Cum tratam CORECT o raceala + intrebari de la voi; cu Dr. Gindrovel Dumitra

Transcrierea unui livestream în română (1 decembrie) în care gazda Mihail Pautov poartă o discuţie cu Dr. Gindrovel Dumitra despre diferenţa dintre răceală/viroză şi infecţie bacteriană, când (nu) se prescriu antibiotice, managementul febrei (în special la copii), riscurile asupra microbiotei şi măsuri preventive (mască, aerisire, umiditate, purificare). Include multe întrebări din chat despre tratamente la sugari, sprays nazale, suplimente (lizate bacteriene, plasmă Quinton), homeopatie şi clarificări privind izolarea virală (SARS‑CoV‑2).
Chapters
Suntem live, este 1 decembrie, la mulțimea în România și cât așteptăm să intre oamenii și până să intre și invitatul nostru care este aici și ne așteaptă. Vreau să vă zic două cuvinte despre live-ul de astăzi. Și de ce este important? Pentru că cred că o problemă națională pe care o avem, că toți suntem de ziua națională a României, este faptul că răcim, răcim des, ceea ce este normal, mulți, trăim în colectivitate, sunt virusuri care se transmit și problema națională este că nu știm încă cum să tratăm corect o răceală și nu știm ce trebuie să facem și cel mai important nu știm ce trebuie să nu facem. Așa că toate astea o să le discutăm astăzi, o să vedem ce este o viroză, o să înțelegem ce este o răceală, o să vedem ce trebuie să facem înainte de a da un antibiotic și cine prescrie antibioticul și când și de ce unii doctori prescriu greșit antibiotic și de ce acel antibiotic ne face nouă rău și o să luăm și întrebări de la voi împreună cu Gino, un subiect interesant. Toți, cu toții, răcim și ne aruncăm în tot felul de tratamente. Unele corecte, unele greșite. Hai să facem așa. Hai să facem întâi un maraton de întrebări pe care eu le am către tine și încercăm să răspundem cumva cât mai rapid astfel încât să captăm atenția oamenilor și oamenii să înțeleagă Despre ce vorbim, după care o să preluăm din chat întrebări. Văd că oamenii ne salută la mulți ani și oamenii deja încep să pună întrebări. Avem câteva întrebări de pe postarea mea de pe Facebook pe care am făcut-o astăzi la prânz. Și astfel fiind spus, hai să începem cu prima întrebare. Ce este aia orăceală, dacă poți să ne răspunzi scurt?
În limbaj non-academic, să zicem la părinți, răceala este acea biroză banală pe care o facem. Noi spunem banală pentru că ea este autolimitantă, se vindecă de la sine. Există o vorbă din bătrâni care spune că o biroză se vindecă în 70 dacă o tratezi și într-o săptămână dacă nu o tratezi. În care noi intrăm în contact și mai ales copiii Intră în contact cu virusurile, cel care circulă, noi le spunem banale sezoniere. Adică ele nu determină complicații, nu duc la, la un moment dat, la absenteism, nu determină neomonie sau diverse alte afecțiuni care necesită, să zicem, un tratament mai energic sau îi trebuie un hospital. O viroză banală reprezintă acele viroze, acele reacții de răspuns al organismului atunci când intră în contact cu virusul respectiv și cu care se obișnuiește să trăiască de aici înainte Există, din punct de vedere al sărcențesemnelor, câteva elemente distintive și anume faptul că avem simptome respiratorii, poate să apară tusea, poate să apară orinore, adică curge nasul Poate să apară o stare un pic deindispoziție, dar nu avem dureri musculare, nu avem dureri de cap, nu avem alte simptome care ne fac să căldem cranul vitrăn.
Ok, deci asta este o răceală obișnuită.
Exact.
Și, zi-mi, te rog, răceala obișnuită, ai spus, este cauzată de virus.
Există o paletură foarte largă de virusuri, dacă vreți să le număr, dar nu are niciun rost în momentul ăsta să discutăm despre ele.
Corect. Deci răceala nu poate fi în mare cauzată de o bacterie de la început?
Nu. Nu. Dacă vorbim despre virozele banale sezonire, adică răceala sau guturaiul, așa cum îl cunoaștem din popor, atunci nu. Aici vorbim doar de viroze care sunt date de virusuri. De aceea le și spunem viroze. Infecțiile bacteriene, cele care produc Pe lângă simptomatologia respiratorie, product eventual și fevră, sunt acele infecții care sunt detenate de, cum să zic eu, cu toții ne-am obișnuit în acest moment că avem un calculator și în acest calculator unor putem să luăm un virus. Virusul nu reprezintă altceva decât un material nuclear care conține informația genetică și care se duce undeva într-o celulă și își face de cap. Bacteria este o celulă în sine. Ea este deja o casă și ea poate să vină. Cea mai frecventă bacterie care determină o infecție respiratorie este streptococul beta hemoidit de grup A, cel care ajunge la nivelul amigdalelor În momentul în care avem o infecție bacterienă care lovește amigdalele, adică Căiile respiratorii superioare există și infecții bacteriene care vin pe tractul respirator, în special inferior și atunci vorbim despre pneumonii. Fie că vorbim de pneumonii globale, fie că vorbim de pneumonii Bronchopneumonie, adică o localizare destul de extinsă. În acel moment este foarte important că pe lângă simptomele respiratorii truse, durere, apare și junghiul existent la nivelul unui, să zicem, cu caracter de vârf de cuțit. Pur și simplu îl simți la un moment dat că te înțeapă. Și mai este încă un aspect foarte important, starea generală deja este alterată. În acel moment, organismul ne arată că suferă, ne arată că este o problemă cu el și de obicei nu putem să mergem la școală, nu putem să mergem la serviciu.
Uite, am postat eu o întrebare pe care am primit-o astăzi legat de ce ai scris tu. Divagăm puțin și după aia ne întoarcem la subiect. Copil care e depisat cu streptococ betahemolitic de grup A, depisat la testarea clasei, dar este un purtător sănătos. Îl tratăm sau nu cu antibiotic?
Aici este o întrebare foarte delicată. În mod normal, da. Tragedia este că se duce la școală și se reinfectează. Asta este marea problemă. De asta s-a și renunțat la aceste teste care se efectuează la intrare în școală, pentru că vorbim de copil care nu are simptome. În momentul în care nu are simptome și în momentul în care alte analize, cum ar fi teste de inflamație, sunt negative, în acel moment acei copii nu trebuie tratate. Dar în cazul în care există cripte amigdaliene, deci contează foarte mult consultul pe care îl face medicul și constate acolo că vorbind de o amigdalită cronică, în acel moment trebuie dată o decizie în ceea ce privește abordarea terapeutică pentru că ea poate presupune atât tratamentul cu antibiotic cât și intervenția chirurgicală Ok, dar totuși.
Dacă el e asimptomatic îl tratăm? Nu.
Categoric nu tratăm până la un consult. Asta hai să spunem cât de clar. Adică aici este o decizie pe care o ia un medic.
Ai nevoie ca medic de alte date clinice să trebuie să vezi exact cum se comportă acel copil.
Exact. Ai nevoie să vezi dacă vorbim de niște amigdare hipertrofiate care pot constitui intrigări la un moment dat, pentru că acest lucru beta-emolitic care rămâne acolo în amigdare poate să dea complicații pe termenul.
Revenim la subiect. Există infecții respiratorii bacteriene. Ele sunt rare, se manifestă și cu febră, și cu stare generală deteriorată, și cu o zona respectivă unde avem infecția respectivă, dar ele sunt rare. Când vorbim despre o răceală, vorbim despre o viroază. Adică un virus comunitar pe care noi l-am contactat și cum ai spus numai devreme, avem aceste semne locale, avem rinoree, avem tuse, Avem poate o stare ușor degradată, febră, dar nu dureri de cap, nu dureri musculare. Când se supradaugă astea, e posibil să bănâim ce? Ce bănâim atunci?
În momentul în care apare starea generală alterată, dureri musculare, dureri articulare, febră înaltă și cefalee, în acel moment ne gândim că e vorba de gripă. Gripă, ok. O altă viroză care ar putea să fie Și putem să ne gândim și la o infecție bacteriană.
Putem să ne gândim și la o infecție bacteriană atunci când avem durere de cap. Revenind la viroză. Când nu ne doare capul, când nu avem cefalee, când nu avem dureri musculare. Este o viroză. Ce trebuie să facă omul respectiv când are această viroză? Ce recomanzi tu ca și tratament de primă intenție?
Hai să zicem ca să ia legătura cu medicul de familie. De primă intenție. De ce este important să facem treaba asta? Întotdeauna există într-adevăr o temere, în special din partea părinților. Atenție. Eu zic că trebuie să diferențiem ce face părintele și ce face o persoană pentru propria persoană. De ce? Pentru că în momentul în care ai un părinte, el este îngrijurat. El nu știe ce simte copilul. Nu știe dacă copilul traduce corect. și atunci intră în panică. De obicei aici este foarte bine ca să ia legătura cu medicul de familie care de obicei cunoaște copilul respectiv și care poate să ia o decizie rapidă până la primul consult. Asta este primul aspect. Dacă medicul de familie nu este disponibil, atunci da, se poate administra un symptomatic. Acum singurul simptomatic pe care eu îl recomand ca să fie administrat până la momentul să zicem contactul cu medicul de familie și a consultației este doar antitermicul. Dacă o copilă face febră, dacă temperatura este mai mare de 38 de grade, în acel moment trebuie adminsat antitermic pentru că febra poate să facă mai mult rău de la casă.
Te referi aici la copii?
Mă refer și la copii și la adult. Există un disconfort destul de important inclusiv pentru un adult să stea cu febră până ajunge la noi.
Aici e o chestie curioasă, pentru că am citit studii. Sunt studii care arată Destul de clar, inclusiv studii făcute în terapii intensive în care ai pacienți cu o suprainfecție, cu febru, pe care tu îi tratezi cu antibiotic, fără antibiotic, în fine, nu vorbim de răcele, vorbim în general de febră, dar și de răcele. Și s-a constatat că atunci când lași un pacient febril cu febră, febră care de regulă, adică trebuie să ai o patologie adiacentă, trebuie să ai, nu știu, un traumatism cerebral, trebuie să ai o dereglare hormonală, ca febra aia să se ducă peste 41. De regulă ea se autolimitează și se duce undeva la 40-45 Eu n-am văzut în experiența mea pacienți care se treacă de febra asta chiar și fără antitermice. Dacă o lași să ți se ducă în zona respectivă, să zicem între 39-39.5, s-a duvedit că acei pacienți se vindecă mai rapid de infecția aceea, chiar virală. Și mecanismul cumva fiziologic e bănuit și explicat. Faptul că tu la temperatură mai mare ai o multiplicare enzimatică mult mai rapidă și atunci imunitatea ta practic este turată. Imunitatea ta vrea să aibă acea febră ca să se rindece. Eu acum zic părerea mea că vreau să și închei părerea mea. Într-adevăr, în momentul în care ai un 39, care te muleșește, febrea îți dă somnulență. Dar dacă ești foarte muleșit, dacă te doare ceva, dacă ai un disconfort mare, e păcat să stai să te chinui când ai la îndemână tratament simptomatic. Totuși, dacă ai un copil, să zicem, sau un adult, care are 38,5, îl sinte că e fierbinte, dar poate să bea un ceai, să se uită la Netflix and chill, De ce ai recomandat tratament simptomatic? Sau ai putea accepta că acel pacient să nu ia tratament simptomatic? Răspunsul.
Este da. Categoric da. Și ca să îți răspund, uite, am să-ți spun o poveste. Tu ai făcut un tratament la Craiova, da? La Craiova l-aveam pe domnul profesor Neștianu, care era așa academician, care ne-a spus un lucru foarte important. În timpul gripei spaniolă din 1918 Cel care a determinat cea mai mare mortalitate. Știi care este medicamentul incriminat? Aspirină. De ce? Pentru că febra, dânsul ne-a spus de atunci, din anul întâi al facultății, febra este un mecanism de protecție. El este declanșat tocmai pentru a ajuta virusul să lupte, pentru că virusul este condiționat să replica la temperature aproape de 37 de grade Celsius. Iar în momentul în care organismul vede că nu are mecanisme de apărare, începe ceea ce cunoaștem cu toții, reacția inflamatorie, în care febrea este una dintre componente. Ea vine, practic, ca să omoare virusul și să blocheze replicarea virală. Și ai trecut de dreptate. De aici mai departe o să tragi concluzia sau ascultătorii noștri o să tragă concluzia că suntem nebuni când întâmplăm medicamente pentru febră Nu suntem nebuni. De ce? Pentru că pot exista de foarte multe ori mecanisme care derivă din mecanismele care determină febra și care pot face mai mult rău decât bine Gândiți-vă la un copil care poate să facă convuls Gândiți-vă la diverse alte aspecte care pot la un moment dat să producă ravagi și la nivel cerebral. Acesta este motivul pentru care noi medicii sfătuim părinții și adulții să fie foarte atenți să măsoare corect temperatura astfel încât temperatura acceptată Să fie undeva până în 38 de grade Celsius. Adică trebuie să spunem că de obicei temperatura corpului este 36,7. Deja peste 37 vorbim în stare sufebrilă. Dacă temperatura trece de 38 de grade, atunci se intervine. În acel moment se intervine. Și de ce se intervine în acel moment? Pentru că oricumva exista o perioadă de latență până momentul în care antitermicul își face treaba. Temperatura se poate duce la un moment dat undeva la 39-40 de grade Celsius. Eu chiar astăzi am avut un părinte care m-a sunat și mi-a spus acest lucru Iar în cazul în care vorbim, reped încă o dată, de copii, mai ales de sugari, ei trebuie neapărat ajutați astfel încât temperatura să coboare undeva la 38 de grade Celsius Și atunci folosim, fără discuție, antitermiciile și mai folosim de multe ori și anumite mecanisme non-farmacologice cum ar fi împachetarea spuneam destul de plastic, adică iei copiul și-l faci într-un prosop cu apă rece. Fără teamă, fără nicio fel de problemă, pentru că în acel moment trebuie să scazi temperatura să nu rămână pe un 39-40 de grade Celsius. Corect.
Aș mai recomanda și eu hidratarea cu lichide călduțe, ceea ce este relativ contraintuitiv, dar probabil că toată lumea știe asta, în momentul în care iei un antitermic, bei ceva cald și te bagi în pat, Tu crești temperatura pe care corpul tău o simte iar corpul tău își dorește să scape de acea temperatură și atunci o să transpiri. Iar transpirația este cu căldură.
El trebuie tratat fără discuție. Pentru că în momentul în care ai o persoană care stă băgată în pătură și tremură, efectiv, nu e o chestie foarte ușor de acceptat. E.
Foarte interesant de întâlnesc frisonul. Frisonul ce este? Este.
Un mecanism de călciune a temperaturii. Da.
Exact. Când ești afară în tricou pe vremea asta, ți-e frig și începi să tremuri. Pentru că prin contracție musculară, mușchiul face energie și face căldură. Și în momentul în care tu faci contracții bruște și multe, faci căldură. Asta se întâmplă cu un pacient care poate nu are febră, adică dacă îi măsori temperatura, are un 38, dar el stă supăr și tremură. Asta înseamnă că al lui corpul încearcă să-l ducă undeva spre un 39. El încearcă să-și crească mai mult temperatura. La.
Un moment dat există câteva mecanisme. Știm foarte bine reacția inflamatorie, despre care am vorbit puțin mai devreme și am spus că febra face parte din acest mecanism. Ei bine, această reacție inflamatorie are caracter nespecific. Adică nu acționează împotriva unui microbului efectiv, ci în mai multe mecanisme care se ducă, practic, la lupta cu acest microb. Și atunci, de foarte multe ori, pentru că este nespecific, ea nici nu are limite. Și ăsta e motivul pentru care încercăm într-un fel sau altul ca să ajutăm organismul administrandu-ne antitermic pentru a menține, după cum am spus, temperatura la undeva în jurul a 38 de grade Celsius. Ok.
Iar ce este până în 38? Putem să nu tratăm dacă nu ne facem? Putem.
Să stăm liniștiți, da. Doar să nu se ducă fata. Ne.
Întreabă cineva dacă este în urmă, exact dacă este recomandat antibiotic pentru copil. Adică, întrebarea este, dacă dăm în cazul nereceli antibiotic copilului? Îmi.
Dai voie să fac o explicație? Dacă o să spun acum că antibioticul este o bombă nucleară, mă crezi? E o bombă nucleară pentru ce? Pentru indivizii cu care trăim noi în acest moment și fără de care nu putem trăi, cu care interacționăm, se numește microbiota Adică acei microbi buni care ne ajută să ne dezvoltăm și într-un fel sau altul să ne ajută inclusiv la unele funcții De exemplu, fără acești microbii la nivelul tractului intestinal ar fi imposibil ca să mâncăm sau să trăim, să digerem ceea ce mâncăm Ei bine, această microbiotă în acest moment este într-adevăr un subiect foarte mare de cercetare. Ia, ca să îți dau așa o cifră, numărul... Uite, știi câți individi sunt acum pe tine și pe mine? Știu.
Că am avut în emisiunea asta câteva zeci de trilioane. Este un număr infinit. O.
Sută de mii de miliarde. Păi.
Da, o sută de mii de miliarde sunt o sută de trilioane, exact. Exact.
Deci 100.000 de miliarde este cifra cea mai corectă. Știi câte cerurile ai în organism? Mi se.
Pare că tot pe atât. De zece.
Ori mai puțin. Zece mii.
De miliarde. Asta este.
Fantastic. Deci gândește-te că pe noi, în acest moment, noi suntem populați de acești indivizii cu care interacționăm în permanență. Interacționăm la nivel de sistem imun, interacționăm la nivel de dezvoltare. În acest moment este un subiect foarte deschis de cercetare și este un sector fantastic. în care încearcă să se identifice rolul fiecărui component, fiecărui agent care poate să ajute organismul și care să nu-i facă rău Ei bine, printre acești microti există și unii Noi le spunem condițiunea patogenă. În anumite condiții pot să devină patogen. Îți dau un exemplu. Meningococul, care îl putem găsi la nivelul nasului faringelui, doar în anumite situații dezvoltă meningita severă, meningococică, care se numește boala contratim. În momentul în care noi folosim antibioticul pentru o viroză banală de sezonieră, în acel moment noi am dat o bombă nucleară în această microbiotă Și cine o moare? Cei care sunt sensibili, cei care sunt, cum să zic, cei care ne ajută cel mai mult se vor selecta în această microbiotă cei care sunt deja rezistenți printre ei și cei care sunt condiționati patogeni, despre care vorbeam puțin mai devreme. Astfel încât data viitoare când ne vom îmbolnăvi cu acel microb selectat deja, dacă vom administra antibiotic în acel moment. Pur și simplu, administrând antibiotice a iurea, nu facem altceva decât să ne diminuăm propriile șanse ca să răspundem corect la un tratament antibiotic în cazul în care este nevoie. Iar aici un exemplu clar este exact ce se întâmplă cu copiii care de foarte multe ori părinții speriați fiind și în normal să fie așa, decid din propria inițiativă să administreze antibotii copiilor. Sunt situații în care vine la mine ca mediu de familie și eu îi recomand ce? Îi dau un antiseptic local, pot să-i administrez un antitermic, pot să-i administrez un antitusif, poate un decongestant nasal ca să poată să respirăm mai ușor până la sfârșitul respectiv și gata Dar copilul face treaba acasă și mă sună de câteva ori, doamnă-doamnă, face februar, acum are 39, ce-i fac, ce-i fac? Și de frică atât, noi spunem, stai liniștit, ai răbdare, mai vin o mâine să-l mai ascult la plământ să mă asigur că nu am suprainfecție bacteriană. E bine, cândva exista această conduită în zona pediatrică și anume de a administra antibioticul oricum în mod profilactic ca să nu facă suprainfecție bacteriană. Da. Frumos ar fi să avem un antibiotic care să o moare din microbiota despre care vorbeam doar pe indivizia răi pe aceia care sunt condiționate la patogen pe care nu-i cunoaștem care sunt responsabili și de suprainfecție bacteriană. Nu avem acest organism. Și ce am făcut? Am administrat așa aiurea acest antibiotic preventiv și n-am făcut altceva decât să ne trezim acum în secolul 21 că avem o problemă foarte mare de perspectivă în ceea ce privește rezistența la antibiotici. Ei, în acest moment suntem în această situație și pentru că suntem în această situație și pentru că am învățat din propriile greșeri, în acest moment trebuie să avem grijă să conciliem cât se poate de corect un părinte care este destul de îngrijorat astfel încât să nu ia decizii emoționale. Pentru că pentru o mamă să vadă copilul care are febră, e o dramă, e o tragedie. E speriată. Este normal. Sunt reflexe pe care le avem înăscute. Sunt ancestrale în care părintele își protejează propriul copil. Iar când vede că acel copil suferă, că face fevră, că tușește, că îi curge nasul, că doare îngriți și așa mai departe, în acel moment ar dori să aibă un instrument la îndemână cu care să-l trateze imediat. Nu există. După cum am spus, virusele banale sezoniere se vinde că într-o sătămână dacă le tratezi și în șapte zile dacă nu le tratezi. Corect. Întrebă.
Cineva pentru o răceală la un bebe de șase luni. Nu i-am terminat antibiotic până acum și nici nu vreau. Acum, probabil...
Repeți întrebarea.
Nu ce scuze. Da, întreabă Madalina. Cum tratăm o roceală la un bebe de șase luni? Nu i-am dat niciun antibiotic până acum și nici.
Nu vreau. Nici nu trebuie să-i dea antibiotic fără să fie. Există un sfat al unui medic. Deci, în primul rând, ai vedea cum medicul de familie, după cum am spus, stabilește împreună o consultație. Până atunci controlează foarte bine federa. Iar în momentul în care stabilim că este vorba doar de o viroză banală sezonieră, în acel moment ai nevoie de Pentru că.
Vorbim cumva așa utopic și aș vrea să coborăm puțin și în România, pentru că ce ai spus tu că înainte exista un trend în care dai antibiotic profilactic, eu cred că există și acum la foarte mulți medici. Foarte mulți îmi spun că m-am dus la medic și mi-a zis ia antibiotic profilactic. Foarte mulți medici prescriu antibiotic la telefon. Este și simplu, își înțeleg de ce. Adică e nasol să fii pediatru, să vin la tine copii care răcesc, să scapi unul, doi care îți fac pneumonie, care oricum îți făceau pneumonie și după aia să-ți bată tot satul sau toată comuna sau tot orașul micuț să-ți bată obrazul că eu ți-am zis antibiotic și ai zis fără antibiotic și acum copil la pneumonie și internat în spital. Și te înveți minte și începi să dai antibiotic la toată lumea. Ia luați voi de aici antibiotic, vă dau de văsăturați. Și lumea te iubește. Tot satul te iubește. Du-te la doctorul ăla că îți dă imediat antibiotic. În șapte zile, m-ai zis tu, îți trece cu antibiotic. Oricum îți trecea în șapte zile. Ce ar putea să facă oamenii? Și aici, înainte să-mi răspunzi, vreau să completez ceva la ce ai spus tu și să te completez cumva, pentru că ai zis două lucruri. Sunt două lucruri pe care să le urmărim. Unul la mână. Ai zis de bombă atomică pentru corpul nostru. Eu, de exemplu, ca conduită personală, îți zic sincer, mie mi-e frică să iau antibiotic, mi-e frică să ajung în stadiul în care să fiu nevoit să iau antibiotic. Studiezi de exemplu puțin acum din ceea ce se numește un trend nou care se cheamă medicină funcțională și medicina asta funcțională e un fel de medicină personalizată în care la tine vine un pacient și spune Uite, nu știu ce am, dar iau îngreutate, nu mă simt bine, sunt anxios, iau pastilele astea, ceva e neregulă. Și medicina alopată, o să iau acel pacient, o să-i fac analize și o să zic că domnule, nu ai nimic. Pe toate analizele pe care ți le-am făcut, ești ok, ești sănătos. Medicina funcțională se duce un pic mai personalizat în acel pacient și te caută peste tot, caută lucrurile pe care le mănânci, caută cum dormi, ce ritm de somn ai, cum se cheamă, dacă trebuie să dormi mai mult dimineața sau să trebuie să dormi mai mult seara, te analizează și ajunge să-ți caute inclusiv microbiomul. În medicină funcțională, microbiomul este intens studiat. Problema microbiomului este că e atât de divers. De exemplu, dacă se iau scaune, se iau sample-uri din scaune, din fecale la 10 persoane diferite, o să vedem populații diferite de microbiomi și mai mult decât atât. Dacă ei de la același pacient dimineața, prânz, seară sau în zile diferite, în funcție de ce a mâncat el, o să vezi concentrații diferite și populații diferite de bacterii. Și atunci ceea ce se întâmplă și ce se face, de exemplu, și este un pic science fiction, oamenii care au văzut să aibă grijă de sănătatea lor, ei se duc și iau un o probă din scaun pentru a amapa cumva propriul său microbiom acum când sunt sănătoși, ca să vadă, de exemplu, în 10 ani dacă au probleme de sănătate, să vadă care e diferența a microbiomului lor și să vadă care este exact probioticul care trebuie făcut pentru ei, cu culturile speciale pentru ei, ca să-ți refaci microbiomul așa cum îl aveai înainte. Există chiar și stui science fiction care Sunt studii sau programe în care oamenii își donează fecale sănătoase. cumva acum, care sunt înghețate pentru a fi transplantate la bătrânețe, pentru că microbiomul tău are foarte mult de suferit. Și acum, eu știind aceste lucruri și gândindu-mă la câte forți se depune, ce am descris eu mai devreme că îți mapezi microbiomul și faci în laboratori niște probiotice speciale pentru tine, chestia asta costă undeva la 10.000 de euro. Atât de mult costă să-ți analizezi microbiomul și să-ți faci tu propriile probiotice. Și atunci, eu când văd un antibiotic, mă gândesc de ce să iau așa ceva, să distrug cu mitraliera pur și simplu anapoda din bacteriile mele. Ăsta este primul insight pe care vreau să-l fac în legătură cu răul pe care ți-l faci când e antibiotic. Răul ăla ți-l faci și când e antibiotic prescris de medic. Adică în momentul în care medicul îți prescrie antibiotic, tu îți faci același rău, dar cel puțin nu ți-l faci degeaba. Nu ți-l faci pentru o răceală banală pe care oricum s-ar fi vindecat. Ți-l faci când medicul consideră că e mai bine să-ți faci acel rău ca să-ți tratezi un alt rău mai rău. Și un alt lucru pe care vreau să-l punctez este cumva un lucru pe la care trebuie să-l gândim cu toții, dar sincer, gino mie mi-e greu să cred că oamenii se gândesc la asta și când ne gândim cumva la binele medicinei și al omenirii în 2050, dar se consideră că în 2050 sunt studii care spun că dacă o ținem tot așa, În 2050 o să avem aproximativ 10 milioane de oameni care o să moară în fiecare an din cauza rezistențării antibiotice. Asta este pentru că o să avem suprainfecții și nu o să putem trata, inclusiv oameni intra operatori, preventiv cu antibiotici. În momentul de față, noi dacă intrăm în sală cu orice patologie, chiar dacă nu e bacteriană, La proteze de șol, la implant mamar, la polip, la colecist, la orice intervenție chirurgicală ai, tu dai un antibiotic ca să previe o suprainfectare. Ar fi crunt să nu ai acest antibiotic sau să ai rezistență generalizată la antibiotic și să dai antibiotic degeaba și după operații pacienții să-ți moară prin suprainfectie. Acum, Mihail, trebuie.
Să fim foarte atenți la nuanță și am să spun de ce. Pentru că noi ne-am aruncat acum amândoi într-un discurs antiantibiotic, justificat. Atenție foarte mare. Să nu inducem în acest moment această fobie de antibiotic. De ce? Pentru că antibioticul e cel care te ajută, practic. Atunci când este cazul, dacă infecția este bacteriană și când îți dai seama de treaba asta, să zicem că ai un copil care îți dezvoltă febră o perioadă de timp și după peste 4-5 zile îl tușește în continuare, dar nu mai are febră În momentul în care ți-a reapărut febra după o săptămână sau după un interval de timp variabil, în acel moment vorbim de febră în dublă cocașă care este de obicei expresia asupra infecției bacteriană În acel moment medicul este îndrătățit să folosească antibiotic pentru că vorbim de a doua cocoașă a fevrei. Știți, termenul de cocoașă a fost folosit la un moment dat și el de obicei exprimă suprainfecția bacteriană. Acum, sigur că ideal era ca să previi treaba asta și am avut în cariera mea destul de mulți părinți care mi-au bătut obrazul, cum zici tu. Dar am venit de atâtea oră dumneavoastră și de ce i-a făcut suprainfecție bacteriană? A făcut suprainfecție bacteriană. De-aia te-am chemat la mine, ca să prind momentul în care apare suprainfecția bacteriană. De ce? Păi dacă dădați antibiote de la început? Păi nu. Dacă.
Îți dăm.
Antibiote de la început, ce făceam? Făceam selecția despre care vorbeam și mă trezeam cu suprainfecția bacteriană cu un agent deja selectat. astfel încât antibioticul în a doua săptămână n-ar mai fi avut niciun efect sau trebuia să internezi copilul ca să administrezi cefalosporine pe venă și eventual ultimele antibiotice. În momentul în care acel copil este bine urmărit de către noi și constatăm că apare suprainfecția bacteriană în acest moment un antibiotic Obișnuit, pe care îl folosim de obicei, duceră a vindecării a suprainfecției. De ce? Pentru că vorbim despre un germen care a fost implicat, o bacterie, care este implicată în suprainfecție și care nu e selectată, care nu este rezistentă la antibiotic, la antibioțile banale și care moare imediat ce am adunisat antibioticul. Bine, imediat, în câteva zile. Dar tratamentul pe care îl administrez în ambulator este eficient. Acționează din start fără niciun fel de problemă. N-ai nevoie să internezi copiii în spital. E vorba de managementul pe care îl avem fiecare dintre noi ca medici în situația în care vorbim despre o infecție respiratorie. Iar această infecție respiratorie poate că ar fi bine ca să amintim că poate să fie localizată la nivelul tractului respirator superior și la nivelul tractului respirator inferior inclusiv pneumoniile. În momentul în care noi constatăm că există Semne și simptome. Semne înseamnă că le auzim la stetoscop. Că avem plămânul prins, în acel moment nu mai discutăm fără antibiotic. Dar trebuie să avem acest mijloc la îndemână și anume copilul să vină la mine, eu să-l ascult, să ascult anumite zgomote și după aceea să decid în cunoștință de cauze. Corect. Într-adevăr, da.
Mi-Am dat seama după ce mi-ai spus că nu este scopul nostru să speriem oamenii să creăm o fobie de antibiotic, dar scopul meu ar fi mai degrabă să îi ajutăm pe oamenii să treacă din tabăra, domn doctor, vă rog frumos, dați-mi antibiotic, în tabăra Domnul doctor, dar se poate fără antibiotic și atunci medicul se explice de ce e bine să ia antibiotic și să cautăm momentul în care, să zicem, să iară. De fapt să.
Ia antibiotic la momentul care trebuie, momentul oportun. În niciun caz, de la început, pentru orice viroză care de obicei, 95% din cazuri, este autonimitantă și care se vindecă, după cum am.
Spus, de la sine. Haideți să mai luăm câteva mesaje. De exemplu, până seara am un băiat cu nasul înfundat și febră 38. Cum aș putea trata corect acest caz? Așa cum am.
Spus puțin mai devreme, are febră, ea e legătură cu medicul de familie, tratează febra și după consultație decide mai departe ce trebuie făcut.
Așa, bună seara tuturor românilor de pretotindeni. Am o întrebare. Din ce cauză, în timp ce luăm antibiotice, avem gust amar în gură? Eu de la prima pastilă am acel gust amar foarte oribil, de care nu scap până la sfârșitul tratamentului. Mulțumesc anticipat! Aici.
Este o chestie foarte interesantă pentru că dumneavoi ce ne-a exprimat? Ne-a exprimat o situație în care este posibil ca antibioticul pe care-l folosește să se excrete atât la nivel biliar cât și la nivel salivar și atunci poți să simți treaba asta Sunt multe situații în care pacienții resimt un gust metalic sau o schimbare a gustului care poate să fie și consecința afectării, după cum spuneam, a microbiotei existente la nivelul capitației bucale.
Mai avem o întrebare de la Roxana care zice, după ce trece răceala, în cât timp e ok să ai contact cu un bebeluș?
În permanență. De ce spun în permanență? Dacă ne referim la părinte, părintele trebuie să ne îndrijească. Dacă ne referim la ceilalți copii, de obicei orice persoană este contagioasă cam aproximativ 2-3 zile până la 5 zile după debutul simptomelor Dacă întrebarea este aceea când duc copiilor în colectivitate astfel încât să nu fie un pericol pentru ceilalți copii, răspunsul l-am dat deja E bine ca să stau o săptămână acasă și după o săptămână, în funcție de simptome, medicul de familie poate să-i elibereze un aviz epidemiologic pentru a.
Intra în corectivitate. Mai avem o întrebare, asta am venit-o foarte desinclusiv. Asta e o întrebare conspiraționistă. Aș vrea să știu cine a izolat virus și vreodată. Există un trend în vremea COVID-ului când Există această convingere că nimeni nu a izolat virusul SARS-CoV-2 vreodată o orie. Din primele două luni a apărut acest studiu Nature în care virusul este izolat și este văzut este izolat. Descris a fost.
Descris. El a fost publicat primele date sau alarma la nivel internațional a fost dată pe 31 decembrie dacă nu mă așează 2019 iar pe 11 ianuarie era publicat codul genetic. Nu doar că le putem izola, le și putem descrie vis-a-vis de structură. Ca și paralelă.
Să-L izolezi e ca și cum ai face o poză la o casă, dar să-i vezi codul generic, ca și cum să vezi toate cărămițile în care e făcută casa respectivă. Deci cine crede că virușii nu au fost niciodată izolați, aflați că toți virușii pe care ne batem și de care știm au fost izolați și știm ce fac, știm codul lor genetic și asta e cumva o conspirație. Și aș zice să luăm o ultimă întrebare înainte de a ne lua la revedere. Este foarte.
Bine. Ce ne spune domneloi aluat, adică se referă la simptomatice, Acum, faptul că unele persoane răcesc foarte des. Aici este o problemă și este o problemă, în primul rând, e foarte posibil ca să fie persoane expuse, cum ar fi persoana medicală, cadre didactice și așa mai departe, adică cei care trăiesc într-o zonă în care se întâlnesc frecvent cu persoane bolnave. Ei bine, cel mai bun lucru pe care trebuie să-l faci în acel moment este ca să porți mască și să rogi pe cel care este Virusat, întregii limbene, deci care prezintă simptome, se poartă la rândul lui mască în aceeași încăpere Mă întorc chiar și la metodele pe care le-am tot vorbit în această pandemie, și anume aerisirea destul de frecventă, cel puțin o dată la două ore se fac aerisirea într-o încăpere, chiar mai ales acum în cursul iermii Dezinfectarea și mai ales pălatul pe mâini cu apă și săpun sunt mijloace foarte eficiente Unele persoane au anumite caracteristici în care Datorită unor modificări de la nivelul arborului tracheobronșic, este foarte posibil că aderența să fie mai mare a unor virusuri În acel moment, da, este posibil ca să răcească mai des, dar păstrarea unei ambiente în care umiditatea este un pic mai crescută, este un factor de protecție Asta am văzut. Au fost niște studii care au venit acum după purtatul măștii și s-a constatat că creșterea umidității, tocmai datorită purtatului măștii, crează condițiile ca aderența să fie mai redusă, astfel încât persoanele să nu vor avea spionaje, să.
Vă lovește mai puțin. Și se recomande această umiditate în casă între 40-60, idealul fiind de 50% și sunt umidificatoarele astea care sunt super la îndemână, sunt destul de ieftine, pui apă efectiv filtrată în el și el îți menține automat o umiditate constantă. Vreau să mai am o întrebare care mă interesează și pe mine și am dat aici un copy-paste la această întrebare. Și întrebarea sună așa, imediat. Bună ziua, am o întrebare legătură cu prevenirea virozelor și mai ales cu prevenirea spre infectării acestea în cazul copilor. Cât deficiente sunt medicamentele cu lizate bacteriene? Nu trebuie să le denumi neapărat. Luivac, Ribomunia... Sunt tot felul de derivate, inclusiv mie, medicul pediatru mi-a recomandat la un moment dat sa-i dau copilului cand razcea des. Si vreau sa citesc mesajul pana la capat, care n-a intrat aici, in premiera spre antivirozelor. Sunt eficiente medicamentele tip spray? Stati un pic, am intrebarea. Există, nu știu.
Unde, școliuri antivirale care, administrate la nivelul cavității bucale sau orofaringelui, adică în gât, pot să inducă această dificultate la aderență a virusului în care ajunge acolo. Da, există, dar nu sunt metode la fel de eficiente precum portatul măștii, după cum am spus Sunt metode ajută, nu ca pe discuție, dar nu foarte mult. Legate de celelalte plizate bacteriene, da, există dovenții în acest moment în ceea ce privește beneficiile pe care le au împotriva suprainfecției bacteriene. Asta ne ajută. De fapt, dacă vă amintiți, în timpul atunci când polidinul era disponibil pe piață, în momentul în care existau viroze respiratorii, se administra polidin. Scopul era exact acesta. ca să producă anticorp, numai că din păcate poledinul se administra în timpul episodii respiratori astfel încât organismul să producă anticorp impotriva unor componente a realizatorului bacterian și în acest fel suprainfecția bacterian să fie fie împiedicată, fie atenuată Există aceste, deci în acest moment avem la dispoziție aceste metode. Ele nu sunt mecanisme perfecte, nu au în spate niște mecanisme perfecte, precum vaccinurile de exemplu, pentru că vaccinurile sunt mult mai multe, adică eficiența lor este mult mai mare Însă, într-adevăr, la persoane care prezintă sufrainfecții bacteriane și mai ales au anumite comorbidități care îi induc episoade respiratorii frecvente, se poate lua în calcul și acest lucru Ok.
Și încă o întrebare interesantă care zice așa, bună seara, îmi puteți spune vă rog ceva și despre inhalatorul cu Flixotide spray folosit pentru tuse, chiar dacă o copilă nu are asm, dar despre pliculețele singuleri folosite pe timp de iarnă. Folosim la recomandarea pneumologului pediatru.
Aici am o discuție. Într-adevăr medicamentul despre care vorbim și spray-ul respectiv este folosit în reducerea inflamației existent la nivelul arborului bronșic Practic acea inflamație determină tusea și la persoanele care au un teren atopic, adică au az bronșic În acel moment o să determină și șuieratul, uizingul. În momentul în care respire se aude acel șuierat. Dar în această situație este foarte util șpreiul respectiv, fără niciun fel de problemă. Noi îl administrăm doar după ce constatăm că vorbim de o tuse restantă, care durează de obicei mai multe zile, câte unul ori chiar peste 30 săptămâni și atunci vom avea nevoie de reducerea inflamației care a persistat, care a rămas după episodul respirator acut. Legat de singular, de modelul custom, aici am DUBI, el este un inhibitor de leucotriene, adică leucotrienele sunt implicate mai ales în mecanismele de producere a inflamației, inclusiv a fermei. Aici am DUBI, încearcă să crească beneficiul asupra, nu înțeleg dacă îl folosește la recomandare a pneumologului în mod preventiv sau pentru tratament. Nu, el se.
Folosește exclusiv. Nu, zice piatru. Pentru asta putem.
Să discutăm, dar repet, nu pentru faza acută, ci pentru faza sub-acută care urmează după primele simptome. Aici mai este bine de făcută încă o completare. Știți, de obicei părinții au această tendință de a alerga după un tratament care să blocheze tusea complet. Nu. Nu trebuie blocată complet nici tusea. De ce? Pentru că ea este un mecanism prin care se elimină secrețiile în exces. De la nivelul armării hăbronșică. Ăsta este și motivul pentru care în acest moment cam toate antidipsigăle sunt contraindicate la sub 2 ani. Pentru că aceea este o vârstă în care copilul nu poate să meargă, nu poate să menține poziția orizontală, nu poate să asigure evacuarea secreților în exces și în acest fel blocândusea nu facem altceva decât să ducem la crearea condițiilor pentru suprainfecția bacterială. Ok, bun, uite.
De la Adina Mardale cred că avem o întrebare care a mai apărut și... Da, avem o întrebare care a fost pusă și în postară mea de astăzi și-s curios ce părere ai. Ce eficiență are un aparat de purificare a aerului salin în ameliorarea simptomelor unei viroze? Ei afirmă că acest aparat purifică aerul și eliberează în mod natural aerosoli. Aici avem un aparat de un producător român care face.
Aceste aparate. Am câteva discuții legate de ce spune doamna Adina că face aparatul respectiv, că purifica aerul. Lăsați-mă să am dubii că poate să facă o purificare așa cum trebuie Iar în ceea ce privește faptul că elimină niște aerosoli care sunt salini, după cum spuneam puțin mai devreme, umiditatea și mai ales o anumită salinitate existentă la nivelul acestei umidități, în acel moment creează condițiile ca să asigurăm transferul apei din interstițiu către zona de eliminare, adică la suprafață Tot așa îmi aduc aminte de la fiziologie. Că apa fuge după sare. În momentul în care ai un edem la nivelul arborului tracheobronșic indus de inflamație, despre care vorbeam puțin mai devreme, dacă vii cu o soluție un pic mai sărată la nivelul aparatului respirator, adică în interiorul arborului, în acel moment inflamația existentă acolo care generează tuse este redusă, fără discuție. Ok, deci asta.
Înseamnă că ar putea fi totuși un pic util acest aparat salin. Da, noi recomandăm.
Frecvent aici acele inhalații externe care conțin substanțe care au o sanitate crescută. Și eu aș.
Putea recomanda pentru purificarea aerului purificatoare care trec prin filtre HEPA și care purifică într-adevăr aerul și umidificatoare care îl umidifică. Mai avem o întrebare și după aceea mai am și eu o întrebare. Zice așa, recomandați pentru creșterea imunității la copil ce frecventează.
Colectivitatea? Mihael, eu aș vrea ca să eliminăm din vocabularul medical creșterea imunității. Știi de ce?
Mă, menținerea e.
Optimă, de fapt. Exact. Aici vorbim despre menținerea unui echilibru. Creșterea imunității egal voală autoimună. În momentul în care noi alergăm după creșterea imunității, asta se întâmplă în bolne autoimună. Bolne autoimună înseamnă că ai o reactogenitate crescută a organismului care duce de fapt la atacarea propriilor Nu trebuie să umblăm după creșterea imunității. Dar putem într-adevăr să administrăm diverse substanțe care într-un fel sau altul ne ajuntă. Noi ne spunem adjuvante. Camina C de exemplu. Rolul oxidor reducător este extraordinar. Putem să administrăm, după cum spuneam puțin mai devreme, o soluție care să creeze umiditate, care să fie un pic salină și care, într-un fel sau altul, să amelioreze simptomele și mai ales să ne simțim un pic mai bine. Dar eu n-aș folosi deloc acest termen, creșterea imunității, ci, hai să-i spunem, obținerea unei imunități cât se poate de optime. Iar cel mai bun mecanism prin care putem să facem asta este reprezentată de imunitatea specifică adică prin vaccinare și în unele situații prin intermediul anticorpilor avem acum o situație Slavă Domnului România există pentru unul dintre virusurile care determină cel mai frecvent bronșolita, pe care o cunoaștem mai foarte mult acum, pentru că au fost guzele noastre și întâlnim multe cazuri, este determinată de obicei, în cele mai multe cazuri, peste 5% de virusul sincițial respirator. Și în acest moment există disponibil pentru prematuri, respectiv pentru cei care au malformații congenitale cardiace, respectiv anumite probleme la nivelul arboretractorului bronșic. administrarea unui anticorpor monoclonal care împiedică infecția cu virus simțită a respiratorului, tocmai în perioada în care este sub un an astfel încât reușește ca să evite internarea și ajunge la.
Terapie intensivă Gino, mai avem o tonă de întrebări și, din păcate, deci sincer mi-a placut să răspundem la ele, dar am și eu două întrebări. O întrebare am scris-o aici. Dar ai auzit despre plasma kinton și ce părere ai.
Despre ea? Nu, răspund sincer nu. Așa că nu pot răspund la întrebare.
E o chestie Plasma quinton este un supliment nutricional lichid extrazat de la adâncimea de 30 de metri din zone oceanice caracterizate de vortexuri. Deci oamenii se duc la 30 de metri adâncime în ocean unde sunt niște vortexuri și extrag acolo apă de mare și fac niște pilule, niște fiole care costă aproximativ 20 de lei pe fiolă sau între 10-20 de lei pe fiolă și efectiv le remadă pentru orice. E foarte bine că nu știi de ele dar... Acum mai știi de ele și e posibil să fie.
Un proiect. Un exemplu sau ceva asemănător există în acest moment pe piață între decongestionantele nazale pe care le folosim mai ales la copii. cele care conțină apă de mare sau soluție salină. Știi, avem sărbți fiziologice, este izoton, adică este exact ceea ce trebuie. Însă unele dintre ele au o anumită salinitate. De exemplu, era un produs care extrăgea apă de mare de undeva din apele Japoniei, care după aceea era adus și administrat în formă de picături. Probabil că la fel este vorba și aici, dar ce-ți scuze, nu știu despre ce este vorba.
Îmi place că ești așa, puțin naiv, dar nu, plasmachinton e... Uite, caut pentru ce este recomandată, dar e efectiv recomandat într-o ce ești și obei. Nu, nu baginați, nu e soluție salină. E un supriment pe care îl bei pentru a trage felul de boli autoimune și... Așa? Sunt curios ce părere ai sau ce poziție ai vis-a-vis de homeopate.
Este o disciplină care are fundamente științifice. Deci, efectiv, s-au dezvălut foarte multe societății pe această zonă însă, din păcate, rezultatele din punct de vedere științific nu sunt în acest moment pe măsura reclamei Adică totuși are niște limite pe care este bine să le cunoaștem la momentul respectiv și să nu facem din asta un panacea universal.
Ok, un răspuns civilizat. Eu nu înțeleg mecanismul științific al homeopatelor. Cu toate astea cunosc foarte multe persoane și eram destul de împotriva lor, dar cunosc Am cunoscut foarte multe persoane foarte avizate și pe care le leg și care au grade academici adevărate foarte mari și care cumva consideră suficient să spună domnule, nu înțeleg cum dar funcționează. Mi-a funcționat la.
Diverse lucruri și sunt... Da. Știu, uite.
Am.
Avistat cu colegi de-ai mei care practică homopatia și care îmi spun că tratează febra. Ok, tratez febra și în cât timp? Păi dispare în 3-4 zile. Dispare în 3-4 zile oricum. Practic aici ai nevoie de studii puse cap la cap care să demonstreze că febrea este redusă într-o anumită situație și selecția pacienților să fie foarte riguroasă din punct de vedere științific și să constați că există practic o diferență între pacientul netatativ restul cel care a primit homopate și cel care primește antitermice obișnuite. Adică ar fi nevoie de trei brațe. Eu nu cunosc un studiu în acest moment care să demonstreze că există și numai un studiu pentru că pe lângă studii sunt multe. Ai nevoie și la un moment dat și de meta-analize care să demonstreze cam același lucru să vină în zona în care poate fi emis o recomandare. Ei bine, pentru medicamentele homologate și eu sunt nicicum spect în acest moment. De asta am dat un răspuns așa cum ai constatat de sub diplomat. Pentru că prefer să fiu diplomat. S-ar putea să nu înțeleg nici eu cum nu înțelegi nici tu Există în acest moment o altă fantasmagorie și anume această teamă de alergii. Asta este fantasmagoria. Pur și simplu avem atât de mulți copii care dezvoltă, la un moment dat, simptomatologie respiratorie și digestivă și ajung la un moment dat să-și efectueze anticorpi anti-anti-anti-anti-anti-multe chestii. Ei bine, la un moment dat găsim într-adevăr pe cineva sau pe ceva care este un anticorp care este prezent acolo și nu-i spunem că acel copil e alergic. Este alergic la o substanță. Ei bine, Alergia este fără discuție, după cum bine știm, o reacție a organismului în născută. Deci practic ea se obține în timp pe măsură ce iei contact cu un anumit alergen. Dar în același timp există și tratamentul invers Desensibilizarea, adică expunerea progresivă la un anumit alergen până în momentul în care reușești ca să desensibilizezi, să nu mai se spargă acele rezicule cu histamina astfel încât să avem reacția anafilactică Mechanismul de la homopathe se duce tot cam în zona asta. Administrări de doze progresive dintr-o anumită substanță, dar la cantități foarte mici, cantități infime, care ar trebui să producă un efect De asta am spus că probabil există ceva la bază aici, pentru că unele dovezi au venit de-a lungul timpului, însă sunt foarte subțiri.
Sunt foarte subțiri, dar cumva mecanismul, eu zic da, nu-l înțeleg pentru că mecanismul de fapt, mecanismul suprem la baza homeopatiei este memoria apei. Faptul că tu dizolvi o substanță de o mie de ori în apă pe care o arunci și o dizolvi, ca în final, și asta și pretind homeopatii, în final tu din substanța aceea rea pe care ai dizolvat-o nu mai ai niciun atom în soluția respectivă. ai doar niște molecule de apă care au intrat cumva de mulți cu alte molecule de apă care au intrat în contact cu substanța respectivă. De asta este într-adevăr... În fine, mă satisface răspunsul tău despre homeopatie și da, inclusiv și eu încerc să învăț acest... nu știu, adică încerc să Îmi vine să le știu pe toate, dar încerc să învăț acest nu știu și să zic bine, nu știu momentan, nu înțeleg cum funcționează, poate o să înțeleg cândva, când se va explica mai clar. Cât se poate.
De onorabil pentru un medic, pentru că nu poți să-l cunoști cu toate, să zicem de desubturile, nu de desubturile, hai să ne ducem în zona aceea de înțelegere greșită, ci nu poți să-l cunoști totul în medicină. Medicină e atât de vastă încât la un moment dat fiecare dintre noi înțelegem lucrurile cu care.
Lucrăm, cele care ne interesează. Bun. Păi, Gino, mulțumesc mult de toți pentru acest live. Ne apropiem într-un minut de o oră fix de live. Mulțumim oamenilor care au fost aici și care au pus întrebări. Ne dăm scuze că n-am reușit să răspundem la toate. Poate mai facem un live pe viitor în care să răspundem, să preluăm întrebări și să răspundem la ele. Mie îmi face o deosebită plăcere să fac asta. Sper că și ție. Mulțumesc din nou pentru live și ne revedem la mulți părți. Exact, la munțea în România. Salutare, pa, pa! Bun, bun. Mulțumesc că ați fost cu noi astăzi aici. Mulțumesc pentru toată susținerea și toate comentariile voastre și pentru întrebări. Pe curând, lăsați-ne mesaje jos dacă Vă plac astfel de inițiative și atunci o să revin cu mai multe, să zic, astfel de live-uri aici și pe Facebook și pe YouTube și pe Twitch, cred că am fost și... Da, ne zice cineva... Ne zice cineva, gata, abia am intrat. Da, gata, dar live-ul rămâne aici, deci puteți să-l revedeți oricând.
More from Mihail

Tu știi câtă sare consumi zilnic? Te uiți vreodată la cantitatea de sare de pe eticheta alimentelor?

Cât de atent ești la schimbările care apar, la cum percepi mirosul sau sunetele? 👨🏼⚕️☝🏻

Tu cât timp petreci zilnic pe rețelele de socializare? Ai încercat să îți setezi limite?







