-ar pune la pat. te-ar lăsa cu senzație de greață, te-ar lăsa cu sensibilitate la lumină și te-ar încurca în viața ta de zi cu zi și această migrenă nu este atât de rară pe cât credem. Una din șapte persoane are migrenă, adică peste un miliard de persoane de pe acest pământ trăiesc cu migrenă. Majoritatea sunt femei, adică este mai des întâlnită în cazul femeilor tinere care fix la cea vârstă sunt sau ar trebui să fie cele mai active. Așa că astăzi vorbim despre ce este o migrenă, cum recunoști o migrenă, cum faci diferența între o migrenă și o durere de cap, care sunt factorii declanșatori și ce mai important care sunt soluțiile în ziua de astăzi pentru migrenă, pentru că există soluții noi soluții care ajută real și care efectiv pot lua migrena cu mână. Poți să trăiești o viață fără migrenă apelând la aceste soluții. Iar alături de mine este doctorul Ovidiu Tudor. Pe Ovidiu îl știți de la primul episod Bun Bine de fapt în care am vorbit despre somn. Ovidiu este medic specialist neurolog și este partener în campanie a Recunoaște Migrena, campanie care sprijină acest material. So, Ovidiu, bine ai venit și la Boabe de Cunoaștere data asta.

Mulțumesc pentru invitație, mă simt onorat să fac parte din acest proiect alături de tine.

Da, și eu m-am bucurat foarte mult când am auzit că medicul neurolog care vine la acest podcast ești fix tu. Nu m-aș fi gândit la nimeni, la cineva, decât la tine și uite cum s-au unit lucrurile.

Aprecieză.

Ovidiu, hai să începem cu începutul. Ce înseamnă de fapt migreana și cum poți să faci diferența între durere de cap și migreană? Și e foarte important să știm asta pentru că probabil foarte mulți oameni trăiesc cu migreană, care e o boală neurologică, o afecțiune neurologică cronică, dar au impresia că au simple dureri de cap.

Este foarte important și asta se întâmplă din cauza faptului probabil că fiecare dintre noi a experimentat la un moment dat în viață durere de cap. Din păcate în momentul de față este fie supra-diagnosticat în rândul populației generale din cauza lipsei de informație, fie sub-diagnosticată de către medici tot din cauza informației medicale corecte și a aplicării corecte a criteriilor de diagnostic. Aș începe prin a spune ce nu este migrena, pentru că mi se pare foarte relevant. Migrena nu este doar o durere de cap puternică. Este o patologie neurovasculară complexă care schimbă radical modul în care creierul se raportează la lume și la stimuli care îl înconjoară. Mergând mai departe, Pe scurt, migrena este de fapt o durere puternică de cap, localizată unilateral, fie pe stânga, fie pe dreapta capului, cu un caracter pulsatil care durează între 4 și 72 de ore, fiind însoțită de o serie de fenomene neurovegetative, cum ar fi greață, vărsături, fotofobie, fonofobia, adică disconfort puternic la zgomote sau la lumină.

Care sunt cele mai des întâlnite, să zic, simptome care se asociază cu durerea asta de cap?

Exact cele pe care le menționăm, greața, vărsăturile, fotofobia, fonofobia, incapacitatea de a-ți desfășura activitatea, pentru că în momentul în care ai o migrenă clasică, o migrenă ca la carte, orice activitate de rutină banală, uzuală, cum ar fi urcatul scărilor, plimbatul pe jos, a plecarea, un exercițiu banal, îți poate declanșa o durere de cap teribilă, îți o poate amplifica și te poate invalida. Este caracterul temporar extrem de important. temporal extrem de important și asta înseamnă că ea durează între 4 și 72 de ore, ceea ce reprezintă un criteriu fundamental pentru că, în definitiv, avem până la 300 de dureri de cap cunoscute în literatura de specialitate, fiecare dintre ele având criterii specifice de diagnostic.

Ai zis peste 300 tipuri de durere de cap. Care sunt, să zic, cele mai frecvente? Pentru că aș vrea să pornim de la durere de cap. Aș vrea să înțelegem cum e durerea de cap, de unde pornește, ca să putem, cumva, diferenția de migrenă.

În populația generală regăsim într-adevăr migrena și ceea ce numim noi durere de cap obișnuită este cefalea de tensiune sau cefalea de stres, cefalea de oboseală. Este genul de durere care nu te incapacitează, nu te invalidează, tu poți desfășura activitatea în continuare, genul de problemă care apare într-adevăr într-un context favorabil legat de stres, oboseală, suprasolicitare, se manifestă de regulă în partea a doua a zilei. Nu simti mereu nevoia sa iei un tratament, nu o simti mereu acolo. E sacaitoare, dar nu atat de deranjanta incat sa te scoata de pe traseul tau obisnuit. Uneori nici nu trebuie sa iei un tratament, spre exemplu. Ea trece daca te odihnesti putin, daca te relaxezi, de regula este resimtita ca o senzatie de presiune la nivelul capului, sa zic asa ca si cum ai mai un fes foarte bine indesat pe cap. Dar nu are un caracter invalidant. Daca ti-as face o comparatie, durerea de cap obisnuita, durerea de stres despre care vorbim este o ploaie marunta. În schimb, migrena este o furtună violentă, care lovește cărelul și pe care nu ai cum să nu o bagi în seamă.

Și probabil ca și impact asupra vieții, comparația asta e foarte bună, pentru că pe o ploaie măruntă poți să te duci la treaba ta, poți să ajungi la metrou, poți să mergi pe jos, nu se întâmplă mare lucru. În timpul unei furtuni nu prea ai ce să mai faci, nu prea ești din casă.

De multe ori viața se oprește în loc în timpul acestei furtuni, nu poți face niciun pas înainte. Iar asta te incapacitează și practic are un impact direct asupra calității vieții, asupra relațiilor. tale asupra mediului profesional, asupra familiei, asupra fiecărei activități sau asupra fiecărui obiectiv pe care l-aveai planificat în ziua respectivă, totul i-a dat peste cap.

Bun. Și ai zis de durerea asta atențională care este cea mai des întâlnită. Eu o recunosc des și e fix genul ăla de durere care trece după un power nap de 30 de minute. Mie mi-e suficient să mă culc 30 de minute și mă scol aproape fără acea durere. Ce alte tipuri de durere de cap mai întâlnim?

Întâlnim nevralgia trigeminală, întâlnim dureri de cap provocate de modificări la nivelul coloniei cervicale, întâlnim anumite tipuri de migrene sau de dureri de cap cefalea de tip cluster, sau o serie întreagă de alte afecțiuni secundare unor patologii, cum ar fi hemoragie, cum ar fi un accident vascular cerebral, o formație tumorală, spre exemplu. Ceea ce ar fi însă de menționat este că cele două tipuri de durere de cap despre care noi vorbim sau la care ne-am referit ca fiind predominante în populația generală, atât migrena cât și cefalei atenționale, sunt dureri de cap de tip primar. Ce înseamnă asta? Că sunt forme benigne de durere de cap, în spatele lor nu se ascunde absolut nimic, și nu există niciun pericol imminent să se întâmple ceva dacă sunt respectate criteriile de diagnostic. Bun.

Și astea sunt durerile de cap obișnuite, da? Care trec la o pastilă, care poate nu mai revin, care te incapacitează. Cum îți dai seama dacă ai aceste dureri să zic des sau chiar dacă nu le ai des? Pentru că mă gândesc că poți să ai migrenă și o dată pe lună. Cum faci diferența între această durere de cap și migrenă? Cum se pune diagnosticul neurologic? Tu ca neurolog cum pui diagnostic de migrenă?

Întotdeauna anamneza rămâne gold standardul. E foarte important să ai o abordare corectă față de pacient, să-i adresezi întrebările corecte, să-i lași timpul necesar să răspundă să înțeleagă întrebarea pe care ai adresat-o și, într-un final, trebuie să incluzi răspunsurile lui în criteriile de diagnostic ale migrenei. Și pentru că suntem în punctul acesta, cred că e foarte important să definim migrena din punct de vedere științific. Ce înseamnă migrenă sau când punem diagnostic de migrenă? Atunci când avem cel puțin 5 episoade, care, tratate incorrect sau netratate deloc, au o durata cuprinsa intre 4 si 72 de ore, care îndeplinesc cel putin doua criterii dintre urmatoarele.

Deci, 4 sau 72 de ore, 5 episoade, cel putin de 4 ore.

Cel putin de 4 ore.

Cu criterii.

Atentie, tratate fara succes sau netratate deloc. Pentru ca sunt situatii in care putem avea un tratament bine aplicat si durerea sa dispara jumatate de ora. Noi trebuie sa avem acest criteriu. Avem nevoie ca aceste episoade dureroase, aceste atacuri, sa ne plineasca cel putin doua dintre urmatoarele criterii. Durerea sa fie unilaterala, pe o singura parte a capului. Durerea sa fie pulsatila. Intensitatea sa fie moderat severa. Nu este o intensitate usoara, este ceva care te invalideaza teribil. Iar acest tip de durere este accentuat, este agravat si este intretinut de activitatile de rutina pe care le facem. Cum ar fi? să cărăm o plasă cu niște cumpărături, să urcăm niște scări, să mergem într-un ritm mai alert, să facem un exercițiu fizic într-un ritm mai susținut. De asemenea, pentru a defini migrena mai avem nevoie ca cel puțin unul dintre următoarele să fie îndeplinit. greață și sau vărsături, fotofobie și fonofobie. Atenție, durerea de cap nu trebuie să fie asociată cu alte patologie existente în cazul pacientului. Dacă avem aceste criterii atunci îndeplinite putem stabili cu certitudine diagnosticul de migrenă.

Deci, durează între 4 și 72 de ore, fie n-o tratezi, fie o tratezi, ea tot durează atât și ai nevoie de 5 episoade și ai nevoie de două dintre următoarele să fie unilaterală, pulsatilă, moderată sau severă ca intensitate și accentuată de activitate. Două înseamnă că ea poate să fie moderată, o durere care durează peste 4 ore. de intensitate moderată și când carplasa se accentuează. Deci deja am bifat două, ok? Și unul din următoarele greață sau văsătură, fotofobie, fonofobie. Dacă n-am greață, n-am fotofobie, n-am fonofobie, atunci nu e migrenă?

E o durere? E o probabil migrenă sau o durere de cap cu caracter migrenos. Trebuie să vedem ce alte elemente sunt asociate a acestui tip de durere de cap. Ok.

Greața e ușor de înțeles, dar ți-e greață, pur și simplu nu poți să mănânci, ai un disconfort așa. Fotofobie înseamnă că deschizi geamul și nu poți să te uiți la lumina de afară, dar îți vine să stai în teneric. Fonofobie înseamnă că te deranjează.

Disconfort la zgomot. E un fenomen care apare în migrenă pentru că persoanele cu migrenă au un creier ușor modificat și din punct de vedere genetic. Există o hipersensibilitate, o hiperexitabilitate la tot ceea ce înseamnă stimul extern. că vorbim de zgomot, că vorbim de lumină, că vorbim de mirosuri puternice, spre exemplu, creierul lor percepe ușor diferit pentru a fi blând în exprimare ușor diferit tot ceea ce se întâmplă în jurul lui.

Și ce se întâmplă în creierul pacientului cu migrenă? Care e mecanismul care duce la această durere?

E foarte interesant, pentru că într-adevăr toate studiile de neuroimagistic au observat modificări evidente Pe fondul acestei hiperexcitabilități apare o serie întreagă de modificări și prima și cea mai importantă se numește Cortical Spreading Depression, ce înseamnă asta? Un val de depolarizare bruscă, intensă, urmat de inhibiție neuronală la nivelul cortexului cerebral. După tot, acest fenomen se întâmplă ca terminațiile nervului trigemen, cel care se ocupă de tot ceea ce ține de sensibilitate la nivelul capului, să fie activate, iar din acel moment, nervul se elimine o serie întreagă de substanțe, de neuropeptide. Aici, paleta este foarte amplă, însă cea mai importantă este neuropeptidul numit CGRP. Calcitonin Gen Related Peptide. cel care are implicare majoră în declanșarea migrenei, pentru că produce, de fapt, o vazodilatație la nivelul vaselor meningeale și produce o inflamație neurogenă perturbând toți senzorii sau toate elementele care reglează mecanismul durerii în creier. Acest CGRP este responsabil.

Deci tu ai un mecanism de reglare al durerii. E un mecanism, practic, de supraviețuire. Tu știi unde și ce te doare. Și durerea, de exemplu, e acum când mă înțep sau când mă ciupesc. Sunt niște semnale nervoase care pleacă în creier și creierul simte că aici mă doare. Când ai migrenă, tu ai practic o secreție sau o eliberare de substanțe care te fac mult mai sensibil la orice stimul.

Într-o primă fază, de fapt, ai o hiperexcitabilitate a creierului, un prax căzut de răspuns la stimuli externi.

Un praga normal.

Da, este o influență genetică. Sunt zeci de gene, unele se dispun că sunt până la 200 de mutații genetice care ne predispun la migrenă. Bun, genetica nu e totul categoric și vom vedea poate mai târziu, dar are un rol extrem de important, pentru că această hiperexcitabilitate reprezintă, de fapt, promotorul durerii pentru mai târziu declanșându-i în cascadă Acel val despre care vorbeam de depolarizare intensă la nivel cortical cu activarea terminaților trigeminale, în final cu eliberarea neuropeptidelor care produc vazodilatația, respectiv inflamația neuronală, astfel încât tot lanțul ăsta să se completeze și să declanșăm episodul migrenos, atacul de migrenă.

Deci sunt mai multe lucruri care se întâmplă simultan și te predispun la această migreană. De ce se întâmplă mai frecvent la femei? E o diferență biologică a creierului sau pragului de sensibilitate la durere. De ce femeile sunt afectate mai des?

O întrebare foarte bună. Până în perioada pubertății, atât băieții cât și femeile și fetele sunt într-o proporție egală. Modificările apar odată cu pubertatea, lucru care are legătură cu aspectul hormonal. Variațiile hormonale sunt cele care determină acest număr crescut în rândul femeilor, iar statistic, în momentul de față, femeile sunt de celor mai multe decât bărbații, suferind de demigrene. este legat de nivelul de estrogen și de progesteron, dar atenție, nu neapărat de nivelul pe care femeile laun anumite momente ale vieții, ci mai degrabă despre variațiile brutale, despre fluctuațiile bruște care se instalează în organism. Și aici sunt câteva aspecte și momente importante în viața unei femei. Vorbim despre perioada menstruației, acolo unde estrogenul scade brusc și se instalează migrena. Vorbim despre perioada sarcinii, acolo unde nu mai apar variații atât de mari. ale estrogenului, practic estrogenul sigur are niște variații dar toate se, să zic așa, toate oscilează între niște parametrii destul de ok, deci apare o variație constantă, lucru care face ca în perioada sărcinei o femeie să se bucure de multe zile de liniște, iar migrena să nu mai fie atât de severă, atât de brutală, să nu mai apară atât de frecvent.

Asta înseamnă că o femeie care iese la menopauză se poate aștepta la fel ca migrena curspară?

Cu siguranță o femeie la menopauză sau majoritatea femeilor la menopauză vor experimenta această scădere a intensității și a frecvenției durerilor de că, până la urmă, migrena, dacă stăm să vorbim statistic, reprezintă principala cauză de invaliditate, dacă vorbim de zile de muncă pierdute sau zile de viață pierdute. în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani.

Deci asta e o informație de impact. Deci femeile între 15 și 49 de ani au cele mai multe zile, să zic, libere de boală, de curceliu de boală, din cauza migrenei.

Iar aici putem vorbi nu numai despre zile libere provocate de boala, putem vorbi inclusiv despre absentezi la locul de munca, pentru ca tu poti sa mergi, dar productivitatea ta sa fie foarte mult diminuata, sa nu reusesti.

Ai zis că femeile sunt mai predispuse pentru că au aceste fluctuații hormonale și că migrainele tind să apară când începe și menstruația și se potolesc când se instalează menopauza. Asta înseamnă că tratamentul anticoncepțional poate să fie eficient în cazul migrainei?

În anumite situații poate fi un tratament anticoncepțional sau un tratament hormonal Dar aici trebuie să avem foarte mare atenție cu profilul și în general cu tot ceea ce ține de partea de coagulare, trombofilie, pentru că anticoncepționalele sunt bine cunoscute ca provocând anumite tromboze venoase la nivel cerebral și pot constitui un factor de risc major pentru instalarea unor patologii cu risc vital. Trebuie să avem o bună cunoaștere a sănătății persoanei respective pentru a putea iniția un astfel de tratament.

Ai spus că și copiii pot avea, sau adolescenții pot avea migreană și că raportul este egal între femei și bărbați, între fete și băieți. Zi-mi, te rog, dacă un copil sau de la ce vârstă poți să dezvolți o migreană și cum îți dai seama dacă criteriile sunt aceleași ca la adulți pentru a-ți da seama dacă copilul tău are migreană sau doar durere de cap?

Există diferențe destul de mari. Pot să apară de la vârsta de 5 ani, migrând în rândul copiilor, în rândul adolescenților, doar că sunt anumite diferențe. În primul rând, durerea de cap în rândul unui copil sau unui adolescent nu este o durere de cap de tip unilateral. De regulă, Doare tot capul, durerea este bilaterala, durata este mult redusa, 1, 2, 3 ore, nu ne mai ducem spre partea asta de 4, 72 de ore, deci cumva spargem acest criteriu. Si mai este un detaliu foarte important, este esential sa urmarim comportamentul unui copil sau comportamentul unui adolescent. Un adolescent care manifesta dureri de cap. va avea tendința să meargă într-o cameră întunecată, va avea tendința să stea în liniște, va avea dorința să se odihnească, să doarmă mai mult decât o face în mod obișnuit, e o ieșire din rutina lui zilnică. Acest comportament observat împreună cu durerea de cap pe care le descrie constituie premisele unui diagnostic de emigrenă. În rest sigur că pot îmbrăca forme similare, se pot asocia cu fenomene neurovegetative, cum spuneam cu greață, cu vărsături, durerea de cap poate fi una intensă, mai apar însă anumite forme atipice de durere de cap, dureri de cap fără dureri de cap. Practic se numesc și sunt caracteristice copiilor, se numește migrenă abdominală. Copilul se plânge de dureri de burtică, are stări de greață, are vărsături, are un disconfort abdominal generalizat, însă din punct de vedere gastroenterologic nu vei găsi absolut nimic. În contextul ăsta putem vorbi tot despre o migrenă cu o manifestare atipică, lucru care se regăsește doar în cazul copiilor.

Și la ce vârstă trece migrena asta abdominală?

De regulă, în perioada adolescenței începe să îmbrace multe din caracteristicele migrenei ierându-l adulților.

Pentru că eu când eram mic, de pe la 3 ani până pe la 5 ani, cred că am stat câteva luni internat în spital și efectiv nu-mi găseau nimic. Nu exista pe vremea ecograf, nu exista endoscop pediatric, dar pur și simplu aveam dureri abdominale fără nicio cauză, care ulterior au trecut.

Pot fi, într-adevăr. Mai ales dacă în cazul familiei tale, sunt persoane cu migrenă, mama, tata, bunicul, bunica, atunci riscul de a dezvolta migrenă este mult mai mare. Spre exemplu, tot statistic, dacă ambii părinți au migrenă undeva, șansele ca un copil să aibă migrenă se duc spre 80%, dacă doar unul dintre părinți are migrenă se duc spre 40%, șansa e destul de mare să aieși și tu migrenă dacă cineva din familie a avut.

Pentru că are componenta asta genetică. Vrei să-mi descriei o migrenă clasică? Adică cum arată, cum începe și cum se termină o migrenă clasică și cred că e un exercițiu util de făcut pentru că poate sunt persoane care au migrene și nu știu de asta și se pot descrie printr-o astfel de descrie.

Dincolo de criteriile pe care le-am menționat, de regulă pacientul vine la medic acuzând de episoade de durere foarte puternică, durere intensă, invalidantă, care îl scoate de pe traseul lui obișnuit. Cum spuneam, cu localizare unilaterală, fie stânga, fie dreapta, localizare de regulă la nivelul tâmplelor. Acolo caracterul este unul pulsatil, simte că zvâcnește. Efectiv, capul nu este o senzație de presiune, ci o pulsație intensă. Simte nevoia să se retragă într-un spațiu mai puțin aglomerat, unde zgomotul să nu fie prea intens, unde lumina să fie mult diminuată, pentru că inconștient se sezează că toate aceste stimuli, lumină, zgomot, unor mirosii pot agrava simptomatologia, vrea să stea cât mai liniștit fără să aibă nicio inițiativă, fără să intreprindă vreun efort, deoarece orice efort îi poate declanșa durerea de cap. și practic simte că nu poate fi prezent în viața socială, în viața de familie, deconectându-se în totalitate. Cam aici s-ar încadra formele clasice de durere de cap, dar atenție că azi vorbim doar despre un tip de durere de cap de migrenă, pentru că migrena la rândul ei poate să îmbrace mai multe forme și migrena în sine, dacă stăm să o luăm din punct de vedere metodologic, științific, are cel puțin patru forme. Migrena începe uneori cu mult înainte să apară durerea de cap. După o perioadă de observație asupra propriei persoane și asupra modului în care viața ta se derulează, poți începe să înțelegi ce se întâmplă cu organismul tău implicit cu creierul tău. Avem o fază de prodrom, se numește, care se instalează cu câteva ore sau chiar zile înainte de apariția migrenei. Ce se întâmplă? Pacienții încep să fie euforici, fie irascibili, fie încep să caște foarte mult, fie încep să aibă anumite pofte alimentare ciudate pe care nu le-au o poftă de dulce exagerată, spre exemplu, sau nu numai. fie încep să aibă o scădere a capacității de concentrare, de atenție, de memorare, fie somnul lor este perturbat, fie încep să aibă momente de anxietate, panică și așa mai departe, e faza de prodrom. După faza de prodrom, în aproximativ 15, până la 30% din cazuri apare aura migrenoasă.

Ce-i această aură în migrenă? Poți să o descrii? Adică ce simte pacientul cu aură?

Pe înțelesul pacienților este un semn prevestitor că urmează să apare migrenat. Este un element care apare înainte de apariția durerii de cap. Aura migrenoasă poate să îmbrace diverse forme. În principal vorbim despre aură vizuală. Este cea mai frecventă formă de manifestare. Adică pacientul începe să vadă steluțe luminoase, o pată luminoasă în câmpul vizual, zigzaguri luminoase, fulgere. Vederea începe să scadă, tot felul de ciudățenii în câmpul vizual. Asta e unul dintre aspecte, dar de asemenea putem vorbi despre aură senzorială. Aură senzorială înseamnă că pacientul resimte tulburări de sensibilitate la o mână, pe jumătate de corp, spre exemplu, sau poate să resimte tulburări de vorbire, nu poate să pronunțe cuvintele. nu reușește să se exprime coerent, încurcă cuvintele, lucruri care aparent ar putea mima un accident vascular, doar că această oră migrenoasă are o caracteristică importantă, ține între 5 și 60 de minute, niciodată mai mult.

Nu stai toată ziua cu ora, doar pur și simplu o simți.

Doar o simt, și asta se întâmplă pentru că vorbeam de acel fenomen de cortical spreading depression, în care apare acel fenomen de depolarizare masivă cu inhibiție la nivelul cortexului cerebral. Este o undă de șoc care se transmite la nivelul întregului creier și depinde de care teritorii sunt afectate. Dacă acea undă de șoc trece prin cortexul vizual, atunci o mai a probleme vizuale. Va fi aura vizuală. Dacă trece prin zonele care se ocupă de limbaj, apar tulburări de limbaj. Pacientul nu poate vorbi, spre exemplu, apare un mutism afazic, efectiv nu reușește să scoată niciun cuvânt. sau cum spuneam, încurcă foarte mult cuvintele. Dacă trece prin zonele senzitive ale creierului, apare fenomenul de aură senzorială, care durează până la 60 de minute. După acest moment, urmează faza de durere de cap propriu-zisă. Migrena, despre care am vorbit până acum, cu toate caracteristicile ei, unilaterală, pulsatile, intensitate severă, cu disconfort la lumină, cu disconfort la zgomot, cu stări de greață și vărsături asociate, care durează între 4 și 72 de ore. Partea neplăcută este că trece durerea de cap și mai urmează o a patra fază a migrenei, se numește postdrom, care ține între 24 și 48 de ore în general, sau chiar mai mult. Pacientul scapă de durere de cap, dar rămâne efectiv secătuit de orice resurse. Rezervorul e golit. Este obosit. Nu are putere. Nu are inițiativă. Este extrem de confuz. Capul este tulbure. Nu se poate readapta la locul de muncă cu tot ceea ce se îndâmplă. Nu poate fi performant. În continuare, pe o perioadă de cel puțin 24-48 de ore, el rămâne invalidat și nu se poate reintegra nici în societate, nici în viața de familie. Deci, într-adevăr, migrâna se poate extinde la multe zile, dincolo de cele trei zile caracteristice durerii de cap.

Bineînțeles că este confuz pentru pacient, pentru că ți-a trecut durerea de cap, dar tu tot nu te simți ok.

Exact. Un ori simți o presiune, alt ori simți o sensibilitate în locul în care a fost durerea, o hipersensibilitate accentuată pe care n-ai putea să o descrii neapărat ca o durere de cap. Dar este un disconfort care nu îți permite să funcționezi. Pacientul, la început, nu știe ce se întâmplă. Mulți dintre ei, cum să ne numească, se sperie în momentul în care apar tulburări de vorbire, tulburări de vedere, au tendința să creadă că este vorba despre un accident vascular. Se instalează panica, iar panica la rândul ei generează o durere de cap și mai puternică, agravând.

Intră într-un cerc vicios.

Indiscutabil.

Sună destul de invalidant și tot ce se întâmplă înainte se te doară capul, tot ce se întâmplă după ce te doară capul. Totuși, dacă ai migren, ai această durere de cap și iei un paracetamol, iei Ibuprofen, ce se întâmplă? Te ajută puțin? Se întâmplă să nu te ajute deloc?

În principiu ajută, pentru că noi avem două terapii despre care ori în terapia fazei acute, la asta ne referim. E foarte important ca atunci când se declanșează durerea de cap să te retragi într-un spațiu cu lumină difuză și într-un spațiu în care zgomotul lipsește, să fii liniște, tu cu tine.

Adică să faci ce simți să faci.

Este oricum un mecanism natural de protecție pe care majoritatea pacienților îl inițiază. Al doilea aspect foarte important. Mă confrunt frecvent în practica de zi cu zi cu pacienți care zic voi lăsa organismul să lupte. Organismul nu prea lupta. Durerea de cap e setata in mod genetic si tina intre 4 si 72 de ore. Depinde pe care basla ai tras, curt sau lung. Nu e ceva ce poti sa infrangi tu prin propria ta vointa. Pe de alta parte, exista un element esential si un element care caracterizeaza orice tip de migrena. Cu cat initiez mai repede tratamentul de faza acuta, un analgezic șansele sunt foarte mari să întrerupt această cascadă care duce la instalarea atacului migrenos.

Adică ai putea s-o faci, bineînțeles e important s-o faci la recomandarea medicului, dar ai putea s-o faci încă din faza de prodrom, adică tu ai prodrom și tu în care vezi aura respectivă sau o simți, înainte să apară durerea e bine să iei un analgezic ca să nu apară durerea.

Poți face asta. Poți face asta și atunci efectul durerii de cap va fi mult diminuat, e posibil să nu mai apară, să ai acel tip de migrenă acefalică în care ai migrenă dar fără durere de cap. Pe de altă parte, dacă ai ratat acel moment și se instalează durerea de cap, încearcă în primele 10-15 minute să ți administrezi terapia de durere. Acum, legat însă de acest aspect, e important totuși să ceri sfatul unui medic, pentru că deși durerea asta de cap e o cefaleie de tip primar, e o formă benignă, in fond si la urma urmei, ea are un caracter cronic si daca imi dai voie, poate ca elementul care m-a marcat cel mai mult incercand unei paciente sa ii explic ca este o durere de cap, intr-adevar cronica pe care o vei avea cu tine cumva toata viata, dar e o forma benigna care nu iti pune in pericol viata, mi-a zis, raspunsul mi-a ramas efectiv in minte si mi-a zis, da doamn doctor, intr-adevar nu ma omor. dar fiecare episod de migrenă îmi fură din viață bucățică cu bucățică. Și asta, la un moment dat, într-adevăr te pune pe gânduri pentru că îți dai seama că viața acelei persoane nu este ca viața ta. El nu-și poate duce la bun final planurile, nu-și poate planifica o ieșire cu prietenii, e posibil să lipsească de la o întâlnire la școală pe care o are copilul, de la o serbare, pentru că există mereu această sabie deasupra capului că s-ar putea instala atacul de migrenă.

Asta nu sună bine deloc, da. E ca și cum ai avea un al doilea job, dar nu ai program la acel job, el vine oricând și e prioritar.

Exact, exact.

Hai, vino, opt ore ai de lucru, acum, indiferent de ce faci, opt ore ești.

Exact, asta se întâmplă și practic ajungi ca toată viața ta să se învârtă în jurul acestor migrene sau acestor frici că ar putea să apară un nou atac migrenos.

Aș vrea să te întreb care sunt Mă.

Bucur că ai menționat treaba asta, pentru că avem tendința să dăm vina pe alții și alții fiind genetica. Dau vina pe genetica, ea e responsabilă de tot, eu nu pot să fac nimic. Însă pe mine mult mai mult mă încurajează ideea să știu că pot fi propriul meu medic. Dincolo de sfatul medicului, știu că pot să iau acțiunea în propriile mâini și pot să mi-aduc propriile mele beneficii și, într-adevăr, există o serie de factori trigger și nu puțini care favorizează apariția migrănilor cât și caracterul lor. Printre cei mai reprezentativi sunt stresul, 70% dintre persoane cu migrenă sunt supuse stresului sau nu știu să-l gestioneze pentru că în fond și la urma noi cu toții suntem supuși aceluiași nivel de stres, răspunsul nostru poate fi diferit. Dincolo de stres mai sunt obiceiurile de zi cu zi, somnul, somnul prea puțin sau somnul exagerat, prea mult declanșează migrenea. Nerespectarea orelor de masă, dacă fie nu mănânc la timp, fie-ți imposturi îndelungate, fie mănânc chaotic, îmi va declanșa migrenă. Pentru că suntem la un aspect interesant, aici o scurtă paranteză. Deși creierul nostru este avid de informație, deși este avid să fie provocat și își dorește mereu să cunoască, să fie într-o competiție de zicemul acesta, e bine, în migrenă, creierul urăște tot ceea ce scapă din rutină. Creierul nostru vrea rutină, vrea să te culci la aceeași oră, vrea să mănânci la aceeași oră și, spre exemplu, apare migrâna de weekend, weekend migraine, care se instalează sâmbăta sau duminica, atunci când nu mai muncești atât de mult, atunci când îți bei cafeaua cu două ore mai târziu, atunci când dormi cu o oră mai mult, atunci când îți mănânci micul dejun la oră diferită, creierul nostru nu se poate adapta acestor schimbări și apare fenomenul migrănos. Revenind însă la factor trigger, printre cei mai importanți ar fi consumul de cafea sau cafeină în principal, vinul roșu când vorbim de alcool, deshidratarea, dacă nu beam suficient de multă apă și spun anumite studii, inclusiv brânzeturile maturate.

De ce?

Pentru că conținuă anumită substanță tiramină care afectează acest complex neurovascular trigeminal și care favorizează, de fapt activează nervul trigemen, favorizează secreția de neuropeptide, CGRP, care în mod automat va produce vazodilatație la nivelul meningelui, respectiv inflamație neurogenă, practic instalându-se din nou migrena.

Asta la persoanele care au migrenă.

La persoanele care au migrenă și atenție, pentru că vreau să... s-ar putea să sperie, am zis de cafea, am zis de brânză și oamenii s-ar putea să se sperie. Nu este cazul tuturor persoanelor. Este motivul pentru care trebuie să fiu foarte atent ce se întâmplă în proximitatea instalării unui atac migrenos. E motivul pentru care recomand fiecărui pacient să ține un jurnal, spre exemplu, și să-și noteze fiecare detaliu premergător, sau tot ceea ce a făcut în ziua respectivă, cu o zi înainte, pentru că la un moment dat apar anumite pattern-uri, apar anumite tipare. Spre exemplu, legat de brânză. Nu se întâmplă asta în rândul tuturor, iar lactatele, în esență, nu sunt problematice. Dar, în anumite loturi de pacienți, migrâna se poate instala după consumul de brânzeturi sau lactate. Atunci e bine să reduc cantitatea sau chiar să le elimin, spre exemplu.

Nici măcar la toți pacienții.

Nici măcar la toți.

În contextul ăsta e foarte important de menționat asta. Ai migrenă? E bine să ai acest jurnal, îți notezi în jurnal când mănânci brânzea turmatorate și când nu le mănânci și vezi dacă se suprapune și pattern-ul tău de apariția migrenă.

Exact.

Ce mi-a plăcut foarte mult e că ai zis de migrena de weekend și de rutină și de stres pentru că într-adevăr... Stress nu este doar ce trebuie să terminăm noi la locul de muncă sau ce ne stresează pe noi ca informații sau lucruri pe care trebuie să le facem. Stress poate să fie inclusiv orice schimbare de la rutină.

Corect.

Și e un lucru la care, să zic, un creier nemigrenos se poate adapta, dar pentru un creier migrenos această schimbare e foarte interesant.

Reprezintă un challenge mult prea mare.

Da, poate să fie un trigger. Și atunci, inclusiv, ăsta este un motiv pentru care ai putea să ai un jurnal și să vezi dacă nu cumva migreana apare în weekend. Și atunci, decât să ai un weekend cu migrenă sau stricat de o migrenă, ai putea să ai un weekend în care, ok, îți asum că nu te vei trezi la ora 9 față de ora 7 cum te trezești de luni până vineri, ci te vei trezi și sâmbătă și duminică la ora 7. Și vei mânca sau nu vei mânca sau vei face cam același lucru ca și program pe care îl făceai și cămești la muncă.

Iar legat de stilul de viata, daca ne dai voie, pentru ca sunt foarte multi consumatori de cafea, si aici cred ca e important sa facem mentiunea ca sa avem o informatie corecta si completa, un espresso, de exemplu, o cafea poate sa ajute foarte mult in momentul unui atac de migrena. E motivul pentru care exista pe piata farmaceutica foarte multe combinatii care continu cafeina, pentru ca aceasta cafeina are doua mari proprietati. Pe de-o parte, cupează durerea și te ajută să scapi de ape, de altă parte favorizează absorția celorlalte principii active din produsul în care se regăsește. Dar este vorba despre faza acută. În schimb, la persoanele migrenoase, consumul crescut de cafea poate genera migrene. Poate fi unul dintre factorii care declanșează migrene și nu atât consumul, deși și consumul excesiv o poate face, iar aici recomandarea e să nu consume mai mult de 150-200mg de cafeină. Asta însemnă vreo două exprese cam aici. Însă problema apare în momentul în care tu întrerupi cafeaua brus sau în momentul în care nu îți bei cafeaua la aceeași oră. Pentru că ce se întâmplă? Cafeina mimează foarte mult structura chimică adenozine. Adenozina, vorbeam noi în podcastul trecut, este elementul care aduce presiunea de somn și care ajută la instalarea somnului. Dar adenozina asta mai are o proprietate. În momentul în care receptorii pe care ar trebui să se pună sunt acoperiți de cafeină, organismul încearcă să producă tot mai mulți receptori în ideea de a-i oferi o șansă și a denozinei. În momentul în care eu nu beau cafea. Receptorii rămân liberi, sunt mult mai mulți decât în mod obișnuit, adenozina se prinde de ei și produce o vazodilatație reactivă foarte puternică. Vazodilatația fiind unul dintre mecanismele responsabile de instalarea migrenei. Și atunci, recomandarea ar fi să se bea, într-adevăr, cafea mai puțină sau, ideal, la persoanele migrenoase, nu mai mult de două zile pe săptămână, știu că e neplăcut, Atenție vorbim de acei pacienți care au constatat că există o legătură. Nu mai mult de două zile pe săptămână sau chiar deloc sau dacă tot bem să fie o cantitate cum spuneam nu mai mult de 150 maxim 200 de miligrame pe zi pentru a împiedica acest fenomen de sevraj.

Dacă înțeleg bine mecanismul acesta de nozină ea se acumulează în special când ești obosit sau când n-ai dormit suficient. Dacă tu n-ai dormit suficient ai băut cafea. Blochezi recepturii, ei la un moment dat la prânz sunt deblocați, vine adenozina aia...

Vine adenozina care oricum se plimbă libere, e în cantitate foarte mare, dar nu numai că e în cantitate foarte mare, găsește și mai multe lucruri pe care să se prindă. Și atunci efectul ei este mult amplificat.

Și putem, practic, reduce adenozina... prin somn. Deci probabil că cele două zile în care e bine să bei cafea sau în care poți să bei cafea ca persoană migrenoasă sensibilă la cafeină trebuie să fie zile în care ai dormit super bine noaptea. Ai dormit bine și ai foarte puțină adenozină.

Trebuie să am somnul odihnitor ca să cumva să echilibrez raportul de adenozina din organism conformitate cu celelalte substanțe care se regăsesc acolo.

Acum, ce se mai întâmplă pe parcursul zilei și nu ține de stilul nostru de viață este presiunea atmosferică, vremea, lumina puternică sau lipsa luminii, cum e vremea acum în spatele nostru. Cât de mult pot acești factori de mediu să influențeze apariția migrenei ca trigger?

Foarte mult. Presiunea atmosferică într-adevăr influențează extrem de mult la nivel vascular, producând fenomene de vazoconstricție și vazodilatație, iar acolo avem niște receptori ai durerii care transmin niște semnale către creier, lucru care vor activa din nou acest sistem complex trigeminovascular responsabil de apariția durerii de cap. Deci da, se poate întâmpla, presiunea atmosferică face acest lucru. Schimbările meteorologice, extremele termice foarte rapide, din nou o influență asupra nivelului de serotonină, spre exemplu, motiv pentru care, prin aceste variații serotoninergice, organismul va suferi, iar creierul este predispus spre a dezvolta. Migrene. Lumina. Am vorbit deja că în creierul persoanelor cu migrenă există o anumită excitabilitate, hiper-excitabilitate sau hiper-sensibilitate la tot ce înseamnă stimul extern, pornind de la zgomot, la lumină, la miros. Creierul persoanelor cu migrene este foarte modificat. Pragul de durere este mult redus. Sunt modificări funcționale și structurare care se întâmplă în creierul unui migrenoș și practic orice stimul de genul acesta care poate declanșa durerea trece foarte ușor, ca prin brânză. în pot permite să spun asta la nivel creier, el are o rută sigură pe care parcurge nu mai întâmplina niciun fel de rezistență din partea mecanismelor cerebrale care teoretic ar trebui să-mi blocheze sau să-mi filtreze sau să-mi regleze mecanismul durerii. Și atunci lumina care ajunge în creier practic îmi sensibilizează scoarța cerebrală, se produce din nou acea undă de șoc la nivelul cortexului și din nou intrăm în cascada clasică declanșând apariția CGRP-ului neuropeptidă care îmi produce durere.

Cât timp trece de regulă, ca medie în România, între, să zic, apariția acestor simptome și până când pacientul primește un diagnostic? Și ce ar trebui să facă oamenii pentru a scurta acest timp?

În situația cea mai bună, vorbim de un an și jumătate, doi, până ajunge la medic, dar urmând de situația ideală, situația neplăcută este că nu numai în România, ci la nivel global, sunt aproximativ 40%, 50% dintre persoanele cu migrână nu ajung niciodată la medic. Se automedichează, expunându-se unor riscuri mult mai mari, pentru că, de ce? Atunci când îți iei singuri medicații, asigur, te poți simți bine, dar riși să ajungi într-o altă entitate patologică, ceea ce poartă numele de cefalee de abus medicamentos, o chestie de care se scapă foarte greu, pentru că medicamentul pe care eu îl iau astăzi și mă ajută să scap de durere de cap, dacă îl iau în mod repetat, la un moment dat, îmi va produce durere de cap. din păcate, motiv pentru care recomandările tuturor ghidurilor sunt ca analgezicele simple de tipul ibuprofen, paracetamol să nu aibă o perioadă de administrare mai mare de 15 zile pe lună, în schimb analgezicele complexe care conțin ibuprofen, aspirină, cofeină, codeină și alte elemente, tot ce se combină, n-ar trebui să fie administrate mai mult de 10 zile pe lună. În momentul în care depășim această barieră mai mult de 3 luni de zile, vom fi expuși riscului de a dezvolta cefalee de apus medicamentos, dar asta e doar prima problemă. Atunci când ne tratăm de unii singuri, crezând că avem migrenă fără să avem un diagnostic clar de migrenă, există riscul să ascundem o serie întreagă de patologie mult mai grave și mult mai complicate. pentru că ameliorarea durerii ne va aduce un sentiment fals de liniște, uneori. Sigur, dacă e migrenă clasică și știm că este o cefaleie de tip primar care nu ascunde niciun fel de problemă, lucrurile sunt în regulă. Dar dacă nu este acest tip de durere, ce facem atunci?

Corect, maschezi un diagnostic pe care e bine să-l ai. Cum se pune în acest caz diagnostic? Este vreun fel de analize sau investigații pe care să le faci pentru a avea cert un diagnostic de migrenă?

Mulți dintre pacienți vin cu ideea asta de a face tot felul de investigații, dintre cele mai scumpe în ideea de a stabili cu ce este sau nu este. În primul rând, diagnosticul de migrăne este un diagnostic anamnestic. În momentul în care am bifat toate criteriile menționate mai devreme, avem certitudinea că vorbim despre o migrână clasică în spatele care nu se ascunde nici o patologie cu potențial vital. Dacă totuși Lucrurile nu sunt foarte clare. Dacă nu deplinim în totalitate aceste criterii, atunci recomandarea ar fi să avem un set de analize uzuale de sânge și eventual un remene, o imagistică prin rezonanță magnetică pentru că este extrem de eficientă și concludentă. Nu electroencefalogramă, nu alte investigații foarte scumpe, pentru că nu există analiză pe baza căreia să stabilezi diagnosticul de migrenă. Investigațiile despre care vorbesc le fac în ideea de a vedea dacă în spate se ascunde un factor de risc care îmi generează migrenă, adică dacă e o cefalee secundară, nu o cefalee primară. În funcție de simptomele pe care pacientul le manifestă în mod colateral, putem vorbi despre tot felul de afecțiuni, printre care malformații arteriovenoase la nivel cerebral care poți îngera, putem vorbi despre hemoragie subarachnoideală în funcție de modul în care s-a instalat durerea, formațiuni tumorale, care de asemenea pot crea o presiune intracraneană sau chiar presiune intracraneană de diverse cauze.

Deci vrei prin remene să excluzi alte cauze ca să rămână singura pentru care n-ai investigație, ai doar anamneză.

Dar nu o faci în mod uzual. Faci atunci când nu ai toate criteriile necesare pentru a stabili cu certitudine că este migrena. Altfel migrena este un diagnostic anamnestic.

Există un test care se cheamă MIDAS. Poți să-mi zici despre ce e vorba și cum se face el?

E o adevărată minune acest test, sincer îți spun. E un test simplu, un chestionar bazat pe 5 întrebări care de fapt obiectivează impactul pe care migrena îl are în viața pacientului. Este extrem de ușor de făcut, extrem de simplu. Te pune practic să te întorci puțin în timp, să-ți reevaluezi ultimele 3 luni de zile și să vezi câte zile din cele 3 luni fie nu te-ai dus la muncă, fie nu ți-ai putut face treaba acasă, fie n-ai fost cu prietenii sau câte zile nu ai fost la capacitatea ta maximă, 100%. Pentru că tendința majorității pacienților este să zică, am avut o durere de cap și cam asta este, a trecut sau am avut mai multe dureri de cap, dar să nu le înseamnă. Însă în momentul în care faci acest test banal, care ți-a efectiv 5 minute și îl poți face singur acasă, în momentul în care ai obținut numărul de zile pe care le-ai pierdut în ultimele 3 luni, lucrurile devin mult mai clare, iar pacientul conștientizează mult mai bine cât de mult a pierdut, pentru că exact ce spuneam de întoarcem, migrena nu este doar o durere de cap, ci este genul de problemă care rupe relații, furani din viață, fură zile de viață, strică foarte mult posibilitatea de a te dezvolta, îți pune pietică în tot ceea ce înseamnă evoluție profesională, relație cu familia și nu numai.

Și cum se face concret testul? Ai zis că sunt cinci întrebări?

Cinci întrebări, exact, în care putem răspunde. Prima întrebare, în principiu, luăm la întâmplare. Avem o prima întrebare. Câte zile din ultimele trei luni de zile nu ai mers la locul de muncă din cauza durerilor de cap? Și răspunzi. Răspund. Trei zile. Dăm un exemplu. A doua întrebare. Câte zile ai mers la locul de muncă, dar din cauza amigrenei nu ți-ai putut desosura activitatea la capacitatea ta maximă și ai fost invalidat?

Încă trei, probabil.

Încă trei, să zicem. Următoarea întrebare. Câte zile nu ai putut să îți faci treaba în gospodărie? Te las pe tine să dai un număr.

Hai să punem trei la toate.

Să punem trei la toate, da?

Bun, deci trei.

Ah, ok. Câte zile ai făcut treaba în gospodărie, dar nu ți-ai putut îndeplini obiectivele pe care le aveai stabilite pentru acea zi? Adică ai fost... Ineficient. Două. Bine, dacă ai zis să mă treci.

Pe mine, cam toate.

Două. Ok. Și ultima întrebare. Câte zile, în ultimele trei luni, din cauza migrenei, ai pierdut, nu știu, de la un eveniment? Te-ai absentat de la un eveniment. Te-ai trebuit să pleci de la nunta fratelui tău pentru că te durea gapul.

Îți zicem că alte două zile.

Într-un moment. Alte două zile. Hai să facem un calcul.

Deci asta înseamnă că avem un total de 13.

Avem un total de 13 zile.

Da. Și ce înseamnă asta?

Asta înseamnă că avem o afecțiune cu un impact moderat. Ok. Pentru că între 1 și 5 zile impactul este minim.

Da.

Între 6 și 10 este ușor.

Da.

Între 11 și 20 este moderat. De la 21 în sus este sever.

Bun, deci practic oamenii de acasă pot să facă acest test. Câte zile ai lipsit de la locul de muncă, câte zile ai fost ineficient la locul de muncă, câte zile ai pierdut din timpul tău liber, câte zile ai fost ineficient acasă la treburi gospodărești și câte zile Care era ultima intrebare?

Cate zile ai absentat de la evenimente? Cum ar fi o iesire cu familia?

Deci era acasa, lipsit de la locul.

De munca sau ineficient sau ineficient.

Dupa aia ne-ai facut treaba acasa sau ineficient.

Sau ineficient. Sau lipsit de la evenimente. Evenimente ratate. Evenimente sociale sau legate de familie.

Bun, le calculezi si...

Ne-ai iesit 13, da?

Da.

13 din 3 luni de zile. Pierdute. Dacă extrapolăm și ne ducem la un an de zile, iată, ne ajungem 13 ori 4. 52 de zile într-un an pierdute.

E nasol.

E nasol rău de tot. 52 pe care tu, efectiv, care n-au contat în viața ta.

Adică și o vacanță ți-e greu să iei de o lună jumate, mai mult.

De o lună jumate. Și sunt 52 de zile care apasă asupra calității vieții tale și sunt 52 de zile care îți vor crește riscul de ansietate și depresie și atacuri de panică și te vei simți neînțeles.

De ce în cazul pacienților cu migreană avem o rată mai mare de ansietate, atacuri de panică, depresie? E tot ceva ce ține de creier și de cum funcționează el?

Este ceva ce ține de creier și ține de această sensibilitate a creierului, plus că mai sunt factorii externi, factorii sociali, psihosociali. Migrena este un fenomen total neînțeles atât în populația generală și, din păcate, lasă-mă să spun și în rândul medicilor. Cine nu s-a confruntat cu migrena nu are habar ce este această durere de cap. În momentul în care colegul de la muncă, șeful, soțul, soția tot ceea ce ține de minte, te duci la spital și spune, e o durere de cap, e doar o durere de cap ce te plânge atât, pacientul respectiv va simți frustrare, va simți lipsă de empatie, se va simți total neînțeles, iar asta îi va accentua toate trăirile emoționale negative, motiv pentru care, într-adevăr, în rândul pacienților cu migrenă, rata de depresie, ansietate, tulburări comportamentale se dă cel puțin două ori mai mare decât în rândul populației generale. Nu mai zic că toate acestea la un moment dat vor avea impact asupra migrenei, iar migrena va crește ca intensitate și ca frecvență. Într-adevăr, vorbim despre un creier sensibil la tot ceea ce ține de stimul extern, inclusiv la stimul emoțional și vorbim de lipsa de înțelegere din partea societății. S-a observat, de exemplu, foarte important atunci când prietenii, când familia înțeleg Momentele pe care le traversezi, gravitatea si impactul negativ pe care il are migrena asupra ta, migrena incepe sa scada, ca frecvente, ca intensitate, pentru ca tu nu mai traiesti drama asta, nu te mai afli tot timpul, sufri ca oare ce cred ceilalti despre mine, iar ma doare capul, iar lipsesc, iar ma vor arata cu degetul. Și atunci, într-adevăr, frecvența și intensitatea sunt foarte, foarte mult răduse atunci când beneficiezi de susținere. Motiv pentru care în țările civilizate există foarte multe grupuri de susținere pentru astfel de persoane.

Ce tare! Și motivul pentru care poți să trimiți acest podcast oricărei persoane cu care trăiești sau care nu te crede că nu e doar o durere de cap, ci, într-adevăr, suferi, din păcate. Deci iată cât de important este să ai un grup de susținere, chiar și în propria ta casă. Oamenii să știe că ai migrenă și când ai migrenă să știe că ăsta e momentul tău de a sta în liniște, de a sta poate într-o cameră mai întunecată și de a căuta tratament. Și asta mă duce la punctul cel mai important al discuției de astăzi. De fapt, ce tratamente există, tratamente noi, dincolo de culcăte o oră, bea o cafea, ia un antialgic simplu, ce alte tratamente care țintesc migrena există în ziua de astăzi?

E foarte important să transmitem ascultătorilor noștri că avem soluții. Trăim vremuri extrem de bune în care nu mai sunt singuri, în care nu mai au nevoie să-și administreze singuri medicații într-un mod haotic, pentru că avem terapii țintite. Vorbim de terapia fazei acute, acolo unde avem analgezii cele uzuale, de la paracetamol, la ibuprofen, dar sunt genul de medicație netargetată, nespecifică pentru migrenă. În schimb avem și clase terapeutice special create pentru atacul migrenos și vorbim despre triptani ca și clasă majoră și despre gepanți. cu beneficiile și dezavantajele lor, într-adevăr, dar sunt niște clase extrem de puternice care acționează acolo unde tot ceea ce știam noi despre celelalte medicamente devine ineficient. Sunt însă și genul de medicamente care nu se pot administra decât printr-o recomandare medicală și pe care nu le poți achiziționa din cadrul unei farmacii la cerere. Ai nevoie de prescripție.

Te duci la medic, te duci la neurolog și ce îi ceri? Îi ceri triptanii, îi ceri gepanți? Nu îi ceri nimic.

Prima dată îi povestești. În primul rând trebuie să-i prezinti medicului toată starea ta, trebuie să-i spui exact ce s-a întâmplat, pentru că sunt genul de medicamente pe care le folosești în momentul în care analgezii cele uzuale devin ineficiente în momentul în care e poate nevoie să folosești, să-ți administrezi o cantitate prea mare de medicamente obișnuite pentru a obține efectul dorit sau în momentul în care durerea de cap este extrem de invalidantă și îți strică toată ziua sau zilele care urmează în cadrul acestei dureri de cap, iar atunci medicul va decide pentru că este nevoie de un status complet din punct de vedere al sănătății pentru a vedea dacă pacientul respectiv are și alte suferințe, spre exemplu triptanii. care sunt niște medicamente absolut extraordinare care acționează pe receptorii de serotonină din organism, mecanismul lor de acțiune targetat este acela de a reduce inflamația, de a modula durerea, motiv pentru care în aproximativ o oră și jumătate, două, durerea începe să scadă sau să dispară chiar. Dar, ei fac o vazoconstricție puternică. Spuneam despre vazodilatația vaselor de la nivelul meningelui, ca fiind unul dintre mecanismele care generează durere.

Da, ei strâng vasele.

Strâng. Strâng vasele. pot apărea efecte adverse. Dacă tu ai o afecție cardiacă, o afecție vasculară la nivelul inimii, această vazoconstricție reactivă puternică îți poate genera o serie întreagă de neplăceri până la simptomatologie care să mimeze un infarct, spre exemplu. Și atunci e bine să știi exact ce se întâmplă cu funcția ta cardiacă, dacă totul e bine, iar dacă totul e bine fără niciun fel de problemă, poți opta pentru acest tip de tratament. Și avem gepanții care fac fix același lucru, sau au fix aceeași indicație și eficacitate ca triptanii, însă ei nu fac vazoconstricție. Asta e partea bună. Advers, ci fac doar o remodelare a vascularizației, practic de la vazodilatație recalibrează vasul la poziția lor normală. Și asta de ce se întâmplă treaba asta? Pentru că ei se leagă practic de CGRP, acea neuropeptidă despre care vorbeam. Și atunci blochează efectul vazodilatator pe care acea neuropeptidă ar avea. Deci cumva eliminam din reactiile adverse care ar putea fi, in cazul pacientilor suferinzi, intr-adevar, de afectiuni cardiace.

Astea sunt moleculi destul de noi, nu?

Nu sunt chiar noi. Gepantii sunt ceva mai noi. Intr-adevar, triptanii sunt vechi. De prin anii 70-80 a inceput studiul lor. Gepantii sunt molecule mai noi care se regasesc, intr-adevar, si in tara noastra. Un cost ceva mai ridicat, într-adevăr.

Da, vreau să zic că eu am în familie o persoană care suferă de migrenă și până să îi prescrie neurologul Gepanti, într-adevăr, era nasol. Adică ploua un ibuprofen nu-i trecea, stătea pâmpat jumătatea zii. Ziua respectivă, cel puțin ziua respectivă era complet scoasă din... Și de când i s-au prescris gepanți, într-adevăr, simte acea senzație de migrenă, sau acel prodrom de care ai povestit tu, zice, ok, cred că vine migrenă, o simte, ia o pastilă și nu mai are migrenă. Sau se trece cu durerea de cap și ia o pastilă și durerea trece într-o oră. Au fost foarte rar situații în care nu a trecut sau a trecut mai puțin, În 90% din cazuri, efectiv, migrâna era luată cu mâna și persoana respectivă își vedea de viața ei mai departe. Dar a un cost exagerat. Este costă între 100 și 150 de lei o pastică.

Exact.

Și dacă ai... Cinci dureri pe lună te-a dus la 200 de euro, probabil, sau undeva pe acolo.

Sau poate chiar mai mult, dacă ne ducem în zona de migrână cronică, ceea care depășește peste 15 zile pe lună, îți dai seama că e o situație extrem de...

Și sunt medicamente nedecontate de stat încă.

Momentan nedecontate. Într-adevăr, ele au și rol de prevenție. Spre exemplu, am avut pacienți destul de potenți financiari care și-au putut permite să-și administreze de fiecare dată când au avut un episod migrânos, cu cât și-au administrat mai des, practic, au intrat și în zona de prevenție, pentru că ei pot fi folosiți anumite molecule ca prevenție și atunci au simțit și beneficii pe termen lung, luna următoare, nemai având același ritm al atacurilor migrânoase.

Care e următorul nivel de prevenție sau de tratare?

Următorul nivel de tratament este prevenția. Este extrem de importantă pentru că prevenția te protejează de cefalea de abuz medicamentos și ți rădă calitatea vieții, într-o măsură despre care uitase-i că poți trăi. Începi să retrești. Toată viața ta s-a construit în jurul migrenei, acum începi să trăiești tu pentru tine, nu pentru migrenea. Iar aici sunt mai multe clase terapeutice. Avem clase terapeutice nespecifice, eficiente, care de-a lungul timpului au fost folosite, cum ar fi medicația beta-blocantă, cea care se folosește în cardiologie, anumite antidepresive. medicație antiepileptică, sunt medicamente cu o eficacitate bună, dar care din păcate vin la pachet și cu o anumită reacție adversă. Sigur că dacă persoana migrănoasă, spre exemplu, are șotul burară de somn și îi dai un antidepresiv care are și această proprietate sau acest efect secundar de a iniția somnul, pentru ea este minunată. Va scăpa și de migrâna, se va și odihni, dar nu este valabil pentru toate persoanele și majoritatea medicamentelor de acest tip Vin la pachet in doze ceva mai mari cu reacții adverse uneori greu de suportate către pacient OK. Poate am scăpat de migrenă sau migrena s-a redus, însă e posibil ca reacțiile adverse să mă invalideze mult mai tare. Iar aici aș vrea să fac o mențiune foarte importantă, ce înțelegem noi prin eficacitate în prevenție. Pentru că e posibil ca ideea medicală să nu fie în conformitate cu ideea din populația generală. Noi considerăm un medicament eficient în prevenție atunci când frecvența durerilor de cap a fost rădusă cu cel puțin jumătate. Nu dispariție pentru totdeauna, ci răduci jumătate. În momentul ăla putem considera că este un medicament eficient. După care, avem o clasă de medicamente absolut excepțională. Dacă mă întreb pe mine, dacă întreb pe pacienți, dacă vei întreba și alți colegi medici, din punctul meu de vedere, cred că sunt cele mai eficiente medicamente existente la ora actuală în neurologie, cu un impact vizibil după primele administrări. Avem categoria de medicamente numite anticorpi monoclonali. Și lumea s-ar putea speria. Și nu de puțin ori m-am întâlnit cu situația asta, inclusiv din partea pacienților mai triți, din partea colegilor medici, Unori nu folosiți așa ceva să facă experiment. Nu, nu există experimente. Sunt medicamente targetate pe molecula CGRP despre care vorbeam.

Deci anticorp monoclonal. Ce înseamnă? Ce e de fapt un anticorp monoclonal? Că sunt sute de anticorp monoclonale. Ce sunt acești anticorp monoclonali? Cum acționează?

Sunt substanțe care împiedică practic acțiunea neuropeptidei numită CGRP la nivelul organismului.

Deci practic din... Tot acest tablou, această substanță ajunge fix la cauza migrenei și o blochează.

Exact. Este un mecanism targetat specific pentru migrenă pentru că, din fericire, evoluția medicală a fost una extrem de bună în ultimii ani și am descoperit mecanisme Reacțiile adverse sunt minime, nesemnificative. Sigur, există durerea locală pentru că sunt sub formă injectabilă și aici putem vorbi de administrare lunară, în cazul unora de administrare trimestrială, în cazul altora adică ți-ai făcut trei injecții, le mai faci peste 90 de zile, rezultatele sunt absolut remarcabile.

Deci tu practic injectezi de acești anticorpi monoclonali, care fiind anticorpi au probabil un sit de legare pentru acei declanșatori CGRP. Deci se fixează de ei. Faptul că e targetat înseamnă că are efect doar acolo.

Nu mai se fixează Ei sunt făcuți.

În laborator, în altceva. s-au creat acești anticorpi care se potrivească să se mufeze la această CGRP care declanșează migrație. Și fiind targetat, practic acționează doar acolo. Și acești anticorpi au o durată de viață? De ce se fac doar lunar sau trimestial?

Au o durată de viață mai mare, un timp de înjumătățire mai mare care acoperă nevoia organismului pentru o perioadă de 30 de zile sau 90 de zile în funcție de modalitatea de administrare.

Pacientul nu mai are doar dureri sau nu are nici prodrom si nici acea aura sau poate sa aiba prodrom fara durere?

In principiu dispar toate manifestariile caracteristice a migrainei, dar atentie asta nu inseamna ca migrena dispare. Migrena e o afectiune cronica, trebuie sa constientizam pacientul. E partea de genetica si mai este partea de stil de viata care tina de alimentatie, odihna, stres si nu numai. motiv pentru care întotdeauna trebuie să avem o colaborare medic-pacient cât mai bună și pacientul să înțeleagă că tratamentul își face partea lui, pacientul în momentul în care părsește cabinetul are o temă de făcut pentru acasă astfel încât să beneficiem din.

Plin de Adică nu înseamnă neapărat că dacă iei anticorbi monoclonali sau ți se face acest tratament, poți să mănânci bruzetul, să bei vin, să nu dormi și să fii stresat. E posibil să declanșezi din nou acea migrenă.

Nu te face supra-om, doar te normalizează. Atâta tot.

Și cum se administrează? Unde se administrează acest medicament? Cine poate să-l facă? Înțeleg că e tratament injectabil.

Este tratament injectabil subcutanat, îl face medicul. La cabinet. Este foarte simplu de administrat. Nu este nimic complicat în toată situația asta. În marea majoritate a situațiilor, după prima lună, pacientul se întoarce și, exact ce spuneam, vin cu informația asta, domnul doctor, nu știam că viața poate fi și altfel. Acum sigur că apare și o situație un pic haioasă. Mulți dintre pacienți cu migrenă cronică, cei care au avut peste 15 zile de migrenă, cum spuneam, și-au construit întreaga viață și tot ceea ce ține de ei în jurul migrenei. Și am întâlnit această situație cu pacient care a scăpat de migrenă, și a intrat în depresie, pentru că nu mai știa ce să fac. A scăpat de migrână. totul gravita in jurul migrenei, ce ma fac fara migrena? Acum, e putin haios, dar e o realitate a societatii pe care o traim. Pentru ca e reobisnuit sa primesti empatia celor de langa tine, e reobisnuit uneori, poate sa fi inteles, sa ai tot un jurul tau construit de acest fundament.

Si de la acest construct din jurul tau nu mai are sens.

Nu mai are sens si totul se distruge destul de repede. Motiv pentru care pacientul uneori are nevoie de un suport psihologic in tot acest demers.

Asta-i tare, adică un medicament care tratează migrenea atât de bine încât trebuie să te ajute cineva să vezi din nou să trăiești fără cablu.

Ideea este că vei avea o altă viață. Am venit asta în rândul colegilor mei din clinicile în care lucrez, medici cu migrene, care într-adevăr s-au redescoperit pe ei înșiși.

Cât costă acest tratament?

Sunt două molecule, unele sunt decontate în integralitate de casa de sănătate, deci gratuite pentru pacienți. Celelalte nu, cred că ajunge costul undeva în jur de 450 lei pe lună din informațiile pe care le am în momentul de față.

Și orice medic neurolog poate să facă acest tratament? De exemplu, dacă sunt în provincie, nu am un centru de excelență migreană, pot să merg la orice medic neurolog să ceră acest tratament?

Absolut, orice medic neurolog poate să inițieze acest tratament. Acum sigur că trebuie să fie informat, să fie conștient. E posibil că medicația se găsească un pic mai greu în provinciu, e puțin mai greu, însă din informațiile pe care le am, de regulă, farmaciile pot să comande din depozitele centrale și se asigură nevoia și necesarul.

Efecte adverse? Ce efecte adverse s-au observat cel puțin în studii? Ai zis zădurere la nivelul injecției?

Destul de similare cu placebo, comparativ. Adică, sigur, pot să apară ușoare stări de amețeală, spre exemplu, ușoară stare de oboseală, dar sunt tranzitorii nesemnificative, nimic care să alarmeze sau să îngrijoreze pacientul.

Practic, sunt niște molecule care nu au...

Sunt niște molecule foarte sigure.

E un proces să se lege altceva decât ceea ce...

Exact. Sunt niște molecule targetate, Care e indicația?

Adică orice pacient cu migrenă ar trebui să beneficieze de acest tratament sau care e indicația care te duce la tratamentul ăsta?

În principiu în linii mari, atunci când un pacient are cel puțin patru zile pe lună de migrenă severă, invalidantă, care nu răspunde optim la tratamentele pe care le administrează în momentul în care activitatea profesională, activitatea de familie, hobby-urile recreaționale pe care le are sunt invalidate, este recomandat să apeleze la un astfel de tratament de prevenție.

Bun. Vreau să te mai întreb de alte tipuri de tratamente, de exemplu, tratament extrainjecții cu botox. Sunt pentru migrene sau sunt pentru dureri de cap, cefalee tensionante?

Sunt fabuloase.

Serios?

Sunt fabuloase, sunt pentru migrene, într-adevăr, dar nu pentru orice tip de migrene. Ele sunt destinate migrenei cronice. Acea migrenă care depășește 15 zile pe lună, la nivelul frunții, la nivelul tâmplelor, la nivelul spatelui, la nivelul umerilor, doar că atenție nu este o terapie, efectul iese de până la 65%, efectul benefic de reducere al frecvenței migrenelor și al intensității, doar că ai nevoie să te prezinți undeva la fiecare 12 săptămâni la medic pentru a reface tot acest protocol injectabil.

Cât costă oare protocolul ăsta?

Depinde. De la 1000 de lei in sus, in principiu. Depinde de clinică, depinde de medic.

Scapi și de riduri?

Poti scapa și de riduri, dacă vrei.

Care e mecanismul? Mecanismul de a relaxa anumiți mușchi?

De a relaxa anumiți mușchi și de a bloca, practic, transmiterea nervoasă aberantă la nivelul nervului trigemen. Cel care se ocupă de tot ceea ce ține de sensibilitatea feței.

A, ok, deci practic relaxezi trigemenul.

Trigemenul, exact, iar el nu mai are o transmitere aberanta informatiei spre zonele implicate in gestionarea durerii.

Vreau sa te intreb si de, sa zic, remedii...

Alternative.

De exemplu, ulei de CBD are un efect în migrene.

Foarte popular în vremea actuală, extrem de în trend. El are un efect anti-inflamator ușor, are un efect relaxant, însă toate studiile pe care le avem în momentul de față nu le recomandă ca tratament singular. Poate fi un adjuvant.

Adjuvant.

Adjuvant, pentru că impactul asupra migrenei este destul de scăzut.

Și mare atenție la ce conține acest ulei, pentru că majoritatea sunt netestate, poate să fie orice.

Atenție mare la dozajul, pe care pentru că, până la urmă, într-adevăr, îți poți face mult mai mult rău.

Aromoterapie ajută în migrene?

Da. Poate ajuta tot la fel. Aici este un efect mai mare pe studii mici, intr-adevar. De exemplu, uleiul de lavanda poate fi un element util. Mentolul poate ajuta, dar recomandare este tot sa fie folosite ca tratamente adjuvante, ca terapie adjuvante.

Suplimente exista care sa ajute in migrena?

Din fericire, da. Avem suplimente pe care le regasim in ghidurile internationale de tratament. Primul este magneziul. este extrem de eficient, iar doza recomandata este de 4-600mg pe zi. Avem pe langa magneziul vitamina B2, riboflavina, intr-o cantitate de 400mg, cu un efect considerabil si dovedit stiintific, 400mg pe zi. cu enzima Q10, extrem de utilă, și cam aici se opresc. Mai sunt studii pe vitamina D, spre exemplu studii legate de melatonină, care de asemenea ar putea să ajute, dar sunt studii mici, neconcludente, momentan este nevoie de timp.

Magneziu contează de ce formă? Sunt multe forme de magneziu.

Noi vorbim de magneziu pur, în principiu. Depinde, într-adevăr, se regăsesc foarte multe săruri de magneziu, de la orotat, la bisglicinat, la treonat, malat și lista poate continua. Sunt câteva elemente care pot ajuta. Este vorba de bisglicinat, spre exemplu, care are un impact favorabil și despre el, treonat, de magneziu, este cam singurul care străbate bariera hematoencefalică, producând relaxare la nivelul creierului, element util.

Mi se pare că eltreonatul ăsta e ăla care nu există, nu e autorizat în România încă.

Sau există? A început. Există, există, se regăsește.

Ce zici de neurofeedback? Ai auzit de neurofeedback?

Da.

De brain mapping?

Brain mapping ajută.

Cred că ajută.

Ajută. Sunt procedurile alternative cum într-adevăr sunt neurofeedback-ul. Mai era un dispozitiv cefalii. Se numea o montare la nivelul frânții, într-adevăr, cu transmiterea unor unde.

Rediferit cefalii. Știu, l-am și văzut la medicul la un moment dat. Mi l-a prezentat dr. Bogdan Pană. un coleg de-al nostru, care e un dispozitiv care totuși emite niște unde.

Ajută, procentual vorbind însă față de terapiile moderne de anticorpi monoclonale spre care vorbeam, sunt net inferioare. Dar, întotdeauna trebuie să vorbești cu pacientul, să-i prezinti toată informația în mod real și să-l întrebi ce își dorește. Sunt pacienți care se tem de terapia injectabilă, care nu vor s-audă. Sunt pacienți care se tem de inovațiile în domeniu medical și atunci nu vor să accepte anticorpi monoclonale. Trebuie să-i interesezi și lor și să le oferi alternative plauzibile și cu ceva impact științific.

Care ar fi situația în care un pacient cu o durere de cap, totuși, ar trebui să meargă imediat la urgență, fără să mai caute alte pastile și alte soluții?

E bună întrebarea, pentru că sunt anumite red flags care ar trebui cumva să ne ducă rapid în camera de gardă. Printre acestea... Durerea bruscă, durerea fulgerătoare, care își atinge intensitatea maximă în secunde până la un minut. Migrena, de exemplu, e o durere într-adevăr severă, puternică, dar niciodată nu atinge potențialul maxim într-un minut. Are nevoie de timp, caracterul este progresiv, evolutiv, durează puțin până se instalează toate aceste fenomene. În momentul în care ai o durere severă, intensă, care te ia pe neașteptate, 112, rapid. Un alt aspect este debutul durerilor de cap la o persoană cu vârsta peste 50 de ani. Dacă nu ai avut dureri de cap sau au fost chestii obișnuite legate de oboseală, stres, suprasolicitare rare, ori apărute, dacă ți apare prima durere de cap severă cu caracter migrenos după 50 de ani, mergi la medic. Nu sta pe gânduri. Un alt aspect este legat de o asociere de simptome. Febră, durere de cap, gât înțepenit. Mergi rapid la medic. Ar putea fi o meningită, ar putea fi un alt tip de... ar putea fi o hemoragie, ar putea fi o formație tumorală. Nu sta pe gânduri. Du-te! Durerea de cap însoțită de vărsături în jet. Vărsături puternice încă de la debut. Migrena, corect, am discutat, asociază fenomene neurovegedative printre care greața sau vărsătura, dar niciodată vărsătura în migrenă nu apare la debutul durerii. Îți apare durerea, se instalează greața și unor poate să apară și vărsătura. Nu obligatoriu. Durerea de cap asociată cu vărsături de la debut și vărsături puternice necontrolate ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă care să te trimite imediat la medic. Pierderea stării de conștiință împreună cu stările convulsivante asociate cu durerea de cap de asemenea reprezintă un semnal de alarmă. Fenomene neurologice de focar, printre care tulburările de coordonare, deficitele motorii asociate cu durerea de cap ar trebui să te trimită rapid la medic și aici fac o paranteză, există în literatura de specialitate mult mai rară ceea ce se numește migrenă hemiplegică, durerea de cap însoțită într-adevăr de paralizie pe jumătate de corp dar fenomenul este tranzitoriu. În momentul în care lucrurile acestea se extind peste o oră și nu dispar, iar durerea de cap asociază un deficit motor care progresiv se instalează și acapărează organismul, este momentul să mergi rapid la medic. Un alt aspect important este legat de schimbarea pattern-ului migrânos. Sunt persoane care de când se știu, de la 5 ani, au dureri de cap și le știu. Știu când apar, știu cum apar, știu de ce apar, știu cât durează, știu ce le declanșează. E o carte deschisă, e un fenomen pe care îl cunosc din scoarță în scoarță. Dacă acest caracter, acest pattern al durerii se schimbă și lucrurile nu mai sunt recunoscute de către pacient, este momentul să meargă la medic. Și mai vorbim despre anumite afecțiuni, cum ar fi formațiunile tumorale sau infecția cu HIV, n-au un status immunocompromis. care, dacă asociază dureri de cap, de asemenea ar trebui să ne adresăm medicului, pentru că putem vorbi despre metastaze, acele determinări secundare care afectează creierul, sau putem vorbi despre tot felul de fenomene encefalitice care, din nou, prezintă un risc vital. Cam aici se îndreaptă atenția noastră când vine vorba despre elemente de alarmă.

Astea sunt urgențe, dar cu ceea ce vrea să rămână oamenii după acest podcast este cu înțelegerea faptului că o durere de cap care nu e doar o durere obijunită, care tot apare, care respectă acele criterii pe care le-am vorbit la început, trebuie să te trimită la medic. Sigur știe medicul un tratament mai bun. Ai spus mai devreme că și anumiți colegi de-ai tăi din păcate nu cunosc aceste tratamente. Pentru tine cel care te uiţi, informaţia asta trebuie să fie suficientă cât să cauţi o a doua opinie. Dacă medicul tău neurolog zice domne nu e bun tratamentul ăsta sau nu există sau nu mai face experimente pe tine, du-te şi întreabă un al doilea medic neurolog. Poate la un oraş apropiat, poate într-un oraş, poate într-un spital mai mare şi da, atâta timp când există tratament şi poţi recunoscând că ai această boală cronică, să cauți tratament pentru această boală cronică, la fel cum diabeticul caută tratament pentru diabet, cum hipertensivul ia tratament împotriva tensiunilor arteriale și tu, dacă ai migrenă, recunoști că ai o boală cronică, o afecțiune cronică împotriva care ea nu o să câștige văința niciodată și poți să te duci și să cauți acest tratament și să îți recapezi practic viața, să nu mai organizezi pentru această migrenă. Dacă ar fi acum la final, Ovidiu, să dai trei sfaturi rapide pentru cineva care are frecvent migrenă, ce sfaturi i-ai da?

Primul, nu ignora migrena. Al doilea sfat. Ține un jurnal pentru a-ți afla exact elementele trigger și elementele care îți pot declanșa migrână. Și al treilea și cel mai important, mergi la medic. De ce? Pentru că nu ești singur în această luptă. Trăim într-o vreme și într-o societate care ofernă alternative moderne de tratament și alternative eficiente. Durerea de cap nu reprezintă o condamnare în zilele noastre. Migrâna nu e deloc o condamnare la zile cu atacuri migrânoase. Are soluții.

Super! Mulțumesc foarte mult pentru tot cine ai povestit astăzi. Vreau din nou să menționez că materialul acesta face parte din această campanie Recunoaște Migrenă, campanie care are și un site recunoaștemigrena.ro.

Chiar.

Acum sunt pe acest site și văd că sunt informații infografice și îndrumări care te pot ajuta în a căuta o soluție. Văd informații despre ProDrom, PostDrom, e un site unde poți să găsești informații și probabil răspunsul la întrebările tale. Ovidiu, mersi mult pentru prezență. Eu.

Mulțumesc. La.

Obiect și cât se poate de pe înțeles ca de obicei, cum ai fost și dată trecută, cine știe, poate ne mai vedem la un nou podcast pe o altă temă care ține de creier și neurologie. Apreciez.

Super!

Mulțumesc mult, mulțumesc și ție ca ai rămas cu noi până acum. Dacă mai ai întrebări, dacă nu s-au clarificat toate lucrurile, lasă-le jos în comentarii. După cum ai văzut deja, de multe ori când ne întoarcem la o temă sau la o temă anexă, noi verificăm comentariile, verificăm întrebările oamenilor și încercăm să răspundem la întrebări la care nu am răspuns în materialele următoare. Poți să pui întrebarea ta și pe site-ul nostru drmihail.ro, acolo avem acel agent, ei ai care răspunde la întrebări din materialele pe care le avem deja filmate. Deci da, dacă ai întrebări, scrie-le jos în comentarii, dacă ai o poveste de împărtășit, asta Dacă ai o poveste cu durerea de cap, cu migrena, dacă ceva te-a ajutat, dacă ai apelat la unul din aceste tratamente, sunt curios să îți aud povestea și porerea în comentarii. Așa că mulțumesc mult și ceau și pe curând!