Cum sa faci MANCAREA PRAJITA mai putin NOCIVA?

Amule, te salut, eu sunt dr. Mihail și astăzi vorbim despre prăjeală. Dacă și ție îți place mâncarea prăjită, îți place acea crustă crocantă, îți plac cartofii prăjiți și bineînțeles ai auzit că acea mâncare nu este sănătoasă, atunci materialul ăsta este despre tine, pentru că o să împărțim cumva prăjerile pe categorii și în final o să dăm și niște sfaturi care o să te ajute cel puțin să faci prăjeala mai puțin nocivă. și eu am auzit la fel ca tine că mâncarea prăjită nu este sănătoasă, așa că am zis să cercetez puțin și să înțeleg ce de fapt este nesănătos, ce ar trebui evitat, ce se poate și cât de des. Așa că o să răspundem la toate aceste întrebări astăzi, dar să începem cu începutul. Ce este prăjeala? Și prăjeala, de fapt, a fost descoperită ca reacție chimică și descrisă de un dom pe care îl cheamă lui Camil Maiard și acest Maiard a fost născut, dacă vreți să știți, pe 4 februarie 1878, și el practic a descoperit reacția asta chimică mai ard sau mai lard, nu știu cum se spune, probabil că se spune mai ard, dar în esență reacția mai ard apare atunci când aminoacizii din proteine, din mâncare, uite aici sunt niște proteine, reacționează cu zaharurile reducătoare, cum ar fi glucoza sau fructoza, la o temperatură de peste 140 de grade Celsius și asta duce la acea brunificare și la formarea acelui gust, acelui miros și a texturii care nu ne place atunci când prăjim mâncarea. Alte două lucruri nocive care se întâmplă atunci când prăjim mâncarea este formarea de hidrocarburi policiclice aromatice. În esență asta se întâmplă atunci când grăsimile și sucurile din carne care conțin grăsime se scurg pe o suprafață fierbinte, cum ar fi pe cărbunii de pe grătar. Deci când prăjim micii și îi ținem deasupra cărbunilor, grăsimea picură pe cărbun și iese acel fum, da, micii devin un pic mai gustoși, mai afumați Dar asta duce la formarea celor hidrocarburi policiclice aromatice care sunt pro-oxidante si care ne cresc inflamatia in corp. Un alt lucru care apare atunci cand prajim sunt acesti produsi avansati de glicare. Ei se formeaza ca reactie intre zaharuri, glucoza fructoza si proteine sau lipide. Spre exemplu in acesti cartofi prăjiți, există acest aminoacid care se cheamă asparagină. Când cartofii sunt prăjiți, apa iese din ei și acești aminoacizi se concentrează pe suprafața acestor cartofi și această asparagină împreună cu zaharurile se convertesc în acești produși avansați de glicare. Deci, în esență, când prăjim mâncarea, avem de-a face cu reacția Maillard pentru că acele proteine și aminoacizi intră în contact cu zaharurile se formează așa și produs și avansați de glicare și atunci când fumul picură pe grătar se formează hidrocarburi poriciclici aromatici. Acum, până să ajungem la studii, trebuie să înțelegem că studiile despre prăjeală sunt foarte greu de făcut, pentru că imaginați-vă două persoane diferite care mănâncă mâncare prăjită într-o zi. O persoană a fost la alergat dimineața, s-a dus în noate, nu se stresează, are programul bine făcut, doarme 8 ore pe noapte, mănâncă multe salate, multe fructe și mănâncă o friptură, o prăjeală. Reacția pe care acea prăjală o să aibă asupra acelei persoane o să fie complet diferită față de reacția pe care prăjală o va avea asupra acelei de-a doua persoane care nu doarme, se stresează toată ziua, are plin de anxietate, fumează, bea cola pe lângă acea prăjală și nu mănâncă legume. Astfel studiile, foarte multe studii despre prajală sunt cumva contradictori. Există studii care arată că poți să mănânci prăjit și nu prea pățești nimic și pe de altă parte alte studii care spun că prăjala crește riscul de diabet, de boli cardiovasculare, de obezitate și așa mai departe. Și este lesne de înțeles pentru că prăjala poate să aibă și un efect nociv asupra ta, dar poate în condiții ideale să n-aibă niciun efect sau efectul nociv să nu poată fi cuantificabil. Dar hai să înțelegem de fapt care sunt efectele majore ale prăjelii sau a mâncatului excesiv de prăjeală pe lângă acești produși care sunt în mod cert nocivi în cantități mari. În primul rând, atunci când mănânci mâncare prăjită, Sau oamenii care mănâncă multă mâncare prăjită tint să mănânce mai puține fructe și legume pentru că ei se satură din acea mâncare prăjită. Iar fructele și legumele, după cum știți deja dacă urmăriți acest material, puteți să vă uitați la alte materiale în spate, cum ar fi materialul despre fibre, fructele și legumele în special variate și multe, stau la baza unei alimentații sănătoase. Adică asta este baza nutriției. Dacă ar fi să facem, să rezumăm nutriția într-o singură frază care să se potrivească oricui, aceia ar fi mănâncă 90% fructe și legume de toate tipurile diferite, cel puțin 30 de tipuri pe săptămână. Pentru că atunci ai aport adecvat de fibre, ai aport adecvat de nutrienți, nu prea poți să mănânci foarte mult, deci nu prea poți să te îngrași, Eviti obezitatea care vine cu toata cealalta umbrela de efecte adverse si atunci asa am putea sa rezumam sa zic o singura recomandare sau nutritia intr-o singura recomandare. Ori atunci cand tu mananci multa prajala tu cam incalci aceasta recomandare pentru ca nu poti sa mananci un carton de ăsta mare de cartofi prăjiți cu burger și să mai mănânci două salate pe lângă. Nu intra. Da? Unul la mână. Doi la mână. Prăjala absoarbe foarte multe grăsimi, așa că tu mănânci foarte gras. Adică un aport foarte mare de grăsimi și de multe ori sunt grăsimi foarte nesănătoase, în special în lanțurile de fast food, unde în aceeași grăsime se scufundă sute de porții de mâncare. Acele mâncăruri practic sunt prăjite și din asta rezultă aceste hidrocarburi poriciclice aromatice produs și avansați de glicare, rezultă alte reacții prin reacția mai largă care stau și zac în acea grăsime și se absorb în mâncarea ta. Deci ăsta este al doilea lucru, că mănânci foarte multe grăsimi și al treilea lucru este că de regulă oamenii care mănâncă multă mâncare prăjită sunt în zona de supraponderabilitate sau obezitate pentru că mănâncă exces caloric. Și atunci foarte multe grăsimi cu exces caloric și puține fructe și legume pot sta la baza nesănătății mâncatului prăjit și nu neapărat toate aceste hidrocarburi și produse avansate de glicare și reacția mailară. Da, și ele sunt nesănătoase, dar probabil că în final este mult mai nesănătos să fii obez, să ai surplus caloric, să ai prea multe grăsimi și să nu mănânci aproape deloc fructe și legume. Asta pare să fie mult mai rău decât acești produsi nocivi din mâncarea pe care o mâncăm. De ce e important să știm asta? E important să știm asta pentru că atunci când mâncăm ceva prăjit, în special făcut la noi acasă, într-un ulei în care am prăjit o singură dată, pe care îl aruncăm ulterior și ținem cont de recomandările pe care o să le trecem la finalul acestui material, atunci acele substanțe nocive din acea prăjală nu sunt chiar atât de rele precum toate celelalte efecte ale mâncatului excesiv de prăjală despre care o să discutăm. Dar hai să dăm un simplu exemplu a surplusului caloric pe care îl ai dintr-o prăjeală. Aici în stânga avem un cartof fiert, deci o bucată de cartof copt care are 138 de grame. Asta este greutatea acestui cartof copt. Și acest cartof copt sau fiert o să aibă 128 de grame. calorii și o să aibă 0,18 grame de grăsim. Asta conține un cartofi copt. Pe de altă parte, un cartofi prăjit o să aibă și el 138 grame. 138 grame de cartofi. Dar el va avea peste 420 de calorii și el va avea peste 20 de grame de grăsim. Deci din start, uitați-vă la această diferență. Un cartofi prăjit o să fie echivalentul a aproape 4 cartofi sau 3,5 cartofi copți. Deci dacă tu mănânci, să zicem, în fiecare zi o porție formată din 2 cartofi prăjiți, este echivalentul cu a mânca în fiecare zi 7 cartofi fierți. E aproape imposibil să mănânci 7 cartofi fierți la o masă, dar iată că acei cartofi fierți intră dacă sunt prăjiți și cumva Nivelul de calorii se duce la 7 cartofi fierti. Și pe lângă acele calorii tu ingeri 20 grame de grăsim care sunt grăsimi modificate prin prăjeală. Deci practic deja vedem că nu neapărat produsii aceia de prăjeală, produsii avansați de glicare sau hidrocarburile policiclice, sunt de vină pentru dauna de sănătate pe care o avem și excesul de calorii și excesul de grăsim pe care îl luăm. Și de ce se întâmplă asta? Pentru că, cum ziceam la început, cartoful în momentul în care îl prăjim, el se deshidratează, apa iese din cartof și el se îmbibă de acel ulei. Acum, întrebarea este, Ce tip de ulei e acolo? Este ulei de floarea soarelui sau ulei de măsline în care ai prăjit cartoful la tine acasă? Este ulei la prima folosire care nu a stat mult la acea temperatură ridicată? Sau este ulei în care s-au prăjit alte 300 de porții de cartofi într-un lans de fast food și tu practic în acei cartofi pe care îi mănânci, cartofi prăjiți, tu ai 20 de grame de ulei care a fost reciclat și reprăjit cu el care este plin de substanțe chimice. Asta este o întrebare. Același lucru este valabil și pentru alte lucruri pe care le prăjim. Spre exemplu, un file de cod la 100 grame are 105 calorii atunci când îl mâncăm fiert și are peste 200 de calorii atunci când îl mâncăm prăjit și peste 10 grame de grăsim față de un gram de grăsim atunci când îl mâncăm fiert. Deci fiert un gram de grăsim, prăjit 10 grame de grăsim la 100 grame de cod. Ai impresia că mănânci pește sănătos dar el este plin de grăsime. Și acum hai să mergem la studiile care practic incriminează și care discută despre efectele pe care prjala o are asupra corpului tău. Primul studiu e făcut pe niște asiatici indieni și ceea ce s-a constatat este că atunci când folosim ulei și ei au folosit mai multe tipuri de ulei, ulei de soia, ulei de măsline, unt, ulei parțial hidrogenat vegetal, Și ce-au descoperit este că atunci când uleiul a fost încins de la 180 până la 220 de grade Celsius, la răcirea lui, o cantitate considerabilă de ulei, deci din 100 grame de ulei, s-au transformat în grăsim trans de la 2,3 până la 4,5 grame de ulei. Grăsimile trans Sunt cele mai nasoale grăsimi pe care noi în Europa le limităm și un produs pe care îl cumpărăm, de exemplu, în comerț, n-are voie să aibă mai mult de 2 grame de grăsim trans per 100 grame de produs. E, atunci când tu prăjești mult în ulei, se pare că la fiecare încălzire de ulei, aproape 4 până la 5% din acel ulei se transformă în grăsime trans. Deci asta înseamnă că mâncarea din fast food o să aibă, probabil, grăsim trans. Acum, din nou, există multe tipuri de grăsim, există grăsim speciale care au puține grăsim polinesaturate pentru că alea la temperaturi mari se transformă în grăsim trans. Spre exemplu, uleiul de palmier sau uleiul de cocos au mai putine grăsimi polinesaturate și atunci ele sunt preferate în industria alimentară pentru că se transformă mai puțin în grăsimi trans, dar ele au multe grăsimi saturate și așa cumva ne dăm seama cât de complex este tot acest lanț de ulei folosit, de cât de multe ori l-ai încins, cât de multe grăsimi s-au transformat în grăsimi trans și cât de multe grăsimi trans mănânci tu în final. Dar ăsta este un alt punct important al nesănătății prăjelii, în special din nou ne dăm seama prăjitul din fast food pentru că și uleiul ăla pe care îl mănânci în cartofi, rețineți, într-o 100 grame de cartofi o să ai 20 grame de ulei și uleiul ăla poate să aibă grăsim trans pe care tu le mănânci. Ăsta din nou, un alt aspect foarte important care ne face să înțelegem Cât de diferită este prăjala din oraș față de prăjala, să zicem, mănânci o porție de cartofi prăjiți pe care ți-o faci și tu din cartofi prăjiți acasă la tigaia ta cu ulei de măsline sau ulei de floarea soarelui pe care l-ai încins o singură dată, l-ai prăjit pe câte o parte și ai aruncat acel ulei. Deci, din nou, diferența între prăjala din oraș și prăjala de acasă. Mergem mai departe și vedem aici o meta-analiză care a comparat oamenii care mănâncă prăjit mult și oamenii care mănâncă prăjit puțin și studiul acesta mi se pare că ajunge la esență pentru că prăjala nu este neapărat nesănătoasă, contează cât de multă prăjală mănânci. Și ceea ce s-a constatat este că într-adevăr riscul de mortalitate, riscul de bori cardiovasculare, riscul de Infart, riscul de AVC, riscul de insuficiență cardiacă, toate aceste riscuri cresc considerabil atunci când oamenii mănâncă mâncare prăjită de mai mult de 4 ori pe săptămână. Ăsta este primul indiciu al cantității care te duce în zona de năsănătos. Și astfel este de la sine înțeles că riscul lor pentru diverse boli o să crească. Acum un alt studiu care ne arată riscul de a face diabet și din nou sunt comparații oamenii care mănâncă din când în când prăjit sau deloc cu persoanele care mănâncă de 4-6 ori pe săptămână mâncare prăjită. Cei care mănâncă de 4-6 ori pe săptămână mâncare prăjită au riscul 39 mai mare de a face diabet de tip 2, iar cei care manâncă de 7 sau mai multe ori, adică zilnic și de mai multe ori pe zi, au un risc cu 55% mai mare de a face diabet din nou. Prea multe grăsimi, grăsimi care se depun pe vase, vase care nu funcționează bine, grăsimi care cresc rezistența la insulină, apoi obezitatea, greutatea în plus, grăsimea de pe organe, să zicem așa, sindromul metabolic, toate astea duc la diabet zahărat și e de la sine înțeles de ce se întâmplă asta. Acum un alt studiu care a analizat de data aceasta mortalitatea din orice cauza si consumul de alimente prajite si ceea ce putem sa intelegem din acest studiu aici, este cumva o traducere a acestui studiu, este ca cei oameni care consuma zilnic alimente prajite au un risc cu 8% mai mare de a muri din orice cauză, consumul săptămânal de pui prăjit a crescut riscul de a muri din orice cauză cu 13% iar cei care au mâncat săptămânal pește sau creveți prăjiți au avut un risc cu 7% mai mare de a muri din orice cauză. Iar acesta de aici mi se pare cel mai interesant și cel mai sincer. Studiul este un review al literaturii care a analizat o sumedenie de studii care caut asocieri între mâncarea prăjită și tot felul de boli și risc de a deceda din orice cauză. Iar cercetătorii de aici realizează că în anumite studii există o asociere între mâncare, prăjită și diverse boli, iar în alte studii nu există această asociere. Studiul spune clar că avem nevoie de alte cercetări mai amănânțite, cu loturi mai precise, cu analize mai exacte. sau diferențierea mâncării prăjite din oraș versus mâncarea prăjită de acasă, tipurile de ulei în care se gătește mâncarea aceea, cât de des gătești în acel ulei, adică dacă îl refolosești. Dar o concluzie clară este că există o asociere foarte puternică între a dezvolta boli cronice din cauza mâncatului de mâncare prăjită atunci când o consumăm frecvent și, frecvent, din nou în acest studiu, înseamnă de patru ori sau mai mult pe săptămână. Așa că, oameni buni, până în momentul acesta al materialului, putem să tragem următoarele concluzii. Da, mâncarea prăjită este nesănătoasă atunci când o consumi, în special, de patru ori sau mai mult pe săptămână. Deci dacă consumi de patru ori prăjeală pe săptămână, este cert nesănătos. Pentru că orice ai face cu viața ta, oricât sport ai face, oricât ai inota, oricât ai dormi, tu tot o să ai surplus de grăsime absorbită în mâncarea respectivă. Tu tot o să ai acei compuși avansați de glicare, tu tot o să ai acele hidrocarburi policiclice aromatice, tu tot o să ai reacție mai largă în acea mâncare. O să ai exces de calorii, n-o să-ți mai fie poftă de fructe și legume, o să iei îngreutate și toate astea lăulaltă îți strică sănătatea în mod cert. Însă, studiile pe de altă parte arată că atunci când mănânci o dată pe săptămână sau de două ori pe săptămână, riscul atunci când există nu este atât de mare, iar studiile din nou se declară ele însele ca fiind limitate pentru că nu există o diferențiere clară între uleiurile în care se prăjește mâncarea și locul în care se mănâncă acea mâncare prăjită. Dar, pentru că noi trăim în această lume în care se prăjește atât de mult pe afară, Se prăjește atât de mult în restaurante, se prăjește atât de mult în fast food, de multe ori da, nu putem să evităm aceste lanțuri și atunci în privința acestor lanțuri, recomandarea este într-adevăr, evită pe cât se poate de mult. Am un material în care am povestit care a fost reacția mea anecdotică pe senzori de glicemie. la mâncarea prăjită într-un KFC și o să las link la acest material aici în descrierea acestui video. Pe scurt, reacția la mâncarea prăjită a fost atât de halucinant, de ciudată, în sensul în care glicimia mea s-a dus, uite așa, în zigzag toată ziua după ce am mâncat niște pui prăjiți și cu niște cartofi prăjiți de la KFC, încât eu de atunci am renunțat efectiv, definitiv, la mâncare prăjită de la KFC. Din când în când când mă duc la restaurant pot să-mi iau niște french fries și îi mănânc, cu toate că după această cercetare realizând că acel cartofi prăjit își crește nivelul de calorii de 4 ori și mănânc efectiv 20 grame de grăsim la 100 grame de cartofi, probabil că de acum o să mă abțin mai mult de la mânca acei cartofi prăjiți. Dar totuși, pentru oamenii care mănâncă acasă, care își gătesc mâncarea acasă, care își cumpără carnea și își taie singuri cartofii și îi prăjesc o singură dată în tigaie, atunci acele excepții, o dată de două ori pe săptămână să faci asta și cu condiția să respecti alte reguli de sănătate, să dormi bine, să nu fii stresat, să mănânci multe fructe și legume, este foarte probabil că pe acei oameni mâncarea prăjită să nu îi afecteze sau ce puțin să nu îi afecteze într-un mod observabil. Ok, și acum hai să trecem în revistă cele 10 reguli care te ajută să ai mâncare prăjită mai puțin nocivă atunci când o faci acasă. Acum, în primul rând, dacă vrei să faci grătar acasă, e bine să marinezi carnea. Marinează carnea într-un mediu acid, în suc de lămâie sau în oțet, iar marinarea cărnii o să reducă procentul acelor producii care se formează prin prăjire, adică acele hidrocarburi, poriciclice aromatice și producii avansați de glicare, de care am vorbit mai devreme. În al doilea rând, este util să folosești condimente, pentru că condimentele sunt antioxidanți, deci practic tu în carne o să ai niște produs și rezultați prin prăjire care sunt prooxidanți, dar dacă marinezi acea carne în condimente sau o condimentezi atunci când o prăjești, carnea aceea va deveni mai puțin nocivă chiar dacă este prăjită. În al treilea rând, e bine să gătești indirect carnea, adică să eviți contactul direct al cărnii cu flacără sau cu suprafața foarte fierbinte. Acum, pe o tigaie este puțin probabil să faci asta. Dacă vorbim despre foc, despre grătar, e bine să eviți contactul direct cu focul. Deci când grătarul face foc, nu e ok să mănânci acea carne sau e ok, dar trebuie să știi că este mai nocivă. În schimb, atunci când gătești pe tigaie, e bine să faci ceea ce vezi acum la punctul 4 și anume să întorci carnea frecvent. Și adică e bine să nu ții carnea pe o suprafață pe tigaie mai mult de un minut. Fie că vorbim despre mici, fie că vorbim despre carne, fie că vorbim despre orice altceva. Este bine să ții acel aliment pe suprafața tigăiei maxim un minut după care îl întorci. Asta previne formarea acelei cruste care este plină de acele hidrocarburi poriciclice și produse avansate de glicare care se depun pe acea suprafață. 5. Poți opta pentru un timp mai scurt de gătire, adică poți să bagi carnea în cuptor de exemplu, să o faci la cuptor, să o gătești în interior la cuptor, ulterior doar să o arunci în tigaie și să o ții un minut pe o parte, un minut pe o parte pentru a îi da acel gust și aroma și culoare de prăjit. dar nu o gătești per se. Adică e bine să pre-liniuță gătești mâncarea înainte în alt ceva, într-un alt mediu și să ții cât mai puțin la prăjit. 6. E bine să eviți contactul cu fumul, în special când faci grătar. Dacă faci grătar, e bine să ai o suprafață din care să nu se scurgă grăsimea pe acei cărbuni, pentru că fix acea grăsime o să ducă la formarea de hidrocarburi porotixice aromatice. Da, mâncarea iese mai gustoasă așa, Dar dacă vrei să fie mai puțin ocivă, e bine să evizi contactul direct cu fumul. Șapte, este bine să alegi uleiuri care au un punct de ardere ridicat, cum ar fi ulei de avocado, găsiți în comerț ulei de avocado și puteți prăji în el, ulei de măsline și alternativ chiar și ulei de floarea soarelui. Uleiul de floarea soarelui are multe grăsimi polinesaturate care se transformă în grăsimi trans atunci când le refolosim de foarte multe ori. Totuși acasă, prăjit așa, aruncat un pic prin tigaie și prăjit ceva în ulei de folare a soarelui, poate să fie o metodă bună. 8. E bine să folosești tigăi non-aderente pentru a evita arderea cărnii și pentru a folosi mai puțin ulei. Dacă tigaia este aderentă, o să fii tentat să pui mai mult ulei și, cum am văzut, uleiul ăla se absorbe în tigaie. Așa că poți să folosești o tigaie non-aderentă. Pui puțin ulei și plimbi alimentele pe acolo. 9. Este bine să eviți supraîncărcarea tigăi, să nu aglomerezi tigaia respectivă, pentru că dacă este foarte aglomerat, atunci nu o să permiți distribuirea uniformă a căldurii și poți să arzi acele alimente. Și 10. E bine, bineînțeles, să cureți acel grătar și să cureți acea tigaie. Tigaia e de la sine, înțeles, dar grătarul trebuie curățat foarte bine, pentru că dacă nu-l cureți pe el, rămân acei produsi cei mai toxici posibil pe Gratia grătarului și când pui carnea pe grătar tu practic o să sugi în acele alimente acele produse nocive. Său, astea sunt cele 10 reguli de bun simț pe care le poți folosi pentru a prăji mâncarea și carnea în special într-un mod mai sănătos. Da, când vorbim de carne e bine să fie marinată, să pui multe condimente. Să gătești indirect carnea, nu direct la foc, să întorci carnea frecvent și dacă o faci acasă pe tigaie e bine să o pui la cuptor sau chiar și într-un cuptor cu microunde. Poți să o preprepari și după aceea să o prăjești rapid astfel încât tu de fapt să nu gătești carnea prin prăjire, ci o prăjești doar pentru a-i da o textură, un gust și o culoare. Oameni buni, sper că acest material este cât se poate declar în condițiile în care prăjeala, cum am zis, este atât de diferită și afectează atât de diferit diverse persoane. Dacă tu, cum ziceam, dormi suficient, te stresezi puțin, nu fumezi, bei puțin alcool, ai un stil de viață sănătos și-ți faci odată pe săptămână o friptură prăjită sau de două ori pe săptămână o friptură prăjită acasă în condițiile în care ai marinat carnea, ai pus condiment și ai pus-o la cuptor și după aia ai tras-o prin tigaie, cel mai probabil, nu am de unde să știu asta, dar cred cel mai probabil că acea prăjală nu o să te afecteze aproape deloc, ținând cont inclusiv de faptul că mănânci lângă acea carne o abundență de legume diferite și faci asta în fiecare zi. Faci asta în fiecare zi cu legumele, nu cu prăjala. În schimb, cineva care mănâncă cartofi, french fries și aripioare prăjite la KFC sau la McDonald's sau la alte lanțuri unde acele mâncăruri se prăjesc în uleiuri constant refolosite, atunci da, acea prăjeală te afectează nu neapărat sau nu atât de mult prin produsii toxici care se depun pe acea prăjeală, cât prin uleiul toxic care se absoarbe în acele alimente, cât prin excesul caloric pe care îl ai prin aceste alimente și prin faptul că mâncând această mâncare nu-ți mai e poftă de mâncare adevărată care Constă în legume, abundente în diversitate și fructe. Dar acel tip de mâncare, exces caloric și exces de grăsimi o să te ducă la supraponderabilitate, la grăsime pe organe, la ficat gras, la diabet și așa mai departe. Asta este mecanismul prin care, de fapt, mâncarea prăjită din comerți, din lanțuri de fast food, îți face rău. Așa că iată o oarecare Considerabilă diferență între niște cartofi prăjiți acasă sau o carne de vită de calitate prăjită acasă și o porție de french fries și crispy strips sau whatever îți iei din comerț. Dacă aveți întrebări, lăsați-le jos în comentarii. Dacă aveți sugestii sau corecții pentru acest material, lăsați-le jos în comentarii, iar eu o să revin cu răspunsuri sau cu Corectiile respective în viitorul material. Dacă aveți sugestii de subiecte pe care vreți să le abordeți pe larg din nou, lăsați sugestiile jos în comentarii iar până atunci eu vă salut și vă doresc să aveți grijă de voi și să faceți alegeri corecte. Nu mâncați prăjeală mai mult decât de trei ori pe săptămână și mâncați abundență de legume. de fructe, diversitate de legume, face sport, dormiți sănătos și ce mai probabil acea prăjeală, corect făcută respectând cele 10 reguli, n-o să vă facă prea mult rău. Pe curând!